1.

Tema 1:Obiectul şi metoda analizei economice

S1:Conținutul analizei economice ca știință

S2:Obiectul analizei economice

S3:Noțiunea de factori în analiza economică și clasificarea lor

S4:Noțiunea de rzerve în analiza economică și clasificarea lor

S5:Metoda analizei economice

Subiectul 1

Prin analiză ca metodă de cunoaștere se subînțelege descompunerea sau desfacerea unui

proces sau fenomen în elementele sale componente,precum și stabilirea factorilor(cauzelor)
care l-au modificat(generat).Pentru a sesiza trăsăturile esențiale fenomenului studiat,analiza se
îmbină cu corelativul ei sinteza.Prin sinteză se înțelege operația logică de reunire a
elementelor,laturilor sau a cauzelor izolate anterior de analiză pentru a evidenția
caracteristicile principaleale fenomenului.

În sens larg prin analiză se subînțelege examinarea fenomenelor în diverse forme de

legătură.Analiza ca instrument de cercetare se aplică în mai multe domenii ale științei: biologie,
fizică,chimie,economie,etc.

Deosebirea dintre analiza economică și analiza proceselor biologice,chimice etc. constă în

faptul că în biologie,chimie analiza se efctuează în baza experimentelor și utilajului de
laborator,pe cînd în economie acesta este exclus.

Analiza economică se bazează pe gîndirea abstractă,care reprezintă o apreciere a informației

economice din rapoartele statistice și financiare,ce caracterizează activitatea agentului
economic.Conținutul analizei economice ca știință reprezintă un sistem de cunoștințe și
metode(procedee metodice) legate de:

 Cercetarea corelațiilor fenomenelor studiate;

 Aprecierea îndeplinirii programului de producție și comercializare;
 Calcularea influenței factorilor la devierea indicatorilor economici;
 Pregătirea materialelor pentru luarea deciziilor manageriale;
 Depistarea rzervelor interne și elaborarea măsurilor de valorificare a acestora.

Analiza economică a apărut în anii 50 ai sec.XX.Ea s-a desprins din evidența contabilă ca o
disciplină aparte.

Principiile analizei economice sunt:

 Necesitatea prealabilă a analizei calitativ-teoretice a stării obiectului.

Principiul în cauză ne demonstrează că înainte de a măsura influența cantitativă a
factorilor este necesar de a calcula mărimea indicatorilor economici,ritmurile de
 creștere,abaterile absolute și relative.Aceasta permite de a observa modificările
calitative în dinamica indicatorilor.
 Aplicarea analizei economice în baza informației științifice și reale ce caracterizează cît
mai amplu activitatea întreprinderii.
Acest principiu necesită ca analiza să fie efectuată după un sistem de indicatori ce
caracterizează destul de exact diferite laturi a activități întreprinderii.
 Complexitatea analizei.
Presupune studierea fenomenelor,ținînd cont de corelațiile cauză-efect și de măsurarea
cantitativă a influenței factorilor asupra modificării indicatorilor de volum,de eficiență a
ratelor etc.
 Operativitatea analizei economice.
Constă în apropierea maximum posibilă în timp a analizei față de procesele care au loc
la întreprindere.

Analiza economică are legături cu un șir de disciplini cum ar fi:

- Economia pe ramuri;
- Statistica;
- Finanțele întreprinderii;
- Auditul;
- Evidența contabilă.

Analiza economică folosește unele elemente din aceste disciplini pentru a reda cît mai amplu
activitatea întreprinderii.La rîndul său disciplinele menționate la fel folosesc elemente ale
analizei economice,însă studiul complet referitor la activitatea agentului economic îl efectuează
numai analiza economică.Cele mai pronunțate legături ale analizei economice le are cu
evidența contabilă,deoarece 70-80% de informație analiza o folosește din evidența contabilă.

Subiectul 2

Obiectul analizei economice îl constituie studierea detaliată a tuturor aspectelor activității

economice a întreprinderii(de aprovizionare,de producere,de desfacere/comercializare,
financiar),toate reflectate într-un sistem de indicatori ai rapoartelor statistici,rapoartelor
financiare,evidenței contabile și planului de afaceri.

Părțile componente ale obiectului analizei economice sunt:

1. Indicatorii economici,ce caracterizează rezultatele obținute de întreprindere;

2. Legăturile(corelațiile) între indicatori;
3. Factorii ce influențează la modificarea rezultatelor obținute;
4. Resursele și gradul lor de utilizare,eficiența utilizării resurselor umane,mijloacelor fixe și
materialelor consumate;
5. Rezervele interne.

1.Pentru aprecierea activității întreprinderiise folosesc diferiți indicatori care se obțin în

rezultatul completării rapoartelor statistice și financiare,cît și n rezultatul prelucrării informației
economice.Conținutul indicatorului reflectă esența proceselor studiate,iar valoarea numerică-
expresia concretă a indicatorului.

Indicatorii economici se clasifică după mai multe criterii:

 După conținutul economic:

- Cantitativi;
- Calitativi.

Indicatorii cantitativi reflectă mărimea resurselor alocate de întreprindere în activitatea sa

(numărul mediu de muncitori,numărul de utilaje),cît și volumul activității de producție(VPF) și
comercializare(VV).

Indicatorii calitativi reflectă eficiența resurselor alocate(productivitatea muncii,randamentul

miloacelor fixe,etc.).

 După modul de exprimare a fenomenelor:

- Absoluți;
- Relativi.

Indicatorii absoluți sunt cei care se exprimă în unități naturale(kg,q,tone,bucăți,𝑚2 ),valorici

(lei),convenționali care se exprimă în om-oresau alte unități convenționale.

Indicatorii relativi sunt exprimați în procente,coeficienți(rate),indici.

 După gradul de sintetizare:

- Simpli;
- Compuși.

Indicatorii simpli se consideră acei care nu pot fi devizați după părți componente(de
ex.numărul meiu de muncitori,numărul de utilaje etc.).

Indicatorii compuși se consideră acei care reprezintă suma a mai multor părți componente (de
ex.profitul pînă la impozitare se consideră indicator compus,deoarece se calculează după
formula: Pimp=Rop Rinv Rf Rexp,unde

Rop-rezultatul financiar din activitatea operațională

Rinv-rezultatul financiar din activitatea de investiții

Rf-rezultatul din activitatea financiară

Rexp-rezultatul excepțional)

 După modul de formare:

- Normativi;
- De plan;
- A evidenței;
- Ai rapoartelor;
 - Analitici.

Normele de consum a materialelor se consideră ca indicatori normativi.

Prin conținutul indicatorului se înțelege esența proceselor studiate,iar prin mărimea

numerică-expresia concretă

Indicatorii analitici sunt cei care se obțin în rezultatul prelucrării informației economice. Aceștia
sunt:

a. Mărimile medii,ponderate,de structură;

b. Procentele;
c. Abaterile absolute și relative;
d. Coeficienții(ratele).

2.Legăturile dintre indicatori pot fi de trei forme referitorla sistemele deterministe:

I. ADITIVĂ
II. MUTIPLICATIVĂ
III. COMBINATĂ

Forma aditivă este o astfel de legătură în care factorii sunt legați în formula de calcul prin
semnele algebrice plus și minus(de ex.profitul din activitatea operațională se calculează
Rop=PB+AVO-(Ccom+Cgen+ACO),unde:

PB-profitul brut

AVO-alte venituri operaționale

Ccom-cheltuieli comerciale

Cgen-cheltuieli generale și administrative

ACO-alte cheltuieli operaționale)

Forma multiplicativă este acea legătură unde factorii sunt legați între ei în formula de calcul
prin semnele algebrice de înmulțire și împărțire. (de ex.rentabilitatea produselor concrete
𝐵
poate fi calculată: Rp= *100%,unde:
𝐶

B-profitul în calcul la o unitate de produs vîndut

C-costul unitar)

Forma combinată este acea legătură conform căreia factorii sunt legați în formul ade calcul
prin 4 sau 3 semne algebrice.(de ex.rentabilitatea mijloacelor de producție poate fi calculată:

Pimp
Rmp= ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅ *100%,unde:
MF +AC
̅̅̅̅
𝐌𝐅-valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
̅̅̅̅
𝐀𝐂-valoarea medie a activelor curente.)

4.Principala condiție a procesului de producție este asigurarea cu resurse și utilizarea eficientă a

acestora.Toat resursele se împart în următoarele grupe:

1. Resursele umane;
2. Resursele materiale;
3. Resursele de mijloace fixe;
4. Resursele financiare și informaționale.

În procesul analizei se studiază eficiența utilizării fiecărei grupe de resurse în baza indicatorilor
respectivi.

Subiectul 3

Prin factori în analiza economică se înțeleg condițiile în care se desfășoară procesele de

producție sau cauzele care influențează asupra rezultatelor obținute.Toți factorii în analiza
economică se clasifică după criterii:

 După caracterul acțiunii:

- Cantitativi;
- Calitativi.

Factorii cantitativi reflectă mărimea resurselor alocate în circuitul economic al întreprinderii

(de ex.valoara mijloacelor fixe productive,efectivul de muncitori).

Factorii calitativi reflectă eficiența utilizării resurselor(. ex.randamentul mijloacelor fixe

productive ce ne arată cîtă producție se obține la fiecare leu de mijloace fixe).

 După intensitatea acțiunii:

- Principali;
- Secundari.

Factorii principali se consideră aceia cărora le revine rolul hotărîtor în obținerea

performanțelor(de ex.aplicarea tehnologiilor avansate se consideră factor principalîn creșterea
productivității muncii,sporirea rezultatelor financiare și asigurarea stabilității financiare).

Factorii secundari se consideră acei care nemijlocit nu influențează în mod direct la rezultatele
activității întreprinderii(de ex.aprovizionarea cu resurse materiale se consideră factor secundar
în creșterea eficienței factorilor de producție).

 După durata acțiunii:

- Permanenți;
- Temporari.

Factorii permanenți sunt acei care acționează de-a lungul întregii activităția întreprinderii(de
ex.cererea de mărfuri se consideră factor permanent).
Factorii temporari se consideră acei care activează într-un segment limitat de timp(de ex.
Reducerea prețului la produsele petroliere în anul 2009 a avut un carater temporar).

 După sfera acțiunii:

- Cu caracter general;
- Cu caracter specific.

Factorii cu caracter general sunt acei care influențează asupra activității tuturor întreprinderilor
din ramură sau din economia națională(de ex.creșterea prețurilor la gazele naturale).

Factorii cu caracter specific caracterizează specificul întreprinderii concrete(de ex.distanța

întreprinderii de piața de desfacere a producției).

 După modul de acțiune

- Cu acțiune directă;
- Cu acțiune indirectă.

Factorii cu acțiune directă sunt acei creșterea cărora contribuie la majorarea indicatorului
rezultativ.

Factorii cu acțiune indirectă-creșterea cărora va cauza diminuarea indicatorului rezultativ.

𝐵
(de ex. în formula Rp= *100%, B-profitul la o unitate de produs se consideră factor cu acțiune
𝐶
directă,iar C-costul unitar acționează indirect.)

 După sensul acțiunii:

- Pozitivi;
- Negativi.

Factorii pozitivi sunt acei care în rezultatul calculelor au devieri cu semnul plus,în caz invers vor
fi factori negativi.

NOTĂ!!!Semnele algebrice a devierelor în analiza consumurilor și a cheltuielelor au un sens

diametral opus.

Subiectul 4

Prin rezerve în analiza economică se înțeleg posibilitățile nevalorificate sau posibilitățile de

sporire a producției competitive,în baza implimentării tehnologiilor avansate,reducerii
pierderilor de materiale și consumurilor neproductive.

Rezervele în analiza economică se clasifică după trei criterii:

 După locul de formare:

- Interne;
- Externe.
Rezervele interne reflectă posilibitățile întreprinderii concrete în sporirea eficienței utilizării
forței de muncă,materiei prime și utilajului.

Rezervele externe sunt acelea care pot sa contribuie la sporirea eficienței resurselor nu numai
la o întreprindere,dar la mai multe întreprinderi din ramură sau economia națională.

(de ex.reducerea prețurilor le materia primă a contribuit la majorarea rezultatelor financiare a

uturor întreprinderilor de zahăr).

 După modul de relevare:

- Evidente;
- Camuflate(ascunse).

Rezervele evidente sunt acelea care reflectă abaterile datelor efective față de normele stabilite
sau planul de afaceri.

Rezervele camuflate sunt acelea care se relevă prin comparația datelor întreprinderii analizate
cu datele medii pe ramură sau cu datele întreprinderii fruntașe.

 După termenii de valorificare:

- Curente;
- Perspective.

Rezervele curente sunt acelea care pot fi mobilizate în decursul perioadei curente fără investiții
suplimentare (de ex.reducerea staționărilor de mașini și utilaje,reducerea pierderilor de
materiale).

Rezervele perspective sunt acelea care pot fi mobilizate într-un timp mai îndelungat și de
regulă sunt necesare investiții suplimentare(de ex.reconstrucția uzinei sau procurarea utilajului
modern).

Subiectul 5

Metoda analizei economice reprezintă o modalitate de cercetare a fenomenelor și proceselor

din cadrul întreprinderii.Specificul metodei analizei economice constituie:

1. Formarea unui sistem de indicatori ce caracterizează activitatea întreprinderii;

2. Studierea factorilor ce au modificat indicatorii economici;
3. Aprecierea legăturilor între indicatori;
4. Depistarea și mobilizarea rezervelor interne.

Metode analizei economice cuprinde un sistem de metode care se unesc în două grupe:
 A. Metode tradiționale ale analizei economice;
B. Metode economico-matematice,care se realizează cu ajutorul programelor
matematice(de ex.metode de corelație și regresie).

Tema 2: Metode de studiere prealabilă şi apreciere calitativă a fenomenelor

economice
S1:Noțiunea de metode(procedee metodice)ale analizei economice și clasificarea lor

S2:Metoda comparației

S3:Divizarea și descompunerea indicatorilor economici

S4:Metoda grupării

Subiectul 1

Prin metode(procedee metodice) în analiza economică se subînțeleg acele mijloace cu ajutorul

cărora se efectuează prelucrarea analitică a informației economice.
 Metodele tradiționale ale analizei economice pot fi divizate în două grupe:

1) Metode de studiere prealabilă și apreciere calitativă a indicatorilor economici.

Aici se includ:

- comparația;
- divizarea și descompunerea;
- seriile dinamicii;
- metoda grupării.
2) Metodele de calcul cantitativ a legăturilor cauzale dintre factori și indicatorii rezultativi.
Aici se includ:
- Metoda balanțieră;
- Metoda diferențelor absolute;
- Metoda diferențelor relative;
- Metoda substituțiilor în lanț;
- Metoda recalculării;
- Metoda integrală;
- Metoda soldului neîmpărțit;
- Metoda participării prin cotă;
- Etc.

Aplicarea metodei concrete la măsurarea influenței factorilor depinde de tipul și forma de

legătură.Există două tipuri de legătură:

1) Deterministă;
2) Stocastică

Tipul determinist este o astfel de legătură care se exprimă printr-o formulă analitică
concretă.În cadrul acestei legături se evidențiază trei forme:

a. Aditivă;
b. Multiplicativă;
c. Combinată.

Tipul stocastic reflectă variația variabilei dependente sub acțiunea factorilor independenți. Aici
analiza estimează gradul de legătură și influența cantitativă a factorilor asupra variabilei
dependente.

De exemplu,dependența dintre productivitatea medie a unui muncitor și stagiul de muncă se

exprimă după ecuația: y=a0 +a1 x1 ,unde:

y-productivitatea medie a unui muncitor,variabila dependentă;

𝐚𝟎 -numărul liber al ecuației de regresie;

𝐱 𝟏 -stagiul de muncă a muncitorului(numărul anilor de muncă);

𝐚𝟏 -coeficientul de regresie pe lîngă x1 ,care reflectă cu cît va crește productivitatea muncii dacă
stagiul de muncă se va majora cu un an.

Subiectul 2

Esența comparației constă în aprecierea rezultatului sau a procesului cercetat în raport cu un

criteriu sau cu o bază de comparație stabilind nivelul și ritmul de dezvoltare a fenomenului
economic.Principala condiție în aplicarea comparațieieste respectarea comparabilității
indicatorilor.

Regulile de respectare a comparbilității:

 Neutralizarea factorului de preț(inflației).

Aceasta se obține prin evaluarea volumului producției fabricate la prețurile
comparabile.
 Respectarea metodei unice de calcul a indicatorilor ce se compară.
De exemplu,calculul valorii medii a activelor după bilanț și după Carte Mare,nu poate să
asigure comparabilitatea astfel de indicatori ca numărul de rotații și rentabilitatea
activelor,deoarece sunt aplicate diferite metode de calcul a valorii medii a activelor.
 Neutralizarea fctorului cantitativ.
Aceasta se obține prin recalcularea factorilor calitativi la unul și același factor
cantitativ.De exemplu,recalculul valorii producției fabricate reieșind din numărul mediu
de muncitori a anului 2010la productivitatea medie a anilor 2008,2009,2010.
Respectarea perioadelor calendaristice.
De exemplu,nu se admite comparația volumului producției fabricate în semestrul IV al
anului 2010 cu semestrele I,II și III a anului 2009,deoarece acesta poate să se modifice sub
influența caracterului sezonier al producției,cît și a diferitului nivel de muncă.Astfel este necesar
de efectuat comparația strict pe aceleași semestre sau luni a anului.

Există cîteva tipuri de comparație:

 În dinamică;
 Datelor efective cu cele planificate;
 În spațiu.

Comparația în dinamică exprimă nivelul fenomnrului în diferite perioade de timp și tendințele în

modificarea acestuia(creștere,reducere,caracterul instabil).Există următoarele modalități ale
comparației în dinamică:

 Comparația datelor efective a anului de gestiune cu datele anului precedent pe aceleași

trimestre,luni,decade(10zile).În așa mod se analizează producția fabricată,consumul de
materie primă,productivitatea muncii.
 Comparația datelor efective a anului de gestiune cu datele medii calculate pe ultimii trei ani
precedenți.Aceasta nu permite de a aprecia cît mai obiectiv rezultatele obținute de
întreprindere.
  Comparația datelor medii pe perioade multianualeîn care fiecare perioadă include un număr
egal de ani(2-3ani).Această comparație permite de a nivela oscilațiile și de a evidenția
tendința de modificare.
 Comparația în baza mediilor aritmetice mobile.Fiecare medie se formează prin excluderea
primului numărși înlocuirea cu numărul următoral seriei dinamicii.De exemplu,pe o perioadă
de 5 ani,mediile mobile se vor forma:
𝑥 𝑥 𝑥
𝑋̅1−3 = 1 + 2 + 3
3 3 3
𝑥2 𝑥 3 𝑥4
𝑋̅2−4 = + +
3 3 3
𝑥3 𝑥 4 𝑥5
𝑋̅3−5 = + +
3 3 3
Comparația în baza indicilor cu bază fixă și în lanț.Rîndul de date în care una din
mărimi este luată ca bază,iar restul se exprimă în procente față de ea este index cu
bază fixă.Rîndul de date unde fiecare din mărimi se exprimă în procente față de cea
precedentă se numește indice în lanț.
De exemplu:

Tabel.Comparația în baza indicelor

Anii VPF,mii lei Indice cu baza fixă,% Indice în lanț,%

A 1 2 3
2005 57560 100 ----------
2006 62106 107,9 107,9
2007 59322 103,1 95,5
2008 63129 109,7 106,4
2009 64317 111,7 101,9
2010 68846 119,6 107,0
Concluzie:

Conform calculelor efectuate în tabelse constată că în dinamică VPF are o tendință de

creștere.Astfel,în anul 2010 VPF s-a majorat cu 19,6%.În baza indicilor în lanț se constată un
caracter instabil al modoficării VPF,astfel în anul 2007 față de anul 2006 VPF a diminuat cu
4,5%(95,5%-100%).

Comparația datelor efective cu cele planificate se efectuează în următoarele scopuri:

1. Pentru aprecierea îndeplinirii programului de producție;

2. Pentru stabilirea abaterilor față de planul de afaceri;
3. Pentru a releva rezervele interne de sporire a eficienței resurselor.

Comparația în spațiu prevede următoarele modalități:

1. Comparația datelor efective cu normele stabilite.De exemplu,cu normele de

materie primă și materiale,cu normele de energie etc.Aceasta ne permite
relevarea supraconsumului de materiale față de normă.
2. Comparația datelor întreprinderii analizate cu datele medii pe ramură,ceea ce
permite de a stabili poziția întreprinderii în sectorul de activitate.
 3. Comparația datelor întreprinderii analizate cu datele întreprinderii fruntașe,ceea
ce permite relevarea rezervelor de gestionare mai eficientă a resurselor.
4. Comparația datelor întreprinderii cu datele instituțiilor de cercetări științifice din
ramură,ceea ce va permite posibilitățile de implimentare a thnologiilor avansate și a
utilajului modern.

Subiectul 3

Esența divizării constă în descompunerea indicatorilor economici după părți componente,

relații cauzale și alte caracteristici pentru studierea mai profundă a modificărilor intervenite.

Există următoarele modalități de divizare:

 După locul de formare a indicatorilor economici;

 După timpul de formare a indicatorilor economici;
 După relațiile cauzale între factori;
 După părți componente ale indicatorilor.

Divizarea după locul de formare evidențiază gradul de participare a subdiviziunilor

întreprinderii (brigadă,secție,echipă,loc de muncă) la obținerea rezultatelor finale în ansamblu
pe întreprindere.În așa mod se analizează următorii indicatori:

 Productivitatea medie anuală,medie pe zi și pe oră a unui muncitor;

 Consumul de materiale pe unitate de produs;
 Consumuri directe de muncă la o unitate de produs(manopera);
 Volumul produselor vîndute;
 Randamentul utilajului;
 Etc.

Divizarea după timpul de formare are menirea de a localiza contribuția diferitor unități de
timp (trimestru,luni,decade,zile) în formarea indicatorilor econnomici.

În așa mod se studiază:

 Volumul produselor fabricate în unități fizice;

 Prețul mediu de vînzare a produselor;
 Activitatea de muncă a muncitorilor (numărul de zile lucrate pe un an de un muncitor);
 Coeficientul regimului de schimb al utilajului.

Divizarea după relațiile cauzale constă în descompunerea indicatorilor rezultativ pe factori începînd
de la factori de gradul I,trecînd la factori de gradul II,III pînă se ajunge la cauzele finale ale
indicatorilor.Această divizare permite de a stabili factorii de influență și formulele dependeței
factoriale.De exemplu, descompunerea VPF poate fi efectuată confrom schemei nr.1.

În baza schemei nr.1 se pot scrie formulele dependenței factoriale.Astfel:

 𝑉𝑃𝐹 = 𝑀 ∗ ̅̅̅̅̅
𝑊𝑚 față de factorii de gradul I.
  𝑉𝑃𝐹 = 𝑀 ∗ 𝑍 ∗ ̅̅̅̅
𝑊𝑍 față de factorii de gradul II.
 𝑉𝑃𝐹 = 𝑀 ∗ 𝑍 ∗ ℎ ∗ ̅̅̅̅
𝑊ℎ față de factorii de gradul III.

Schema nr.1:Divizarea VPF în funcție de factorii utilizării forței de muncă

VPF

Numărul mediu de muncitori Productivitatea medie anuală a

unui muncitor ( )
(M)

Numărul de zile lucrate pe Productivitatea medie pe zi a

an de un muncitor (Z) unui muncitor ( )

Durata zilei de lucru în Productivitatea medie pe

ore (h) oră ( )

Nivelul calificării Stagiul de muncă a Motivația (nivelul

muncitorilor muncitorilor(numărul de ani) remunerării)

Divizarea după părți componente ne relevă structura indicatorilor economici și rolul părților
componente în formarea mărimilor complexe.Această divizare se efectuează în următoarele
variante:

1. Pentru determinarea profilului de producție a întreprinderii-în acest caz se

calculează structura veniturilor din vînzări pe tipuri de produse;
2. Pentru determinarea structurii resurselor de muncă pe categorii;mijloace fixe pe
categorii și resursele materiale;
3. Pentru determinarea costului de producție pe elemente economice și articole de
calculație;

Această divizare permite relevarea rezervelor de reducere e costurilor de producție.În acest

caz divizarea stabilește factorii ce influențează la abaterea elementelor sau articolelor de
consumuri. De exemplu,

Factorii ce modifică consumurile directe de materiale sunt:

 VPF;
 Structura și sortimentul producției fabricate;
 Nivelul de consum al materialelor la 1 leu de produs fabricat.
Subiectul 4

Metoda grupării ordonează fenomenele eonomice în funcție de diferiți factori.Alegerea

criteriului de grupare depinde de esența fenomenului și sccopul cercetării.De exemplu:

Criterii de grupare pot fi:

 Productivitatea muncii;
 Gradul de înzestrare cu mijloace fixe;
 Nivelul consumului de materiale
 Etc.

Există următoarele tipuri de grupări:

Grupări analitice;
Grupări structurale.

Grupările analitice se aplică pentru a evidenția interdependența dintre criteriul de grupare și

indicatorul rezultativ.Aceste grupări se folosesc pentru a stabili tendința de modificare a
indicatorilor economici.

Grupările analitice pot fi simple –unde se folosește numai un criteriu de grupare;combinate –

în care gruparea se efectuează după 2 sau mai multe criterii.De exemplu,gruparea simplă poate
fi precăutată după următorul tabel:

Indicatori Grupele de întreprindere după înzestrarea mijloacelor În total și mediu

fixe (mii lei) pe totalitate
<20(I) 20-30(II) >30(III)
Numărul de
întreprinderi în 7 9 7 23
grupă
Valoarea
mijloacelor fixe
productive în 13067 25187 43126 36522
calcul unui
muncitor (lei)
Productivitatea
medie anuală a 102903 135720 189113 132546
unui muncitor
Nivelul
rentabilității 30,8 35,8 44,5 38,1
produselor finite
(%)
Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel se constată că creșterea gradului de înzestrare tehnică a

forței de muncă contribuie la creșterea productivității muncii și la majorarea ratei rentabilității
produselor finite.Astfel,creșterea gradului de înzestrare tehnică de la 13067 lei pînă la 43126 lei
a contribuit la sporirea:

-productivității medii anuale a unui muncitor de la 102903 lei pînă la 189113 lei,adică cu 86210
lei.

-majorarea ratei rentabilității produselor finite de la 30,8% pînă la 44,5%,adică cu 13,7 puncte
procentuale.

Grupările structurale permit de a studia componența indicatorului analizat.De exemplu,în așa

mod se studiază influența structurii subvențiilor asupra nivelului rentabilității capitalului
propriu.

Tema 3: Metode de calcul cantitativ a legăturilor cauzale în sistemele

deterministe
S1.Metoda balanțieră

S2:Metoda diferențelor absolute.Esența și aplicarea ei

S3:Metoda diferențelor relative

S4:Metoda substituțiilor în lanț

Subiectul 1

Metoda balanțieră este bazată pe egalitatea a două părți a indicatorului economic și se aplică în
analiza economică în următoarele cazuri:

I. Pentru calcularea influenței factorilor la forma aditivă de legătură.

O astfel de legătură are loc la calcularea volumului producției vîndute după
formula:VPV=Si+VPF-Sf.
Calculul influenței factorilor se efectuează ca diferență dintre nivelul efectiv și cel
de bază a factorului respectiv.
1. ∆𝑽𝑷𝑽𝑺𝒊 =𝑺𝒊(𝟏) -𝑺𝒊(𝟎)
2. ∆𝑽𝑷𝑽𝑽𝑷𝑭=𝑽𝑷𝑭(𝟏) -𝑽𝑷𝑭(𝟎)
3. ∆𝑽𝑷𝑽𝑺𝒇 =-𝑺𝒇(𝟏) -𝑺𝒇(𝟎) =𝑺𝒇(𝟎) −𝑺𝒇(𝟏)
Pentru verificarea calculelor efectuate cu ajutorul metodelor tradiționale ale analizei
economice.
Verificarea constă în următoarele,abaterea absolută a indicatorului rezultativ
trebuie să fie egală cu suma influenței factorilor:
𝐕𝐏𝐕1 -𝐕𝐏𝐕𝟎 =∆𝐕𝐏𝐕 𝑺𝒊+∆𝑽𝑷𝑽𝑽𝑷𝑭+∆𝑽𝑷𝑽𝑺𝒇
Cu un astfel de control obligatoriu se termină orice calcul a influeței factorilor
în sistemele deterministe.
Pentru măsurarea influenței unui factor calculul căruia e greu de efectuat sau nu
dispune de informația respectivă,pe cînd influența celorlalți factori este cunoscută.
 Calculul se efectuează,din abaterea absolută a indicatorului rezultativ se scade
suma influenței factorilor cunoscuți.
1. ∆𝑽𝑷𝑽𝑺𝒊 =∆ 𝐕𝐏𝐕 − (𝐕𝐏𝐕 𝑽𝑷𝑭 + 𝐕𝐏𝐕 𝑺𝒇 )
2. ∆𝑽𝑷𝑽𝑽𝑷𝑭=∆ 𝐕𝐏𝐕 − (𝐕𝐏𝐕 𝑺𝒊 + 𝐕𝐏𝐕 𝑺𝒇 )
3. ∆𝑽𝑷𝑽𝑺𝒇 =∆ 𝐕𝐏𝐕 − (𝐕𝐏𝐕 𝐒𝐢 + 𝐕𝐏𝐕 𝐕𝐏𝐅 )

Metoda balanțieră se aplică la determinarea solvabilității întreprinderii.În acest caz se

întocmește balanța creanțelor și datoriile pe termen scurt și depășirile respective.La macronivel
această metodă se aplică la determinarea balanței plăților,în formarea bugetului pe anul
respectiv,la întocmirea balanței resurselor materiale,resurselor de muncă, producție, etc.

EXEMPLU

Aplicînd metoda balanțieră să se calculeze influența factorilor asupra modificării volumului

producției vîndute,reieșind din următoarele date:

1.Soldul producției în stocuri constituie:

1.1.La începutul anului precedent=300mii lei

La începutul anului de gestiune=400mii lei

1.2.La finele anului precedent=300mii lei

La finele anului de gestiune=200mii lei

2.VPF anul precedent=12mii lei

VPF anul de gestiune=15mii lei

Rezolvare

Formula dependenței factoriale:VPV=Si+VPF-Sf

1)Calculăm VPV
VPV0 = Si0 + VPF0 − Sf0 =300+12-300=12000mii lei
VPV1 = Si1 + VPF1 − Sf1 =400+15-200=152000mii lei
2) Calculăm influența factorilor la modificarea VPV
VPV Si = Si(1) − Si(0) = 400 − 300 = +100mii lei
VPV VPF = VPF(1) − VPF(0) = 15000 − 12000 = +3000mii lei
VPV Sf = Sf(0) − Sf(1) = 300 − 200 = +100 mii lei
3)Verificăm rezultatele calculate
BIF: VPV1 − VPV0 = ∆VPV𝑆𝑖 + ∆VPV VPF + ∆VPV𝑆𝑓
15200-12000=100+3000+100
+3200=+3200

Concluzie
 În baza calculelor efectuate se constată creșterea volumului producției vîndute cu 3200mii
lei(15200-12000).Această creștere a fost determinată de acțiunea pozitivă a tuturor
factorilor.Însă cea mai mare influență a exercitato majorarea volumului producției fabricate sub
influența căruia indicatorul rezultativ a crescut cu 3000mii lei sau cu 93,75%((3000/3200)
*100%).Reducerea soldului final a influențat pozitiv,ceea ce a determinat creșterea VPV cu
100mii lei.

Subiectul 2

Esența metodei diferențelor absolute(in continuarea MDA) constă în calcularea succesivă a

abaterilor între factorii respectivi și în determinarea influenței acesteia asupra modificării
indicatorului rezultativ.MDA se aplică la forma multiplicativă de legătură.

Reguli de calcul a influenței factorilor:

A factorului cantitativ
Abaterea absolută a factorului cantitativ se înmulțește cu valoarea de bază a factorului
calitativ.
A factorului calitativ
Abaterea absolută a factorului calitativ se înmulțește cu valoarea efectivă a factorului
cantitativ.

MDA se aplică în 2 variante:

 Simplă;
 Compusă.

În varianta simplă se aplică atunci cînd indicatorul rezultativ se modifică sub acțiunea numai a
doi factori și ambii cu acțiune directă.De exemplu:

Venitul din vînzarea unui produs concret depinde de următorii 2 factori:

 Cantitatea vîndută de produs-Q

 Prețul mediu de vînzare pe o unitate de produs-P

Legătura dintre venitul din vînzarea produsului (D) și acești factori poate fi exprimată:

D=Q*P

Calculăm influența factorilor:

1. ∆𝐃𝐐 = (𝐐𝟏 − 𝐐𝟎 ) ∗ 𝐏𝟎
2. ∆𝐃𝐏 = (𝐏𝟏 − 𝐏𝟎 ) ∗ 𝐐𝟏

EXEMPLU

Aplicînd metoda diferențelor absolute să se calculeze influența factorilor la modificarea

venitului după următoarele date inițiale:
1.Cantitatea vîndută de produs:

1.1 anul precedent=2000kg

1.2 anul de gestiune=3000kg

2.Venitul din vînzarea produsului:

2.1 anul precedent=800000lei

2.2 anul de gestiune=1500000lei

Rezolvare

Formula dependeței factoriale:D=Q*P

1)Calculăm prețul mediu de vînzare:

D
P=
Q
800000
P0 = = 400𝑙𝑒𝑖
2000
1500000
P1 = = 500lei
3000
2)Calculăm influența factorilor la modificarea venitului:

2.1 ∆DQ = (3000 − 2000) ∗ 400 = 400𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

2.2 ∆DP = (500 − 400) ∗ 3000 = 300𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

3)Verificăm rezultatele calculelor:

BIF: D1 − D0 = ∆DQ + ∆DP

1500-800=400+300

700mii lei=700mii lei

Concluzie

Conform calculelor efectuate se observă că venitul produsului în anul de gestiune s-a majorat
față de anul precedent cu 700mii lei(1500-800).Această creștere se datorează influenței
pozitive a ambilor factori,însă creșterea cantității vîndute cu 1000kg a condiționat majorarea
venitului cu 400mii lei sau cu 57,14%.Majorarea prețului de vînzare cu 100 leipentru 1kg a
contribuit la creșterea venitului cu 300mii lei sau cu 42,86%(100%-57,14%).

MDA în varianta compusă se aplică în următoarele cazuri:

 Cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea directă a 3 sau mai mulți
factori;
  Cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea a 3 sau mai mulți factori dintre
care macăr unul va acționa indirect.

În primul caz influența factorilor se va calcula:

Abaterea absolută a factorului respectiv se înmulțește cu valorile efective a factorilor care în

formulă se situează pînă la el și cu cele de bază a factorilor care urmează după el.

EXEMPLU

În formula dependenței factoriale a productivității medii anuale a unui muncitor: ̅̅̅̅̅

𝑾𝒎 = 𝒁 ∗
𝒉 ∗ ̅̅̅̅̅
𝑾𝒉 . Toți 3 factori acționează direct.

Calculăm influența factorilor:

𝐙
 ̅̅̅̅̅
∆𝐖 ̅̅̅̅̅̅̅
𝐦 = (𝐙𝟏 − 𝐙𝟎 ) ∗ 𝐡𝐨 ∗ 𝐖𝐡(𝐨)
𝐡
 ̅̅̅̅̅
∆𝐖 ̅̅̅̅̅̅̅
𝐦 = 𝐙𝟏 ∗ (𝐡𝟏 − 𝐡𝟎 ) ∗ 𝐖𝐡(𝐨)
̅̅̅̅̅
𝐖𝐡
 ̅̅̅̅̅
∆𝐖 𝐦
̅̅̅̅̅̅̅
= 𝐙𝟏 ∗ 𝐡𝟏 ∗ (𝐖 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐡(𝟏) − 𝐖𝐡(𝐨) )

În al doilea caz

Influența factorilor într-un sistem de 3 factori dintre care cel puțin unu acționează indirect se
calculează după regula factorului cantitativ sau calitativ ținîndu-se cont de formula inițială a
indicatorului rezultativ.

EXEMPLU

Profitul din vînzarea produsului depinde de următorii factori:

 Cantitatea vîndută de produs-Q

 Prețul mediu de vînzare pe unitate de produs-P
 Costul unitar C-factor cu acțiune indirectă.

Legătura profitului cu acești factori: B=Q*(P-C)

Calculăm influența factorilor:

 ∆𝐁 𝐐 = (𝐐𝟏 − 𝐐𝟎 ) ∗ (𝐏𝟎 − 𝐂𝟎 )
 ∆𝐁 𝐏 = (𝐏𝟏 − 𝐏𝟎 ) ∗ 𝐐𝟏
 ∆𝐁 𝐂 = −[(𝐂𝟏 − 𝐂𝟎 ) ∗ 𝐐𝟏 ] factor cu acțiune indirectă

Subiectul 3

Metoda diferențelor relative se aplică cînd nu dispunem de valorile factorilor din formula
analitică,însă avem informația referitor la indicatorii în baza cărora se calculează factorii.Se
aplică la forma multiplicativă de legătură,în sistemele de trei și mai mulți factori.

Influența factorilor prin această metodă se calculează după formula:

 ∆𝑹𝑨 = (∆%𝑨 ∗ 𝑹𝟎 ) ÷ 𝟏𝟎𝟎

∆𝑹𝑨 – devierea indicatorului rezultativ sub acțiunea factorului A.

∆%𝑨- diferența în procente a indicatorului ce se raportează față de perioadă precedentă la

calcularea factorului A.Pentru primul factor diferența se ia față de 100%.

𝑹𝟎 - valoarea de bază a indicatorului rezultativ.

Schema de calcul a influenței factorilor prin metoda diferențelor relative

Indicatori Ritmul de creștere Diferența în Calculul influenței Rezultatul

(%) procente (∆%𝑨) factorilor influenței, +/-
A 1 2 3 4
Nr.1 A A-100=∆%A (∆%A ∗ R 0 ) ÷ 100 ∆RA
Nr.2 B B-A=∆%B (∆%B ∗ R 0 ) ÷ 100 ∆RB
Nr.3 C C-B=∆%C (∆%C ∗ R 0 ) ÷ 100 ∆RC
a1
Ritmul de creștere:R c = ∗ 100%
a0

EXEMPLU

Să se calculeze modificarea VPF în dependență de următorii factori:

 Numărul meu al salariaților (L)

 Ponderea muncitorilor în numărul salariaților (M/L)
 Numărul de zile lucrate pe an de un muncitor(TZ/M)
 Durata zilei de muncă în ore (Th/TZ)
 Productivitatea medie pe oră (VPF/Th)

Rezolvare

𝐌 𝐓𝐙 𝐓𝐡 𝐕𝐏𝐅
Formula dependenței factoriale: VPF=𝐋 ∗ ∗ ∗ ∗
𝐋 𝐌 𝐓𝐙 𝐓𝐡

Tabel.Calculul influenței factorilor de muncă la modificarea VPF prin metoda diferențelor

relative.

Indicatori Ritmul de creștere Diferența în Calculul influenței Rezultatul Factorii

(%) procente factorilor influenței
(∆%𝑨) factorilor
A 1 2 3 4 5
1.L 97,61 -2,39 (−2,39) ∗ 338531 -8090,89 ↓L
100
2.M/L 100,4 +2,79 (+2,79) ∗ 338531 +9445,01 ↑ M/L
100
3.TZ/M 89,08 -11,32 (−11,32) ∗ 338531 -38321,71 ↓ TZ/M
100
4.Th/TZ 102,48 +13,4 (+13,4) ∗ 338531 +45363,15 ↑ Th/TZ
100
5.VPF/Th 110,01 +7,53 (+7,53) ∗ 338531 +25491,38 VPF
↑
100 Th
TOTAL X X X +33886,94 X

CONCLUZIE

Calculele efectuate în tabel ne permit să constatăm că creșterea VPF cu 33886,94 mii lei a fost
condiționată de acțiunea pozitivă a următorilor factori:

 Majorării ponderii muncitorilor în numărul de salariați -cu 9445,01mii lei;

 Stabilirii unui orar efectiv de lucru-cu 45363,15mii lei;
 Majorării productivității medii pe oră- cu 25491,38mii lei.

Ca rezervă se consideră creșterea activității de muncă a unui muncitor ce poate să asigure

majorarea VPF cu 38321,71mii lei.

Subiectul 4

Esența metodei substituțiilor în lanț (în continuare MSL)constă în izolarea acțiunii unor factori
de alțu factori prin înlocuirea succesivă a factorilor din perioada de bază cu cei din perioada de
gestiune și în calculare influenței comparînd rezultatul obținut cu cel precedent.

MSLse aplică la forma multiplicativă de legătură în sistemele cu 3,4 și mai mulți factori.De
asemenea,poate fi aplicată și la forma combinată.

De exemplu,dacă indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea directă a 3 factori atunci

cele 2 nivele a indicatorului se vor exprima:

 De bază: 𝐑 0 = 𝐀 𝟎 ∗ 𝐁𝟎 ∗ 𝐂𝟎
 De gestiune(efectiv): 𝐑1 = 𝐀 𝟏 ∗ 𝐁𝟏 ∗ 𝐂𝟏

Reguli de aplicare a metodei:

Factorii în tabelul analitic se aranjează în umrătoarea ordine:

 Cantitativi;
 Structurali;
 Calitativi;
Substituțiile se efectuează succesiv începînd cu factorul cantitativ și terminînd cu cel
calitativ;
Factorul care a fost o dată substituit rămîne neschimbat pînă la finele operațiunii de calcul.

Schema de calcul a influenței factorilor prin MSL

Nr. Nr. Factorii corelați Indicatorul Calculul Rezultatul Denumirea

Calc. Subst. A B C Rezultativ influenței Influenței factorilor
(R) factorilor (+/-) (cauzele)
1. 0 A0 B0 C0 R0 --- --- ---
2. 1 A1 B0 C0 R𝑎 R 𝑎 -R 0 ∆RA ↑↓ A
 3. 2 A1 B1 C0 R𝑏 R 𝑏 -R 𝑎 ∆RB ↑↓ B
4. 3 A1 B1 C1 R1 R1 − R 𝑏 ∆RC ↑↑ C
EXEMPLU

Să se calculeze modificarea VPF sub acțiunea următorilor factori:

 Numărul mediu de muncitori-M

𝑇𝑍
 Numărului de zile lucrate pe an de un muncitor-Z=
𝑀
𝑇ℎ
 Durata zilei de muncă în ore-h=
𝑇𝑍
𝑉𝑃𝐹
 Productivitatea medie pe oră- ̅̅̅̅
𝑊ℎ =
𝑇ℎ

Rezolvare

̅̅̅̅𝐡
Formula dependenței factoriale: VPF=M*Z*h*𝐖

Tabel.Calculul influenței factorilor de muncă la modificarea volumul VPF prin MSL

Nr. Nr. Indicatorul Calculul Rezultatul Denumirea

Calc. Subst. Factorii corelați Rezultativ influenței Influenței factorilor
M Z h ̅̅̅̅
𝐖𝐡 , VPF factorilor (+/-), (cauzele)
(mii lei) mii lei
1. 0 1009 204 6,84 240,38 338531 --- --- ---
2. 1 1013 204 6,84 240,38 339777
339777- +1246,0 ↑M
338531
3. 2 1013 181 6,84 240,38 301468,9 301468,9- -38308,1 ↓Z
339777
4. 3 1013 181 7,87 240,38 346865,5 346865,5- +45396,6 ↑h
301468,9
5. 4 1013 181 7,87 258,05 372423 372423- +25557,5 ̅̅̅̅h
↑W
346865,5
TOTAL X X X X X X +33892,0 X
̅̅̅̅̅
BIF:BIF:VPF1 − VPF0 = ∆VPF M + ∆VPF Z + ∆VPF h + ∆VPF Wh

372363,1-338531=+1246-38308,1+45396,6+25497,6

+33832,1=+33832,1

Concluzie

Calculele efectuate în tabel ne permit să constatăm că creșterea VPF a fost condiționată de

influența următorilor factori:

1. Angajării a 4 muncitori mai mulți față de anul precedent ce a condus la creșterea VPF
cu 1246mii lei;
2. Majorarea duratei zilei de muncă de la 6,84ore la 7,87ore ce a contribuit la creșterea
VPF cu 45396,6mii lei;
3. Majorarea productivității pe oră de la 240,38lei pînă la 258,05lei ceea ce a condus la
creșterea VPF cu 25557,5mii lei.
 Ca rezervă internă se consideră creșterea activității de muncă a muncitorilor pînă la nivelul
atins în anul precedent,ce poate să asigure majorarea VPF cu 38308,1mii lei.

Tema 4:Analiza programului de producție și comercializare

S1:Corelația indicatorilor privind programul de producție și comercializare

S2:Analiza îndeplinirii progrmului de producție după structură și sortimente

S3:Analiza ritmicității producției

S4:Analiza calității și competitivității producției

S5:Analiza valorii adăugate

S6:Analiza veniturilor din vînzări

Subiectul 1

În practica analitică se utilizează un system de indicatori rezultativi ce aderă la programul de

producție și comercializare.

Principalii indicatori sunt:

1.valoarea producției globale-VPG

2.valoarea(volumul) producției fabricate-VPF

3.valoarea(volumul) producției vîndute-VPV

4.valoarea adăugată-VA

5.venituri din vînzări-VV

VPG reprezintă volumul producției obținute în unitățile de producțieunde ciclul operațional

depășește 30 zile.

De exemplu,în intreprinderile agricole procesul de producție durează un an de zile.Pentru

întreprinderile industrial VPG va include volumul producției fabricate și producției
neterminate.

VPF reprezintă rezultatul util al activității întreprinderii industrial,de construcție sau

prestatoare de servicii care s-a obținut în decursul anului.

Legătura dintre VPF și VPG se va exprima:

𝐕𝐏𝐅 = 𝐕𝐏𝐆 − 𝐏𝐧 (1)

Unde,𝐏𝐧 -valoarea producției neterminate.

 VPV reprezintă acea parte a producției fabricate care a fost vîndută consumatorului sau
expediată organizatiei comerciale ori de transport.

Legătura dintre VPV și VPF se exprimă:

𝐕𝐏𝐕 = 𝐕𝐏𝐅 ± 𝐒𝐩 (2)

Unde,𝐒𝐩 soldul produției în stocuri,respective

𝑆𝑖 -la nceput de an;

𝑆𝑓-la finele anului.

VA reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost adăgată la valoarea
mărfurilor și serviciilor procurate.

Legătura dintre VA și VPF se exprimă:

𝐕𝐀 = 𝐕𝐏𝐅 − 𝐂𝐢 (3)

𝐂𝐢 -consumurile și cheltuielele intermediare provenite de la terț,care se calculează prin

nsumarea consumurilor și cheltuielelor material ale întreprinderii și consumurilor și
cheltuielelor pentru serviciile prestate de la terț.

VV reprezintă suma veniturilor din vînzarea produselor finite cît și a altor vînzări(de
mărfuri,din prestarea serviciilor),ce reprezintă pentru întreprindere activitatea operațională.

Legătura dintre VV și VPV se exprimă:

VV=VPV+VAV (4)

Unde,VAV-venitul din alte vînzări a activității operaționale.

Toți indicatorii menționați au legături reciproce care se manifestă prin formulele

menționate,cît și prin ritmurile de creștere.Însă,cea mai strănsă legătură poate fi redată cu
ajutorul balanței producției.

Balanța producției se exprimă în 2 variante-formulele (5) și (6).

Si +VPF=VPV+Sf (5)

Si+VPF+𝐑𝐢(+) = 𝐕𝐏𝐕 + 𝐒𝐟 + 𝐑𝐢(−) (6)

Unde,𝐑𝐢(+) –rezultatele inventarierii producției finite la depozitul întreprinderii,cnd s-a depistat

surplus;

𝐑𝐢(−) -rezultatele inventarierii producției finite,cînd s-au depistat lipsuri.

În baza balanței producției se poae determina fiecare parametru.

De exemplu,
 VPV=Si+VPF-Sf

6.1 VPF = VPV + Sf + Ri(−) − Si − Ri(+)

Deoarece în formulele balanței producției este prezentă forma aditivă,calculul influenței

factorilor se efectuează după metoda balanțieră.

6.1.1 ∆𝐕𝐏𝐅 𝐕𝐏𝐕 = 𝐕𝐏𝐕𝟏 − 𝐕𝐏𝐕𝟎

6.1.2 ∆𝐕𝐏𝐅 𝐒𝐟 = 𝐒𝐟𝟏 − 𝐒𝐟𝟎

6.1.3 ∆𝐕𝐏𝐅 𝐑𝐢(−) = 𝐑𝐢(−) − 𝐑𝐢(−)

𝟏 𝟎

6.1.4 ∆𝐕𝐏𝐅 𝐒𝐢 = −(𝐒𝐢𝟏 − 𝐒𝐢𝟎 )

6.1.5 ∆𝐕𝐏𝐅 𝐑𝐢(+) = −(𝐑𝐢(+) − 𝐑𝐢(+) )

𝟏 𝟎

Pentru aprecierea balanței producției se întocmește următorul tabel:

Tabel.Analiza balanței producției

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

A 1 2 3=2-1

1.Si

2.VPF

3.𝑅𝑖(+)

4.Total intrări
producție

5.VPV

6.Sf

7.𝑅𝑖(−)

8.Total ieșiri producție

În baza datelor din tabel se apreciază dacă este egalitate între total intrări și total ieșiri de
producție.În cazul acestei egalități înseamnă că informația este veridică și poate fi utilizată în
compartimentele ulterioare ale analizei.

Subiectul 2

Analiza se efectuează în 2 etape:

 1)Se apreciază îndeplinirea programului după structura producției fabricate

Prin structura producției se subînțelege ponderea fiecărui produs sau grupe de produse
în volumul total al producției fabricate.Aprecierea programului de producție după
structură se efectuează în baza coeficientului mediu de structură care se determină:

𝐕𝐏𝐅 î𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐞

𝐊 𝐬𝐭 =𝐕𝐏𝐅 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐮𝐩ă 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭ă*100%

În procesul analizei se utilizează următoarele modalități:

 La prima se calculează producția fabricată efectiv după ponderea programată:

𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑎𝑙 𝑓𝑖𝑒𝑐ă𝑟𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠 ∗ 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

100%

 A doua modalitate-așa numita „Metoda de echivalare” conform căreia

programul după structură se consider îndeplinit dacă în structura fabricării este
păstrată ponderea programată.Mărimea echivalentă se obține prin selectarea
rezultatului minim dintre volumul efectiv și volumul recalculat al producției.

Tabel.Analiza îndeplinirii programului de producție după structură

Feluri de Volumul producției fabricate, Procentul de Producția În limita

produse mii lei îndeplinire a fabricată structurii
planului efectiv după programate,
Planificat Efectiv ponderea mii lei
programată,
mii lei

A 1 2 𝟐 𝟏∗𝝐𝟑 5=min 2 și 4
3=𝟏 ∗ 𝟏𝟎𝟎% 4= 𝟏𝟎𝟎

A 8715 8715 100 9242 8715

B 9240 9218 99,76 9789∗ 9218

C 4080 7228 176,17 4327 4327

------ ------- ------ ------- ------- ------

Etc.

TOTAL 52700 55890 106,05 55890 52989

9240∗106,05
9789∗ = 100

Calculăm coeficientul mediu de structură:

 Total(5) 52989
K st = = ∗ 100% = 94,81%
Total(4) 55890

Concluzie

Conform calculelor efectuate la întreprinderea analizată planul după structură nu a fost

îndeplinit cu 5,19%,din această cauză întreprinderea nu a obținut producție în valoare de 2901
mii lei.Această cifră poate fi considerată ca rezervă internă.

Se apreciază îndeplinirea programului pe sortimente.

Prin sortiment se subînțelege varietatea produselor fabricate care se deosebesc după

fel,categorie de calitate și se exprimă în unități naturale.

Analiza îndeplinirii programului de producție pe sortimente se efectuează cu baza

coeficientului mediu pe sortimente:

VPF în limita sortimentului programat

Ks = ∗ 100%
Volumul programat al producției fabricate

Tabel.Aprecierea îndeplinirii programului de producție pe sortimente

Feluri de Volumul fabricării, Prețul pe Valoarea producției În limita

produse unități naturale unitate de fabricate,mii lei sortimentului
produs,lei programat
planificat efectiv planificat efectiv

A 1 2 3 4=3*1 5=3*2 6=min 4 și 5

A 1350,4 1065,2 32,00 43214 34087 34087

B 9111,2 7977,4 23,00 209557 183481 183481

C 1304,3 1092,4 22,00 28694 24032 24032

------ ------ ------ ------ ------ ------- ------

Etc.

TOTAL X X X 383103 388237 340527

În baza datelor din tabel calculăm:

 Coeficientul mediu pe sortimente

Total(6) 340527
 K s = Total = 383103 ∗ 100% = 88,89%
(4)

 Valoarea producției care nu a fost obținută din nerespectarea sortimentului

programat.
 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙(6) − 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙(4) = 340527 − 383103 = −42576
 Concluzie
În baza calculelor efectuate se constată că la întreprindere planul pe sortimente nu a
fost îndeplinit,cu 11,11%,din această cauză întreprinderea nu a obținut producție în
valoare de 42576 mii lei.
Cifra obținută constituie rezerva internă de majorare a VPF pe viitor.
Subiectul 3
Prin ritmicitate se subînțelege îndeplinirea proramului de producție conform graficului
stabilit.

Aprecierea după ritmicitate se utilizează prin 2 metode:

1. Se calculează procentul de îndeplinire a graficului stabilit în fiecare lună după

formula:
𝐙𝐟
%𝐫𝐢𝐭𝐦𝐢𝐜𝐢𝐭ăț𝐢𝐢 = ∗ 𝟏𝟎𝟎%
𝐙𝐩
Unde,𝐙𝐟 -numărul efectiv de zile în care graficul de producție a fost îndeplinit;
𝐙𝐩 -numărul de zile calendaristice pe lună(lucrătoare).
2. Prevede calcularea coeficientului mediu de ritmicitate după formula:
Volumul producției în limita ritmicității programate
K ritm = ∗ 100%
volumul programat al producției faabricate

Tabel.Aprecierea ritmicității producției fabricate

Trimestre Programat Efectiv Producția obținută în

limita ritmicității
programate

Suma Ponderea Suma (mii Ponderea Suma Ponderea

(mii lei) (%) lei) (%) (mii lei) (%)

A 1 2 3 4 5=min 1și3 𝟓
6=𝝐𝟓 ∗ 𝟏𝟎𝟎

I 74322,0 19,4 58041,5 14,95 58041,5 16,65

II 83133,3 21,7 96282,8 24,8 83133,3 23,84

III 90412,3 23,6 116859,3 30,1 90412,3 25,93

IV 135235,4 35,3 117053,4 30,15 117053,4 33,58

TOTAL 383103 100 388237 100 348640,5 100

Concluzie

În baza calculelor din tabel s-a stabilit valoarea coeficientului de ritmicitate:

 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙(5) 348640,5
𝐾𝑟𝑖𝑡𝑚 = ∗ 100% = ∗ 100% = 91,0%
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙(1) 383103

Deoarece,coeficientul este mai mic decît 100%,volumul produciei care nu s-a obținut constituie
34462,5 mii lei(348640,5-383103).Astfel la întreprindere programul după ritmicitate nu a fost
îndeplinit cu 9%,din această cauză volumul producției care nu a fost obținut a constituit
34462,5 mii lei.

Subiectul 4

Prin calitatea producției se subînțelege proprietățile particulare ale fiecărui produs

fabricat,care corespund unor cerințe strict determinate de piața de desfacere ssau satisfac
anumite necesități ale consumatorilor.

Prin competitivitate se subînțelegee corespunderea produsului fabricat cerințelor pieței de

desfacere.

În practică se utilizează un sistem de indicatori ai calității care depind de particularitățile

ramurale.De exemplu,în tutunărit,calitatea producției se apreciază după clase de calitate:

 Clasa superioară;
 Clasa I;
 Clasa II;
 Clasa III;
 Clasa IV.

La unele produse fabricate calitatea se apreciază după categorii.De exemplu:

 Categoria superioară;
 Categoria I;
 Categoria II;
 Nestandart.

Analiza calității producției se efectuează după etape:

La prima etapă se apreciază ponderea produselor care dețin certificat de calitate în volumul
totalal producției fabricate sau producției vîndute.

Dacă în dinamică crește ponderea produselor ce dețin certificat de calitate,această semnifică

că la întreprindere s-a îmbunătățit calitatea producției.

La etapa e doua se apreciază îndeplinirea programului de producție pe calitate în baza

prețului mediu ponderat –indicator de calitate.

În acest caz aprecierea calității se va efectua:

 ̅̅̅̅
𝐏𝐞𝐟
%𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 = ∗ 𝟏𝟎𝟎% (𝟏)
̅̅̅̅
𝐏 𝐩𝐥

̅̅̅̅
𝐏𝐞𝐟 -prețul ponderat efectiv;

̅̅̅̅
𝐏𝐩𝐥 -prețul ponderat după plan.

Prețul mediu ponderat se va calcula în baza datelor tabelului:

Tabel.date inițiale pentru analiza programului de producție pe calitate.

Produse, Prețul pe Programat Efectiv

categorii de unitate de
calitate produs,lei Q,mii buc. Suma,mii lei Q,mii buc. Suma,mii lei

A 1 2 3=2*1 4 5=4*1

Produs „D”

Calitate I 48,1 344 16546,4 304 14622,4

Calitate II 42,4 62 2628,8 62 2628,8

Calitate II 41,12 65 2672,8 26 1069,1

Calitate IV 38,5 131 5043,2 80 3080,0

TOTAL X 602 26891,5 472 21400,3

Prețul mediu ponderat se calculează după formula:

𝑸𝟏 𝑷𝟏 + 𝑸𝟐 𝑷𝟐 + ⋯ + 𝑸𝒏 𝑷𝒏
̅=
𝑷 (𝟐)
𝝐𝑸

𝑸𝟏 , 𝑸𝟐 … 𝑸𝒏 cantitatea produsului din calitatea respectivă;

𝛜𝐐 volumul total al produsului în unităi fizice;

𝐏𝟏 , 𝐏𝟐 … 𝐏𝐧 prețul pe unitate de produs al calității respective.

În baza datelor din tabel vom calcula prețul mediu ponderat planificat și efectiv:

26891,5
̅̅̅̅
𝑃𝑝𝑙 = = 44,67 𝑙𝑒𝑖
602

21400,3
̅̅̅̅
𝑃𝑒𝑓 = = 45,34 𝑙𝑒𝑖
472

Calculăm procentul de îndeplinire a planului după calitate:

 45,34
%𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 = ∗ 100% = 101,5%
44,67

Conform calculelor efectuate se constată că la întreprindere planului după calitate a fost

îndeplinit cu 101,5%.Supraîndeplinirea constituie 1,5%.

În cazul cînd procentul calitate este mai mic decît 100% e necesar de a calcula volumul
producției care nu a fost obținut din nerespectarea calității programate.În exemplul nostru
acesta depășește 100%,fapt ce semnifică că întreprinderea nu dispune de rezerve interne
prinvind majorarea producției pe seama calității produsului „D”.

La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor și în primul rînd a calității prin
intermediul prețului mediu ponderat la modificarea venitului din vînzarea produsului.

În acest caz formula dependenței factoriale se va exprima:

̅
𝐃=𝐐∗𝐏 (𝟑)

D –venitul din vînzări.

Calculul influenței factorilor se efectuează după formulele:

1.∆𝐃𝐐 = (𝐐𝟎 − 𝐐𝟏 ) ∗ ̅̅̅𝐏𝟎

∆DQ = (472 − 602) ∗ 44,67 = −5807,44 mii lei
2. ∆𝐃𝐏̅ = 𝐐𝟏 ∗ (𝐏
̅̅̅𝟏 − ̅̅̅
𝐏𝟎 )
∆DP̅ = 4472 ∗ (45,34 − 44,67) = 316,24 mii lei

BIF: -5491,2=316,24-5807,44

Conform calculelor constatăm că la întreprindere majorarea calității produsului “D” a

influențat pozitiv asupra creșterii veniturilor cu 316,24 mii lei.Aceasta ne atestă despre efortul
întreprinderii în sporirea calității producției pe piața de desfacere.

La etapa a patra de analiză se apreciază calitatea produselor după coeficientul mediu al

categoriei de calitate.

La această etapă se determină influența categoriei de calitate după formula:

∆𝐃̅̅̅̅
𝐊𝐜 ̅̅̅̅̅̅̅
= (𝐊𝐜 (𝟏) − ̅̅̅̅̅̅̅
𝐊𝐜(𝟎) ) ∗ (𝛜𝐐𝟏 ∗ 𝐏𝐜.𝐬. ) (𝟒)

̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅
𝐊𝐜(𝟏) , 𝐊𝐜 (𝟎) -coeficientul mediu al categoriei de calitate efectiv și planificat.

𝛜𝐐𝟏 -volumul total al calității vîndute efectiv.

𝐏𝐜.𝐬. -prețul categoriei superioare.

𝐐𝟏 𝐏𝟏 + 𝐐𝟐 𝐏𝟐 + ⋯ + 𝐐𝐧 𝐏𝐧
̅𝐊̅̅̅𝐜 = (𝟓)
𝛜𝐐 ∗ 𝐏𝐜.𝐬.
 V.La etapa a cincea se apreciază calitatea produselor în baza reclamațiilor.

Prin reclamații se subînțeleg obiecțiile consumatorilor referitoare la calitatea producției

livrate.În acest caz calitatea se apreciază după ponderea produselor reclamate în volumul total
al producției vîndute.Creșterea în dinamicăa acestui indicator ne atestă reducerea calității
producției la întreprinderea analizată,

Tabel.Analiza calitativă producției după ponderea reclamațiilor.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

(+/-)

A 1 2 3=2-1

1.VPF,mii lei

2.VPV,mii lei

3.valoarea produselor
reclamate,mii lei

4.ponderea
produselor reclamate 6,65 9,35 +2,7
în VPV (3/2*100%)

Conform datelor prezentate în table putem constata ă la întreprindere are loc reșterea
ponderii produselor reclamate în totalul producției vîndute de la 6,65% pînă la 9,35%.Această
situație ne atestă reducerea calității produselor finite ale întreprinderii.În acest caz
managementul întreprinderii va elabora măsuri urgent privind stoparea produselor reclamate.

Subiectul 5

Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost
adăugată la valoarea mărfurilor,materialelor și serviciilor procurate.

Calculul valorii adăugate se efectuează după 2 metode:

Sintetică;
Analitică.

Conform metodei sintetice valoarea adăugată se calculează aferent producției fabricate și

aferent producției vîndute.În acest caz se aplică formulele:

𝐕𝐀 𝐕𝐏𝐅 = 𝐕𝐏𝐅 − 𝐂𝐢 (1)

𝐕𝐀 𝐕𝐏𝐕 = 𝐕𝐏𝐕 − 𝐂𝐢 (2)

Ci –consumurile și cheltuielele intermediare ale întreprinderii.

 Această metodă se mai numește substractivă.Conform metodei substractive,VA se modifică
sub acțiunea a 2 factori:

Calculul influenței se efectuează după metoda balanțieră.

∆𝑉𝐴𝑉𝑃𝐹 = 𝑉𝑃𝐹1 − 𝑉𝑃𝐹0

∆𝑉𝐴𝐶𝑖 = −(𝐶𝑖(1) − 𝐶𝑖(0) )

Conform metodei analitice (aditive),calculul VA se efectuează prin însumarea elementelor

componenteale acesteia după formula:

VA=Crm+Umf+Ac+Rn (3)

Crm consumuri și cheltuieli privind retribuirea muncii,inclusive CAM și CAS.

Umf suma uzurii mijloacelor fixe

Ac alte consumuri și cheltuieli

Rn rezultatul net din producția fabricată(profit sau pierdere),care se calculează ca diferența

dinrte valoarea producției fabricate și suma consumurilor și cheltuielelor de producție.

Deoarece în formula (3),factorii sunt legați prin semnul algebraic “+”,calculul influenței se va
efectua după metoda balanțieră.

∆𝑉𝐴𝐶𝑟𝑚 = 𝐶𝑟𝑚(1) − 𝐶𝑟𝑚(0)

∆𝑉𝐴𝑈𝑚𝑓 = 𝑈𝑚𝑓(1) − 𝑈𝑚𝑓(0)
∆𝑉𝐴𝐴𝑐 = 𝐴𝑐(1) − 𝐴𝑐(0)
∆𝑉𝐴𝑅𝑛 = 𝑅𝑛(1) − 𝑅𝑛(0)

La prima etapă de analiză se apreciază structura în dinamică a valorii adăugate după

următorul tabel:

Tabel.Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri absolute(+/-)

Suma, mii Ponderea,% Suma,mii lei Ponderea,% Mii lei p.p.

lei

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

Crm 35715,9 21,75 54522,3 28,65 +18806,4 +6,9

Umf 10519,7 6,41 7730,5 4,06 -2789,2 -2,35

Ac 19079,3 11,62 14805,1 7,78 -4274,2 -3,84

Rn 98928,6 60,22 113214,6 59,51 +14286,0 -0,71

Total VA 164243,5 100,00 190272,5 100,00 +26029,0 X

VA în
calcul la 1
leu de
producție
fabricată, 49,49 X 49,00 X -0,49 X
𝑽𝑨
bani(𝑽𝑷𝑭 ∗
𝟏𝟎𝟎%)

Conform calculelor efectuate în tabel se constată că la întreprindere valoarea adăugată a

înregistrat o creștere de 26029 mii lei sau cu 15,85%.Însă în calcul la un leu de producție
fabricată,valoarea adăugată are o tendință de reducere cu 0,49bani sau cu 1%.Aceasta
înseamnă că a diminuat valoarea adăugată la fiecare leu a producției fabricate cu
0,5bani.Examinînd structura VA observăm că cota preponderentă revine rezultatului net din
activitatea de producer care în anul de gestiune a constituit 59,51%,necătînd la o reducere
neesențială cu 0,71p.p. Consumurile privind retribuirea muncii cu CAS și CAM ocupă o pondere
semnificativă,astfel în anul de gestiune ponderea acestora a alcătuit 28,65% cu o majorare față
de anul precedent cu 6,9p.p.

Analizînd influeța elementelor component observăm o acțiune pozitivă a rezultatului net și

consumurilor privind retribuirea muncii.Sub acțiunea Rn,valoarea adăugatăa sporit cu 14286
mii lei.Creșterea consumurilor privind retribuirea muncii a contribuit la creșterea VA cu
18806,4 mii lei.

Restul elementelor component au acționat la reducerea indicatorului rezultativ cu 2789,2 și

4274,2 mii lei.

La etapa a doua de analiză se apreciază modificarea VA în baza metodei ratelor.În acest scop
se calculează următoarele rate:

Rata de creștere a efortului propriu al întreprinderii în îndeplinirea programului de

producție:
𝐕𝐀 𝟏 − 𝐕𝐀 𝟎
𝐑 𝐞.𝐩𝐫. = ∗ 𝟏𝟎𝟎% (𝟏)
𝐕𝐀 𝟎

Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv,ceea ce semnifică majorarea efortului întreprinderii

în creșterea VA.

Ponderea valorii adăugate în componența veniturilor din vînzări:

 𝐕𝐀
𝐑 𝐕𝐀/𝐕𝐕 = ∗ 𝟏𝟎𝟎% (𝟐)
𝐕𝐕

Caracterizează cîți bani ai valorii adăugate se conțin în fiecare leu a veniturilor din vînzări.

Rata aportului forței de muncă la formarea valorii adăugate:

𝐂𝐫𝐦
𝐑 𝐜𝐫𝐦 = *100% (3)
𝐕𝐀
Rata aportului sumei uzurii mijloacelor fixe la formarea VA:
𝐔𝐦𝐟
𝐑 𝐔𝐦𝐟 = *100% (4)
𝐕𝐀

A treia și a patra rată caracterizează ponderea consumurilor de muncă și a uzurii mijloacelor

fixe în componența valorii adăugate.Cu cît a contribuit factorul uman și capital la formarea VA.

La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor asupra modificării valorii

adăugate.Acești factori sunt:

Modificarea VPF=∆𝐕𝐏𝐅
𝐕𝐀
∆𝐕𝐀 la un leu de producție fabricată=∆ 𝐕𝐏𝐅

Legătura indicatorului rezultativ cu acești factori se exprimă:

𝐕𝐀
𝐕𝐀 = 𝐕𝐏𝐅 ∗ (𝟓)
𝐕𝐏𝐅

Calculul influenței factorilor se efectuează după relațiile:

𝑽𝑨
∆𝑽𝑨𝑽𝑷𝑭 = (𝑽𝑷𝑭𝟏 − 𝑽𝑷𝑭𝟎 ) ∗
𝑽𝑷𝑭(𝟎)
𝐕𝐀 𝐕𝐀 𝐕𝐀
∆𝐕𝐀𝐕𝐏𝐅 = 𝐕𝐏𝐅𝟏 ∗ ( − )
𝐕𝐏𝐅(𝟏) 𝐕𝐏𝐅(𝟎)

Subiectul 6

Din punct de vedere a conținutului economic,veniturile din vînzări (VV) reflect suma totală a
venitului din vînzarea produselor finite,mărfurilor,serviciilor prestate și a altor vînzări ce
reprezintă activitatea de bază a întreprinderii.

În mod analitic formula de calcul a VV se exprimă în felul următor:

VV=VPV+VMV+VSP+VCC+VAV

Unde,

VPV –venituri din vînzarea produselor finite;

VMV –venituri din vînzarea mărfurilor;

VSP –venituri din prestarea serviciilor;

VCC –venituri din contracte de construcție;

VAV –venituri din alte vînzări ce constituie pentru întreprindere activitatea operațională.

Principalele surse de informație sunt:

Forma nr.2 “Raportul de profit și pierdere”

Anexa la raportul nr.2,compartimentul 1.1 “Venituri din vînzări”

La prima etapă de analiză se apreciază modificările în componența și structura VV după

următorul tabel:

Tabel.Analiza structurii veniturilor din vînzări în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri absolute (+/-)

Suma,mii lei Ponderea,% Suma,mii lei Ponderea,% Mii lei p.p.

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1.VPV 282308,2 99,59 363337,3 99,96 +81029,1 +0,37

2.VMV 916,5 0,32 42,6 0,01 -847 -0,31

3.VSP 239,8 0,03 106,3 0,03 -133,6 0

4.VCC --- --- --- --- --- ---

5.VAV --- --- --- --- --- ---

TOTAL 283464,5 100 363869,9 100 +80405,4 X

Conform calculelor efectuate în tabel rezultă că la întreprindere veniturile din vînzări au

înregistrat o creștere de 80405,4mii lei sau cu 28,37%[(80405,4/283464,5)*100%].Creșterea VV
se datorează majorării VPV cu 81029,1 mii lei.

Restul elementelor au cauzat reducerea VV.Analizînd structura VV,observăm că atît în anul

precedent,cît și în anul de gestiune ponderea decisivă revine VPV.În anul de gestiune ponderea
acestui compartiment constituie 99,96% sau cu o creștere de 0,37p.p.

La etapa a doua se calculează influența factorilor la modificarea VPV.Acești factori sunt:

1. VPF=factor cu acțiune directă;

2.∆Sfinite =factor cu acțiune indirectă;

3. prețurilor=factor cu acțiune directă.

 Calculul influenței acestor factori se efectuează după metoda balanțieră conform tabelului:

Tabel.Calculul influenței factorilor la modificarea VPV,mii lei.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Rezultatul

absolută (+/-) influenței
factorilor

A 1 2 3=2-1 4

Rezultativi

1.VPV

1.1în preț 282308,2 363337,3 +81029,1 X

current
282035,1 321635,0 +39599,9 X
1.2în preț planifi.

Factoriali
329507 355699 +26192 +26192
2. VPF în prețuri
planificate

3.∆Sfinite (2-1.2) 47471,9 34064,0 -13407,9 +13407,9

4. Prețurilor de
vînzare la 273,1 41702,3 +41429,2 +41429,2
produsele finite

(1.1-1.2)

BIF: +81029,1=26192+13407+41429,2

+81029,1=+81029,1 mii lei

Concluzie

În baza calculelor effectuate în tabel se constată că venitul din vînzările produselor finite(VPV)
s-a majorat față de anul precedent cu 81029,1 mii lei.Această creștere a fost determinată de
influența pozitivă a tuturor factorilor.Majorarea VPF a contribuit la creșterea indicatorului
rezultativ cu 26192 mii lei.Reducerea stocurilor produselor finite către finele anului a contribuit
la creșterea VPV cu 13407,9 mii lei.Majorarea prețurilor de vînzare la produsele finite a
determinat creșterea indicatorului rezultativ cu 41429,2 mii lei sau cu 51,1%
Tema 5:Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor umane

S1.Analiza asigurării întreprinderii cu resurse de muncă

S2.Analiza utilizării timpului de muncă

S3.Analiza productivității muncii

S4.Calculul influenței factorilor de muncă la modificarea indicatorilor activității de bază a

întreprinderii

Subiectul 1

Resursele de muncă reprezintă numărul posibil care poate fi atras în procesul de producție.

Forța de muncă este acea parte a resurselor de muncă care participă nemijlocit în procesul de
producție.

Resursele de muncă la nivel de întreprindere se analizează din punct de vedere

cantitativ,stucturl și calitativ.Sursele de informație sunt:

 Raportul statistic 1-“M”-numărul și retribuția personalului;

 Raportul statistic 1-“C”-mișcarea personalului și locurile de muncă existente;
 Raportul statistic 6-“M”-instruirea profesională a personalului;
 Balanța timpului de muncă;
 Raport statistic 1-“P”-producția.

La prima etapă de analiză se apreciază asigurarea întreprinderii cu resurse de muncă din

punct de vedere cantitativ.Toate resursele de muncă a întreprinderii(personalul total) se
divizează în două grupe:

Personalul activității de bază care include:

Muncitori;
Maeștri;
 Specialiști;
Manageri ai subdiviziunilor;
Persoanalul administrativ.
Personalul activității secundare care include:
Vînzători;
Hamali;
Lucrători ai alimentației publice.

Asigurarea întreprinderii cu resurse de munc se apreciază după următorul tabel:

Tabel.Analiza asigurării întreprinderii cu resurse de muncă în dinamică

Categorii de Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)

personal
Nr.de Ponderea Nr.de Ponderea persoane p.p.
persoane % persoane %

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1.Personalul 1353 100 1341 100 -12 ------

întreprinderii-
Total

Inclusiv:

1.1personalul
activității de
bază, 1214 89,73 1185 88,37 -29 -1,36

Dintre care

-muncitori 1009 74,58 1013 75,54 +4 +0,96

1.2personalul
din
139 10,27 156 11,63 +17 +1,36
activitatea
secundară

Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel putem menționa că la întreprindere numărul total al

salariaților a diminuat cu 12 persoane sau cu 0,9%.Această reducere a fost determinată de
reducerea personalului activității de bază cu 29 persoane.În același timp acrescut personalul
activității secundare cu 17 persoane.Concomitent datele tabelului ne atestă că în dinamică s-a
majorat numărul muncitorilor cu 4 persoane,ceea ce va influența pozitiv la majorarea VPF.La
întreprinderea analizată ritmul de creștere a VPF a constituit 110%,ceea ce înseamnă că
creșterea numărului de muncitori a condiționat la sporirea VPF cu 10%.
 Analizînd structura personalului vom menționa ca ponderea principală revine categoriei de
muncitori,astfel în anul precedent muncitorii au deținut 74,58% din numărul salariaților,pe cînd
în anul de gestiune ponderea lor s-a majorat pînă la 75,54%.Această situație ne atestă
contribuția forței de muncăla îndeplinirea programului de producție și la asigurarea creșterii în
dinamică a indicatorilor activității de bază.

La această etapă de analiză se apreciază abaterea absolută și abaterea relativă a numărului de

muncitori:

M=𝐌𝟏 − 𝐌𝟎
∆𝐌𝐫 =𝐌𝟏 − 𝐌𝐫𝐞𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭
𝐌𝐨∗%𝐕𝐏𝐅
𝐌𝐫𝐞𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭 = 𝟏𝟎𝟎

%VPF –ritmul de creștere a VPF față de anul precedent.

1009∗110
În exemplul nostru, Mrecalculat = =1110 persoane,
100

Astfel,abaterea va constitui:

∆Mr = 1013 − 1110 = −97 persoane

Concluzie

Conform calculelor menționăm că pentru a asigura creșterea VPF cu 10% întreprinderea

trebuie să aibă 1110 muncitori,dar de fapt au fost angajați 1013 muncitori,ceea ce înseamnă că
întreprinderea a economisit forță de muncă în mărime de 97 persoane.

La etapa a doua de analiză asigurarea întreprinderii cu forță de muncă din punct de vedere
calitativ ,adică ținînd cont de vechimea în muncă și gradul de calificare a muncitorilor.În acest
scop poate fi întocmit umătorul tabel:

Tabel.Aprecierea asigurării întreprinderii cu muncitori după gradul de calificare

Gradul de Coeficientul Numărul de muncitori Abaterea

clasificare tarifar absolută (+/-)
Anul precedent Anul de gestiune

A 1 2 3 4=3-2

I 0,976 136 109 -27

II 1,123 104 132 +28

III 1,289 213 200 -13

IV 1,484 224 206 -18

 V 1,708 142 149 +7

VI 1,953 190 217 +27

TOTAL X 1009 1013 +4

În baza datelor din table calculăm coeficientul mediu de calificare:

0,976 ∗ 136 + 1,123 ∗ 104 + ⋯

Kc(0) = = 1,457
1009

0,976 ∗ 109 + ⋯ + 1,953 ∗ 217

Kc(1) = = 1,477
1013

Concluzie

Conform calculelor effectuate putem constata că la întreprindere gradul de calificare a

muncitorilor în anul de gestiune este mai înalt decît în anul precedent cu 0,0202puncte (1,477-
1,457).Deci întreprinderea dispune de un personal destul de calificat ceea ce se datorează că
față de anul precedent muncitorii au avut posibilitatea să însușească profesii conexe și să-și
ridice nivelul professional.

La etapa a treia se apreciază indicatorii mobilității forței de muncă,aceștia sunt:

Coeficientul de circulație la intrări

𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒
𝐾𝑖𝑛 = ∗ 100%
𝑛𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
Coeficientul de circulație la ieșiri
𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑖𝑒ș𝑖𝑡𝑒 𝑓ă𝑟ă 𝑠𝑎𝑛𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣ă
𝐾𝑖𝑒 = ∗ 100%
𝑛𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
Coeficientul fluctuației forței de muncă
𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑗𝑢𝑠𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒
𝐾𝑓𝑚 = ∗ 100%
𝑛𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖
Coeficientul mișcării totale
𝑖𝑛𝑡𝑟ă𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 + 𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐾𝑚 = ∗ 100%
𝑛𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖

Toți acești indicatori se apreciază în dinamică după următorul table:

Tabel.Analiza mobilității forței de muncă la întreprindere

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută(+/-)

A 1 2 3=2-1

1.numărul mediu de 395 402 +7

muncitori,personae
2.numărul de 21 21 0
muncitori angajați pe
parcursul anului

3.numărul 14 24 +10
persoanelor
ieșite(ieșiri justificate)

4.ieșiri nejustificate 0 0 0

5. 𝐾𝑖𝑛 ,% 5,32 5,22 -0,1

6. 𝐾𝑖𝑒 ,% 3,54 5,97 +2,43

7. 𝐾𝑓𝑚 ,% 0 0 0

8,86 11,19 +2,33

8. 𝐾𝑚 ,%

Concluzie

Conform calculelor effectuate în table se constată că mobilitatea forței de muncă la

întreprindere s-a intensificat cu 2,33 p.p. Ca moment pozitiv se consider lipsa ieșirilor
nejustificate. Concomitent negativ se apreciază majorarea în anul de gestiune a numărului de
personae care au plecat de la întreprindere s-a majorat cu 10.Aceasta a determinat creșterea
coeficientului de circulație la ieșiri cu 2,43 p.p.

Subiectul 2

Timpul de muncă este tmpul destinat pentru îndeplinirea programului de

producție.Principalele pierderi ale timpului de muncă sunt:

1.încălcarea disciplinei de muncă;

2.asigurarea nesatisfăcătoare a procesului de producție cu material tehnologice.

Principala sursă de informație o constituie Balanța timpului de muncă.Utilizarea timpului de

muncăse apreciază în baza acestei surse după următrii indicatori:

Fondul de timp maxim disponibil=fondul de timp calendaristic-zile de odihnă și sărbători

legale;
Fondul de timp efectiv utilizat=fondul de timp maxim disponibil-timpul neutilizat(concedii+
absențe);
Coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil=
fondul de timp efetiv utilizat,om/zile
=fondul de timp maxim disponibil,om/zile ∗ 100%

Tabel.Analiza Balanței timpului de muncă

Indicatori În calcul la un muncitor Pentru toți muncitorii

Anul Anul de Abaterea Anul Anul de Abaterea

precedent gestiune absolută(+/-) precedent gestiune absolută(+/-)

A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4

1.Fondul de 365 366 +1

timp
calendaristic
(zile)

2.Zile
nelucrătoare- 108 111 +3
total

Inclusive:

2.1zile de
9 11 +2
sărbătoare
99 100 +1
2.2zile de
odihnă

3.Fondul de 257 255 -2

timp maxim
disponibil
(ind.1-ind.2)
(zile)

4.Timpul 76 65 -11
neutilizat
(total zile)

Inclusive:

4.1concedii 26 28 +2
sindicale

4.2concedii
6 4 -2
de
maternitate

4.3concedii 20 20 0
din cont
propriu

4.4concedii 23 12 -11
de boală

5.Fondul de
timp efectiv
utilizat (3-4) 181 190 +9
(zile)

6.Pierderi de
timp în ore
total,
23 75 +52
Inclusive:

6.1reducerea
duratei zilei
de muncă 16,7 25,0 +8,3
6.2staționări
de producție
6,3 50,0 +43,7
7.Ore de
lucru în
timpul
neprogramat 109,4 20,5 -88,9

8.Fondul de
timp efectiv
utilizat (Th)

[(i.5*8,0)- 1315,6 1424,5 +108,9

(i.6-i.7)]ore

Concluzie

Conform calculelor effectuate în table putem menționa că la întreprindere are loc reducerea
timpului neutilizat față de anul precedent cu 11 zile,fapt ce se apreciază pozitiv.Reducerea
timpului neutilizat a contribuit la majorarea activității de muncă a unui muncitor.Astfel,în anul
de gestiune față de anul precedent,timpul utilizat de un muncitora crescut de la 181 zile pînă la
190 zile sau cu 9 zile mai mult,ceea ce a favorizat sporirea VPF la întreprindere.Însă ca moment
negative putem menționa creșterea pierderilor timpului de muncă în ore.Astfel,față de anul
precedent aceste pierderi s-au majorat 52 ore.Cauza principal fiind creșterea staționărilor pe
motivul ne asigurăriicu material tehnologice-cu 43,7 ore.La fel,are loc și reducerea zilei de
muncă față de anul precedent cu 8,3 ore.

Ca moment pozitiv se apreciază reducerea orelor de lucru în timpul neprogramat cu 88,9

ore.Ca rezultat al majorării numărului de zile lucrate pe an se constată creșterea fondului de
timp efectiv utilizat cu 108,9 ore.

La etapa a doua de analiză se apreciază utilizarea timpului de muncă pentru un muncitor

după următorii indicatori:
 Numărul mediu de zile lucrate pe an de un muncitor,

𝐓𝐙
𝐙=
𝐌

Numărul mediu de ore lucrate pe an de un muncitor,

𝐓𝐡
𝐇=
𝐌
Durata zilei de muncă în ore,
𝐓𝐡
𝐡=
𝐓𝐙

Primii doi indicatori caracterizează activitatea de muncă a muncitorului,iar al treilea-eficiența

orarului de lucru la întreprindere.Toți acești indicatori se analizează în dinamică și în comparație
cu planul de afaceri.

La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor asupra modificării fondului de

timp efectiv utilizt pentru toți muncitorii(Th).Acești factori sunt:

 Numărul mediu de muncitori (M);

 Numărul mediu de zile lucrate pe an de un muncitor (Z);
 Durata zilei de muncă în ore (h).

În acest caz formula dependeței factorialese exprimă:

Th=M*Z*h

Calculul influenței factorilor se va efectua după metoda diferențelor absolute:

∆𝐓𝐡𝐌 = (𝐌𝟏 − 𝐌𝟎 ) ∗ 𝐙𝟎 ∗ 𝐡𝟎

∆𝐓𝐡𝐙 = 𝐌𝟏 ∗ (𝐙𝟏 − 𝐙𝟎 ) ∗ 𝐡𝟎

∆𝐓𝐡𝐡 = 𝐌𝟏 ∗ 𝐙𝟏 ∗ (𝐡𝟏 − 𝐡𝟎 )

Subiectul 3

Productivitatea muncii reflect capacitatea muncii concrete de a produce un anumit număr de

bunuri economice sua servicii într-o unitate de timp de resurse de muncă.

Analiza productivității muncii se efectuează în baza unui sistem de indicatori care poate fi
divizat în 2 grupe:
I.Grupă de indicatori care caracterizează productivitatea muncii la nivel de întreprindere.Aici se
include indicatorii valorici ai productivității muncii:
1. Productivitatea medie anuală a unui salariat;
2. Productivitatea medie anuală a unui muncitor;
3. Productivitatea medie pe zi a unui muncitor;
4. Productivitatea medie pe oră a unui muncitor.

Acești indicatori ne arată cîtă producție în expresie valorică a obținut întreprinderea în calcul
la un salariat,muncitor,om-zi,om-oră.Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv.

II. Grupă de indicatori ce caraterizează productivitatea muncii la nivel de produs. Aceștia sunt
indicatori naturali sau de muncă:
1. Volumul produsului fabricat în kg,tone,bucăți.În calcul la un om-oră
consumuri directe de muncă;
2. Consumuri directe de muncă în om-ore la un kg,o tonă,o bucată de
produs fabricat(manopera).

Indicatorii valorici și naturali ai productivității muncii la prima etapă se analizează în dinamică

după următorul tabel:

Tabel.Calculul și analiza în dinamică a indicatorilor productivității muncii

Indicatori Metode de Anul Anul de Abaterea Ritmul de

calcul precedent gestiune absolută creștere,%

A B 1 2 3=2-1 4=2/1*100%

1.Productivitatea 𝑉𝑃𝐹 278855,84 314281,01 +35425,17 112,7

̅̅̅̅
𝑊𝑎 =
medie anuală a 𝑁𝑠
unui salariat(lei)

2.Productivitatea
medie anuală a 𝑉𝑃𝐹
̅̅̅̅̅
𝑊𝑚 =
unui 𝑀 335511,39 367643,63 +32132,24 109,6
muncitor(lei)

3.Productivitatea 𝑉𝑃𝐹
̅̅̅̅𝑍 = 1644,66 2031,18 +386,52 123,5
medie pe zi a 𝑊
𝑇𝑍
unui
muncitor(lei)

𝑉𝑃𝐹
̅̅̅̅
𝑊ℎ =
𝑇ℎ
4.Productivitatea
medie pe oră a 240,38 258,05 +17,67 107,35
unui
muncitor(lei) 𝑍𝑇
𝑇=
𝑉
5.Consumuri
directe de muncă
la un q de 12,1 9,5 -2,6 78,5
struguri,om-ore

ZT –consumuri directe de muncă în om-ore pentru fabricarea produsului concret;

V –volumul produsului fabricat în kg,q,tone;

𝐍𝐬 -numărul mediu al salariaților.

Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că la întreprindere are loc tendința de
majorare a tuturor indicatorilor productivității muncii.Astfel,în anul de gestiune productivitatea
medie anuală a unui muncitor s-a majorat cu 9,6%,productivitatea medie pe zi și medie pe oră a
muncitorului respectiv cu 23,5% și 7,35%,ceea ce se apreciază pozitiv pentru
întreprindere.Aceasta înseamnă că resursele de muncă se utilizează eficient.

Reducerea manoperei la producția de struguri se apreciază pozitiv ceea ce atestă că la fiecare

unitate de timp s-a înregistrat creșterea recoltei de struguri față de anul precedent cu 21,5%
(100-78,5).

La etapa a doua se calculează influența factorilor asupra modificării productivității medii

anuale a unui salariat.Acești factori sunt:

Ponderea muncitorilor în numărul salariaților

𝐌
𝐏%𝐦 =
𝐍𝐬
Productivitatea medie anuală a unui muncitor
𝐕𝐏𝐅
̅̅̅̅̅
𝐖𝐦 =
𝐌

La această etapă formula dependeței factoriale se va exprima:

̅̅̅̅
𝐖𝐚 = 𝐏%𝐦 ∗ ̅̅̅̅̅
𝐖𝐦

Pentru a calcula influența factorilor se utilizează metoda diferențelor absolute:

̅̅̅̅𝐚 𝐏%𝐦 = (𝐏%𝐦(𝟏) − 𝐏%𝐦(𝟎) ) ∗ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅

1. ∆𝐖 𝐖𝐦(𝟎)
̅̅̅̅̅
𝐖𝐦
̅̅̅̅𝐚
2. ∆𝐖 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
= 𝐏%𝐦(𝟏) ∗ (𝐖𝐦 (𝟏) − ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝐖𝐦(𝟎) )

La etapa a treia se calculează influența factorilor asupra modificării productivității medii

anuale a unui muncitor.Acești factori sunt:

Modificarea numărului mediu de zile lucrate pe an de un muncitor (Z)

 𝑇𝑍
𝑍=
𝑀
Durata zilei de muncă în ore (h)
𝑇ℎ
ℎ=
𝑇𝑍
̅̅̅̅ℎ )
Productivitatea medie pe oră (𝑊
𝑉𝑃𝐹
̅̅̅̅
𝑊ℎ =
𝑇ℎ

La această etapă formula dependenței factoriale se va exprima:

̅̅̅̅̅
𝐖𝐦 = 𝐙 ∗ 𝐡 ∗ ̅̅̅̅̅
𝐖𝐦

Calculul influenței factorilor poate fi efectuat după metoda diferențelor absolute(vezi tabelul).

Tabel.Calculul influenței factorilor la modificarea productivității medii anuale a unui muncitor

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenței Rezultatul

factorilor influenței(+/-
lei)

A B 1 2
𝑍
1.modificarea numărului ̅̅̅̅̅
∆𝑊 ̅̅̅̅̅̅̅ (-23)*6,84*240,38
𝑚 = ∆𝑍 ∗ ℎ0 ∗ 𝑊ℎ(0)
-37816,58
mediu de zile lucrate de
un muncitor ( Z)

2.modificarea duratei ℎ 181*(+1,03)*240,38 +44814,04

̅̅̅̅̅
∆𝑊 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑚 = 𝑍1 ∗ ∆ℎ ∗ 𝑊ℎ(0)
zilei de muncă în ore (
h)

3.modificarea ̅̅̅̅̅
𝑊ℎ
̅̅̅̅̅
∆𝑊 𝑚
̅̅̅̅ℎ 181*7,78*(+17,67)
= 𝑍1 ∗ ℎ1 ∗ ∆𝑊 +25170,38
productivității medii pe
oră a muncitorului
̅̅̅̅
(∆W R)

TOTAL X X +32167,84

̅̅̅̅̅̅
∆𝑊𝑚 =+32132,24

Concluzie

Conform calculelor effectuate în tabel se constată că creșterea productivității medii anuale a

unui muncitor a fost determinată de influența pozitivă a următorilor factori:

1.Creșterea duratei zilei de muncă cu 1,03 ore și a contribuit la creșterea ̅̅̅̅̅

𝑊𝑚 cu 44814,04
lei.
2. Majorarea productivității pe oră cu 17,67 lei,ce a favorizat sporirea ̅̅̅̅̅
𝑊𝑚 cu 25170,38 lei.
Ca rezervă internă se consider creșterea activității de muncă a unui muncitor pînă la nivelul
atins în anul precedent(204 zile) ce poate să asigure creșterea ̅̅̅̅̅
𝑊𝑚 cu 37816,58 lei.

Subiectul 4

În calitate de indicatori ai activității de bază se consider:

1. Volumul producției fabricate (VPF);

2. Veniturile din vînzări (VV);
3. Valoarea adăugată (VA);
4. Profitul pînă la impozitare (Pimp).

La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali de muncă asupra

modificării VPF.În acest caz se aplică următoarele sisteme factoriale:

𝐕𝐏𝐅 = 𝐍𝐬 ∗ ̅̅̅̅
𝐖𝐚
𝐕𝐏𝐅 = 𝐌 ∗ ̅̅̅̅̅
𝐖𝐦
𝐕𝐏𝐅 = 𝐓𝐡 ∗ ̅̅̅̅
𝐖𝐡

Calculul influenței factorilor în sistemele 1,2,3 se efectuează după metoda diferențelor

absolute. De exemplu:

∆𝑉𝑃𝐹 𝑀 = (𝑀1 − 𝑀0 ) ∗ ̅̅̅̅̅̅̅

𝑊𝑚(0)
∆𝑉𝑃𝐹 ̅̅̅̅̅
𝑊𝑚 ̅̅̅̅̅̅̅
= 𝑀1 ∗ (𝑊 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑚(1) − 𝑊𝑚(0)

La etapa a doua de analiză de descompune productivitatea medie anuală a unui salariat după
→P%m
factori,astfel ̅̅̅̅
Wa ̅̅̅̅̅̅ .
→Wm

Dacă în loc de ̅̅̅̅

𝑊𝑎 ,în primul model factorial vom nota factorii acestuia,obțin modul factorial 4:

VPF=𝐍𝐬 ∗ 𝐏%𝐦 ∗ ̅̅̅̅̅

𝐖𝐦

La această etapă pot fi aplicate sistemele factoriale 5 și 6:

̅̅̅̅𝐙
1. VPF=M*Z*𝐖
2. VPF=M*H*𝐖 ̅̅̅̅𝐡

Calculul influenței factorilor în sistemele 4,5,6,se efectuează după metoda diferențelor

relative sau substituțiilor în lanț.

La etapa a treia se calculează influența factorilor de muncă la modificarea veniturilor din

vînzări- VV,VA și Pimp.La această etapă se utilizează următoarele sisteme factoriale:

̅̅̅̅𝐡 ∗ 𝐕𝐕
3. VV=Th*𝐖 𝐕𝐏𝐅
̅̅̅̅𝐡 ∗ 𝐕𝐀
4. VA=Th*𝐖 𝐕𝐏𝐅
 𝐏𝐢𝐦𝐩
̅̅̅̅𝐡 ∗
5. 𝐏𝐢𝐦𝐩 =Th*𝐖 𝐕𝐏𝐅

𝐕𝐕
-stocul producției necomercializate;
𝐕𝐏𝐅

𝐕𝐀
-ponderea valorii adăugate în componența VPF;
𝐕𝐏𝐅

𝐏𝐢𝐦𝐩
-corelația dintre Pimp și VPF ce ne arată cîți bani ai profitului pînă la impozitare revin la
𝐕𝐏𝐅
fiecare leu de producție fabricată.

Calculul influenței factorilor în sistemele 7,8,9 se efectuează după metoda diferențelor

relative sau substituțiilor în lanț.

La etapa a patra de analiză se descompune productivitatea medie anuală a unui muncitor din
modelele 2 și 4 după factori,adică: ̅̅̅̅̅
𝑊𝑚 se descompune în Z,h și ̅̅̅̅
𝑊ℎ .

6. VPF=M*Z*h*𝐖̅̅̅̅𝐡
̅̅̅̅𝐡
7. VPF=𝐍𝐬 ∗ 𝐏%𝐦*Z*h*𝐖

Calculul influenței factorilor se efectuează prin metoda substituțiilor în lanț.

Tabel.Calculul influenței factorilor detaliați de muncă la modificarea VPF

Nr. Nr. Factorii corelați VPF, Calculul Rezultatul Denumire

Or. Sb. mii lei influenț. influenței factorilor
𝐍𝐬 P%m Z h 𝐖𝐡 (+/-) mii
lei

1 0 1214 0,8311 204 6,84 240,38 338531 --- --- ---

2 1 1185 0,8311 204 6,84 240,38 330336 338531- -8195 Ns

330336

3 2 1185 0,8549 204 6,84 240,38 339795 339795- +9459 P%m

330336

4 3 1185 0,8549 181 6,84 240,38 301485 301485- -38310 Z

339795

5 4 1185 0,8549 181 7,87 240,38 346884 346884- +45399 h

301485

6 5 1185 0,8549 181 7,87 258,05 372383 372383- +25499 Wh

346884

TOTAL X X X X X X X +33852 X

Concluzie
 Asupra VPF au influențat pozitiv P%m,h,Wh ,iar negativ Ns și Z.Astfel concluzionăm că avem
reserve interne pe care le putem acoperi majorînd Ns cu 29 lucrători și Z cu 23 zile,suma de
creștere a VPF obținută în urma acoperirii rezervelor va constitui 46505 lei.

Tema 6:Analiza asigurării cu mijloace fixe și eficienței utilizării acestora

S1.Analiza dinamicii,structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe(MF)

S2.Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe în baza indicatorilor sintetici

S3.Analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe

S4.Analiza folosirii utilajului

S5.Calculul influenței factorilor privind utilizarea mijloacelor fixe la modificarea VPF

Subiectul 1
 Mijloacele fixe(MF) conform legislației cuprind acele mijloace de lucru care întrunesc
cumulativ următoarele condiții:

1.DFU>1an;

2.valoarea≥3000 lei;

3.Își transferă valoarea asupra costurilor proporțional uzurii calculate.

Analiza dinamicii prevede calcularea ritmurilor de creștere în componența MF a mijloacelor

fixe active și mijloacelor fixe pasive.Aceasta permite de a evidenția schimbările în componența
MF și în ce măsură aceste schimbări contribuie la îndeplinirea programului de producție.

Mijloacele fixe active(MFA) sunt cele mijloace fixe care participă nemijlocit în procesul de
producție.Ele includ:

 Mașini de forță și de lucru,transport;

 Aparate de control,măsurare și reglare;
 Plantații mutianuale,animale productive și de lucru;
 Inventar de uz gospodăresc.

Mijloacele fixe pasive(MFP) nu funcționează direct în procesul de producție,însă ele creează

condiții necesare pentru asigurarea procesului de producție și a funcționării MFA.

Analiza structurii MF prevede calcularea ponderii acestora după următoarele grupe:

 Mijloace fixe productive din activitatea de bază;

 Mijloace fixe productive din alte ramuri;
 Mijloace fixe neproductive.

Pentru aprecierea structurii în dinamică se calculează următorii indicatori:

∆𝐌𝐅 = 𝐌𝐅𝟏 − 𝐌𝐅𝟎

𝐌𝐅𝟏
𝐈𝐌𝐅 =
𝐌𝐅𝟎
𝐌𝐅𝐢
𝐠𝐢 = ∗ 𝟏𝟎𝟎 (structura pe categorii)
𝐌𝐅

Modificarea absolută și indicele modificării absolute (IMF )reflectă schimbările cantitative

intervenite în asigurarea întreprinderii cu MF.

Structura pe categorii arată aspectul calitativ în modificarea mijloacelor fixe productive.

În continuare se apreciază raportul dintre mașinile de forță și mașinile de lucru,conform

datelor normative acest raport trebuie să constituie 1÷2,5 sau 1÷3,0.aceasta înseamnă că la
fiecare unitate de mașini de forță trebuie să revină nu mai puțin de 2,5 sau 3 unități de mașini
de lucru,astfel poate fi obținută utilizarea eficientă atît a mașinilor de forță cît și a celor de
lucru.

Analiza stării funcționale a MF se efectuează după următorii indicatori:

1. Coeficientul de uzura;
2. Coeficientul de utilitate;
3. Coeficientul scoaterii din uz(de ieșire);
4. Coeficientul de reînnoire.

Coeficientul de uzura caracterizeazză gradul de uzare a MF în ansamblu pe

întreprindere.Creșterea în dinamică a acestui coeficient reflectă micșorarea părții utile a MF.

𝐔𝐳
𝐊 𝐮𝐳 =
𝐌𝐅

Unde 𝑈𝑧 -uzura calculată.

Coeficientul scoaterii din uz se calculează după relația:

𝐌𝐅𝐬𝐜.𝐮𝐳
𝐊 𝐬𝐜.𝐮𝐳 =
𝐌𝐅𝐢𝐧𝐜.𝐚𝐧

Coeficientul de reînnoire se calculează după formula:

𝐌𝐅𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐞
𝐊 𝐫𝐞î𝐧. =
𝐌𝐅𝐬𝐟.𝐚𝐧

Ultimii doi coeficienți caracterizează gradul de producție a MF.

La abaterea K uz influențeazăurmătorii factori:

Valoarea MF scoase din funcțiune;

Suma de amortizare calculată pe parcursul anului;
Valoarea MF incluse în funcțiune.

Calculul influenței acestor factori se efectuează după următoarele formule:

𝑈𝑧 î𝑛 𝑎𝑛
∆𝐾𝑢𝑧 𝑀𝐹𝑠𝑐 = ∗ 100 − 𝐾𝑢𝑧 î𝑛 𝑎𝑛
𝑀𝐹î𝑛 𝑎𝑛 − 𝑀𝐹𝑠𝑐𝑜𝑎𝑠𝑒
𝑈 +𝑈
∆𝐾𝑢𝑧 𝑈𝑧 = 𝑀𝐹 𝑧 î𝑛 𝑎𝑛 𝑧 𝑎𝑛
∗ 100 − 𝐾𝑢𝑧 î𝑛 𝑎𝑛 -∆𝐾𝑢𝑧 𝑀𝐹𝑠𝑐
−𝑀𝐹
î𝑛 𝑎𝑛 𝑠𝑐𝑜𝑎𝑠𝑒
𝑀𝐹𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑒 𝑈𝑧 𝑠𝑓 𝑎𝑛
∆𝐾𝑢𝑧 = 𝑀𝐹 ∗ 100 − 𝐾𝑢𝑧 î𝑛 𝑎𝑛 -∆𝐾𝑢𝑧 𝑀𝐹𝑠𝑐 -∆𝐾𝑢𝑧 𝑈𝑧
î𝑛 𝑎𝑛 −𝑀𝐹𝑠𝑐𝑜𝑎𝑠𝑒 +𝑀𝐹𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠

∆𝐾𝑢𝑧 𝑀𝐹𝑠𝑐 -devierea 𝐾𝑈𝑧 sub influența MF scoase din funcțiune;

𝑈𝑧 î𝑛 𝑎𝑛 -uzura la începutul anului;

𝑀𝐹𝑠𝑐𝑜𝑎𝑠𝑒 –MF scoase din funcțiune;

𝑀𝐹î𝑛 𝑎𝑛 -MF la început de an;

𝐾𝑢𝑧 î𝑛 𝑎𝑛 –mărimea coeficientului de uzură la începutul anului;

𝑈𝑧 𝑎𝑛 -suma calculată de uzură pe parcursul anului de gestiune;

𝑈𝑧 𝑠𝑓 𝑎𝑛 -uzura calculată la sfîrșitul anului;

𝑀𝐹𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠 –MF incluse în funcțiune pe parcursul anului valoaarea lor);

∆𝐾𝑢𝑧 𝑈𝑧 -devierea 𝐾𝑢𝑧 sub influența sumei de uzură calculată pe parcursul anului;

∆𝐾𝑢𝑧 𝑀𝐹𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑒 - devierea 𝐾𝑢𝑧 sub influența MF incluse în funcțiune pe parcursul anului.

Subiectul 2

Eficiența utilizării mijloacelor fixe se analizează în baza următorilor indicatori sintetici:

Randamentul mijloacelor fixe productive care se calculează după următoarele formule:

𝐕𝐏𝐅
𝟏. 𝐫𝐌𝐅 =
̅̅̅̅
𝐌𝐅
𝐕𝐕, 𝐏𝐢𝐦𝐩
2. 𝐫𝐌𝐅 =
̅̅̅̅
𝐌𝐅

Conform formulei 1,randamentul reflect cîtă producție în expresie valorică a obținut

întreprinderea la fiecare leu de mijloace fixxe productive.A doua formulă exprimă suma
veniturilor din vînzări sau a profitului pînă la impozitare ce revine la fiecare leu de mijloace fixe
productive:

Creșterea în dinamică a randamentului se apreciază pozitiv.

Capacitatea mijloacelor fixe-indicator indirect de influență,ce se calculează:

̅̅̅̅
𝐌𝐅
𝟑. 𝐂𝐌𝐅 =
𝐕𝐏𝐅

𝟏
𝟒. 𝐂𝐌𝐅 =
𝐫𝐌𝐅

Capacitatea mijloacelor fixe caracterizează acel volum de mojloace fixe de care trebuie să
dispună întreprinderea pentru a asigura creșterea producției fabricate.

Toți indicatorii de eficiență a mijloacelor fixe se analizează în dinamică sau în comparație cu

planul de afaceri.

Tabel.Calculul și analiza în dinamică a eficienței mijloacelor fixe.

 Indicatori Metoda de Anul Anul de Abaterea Ritmul de
calcul precedent gestiune absolută creștere

A B 1 2 3=2-1 4=(2/1)*100%

1.VPF (mii lei) VPF 338531 372423 +33892 110,01

2.Valoarea medie ̅̅̅̅

MF 234067,8 240283,8 +6216 102,66
a MF (mii lei)

3.Randamentul
MF productive,lei VPF 1,446 1,55 +0,104 107,19
rMF =
̅̅̅̅
MF
4.Capacitatea
̅̅̅̅
MF
MF,lei CMF =
VPF 0,691 0,645 -0,046 93,34

Concluzie

Calculele effectuate în tabel ne permit să contatăm că la întreprindere are loc creșterea în

dinamică a eficienței utilizării mijloacelor fixe.Astfel randamentul s-a majorat cu 10,4 bani sau
cu 7,19 %,ceea ce semnifică că la fiecare leu de mijloace fixe întreprinderea a obținut mai multă
producție față de anul precedent cu 10,4 bani.Concomitent are loc reducerea capacității
mijloacelor fixe,ceea ce ne atestă că pentru a produce un leu de producție întreprinderea are
nevoie de mai puține mijloace fixe cu 4,6 bani sau cu 6,66% (100-93,34).Creșterea
randamentului și reducerea capacității mijloacelor fixe se datorează faptului că la întreprindere
ritmul de creștere a VPF a depășit ritmul de creștere a valorii mojloacelor fixe cu 7,35 puncte
procentuale(110,01-102,66).

Subiectul 3

Analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe productive se efectuează în 2 etape:

La prima etapă se calculează influența factorilor generali privind utilizarea mijloacelor fixe
asupra randamentului.Acești factori sunt:

Ponderea mijloacelor fixe active în componența mijloacelor fixe productive.

̅̅̅̅̅̅̅
𝐌𝐅𝐀
𝐏%𝐌𝐅𝐀 =
̅̅̅̅
𝐌𝐅
̅̅̅̅̅̅ se includ:
În componența MFA

Mașini și utilaje;
Mijloace de transport;
 Plantații perene (vii,livezi);
Animale productive și de muncă.
Randamentul mijloacelor fixe active.

𝐕𝐏𝐅
𝐫𝐌𝐅𝐀 =
̅̅̅̅̅̅̅
𝐌𝐅𝐀

La această etapă formula dependenței factoriale a randamentului se exprimă:

𝐫𝐌𝐅 = 𝐏%𝐌𝐅𝐀 ∗ 𝐫𝐌𝐅𝐀 (𝟏)

Deoarece ambii factori acționează direct asupra randamentului,calculul influenței acestora se

efectuează după metoda diferențelor absolute.

∆𝑟𝑀𝐹 𝑃%𝑀𝐹𝐴 = ∆𝑃%𝑀𝐹𝐴 ∗ 𝑟𝑀𝐹𝐴(0)

∆𝑟𝑀𝐹 𝑟𝑀𝐹𝐴 = 𝑃%𝑀𝐹𝐴(1) ∗ ∆𝑟𝑀𝐹𝐴

La a doua etapă se calculează influența factorilor detaliați ce modifică randamentul

mijloacelor fixe.Aceștia sunt:

Prețul mediu pe unitate de mașini și utilaje-factor cu acțiune indirect.

𝟏 ̅̅̅̅̅̅̅
𝐌𝐅𝐀
=𝟏÷
𝐕𝐠 𝐍𝐮𝐭
𝐕𝐠 -valoarea medie pe unitate de mașini și utilaje,
𝐍𝐮𝐭 -numărul de mașini și utilaje instalat,unități.
Ponderea mijloacelor fixe active.

̅̅̅̅̅̅̅
𝐌𝐅𝐀
𝐏%𝐌𝐅𝐀 =
̅̅̅̅
𝐌𝐅

Coeficientul regimului de schimb a utilajelor și mașinilor(numărul de schimburi lucrate pe an).

𝐓𝐒
𝐃𝐬 =
𝐍𝐮𝐭

𝐓𝐒 -numărul total de mașini-schimburi.

Durata schimbului de lucru în ore.

𝐓𝐡
𝐒𝐡 =
𝐓𝐒

𝐓𝐡 -numărul de mașini-ore.

Randamentul mediu pe oră a mașinilor și utilajelor.

𝐕𝐏𝐅
̅̅̅̅
𝐖𝐡 =
𝐓𝐡
 La această etapă formula dependenței factoriale a randamentului se exprimă:

𝟏
𝐫𝐌𝐅 = ∗ 𝐏%𝐌𝐅𝐀 ∗ 𝐃𝐬 ∗ 𝐒𝐡 ∗ ̅̅̅̅
𝐖𝐡 (𝟐)
𝐕𝐠

Pentru a calcula influența factorilor se aplică metoda substituțiilor în lanț după următorul
tabel:

Tabel.Calculul influenței factorilor detaliați asupra randamentului mijloacelor fixe productive.

Nr. Nr. Factori corelați 𝐫𝐌𝐅 Calculul Rezultat cauzele

ord sub influenței influenț
𝟏 𝐏%𝐌𝐅𝐀 𝐃𝐬 𝐒𝐡 ̅̅̅̅
𝐖𝐡 (lei)
𝐕𝐠

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 0 0,0000406 66,9 277,06 7,1 27,059 1,446 --- --- ---

2 1 0,0000394 66,9 277,06 7,1 27,059 1,403 1,403- -0,043 1

∆
1,446 𝑉𝑔

1,381- ∆𝑃%𝑀𝐹𝐴
3 2 0,0000394 65,74 277,06 7,1 27,059 1,381 1,403 -0,022
∆𝐷𝑠
4 3 0,0000394 65,74 284,50 7,1 27,059 1,416 1,416- +0,035
1,381

1,456- ∆𝑆ℎ
5 4 0,0000394 65,74 284,50 7,3 27,059 1,456 1,416 +0,04
̅̅̅̅ℎ
∆𝑊
6 5 0,0000394 65,74 284,50 7,3 27,847 1,550 1,550- +0,094
1,456

TOTAL X X X X X X X +0,104 X

BIF: 1,55-1,446=+0,104 lei

Concluzie

Calculele effectuate în tabel ne permit să constatăm că la întreprindere randamentul

mijloacelor fixe productive s-a majorat de la 1,446 lei pînă la 1,55 lei sau cu 10,4 bani.Aceasta se
apreciază pozitiv,ceea ce semnifică că la fiecare leu de mijloace fixe productive VPF a sporit cu
10,4bani. Creșterea randamentului se datorează acțiunii positive a următorilor factori:

1.majorării randamentului mediu pe oră a mașinilor și utilajelor de la 27,059 pînă la 27,847 lei
ceea ce a contribuit la creșterea randamentului cu 0,094 lei sau cu 9,4 bani.
2.stabilirea la întreprindere a unui orar efectiv de lucru ce a permis creșterea randamentului cu
4 bani.

3.majorarea numărului mediu de schimburi pe unitate de mașini și utilaje,de la 277,06 pînă la

284,5,ceea ce a permis creșterea randamentului cu 3,5 bani.

Sub influența negativă a prețului mediu pe unitate de mașini și utilaje și a ponderii mijloacelor
fixe active,randamentul a diminuat respective cu 4,3 și 2,2 bani.

Subiectul 4

Utilajul întreprinderii industrial după starea în care se află se împarte în următoarele

categorii:

Utilajul existent –care este luat la evidență și se reflectă în bilanțul contabil și în Cartea
Mare;
Utilajul instalat –este acea parte a utilajului existent care este dat în exploatare și poate să
funcționeze;
Utilaj în funcțiune –acea parte a utilajului instalat care nemijlocit participă în procesul de
producție.

Reieșind din aceasta se calculează indicatorii de folosire a utilajului:

𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙𝑎𝑡

𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙𝑎𝑡
=
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑢𝑝ă 𝑑𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛ț𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒
∗ 100%.
𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 î𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡 î𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒
= ∗ 100%.
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙𝑎𝑡

Ambii coeficienți se analizează în dinamică,stabilindu-se creșterea sau diminuarea utilajului

instalat și utilajului în funcțiune.

În procesul analizei se calculează influența factorilor legați de folosirea utilajului asupra

modificării volumului producției fabricate.Acești factori sunt:

 Numărul de utilaj instalat - 𝑵𝒖𝒕 ;

𝑻
 Durata medie de lucru pe unitate de utilaj în ore - 𝑫𝒉 = 𝑵 𝒉 ;
𝒖𝒕
𝑽𝑷𝑭
 Randamentul mediu pe oră a utilajului - ̅̅̅̅̅
𝑾𝒉 = .
𝑻𝒉

Legătura VPF cu acești factori se exprimă:

𝐕𝐏𝐅 = 𝐍𝐮𝐭 ∗ 𝐃𝐡 ∗ ̅̅̅̅

𝐖𝐡 (𝟏)

Calculul influenței factorilor se efectuează:

 ̅̅̅̅̅̅̅
∆𝑉𝑃𝐹𝑁𝑢𝑡 = ∆𝑁𝑢𝑡 ∗ 𝐷ℎ(0) ∗ 𝑊 ℎ(0)
𝐷ℎ ̅̅̅̅̅̅̅
∆𝑉𝑃𝐹 = 𝑁𝑢𝑡(1) ∗ ∆𝐷ℎ ∗ 𝑊ℎ(0)
∆𝑉𝑃𝐹 ̅̅̅̅̅
𝑊ℎ ̅̅̅̅ℎ
= 𝑁𝑢𝑡(1) ∗ 𝐷ℎ(1) ∗ ∆𝑊

Subiectul 5

În practica analitică se utilizează mai multe modele ce permit identificarea factorilor privind
utilizarea mijloacelor fixe asupra VPF.

La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali privind utilizarea

mijloacelor fixe,conform modelului:

𝐕𝐏𝐅 = ̅̅̅̅
𝐌𝐅 ∗ 𝐫𝐌𝐅 (𝟏)

Calculul influenței acestor factori se efetuează:

∆𝑉𝑃𝐹 ̅̅̅̅̅
𝑀𝐹 ̅̅̅̅̅ ∗ 𝑟𝑀𝐹(0)
= ∆𝑀𝐹
∆𝑉𝑃𝐹 𝑟𝑀𝐹 = 𝑀𝐹̅̅̅̅̅̅̅
(1) ∗ ∆𝑟𝑀𝐹

La etapa a doua se supune divizării 𝑟𝑀𝐹 după următorii factori:

𝑃%𝑀𝐹𝐴

𝑟𝑀𝐹 𝑟𝑀𝐹𝐴

La această etapă formula dependenței factoriale se exprimă:

̅̅̅̅ ∗ 𝐏%𝐌𝐅𝐀 ∗ 𝐫𝐌𝐅𝐀

𝐕𝐏𝐅 = 𝐌𝐅 (𝟐)

Calculul influenței factorilor se efectuează:

̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅
∆𝑉𝑃𝐹 𝑀𝐹 = (𝑀𝐹 (1) − ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(0) ) ∗ 𝑃%𝑀𝐹𝐴(0) ∗ 𝑟𝑀𝐹𝐴(0)
∆𝑉𝑃𝐹𝑃%𝑀𝐹𝐴 = ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) ∗ (𝑃%𝑀𝐹𝐴(1) − 𝑃%𝑀𝐹𝐴(0) ) ∗ 𝑟𝑀𝐹𝐴(0)
∆𝑉𝑃𝐹 𝑟𝑀𝐹𝐴 = ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) ∗ 𝑃%𝑀𝐹𝐴(1) ∗ ∆𝑟𝑀𝐹𝐴

La etapa a treia modelul factorial se obține în rezultatul descompunerii 𝑟𝑀𝐹𝐴 ,după următorii
factori:

1
𝑉𝑔

𝑟𝑀𝐹𝐴 ̅̅̅̅̅
𝑊𝑢𝑡

̅̅̅̅̅
𝐖𝐮𝐭 -randamentul mediu annual pe unitate de utilaj.

La această etapă modelul factorial se prezintă:

 𝟏
𝐕𝐏𝐅 = ̅̅̅̅
𝐌𝐅 ∗ 𝐏%𝐌𝐅𝐀 ∗ ∗ ̅̅̅̅̅
𝐖𝐮𝐭 (𝟑)
𝐕𝐠

Calculul influenței factorilor în modelul factorial (3) se efectuează după metoda substituțiilor în
lanț.

La etapa a patra modelul factorial se va obține prin descompunerea ̅̅̅̅̅

𝑊𝑢𝑡 după următorii
factori:

𝐷ℎ

̅̅̅̅̅
𝑊𝑢𝑡 ̅̅̅̅
𝑊ℎ

𝐃𝐡 -durata medie de lucru pe unitate de utilaj în ore.

La această etapă modelul factorial se exprimă:

𝟏
𝐕𝐏𝐅 = ̅̅̅̅
𝐌𝐅 ∗ 𝐏%𝐌𝐅𝐀 ∗ ∗ 𝐃𝐡 ∗ ̅̅̅̅
𝐖𝐡 (𝟒)
𝐕𝐠

Calculul influenței factorilor în modelul factorial (4) se efectuează după metoda substituțiilor în
lanț.

Tabel.Schema de calcul a influenței factorilor privind folosirea mijloacelor fixe la devierea VPF.

Nr. Nr. Factori corelați 𝐕𝐏𝐅 Calculul Rezultat cauzele

ord sub (lei) influenței influenț
̅̅̅̅
𝐌𝐅 𝐏%𝐌𝐅𝐀 𝟏 𝐃𝐡 ̅̅̅̅
𝐖𝐡
𝐕𝐠

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 0 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(0) 𝐏%𝐌𝐅𝐀(𝟎) 1 𝐃𝐡(𝟎) ̅̅̅̅̅̅̅
𝐖 𝐡(𝟎) --- --- ---
𝑉𝑔(0)

1
2 1 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) 𝐏%𝐌𝐅𝐀(𝟎) ̅̅̅̅̅̅̅
𝐃𝐡(𝟎) 𝐖 ̅̅̅̅
∆𝐌𝐅
𝑉𝑔(0) 𝐡(𝟎)

3 2 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) 𝐏%𝐌𝐅𝐀(𝟏) 1 ̅̅̅̅̅̅̅
𝐃𝐡(𝟎) 𝐖 𝐡(𝟎)
∆𝐏%𝐌𝐅𝐀
𝑉𝑔(0)

1 𝟏
4 3 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) 𝐏%𝐌𝐅𝐀(𝟏) ̅̅̅̅̅̅̅
𝐃𝐡(𝟎) 𝐖
𝑉𝑔(1) 𝐡(𝟎) ∆
𝐕𝐠
1
∆𝐃𝐡
5 4 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) 𝐏%𝐌𝐅𝐀(𝟏) 𝑉𝑔(1) ̅̅̅̅̅̅̅
𝐃𝐡(𝟏) 𝐖 𝐡(𝟎)
̅̅̅̅𝐡
∆𝐖
6 5 ̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝐹(1) 𝐏%𝐌𝐅𝐀(𝟏) 1 ̅̅̅̅̅̅̅
𝐃𝐡(𝟏) 𝐖 𝐡(𝟏)
𝑉𝑔(1)

TOTAL X X X X X X X X

Tema7:Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor materiale

S1:Analiza asigurării și aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale

S2:Analiza eficienței utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor sintetici

S3:Analiza factorială a consumului specific de materiale

S4:Calculul influenței factorilor privind utilizarea resurselor materiale la devierea valorii

producției fabricate și volumului fabricării produselor concrete

Subiectul 1

Analiza asigurării întreprinderii cu resurse materiale se efectuează în mai multe etape:

La prima etapă se apreciază îndeplinirea planului de aprovizionare cu materie primă și

materiale în baza următorilor indicatori:

Procentul de asigurare cu materiale;

Abaterile absolute față de necesarul după normă.

Tabel.Analiza asigurării întreprinderii cu materiale

Denumirea Necesarul după Cantitatea Procentul de Abaterea

materialului normă efectivă asigurare absolutp (+/-)

B (t) 12500 12800 102,4 +300

C(kg) 22600 22100 97,8 -500

D(m) 4670 4670 100,0 0

În baza datelor din tabel se apreciază dacă întreprinderea este asigurată cu toate materialele
necesare pentru desfățurarea procesului de producție.În caza de insuficiență a unui fel de
material se calculează volumul producției care nu va fi obținută din cauza asigurării
nesatisfăcătoare cu materiale.
 În exemplu nostru conform datelor din tabel se observă că întreprinderea nu este asigurată
după normă cu materialul C unde procentul de asigurare constituie 97,8%,iar abaterea absolută
față de normă este negativă și constituie -500kg.Aceasta ne permite să decideem că
întreprinderea va avea dificultăți care pot să provoace neîndeplinirea volumului producției
fabricate.

La a doua etapă se apreciază asigurarea întreprinderii cu materiale conform contractelor

încheiate cu furnizorii.În acest caz se compară furnizările efective cu datele contractuale avînd
în vedere respectarea cantitățiiși sortimentului materialelor cît și a termenilor de livrare.

La etapa a treia se analizează mișcarea stocurilor de materiale după următorii indicatori:

1.Si

2. Intrări

3.Consum total de materiale

4.Sf=Si+I-CM

5.Sf în zile de consum=(Sf/CM)*360

Stocul final în zile de consum caracterizează perioada în care întreprinderea este asigurată cu
toate materialele necesare.Pentru apreciere se ia valoarea minimă a stocului final în zile de
consum.

Analiza după acești indicatori se efectuează în baza tabelului.

Tabel.Analiza mișcării stocurilor de materie primă și materiale la întreprindere

Denumirea Stocul inițial Mișcarea materialelor,mii lei Stocul final Stocul final în
materialelor (Si),mii lei mii lei zile de
Intrări(I) Consum(CM) consum

A 1 2 3 4=1+2-3 5=(4/3)*360

1.Materie 6315 30788 30775 6328 74

primă

2.Produse
petroliere 2400 11280 10730 2980 99

3.Piese de 719 6231 6137 813 48

schimb

4.etc.

TOTAL 12914 57701 57211 13404 84

Sursa de informație:

Borderoul de mișcare a materialelor.

Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel putem menționa că întreprinderea analizată este

asigurată suficient cu toate resursele materiale.Conform plafonului teoretic cifra minimă
constituie 48 zile,aceasta înseamnă că întreprinderea este asigurată cu toate materialele
necesare pe o perioadă de 48 zile.În special cu materie primă,întreprinderea este asigurată pe
un timp mai îndelungat și anume pe 74 zile.

Subiectul 2

Eficiența utilizării resurselor materiale se analizează în baza următorilor indicatori sintetici:

Randamentul resurselor materiale consumate exprimă cîtă producție în expresie valorică a

obținut întreprinderea la fiecare leu de materiale consumate.Se calculează după formula:
𝐕𝐏𝐅
𝐑𝐦 =
𝐂𝐌
CM –valoarea materialelor consumate,care poate fi selectată din Raportul Statistic
Nr.5C “Consumurile și cheltuielele întreprinderii”.

Deoarece 𝐑 𝐦 este un indicator direct de eficiență,creșterea în dinamică se apreciază pozitiv.

Deoarece semnifică majorarea VPF la fiecare leu de materiale consumate.

Consumul specific de materiale reflectă acel volum de materiale care este necesar pentru a
asigura creșterea VPF.Se calculează după formula:
𝐂𝐌
𝐂𝐒 = ∗ 𝟏𝟎𝟎𝐛𝐚𝐧𝐢
𝐕𝐏𝐅

Creșterea în dinamică denotă reducerea eficienței materialelor consumate și majorarea

costului producției fabricate.

Ambii factori se analizează în dinamică,calculîndu-se abaterile absolute și ritmul de creștere

conform tabelului analitic.

Tabel.Analiza eficienței utilizării resurselor materiale în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Ritmul de

absolută (+/-) creștere (%)

A 1 2 3=2-1 4=(2/10)*100%

1.Valoarea
materialelor
consumate 287049 309682 +22633 107,88
(CM), mii lei
2.VPF,mii lei 338531 372423 +33892 110,01
VPF 1,1793 1,2026 +0,0233 102,0
3.R m = CM

CM
4.CS = VPF ∗
100bani 84,79 83,15 -1,64 98,06

Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că la întreprindere are loc sporirea
eficienței utilizării resurselor materiale.Astfel,randamentul materialelor s-a majorat față de anul
precedent cu 2,33 bani sau cu 2,0%.Concomitent consumul specific a diminuat cu 1,64
bani,ceea ce înseamnă că întreprinderea la fiecare leu de producție fabricată a consumat mai
puține materiale cu 1,64 bani.Aceasta ne vorbește că întreprinderea are nevoie de un volum
redus de materiale pentru obținerea unei unități monetare de producție.

Luînd în considerație caracterul lent al majorării randamentului putem deduce că

managementul întreprinderii trebuie să elaboreze măsuri urgente pentru a intensifica sporirea
eficienței resurselor materiale.

Subiectul 3

Consumul specific de materiale(CS) se consideră indicator indirect de eficiență și din aceste

considerente creșterea lui va reflecta majorarea consumurilor directe de materiale în costul
producției fabricate.

Rezultatele analizei CS vor furniza informații necesare pentru a lua măsuri de respectare a
normelor de consum și de procurare a materialelor la un preț mai redus.

La modificarea CS influențează următorii factori:

Modificarea volumului și structurii producției fabricate(∆𝐕 ∗ 𝐒𝐭𝐫);

Modificarea normei de consum a materialelor (∆𝐍𝐦 );
Modificarea tarifelor la materialele consumate (∆𝐓𝐦 );
Modificarea prețurilor la produsele finite (∆𝐏).

Pentru a calcula influența acestor factori se aplică varianta simplificată a metodei

substituțiilor în lanț.

Tabel.Calculul influenței factorilor la modificarea consumului specific de materiale

Indicatori Consumul de VPF Consumul specific de

 materiale materiale

A 1 2 3

𝐶𝑀 = 𝑉 ∗ 𝑁𝑚 ∗ 𝑇𝑚 𝑉𝑃𝐹 = 𝑉 ∗ 𝑃 𝐶𝑀
𝐶𝑆 = ∗ 100𝑏𝑎𝑛𝑖
𝑉𝑃𝐹

1.Toți indicatorii de
plan(volumul
producției,normele consumului
de materiale,tarifele la
materiale și prețurile la 𝑉𝑝 ∗ 𝑁𝑚(𝑝) ∗ 𝑇𝑚(𝑝) 𝑉𝑝 ∗ 𝑃𝑝 𝐶𝑆𝑝
produsele finite după plan);

2.Volumul producției efectiv

după normele de
consum,tarifele la materialele 𝑽𝒇 ∗ 𝑁𝑚(𝑝) ∗ 𝑇𝑚(𝑝) 𝑽𝒇 ∗ 𝑃𝑝 𝐶𝑆𝑎
consumate și prețurile la
produsele finite;

3.Volumul producției efectiv

după normele de consum a
materialelor efective,Tm și P de 𝑉𝑓 ∗ 𝑵𝒎(𝒇) ∗ 𝑇𝑚(𝑝) 𝑉𝑓 ∗ 𝑃𝑝 𝐶𝑆𝑏
plan;

4.Volumul producției efectiv

după

Nm efective, Tm efective și P 𝑉𝑓 ∗ 𝑁𝑚(𝑓) ∗ 𝑻𝒎(𝒇) 𝑉𝑓 ∗ 𝑃𝑝 𝐶𝑆𝑐

de plan;

5.Toți indicatorii efectivi.

𝑉𝑓 ∗ 𝑁𝑚(𝑓) ∗ 𝑇𝑚(𝑓) 𝑉𝑓 ∗ 𝑷𝒇 𝐶𝑆𝑓
6.Abaterea absolută a
consumului specific de
materiale 𝐶𝑆𝑓 − 𝐶𝑆𝑝 ∆𝐶𝑆

Inclusiv sub influența factorilor:

-volumul și structura producției 𝐶𝑆𝑎 − 𝐶𝑆𝑝 ∆𝐶𝑆 𝑉.𝑆𝑡𝑟.

fabricate;

-normei consumului de
𝐶𝑆𝑏 − 𝐶𝑆𝑎 ∆𝐶𝑆 𝑁𝑚
materiale;
𝐶𝑆𝑐 − 𝐶𝑆𝑏 ∆𝐶𝑆 𝑇𝑚
-tarifelor la materialele
consumate;

-prețurilor la produsele finite. ∆𝐶𝑆 𝑃

𝐶𝑆𝑓 − 𝐶𝑆𝑐

BIF: 𝐂𝐒𝐟 − 𝐂𝐒𝐩 =∆𝐂𝐒 𝐕.𝐒𝐭𝐫. +∆𝐂𝐒 𝐍𝐦 +∆𝐂𝐒 𝐓𝐦 +∆𝐂𝐒 𝐏

Subiectul 4

Calculul influenței factorilor ce țin de asigurarea și utilizarea resurselor materiale la

modificarea VPF se efectuează în mai multe etape:

La prima etapă se calculează influența la modificarea VPF a următorilor factori generali:

Valorii materialelor consumate (∆𝐂𝐌);

Randamentul materialelor consumate (∆𝐑 𝐦 ).

În acest caz formula dependenței factoriale se exprimă:

𝐕𝐏𝐅 = 𝐂𝐌 ∗ 𝐑 𝐦 (𝟏)

Calculul influenței factorilor se efectuează după metoda diferențelor absolute.

∆𝑉𝑃𝐹 𝐶𝑀 = ∆𝐶𝑀 ∗ 𝑅𝑚(0)

∆𝑉𝑃𝐹 𝑅𝑚 = 𝐶𝑀(1) ∗ (𝑅𝑚(1) − 𝑅𝑚(0) )
∆VPF CM =(+22633)*1,1793=+26676,4 mii lei;

∆VPF Rm =309682*(+0,0233)=+7215,6 mii lei.

Concluzie

Din calculele efectuate observăm că creșterea VPF a fost condiționată de acțiune pozitivă a
ambilor factori.Astfel majorarea materialelor consumate cu 22633 mii lei,a condus la sporirea
VPF cu 26676,4 mii lei sua cu 78,7 %.Sub influența majorării randamentului cu 2,33 bani,VPF a
crescut cu 7215,6 mii lei sau cu 21,3%.

La etapa a doua se calculează influența factorilor ce țin de mișcarea materialelor la

modificarea volumului producției fabricate.Acești factori sunt:

Modificarea stocului inițial în unități valorice (Si);

Modificarea valorii materialelor intrate (I);
Modificarea stocului final de materiale în unități valorice (Sf)-factor cu acțiune
indirectă;
Modificarea consumului specific de materiale (CS)-factor cu acțiune indirectă.

Pentru a calcula influența acestor factori se utillizează formulele:

𝐒𝐢(𝟏) − 𝐒𝐢(𝟎)
∆𝐕𝐏𝐅 𝐒𝐢 = (𝟐)
𝐂𝐒(𝟎)
𝐈(𝟏) − 𝐈(𝟎)
∆𝐕𝐏𝐅 𝐈 = (𝟑)
𝐂𝐒(𝟎)
𝐒𝐟(𝟏) − 𝐒𝐟(𝟎)
∆𝐕𝐏𝐅 𝐒𝐟 = − ( ) (𝟒)
𝐂𝐒(𝟎)
𝐕𝟏 ∗ 𝐂𝐒𝟏 𝐕𝟏 ∗ 𝐂𝐒𝟏 𝐂𝐒𝟏
∆𝐕𝐏𝐅 𝐂𝐒 = − = 𝐕𝟏 ∗ (𝟏 − ) (𝟓)
𝐂𝐒𝟏 𝐂𝐒𝟎 𝐂𝐒𝟎

Analiza utilizării materialului concret la modificarea

volumului fabricării produsuluui concret

La modificarea volumului fabricării produsului concret influențează următorii factori ce țin de

utilizarea unui fel de material:

Modificarea Si al materialului
∆𝐒𝐢
∆𝐕 𝐒𝐢 = (𝟔)
𝐧𝐩𝐥
Modificarea cantității materialului primită de la furnizori

∆𝐈
∆𝐕 𝐈 = (𝟕)
𝐧𝐩𝐥
Modificarea consumului de material pe unitate de produs-factor cu acțiune indirectă
 ∆𝐄 ∗ 𝐕𝟏
∆𝐕 𝐄 = − [ ] (𝟖)
𝐧𝐩𝐥
Modificarea stocului final al materialului
∆𝐒𝐟
∆𝐕 𝐒𝐟 = −( ) (𝟗)
𝐧𝐩𝐥

npl –norma consumului de material după plan;

∆𝐄-abaterea față de plan a consumului de material pe unitate de produs;

𝐕𝟏 -volumul efectiv al produsului fabricat în kg,q,tone,bucăți.

Tema8:Analiza consumurilor și a costului producției fabricate

S1:Analiza structurii costului producției fabricate

S2:Analiza consumurilor directe de materiale în costul producției fabricate

S3:Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii

S4:Analiza consumurilor indirecte de producție

S5:Analiza factorială a costului la un leu de producție fabricată

Subiectul 1

Toate utilizările de resurse se împart în consumuri și cheltuieli.

Consumurile reprezintă valoarea tuturor resurselor utilizate pentru fabricarea produselor și

prestarea serviciilor în scopul obținerii unui venit.

Toate consumurile de producție se clasifică după anumite criterii:

1.Gruparea consumurilor după elemente economice

Prin element se înțelege un anumit fel de consum care este omogen după conținutul
economic.Conform SNC3,toate consumurile se clasifică după următoarele elemente:

 Consumuri directe de materiale;

 Consumuri directe privind retribuirea muncii;
 Consumuri indirecte de producție.

Conform SNC3,costul producției reprezintă suma tuturor consumurilor efectuate la fabricarea

producției.Analiza costului producției după elemente economice prevede calcularea ponderii
fiecărui element în costul producției fabricate și determinarea rezervelor de reduceri pe seama
elementelor cu o pondere mai majorată.

Tabel.Analiza structurii costului producției fabricate după elemente economice

Elemente de consumuri Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)

∑,mii lei Pond.,% ∑,mii lei Pond.,% Mii lei p.p.

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1.CMD

2.CDRM

3.CIP

Total cost producție ∑ 100 ∑ 100 ∆ X

fabricată

În baza tabelului se apreciază tendința de modificare a costului producției fabricate (∆).La fel
se apreciază contribuția elementelor în modificarea costului producției fabricate.
 În baza tabelului se apreciază structura costului după elemente economice.De
regulă,ponderea principală mai mult de 50% revine CDM.Reieșind din acestea rezervele de
reducere a costului se vor identifica în baza CDM.

2.Gruparea consumurilor după articole de calculație

Prin articol se înțelege o totalitate de consumuricare include unul sau mai multe elemente
economice.De exemplu,articolul materiale include un singur element,iar articolul lucrări și
servicii poate să includă elemente:salarii,materiale,uzura mijloacelor fixe,etc.

Analiza costului producție după articole de calculație prevede calcularea următorilor

indicatori:

 Abaterea absolută ca diferența dintre nivelul efectiv și cel de bază a articolului de

consumuri;
 Abaterea relativă,ca raportul diintre abaterea absolută și nivelul de bază a articolului
exprimată în procente;
 Cota articolului în modificarea costului producției fabricate,ca raportul dintre abaterea
absolută a articolului și nivelul de bază al costului producției fabricate,exprimat în
procente.

Calculele se efectuează conform tabelului:

Tabel.Analiza costului producției fabricate după articole de calculație

Indicatori Anul Anul de Abaterea Abaterea Cota articolului

precedent gestiune absolută(+/-), relativă(+/- în modificarea
mii lei ), % costului
producției
fabricate

A 1 2 3=2-1 4=(3/1)*100 5=(3/∑1)*100

1.Salarii de bază și 851,4 879,9 +28,5 +3,3 +0,08

suplimentare

2.Materie primă și
materiale 909,6 1806,6 +897,0 +99,6 +2,5

3.Lucrări de servicii 462,9 564,9 +102,0 +22,0 +0,29

4.etc.

Total costul 34847,7 36675,9 +1828,2 +5,24 X

producției
fabricate
 Conform calculelor efetuate în tabel se constată că la întreprindere costul producției fabricate
s-a majorat față de anul precedent cu 1828,2 mii lei sau cu 5,24%.această creștere a fost
condiționată de toate articolele de calculație,însă cea mai mare contribuție a exercitato
articolul “materie primă și materiale”,sub influența căruia costul producției s-a majorat cu 897
mii lei sau cu 2,5%.

3.Gruparea consumurilor după modul de repartizare a consumurilor pe produse

Conform acestui criteriu consumurile se împart în:

Directe;
Indirecte.

Consumurile directe sunt acelea care se includ în costul producției fabricate(CDM,CDRM).

Consumuri indirecte sunt acelea care nu pot fi identificate sau incluse în mod direct în costul
produselor,dar se repartizează conform unei baze de repartizare,de exemplu:

Proporțional VPF sau numărului de mașini-ore sau numărului de om-ore.

Gruparea consumurilor în funcție de volumul producției fabricate

În acest caz consumurile se împart în:

 Variabile
 Constante.

Consumurile variabile se modifică în dependență de creșterea sau reducerea VPF.De exemplu,

salarii,materiale.

Consumurile constante nu depind de modificarea VPF.De exemplu,uzura mijloacelor fixe

productive.

Subiectul 2

Consumurile directe de materiale(CDM) la întreprinderile producătoare includ valoarea

materialelor utilizate în procesul tehnologic și incluse în costul producției fabricate.

La prima etapă de analiză a CDM se calculează abaterile absolute și relative,cota articolelor în

modificarea costului producției fabricate(vezi al doilea tabel de la subiectul 1).

La etapa a doua de analiză se calculează influența factorilor la modificarea sumei totale a

CDM,acești factori sunt:
 Modificarea volumului producției fabricate-ca produsul dintre consumurile materiale a
anului precedent și procentul abaterii VPF.
Modificarea structurii și sortimentului producției fabricate-ca diferența dintre CDM
recalculat și CDM de bază.Din rezultatul obținut se scade influența primului factor.
Modificarea nivelului consumurilor materiale la 1 lei de VPF-ca diferența dintre CDM
efectiv și CDM recalculat.

La etapa a treia de analiză accentul principal se pune pe examinarea calculațiilor individuale

pentru produsele la care pe parcursul perioadei de gestiune au fost admise supraconsumuri
esențiale și care ocupă un loc semnificativ în activitatea întreprinderii.

De regulă,pe parcursul analizei apare necesitatea calculului și aprecierii următorilor doi

factori:

 Modificarea normei de consum în unităi naturale pe fiecare material utilizat în

parte;
 Modificarea prețului unitar de materiilor prime și materialelor utilizate la fabricarea
produsului concret.

Calculul acestor doi factori privind modificarea CDM în costul unui produs se efectuează prin
metoda recalculării,utilizînd tabelul analitic.Este de menționat că pe parcursul aprecierii
influenței fiecărui factor în parte este necesar de ținut cont de faptul că numai influența
primului factor depinde de activitatea întreprinderii.Astfel,orice abatere care cauzează
reducerea cconsumurilor directe de materiale sub influența acestui factor se apreciază pozitiv
și,invers,admiterea supraconsumurilor se apreiază negativ.În ce privește influența celui ce al
doilea factor,ea este determinată de piața de desfacere și în cele mai dese cazuri nu depinde de
întreprinderea analizată.În acest context,orice abatere sub influența acestui factor asupra
modificării consumurilor directe de materiale în costul unui produs concret poate fi neglijată.

Tabel.Calculul influenței factorilor asupra modificării consumurilor directe de materiale în costul

produsului „D”
Abaterea absolută (+/-),
Denumirea materialelor

Cantitatea Prețul unitar al Suma totală a consumurilor Inclusiv sub

materialelor materialelor directe de materiale, lei influența
consumate în consumate,lei
unități naturale
lei

Progra- efectiv Progra- efectiv Progra- Recal- efectiv Normei Prețului

mat mat mat culat de unitar
consum

A 1 2 3 4 5=1*3 6=2*3 7=2*4 8=7-5 9=6-5 10=7-6

1.A,𝑚2
3,75 3,70 90,0 94,0 337,5 333,0 347,8 +10,3 -4,5 +14,8
2
2.B,𝑚
2,80 2,90 23,0 22,0 64,4 66,7 63,8 -0,6 +2,3 -2,9
TOTAL X X X X 401,9 399,7 411,6 +9,7 -2,2 +11,9

Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată CDM în costul produsului „D” s-a majorat față
de nivelul programat în total cu 9,7 lei (411,6-401,9).Această abatere a fost determinată de
influența negativă al factorului al doilea(modificarea prețului unitar la materialele consumate)
care a contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 11,9 lei(411,6-399,7).Concomitent,sub
influența pozitivă a primului factor s-a redus cu 2,2 lei (399,7-401,9).

Examinînd situația dată pe fiecare material consumat în parte,observăm că la materialul “A” s-

a înregistrat în total un supraconsum egal cu 10,3 lei pe unitate de produs,iar la materialul „B”-
o economisire totală de 0,6 lei.

Cu toate acestea,dacă apelăm la rezultatele analizei factoriale putem constata că în urma

reducerii normei de consum la materialul “A”suma totală a CDM în costul produsului ”D” s-a
redus cu 4,5 lei,iar la materialul „B” situația este inversă-nerespectarea normei de consum a
contribuit la majorarea acestora cu 2,3 lei.

Dacă vom lua în considerație faptul că acesta este singurul factor care depinde de efortul
propriu al colectivului de muncăm putem deduce că întreprinderea analizată dispune de
rezerve interne de reducere a CDM în costul produsului “D” pe viitor în baza respectării normei
de consum la materialul „B” la nivelul programat.

În acest context este necesar a evidenția cauzele care au provocat nerespectarea normei
respective în anul de gestiune pentru a le exclude din activitatea întreprinderii analizate pe
viitor.

Subiectul 3

Pornind de la cerințele S.N.C.3”Componența consumurilor și cheltuielelor întreprinderii”,

consumurile directe privind retribuirea muncii după conținut joacă un rol semnificativ în costul
producției.La întreprinderile de producție ele cuprind consumurile privind remunerarea
muncitorilor care se include direct în costul produselor finite,lucrărilor executate și serviciilor
prestate.

Metoda și etapele analizei acestor consumuri sunt identice cu cele ale analizei consumurilor
directe de materiale.Astfel, la prima etapă a analizei se calculează:

 Abaterea absolută;
 Abaterea relativă;
 Cota-parte a consumurilor directe privind retribuirea muncii în modificarea totală
a costului producției.

Pentru aceasta se utilizează tabelul analitic:

Tabel.Aprecierea generală a consumurilor privind retribuirea muncii în costul producției.(mii lei)

 Indicatori Anul de gestiune Cota-parte în
modificarea
Consumuri de Abaterea Abaterea totală a
bază absolută relativă
recalculate la
costului
Consumuri (+/-) (+/-),%
volumul efective
producției
producției (+/-),%
fabricate
efectiv

A 1 2 3=2-1 4=3/1*100 5=3/4.1*100

1.Consumuri directe 2030,9 2106,4 +75,5 +3,72 +0,25

privind retribuirea
muncii

2.Contribuții la 629,5 653,0 +23,5 +3,73 +0,08

asigurările sociale

3.Consumuri privind 2660,4 2759,4 +99,0 +3,72 +0,33

retribuirea muncii-
total(rd.1+rd.2)

4.Costul producției 30550,0 31683,6 +1133,6 +3,71 X

Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată în anul de gestiune consumurile privind

retribuirea muncii au sporit comparativ cu nivelul de bază recalculat în total cu 99,0 mii lei,ceea
ce a contribuit la majorarea costului producției cu 0,33%[(99,0÷30550,0)*100].

Este necesar de menționat că pînă în prezent la majoritatea unităților economice de producție

pe teren,consumurile directe privind retribuirea muncii ocupă o pondere foarte mică în costul
producției,ceea ce dovedește că posibilitățile de remunerare a muncitorilor sunt reduse.pentru
a evita cauzele care au influențat modificările menționate mai sus și a determina efortul propriu
al colectivului de muncă vom examina etapa a doua a analizei care prevede calcularea și
aprecierea următorilor trei factori:

 Modificarea volumului producției fabricate,lucrărilor executate și serviciilor

prestate;
 Modificarea structurii și sortimentului producției fabricate,lucrărilor executate și
serviciilor prestate;
 Modificarea nivelului de consum pe unitate de produs,lucrări și servicii.

Tabel.Calculul influenței factorilor asupra modificării consumurilor privind retribuirea muncii în

costul producției.mii lei

Indicatori Anul de gestiune Abaterea Inclusiv sun influența modificării

absolută
programat recalculat efectiv (+/-) Volumului Structurii și Nivelului
producției sortimentului de consum
fabricate producției pe unitate
 fabricate de produs

A 1 2 3 4=3-1 5 6 7

1.Consumuri
privind
retribuirea 3291,8 2660,4 2759,4 -532,4 +122,5 -753,9 +99,0
muncii

2.Volumului
producției
fabricate 35160,0 X 36467,0 X X X X
(lucrărilor și
serviciilor) 103,72%

Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată consumurile privind retribuirea muncii în costul
producției s-au redus în total,comparativ cu nivelul programat,cu 532,4 mii lei (2759,4-3291,8).

Aceasta abatere a fost determinată de influența următorilor factori:

1.Modificarea volumului producției fabricate,lucrărilor executate și serviciilor prestate

care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 122,5 mii lei;
(+3,72) ∗ 3291,8
[ ]
100
2.Modificarea structurii și sortimentului producției fabricate,lucrărilor executate și
serviciilor prestate care au dus la reducerea indicatorului rezultativ cu 753,9 mii lei
[(2660,4-3291,8)-122,5].
3.Modificarea nivelului de consum pe unitate de produs,lucrări și servicii care a contribuit
la majorarea indicatorului rezultativ cu 99,0 mii lei (2759,4-2660,4).

BIF: 122,5+(-753,9)+99,0=-532,4 mii lei

Dacă examinăm rezultatele obținute,ținînd cont de conținutul fiecărui factor în parte,se pot
introduce următoarele rectificări.Astfel,majorarea consumurilor privind retribuirea muncii sub
influența primului factor este justificată,deoarece volumul producției fabricate,lucrărilor
executate și serviciilor prestate s-a majorat comparativ cu nivelul programat cu 3,72% (103,72-
100).

Concomitent,reducerea consumurilor privind retribuirea muncii sub influența factorului 2 se

apreciază pozitiv numai cu condiția că întreprinderea în cauză a îndeplinit obligațiunile
contractuale privind produsele finite,lucrările executate și serviciile prestate.În ce privește
majorarea consumurilor privind retribuirea muncii sub influența factorului 3,ea se apreciază
negativ,deoarece nu s-au respectat normele de consum pe unitate de produs,lucrări și servicii.

Totuși,pentru a evita în mod justificat mărimea rezervelor interne de reducere a consumurilor

privind retribuirea muncii pe viitor,apare necesitatea examinării acestor consumuri nu numai în
linii generale,ci și în baza calculațiilor individuale pe produse fabricate.
 De regulă,pe parcursul analizei la această etapă se calculează și se apreciază influența
următorilor doi factori:

Modificarea manoperei pe unitate de produs:

Modificarea salariului mediu pe oră al unui muncitor.

Examinînd influența factorului privind modificarea salariului mediu pe oră a unui

muncitor,este necesar de ținut cont că majorarea consumurilor respective sub influența acestui
factor poate fi justificată numai în condițiile cînd ritmul de creștere a productivității muncii la
fabricarea produsului concret depășește ritmul de creștere a salariului mediu pe
oră.Totodată,reducerea consumurilor respective sub influența acestui factor nu poate fi
apreciată pozitiv în condițiile cînd această reducere a fost obținută pe baza diminuării gradului
de calificare a muncitorilor la fabricarea produsului concret.

Calculul și aprecierea influenței factorilor menționați mai sus asupra modificării consumurilor
privind retribuirea muncii în costul unui produs concret se efectuează prin metoda diferențelor
absolute.

Subiectul 4

Pe lîngă consumurile directe,în costul producției se includ și consumurile indirecte de

producție care după natura sa reflectă consumurile aferente deservirii și gestionării
subdiviziunilor de producție în cadrul întreprinderii.Acestea cuprind:

 Consumurile privind menținerea mijloacelor fixe cu destinație de producție în stare

de lucru;
 Uzura mijloacelor fixe cu destinație de producție;
 Consumurile aferente perfecționării tehnologiei și organizării producției;
 Valoarea materialelor utilizate în scopul asigurării unui proces tehnologic normal;
 Salariile muncitorilor auxiliari și ale personalului administrativ din subdiviziunile de
producție etc.

În funcție de volumul producției fabricate(lucrărilor executate și serviciilor

prestate),consumurile indirecte pot fi divizate în:

a)Consumuri variabile;
b) Consumuri constante aferente produselor fabricate,lucrărilor executate și
serviciilor prestate.

De regulă,consumurile variabile se modifică proporțional cu volumul activității de bază,iar cele

constante rămîn stabile,deci,nu depind de acest volum.

Analiza consumurilor indirecte de producție prevede următoarea consecutivitate în

examinarea conținutului acestora.Astfel,la prima etapă a analizei se examinează structura
consumurilor respective în costul producției la nivel general.Acest studiu poate fi efectuat atît
în dinamică,cît și comparativ cu nivelul programat,utilizînd tabelul analitic:
Tabel.Analiza structurii consumurilor indirecte de producție la nivel general

Denumirea Anul de gestiune Abaterea

indicatorilor
programat efectiv

Suma, mii Ponderea, Suma, mii Ponderea, Mii lei %

lei % lei %

A 1 2 3 4 5 6

1.Consumuri indirecte 6448,2 100 6901,6 100 +453,4 X

de producție-total

Inclusiv:

1.1variabile
4400,0 68,24 4838,0 70,10 +438,0 +1,86

1.2constante aferente
produselor fabricate,
lucrărilor executate și 2048,2 31,76 2063,6 29,90 +15,4 -1,86
serviciilor prestate

În baza datelor din tabel se poate constata că la întreprinderea analizată consumurile

indirecte de producție s-au majorat comparativ cu nivelul programat în total cu 453,4 mii
lei.Această abatere a fost determinată de supraconsumurile admise atît în categoria
consumurilor variabile,cît și a celor constante,respectiv cu 438,0 li 15,4 mii lei.

Examinînd structura consumurilor indirecte în costul producției,observăm că ponderea

principală revine consumurilor variabile care s-au majorat comparativ cu nivelul programat de
la 68,24 la 70,10% sau suplimentar cu 1,86 puncte procentuale (70,10-68,24).

Cît privește ponderea consumurilor indirecte constante,pe parcursul perioadei de gestiune ele
s-au redus comparativ cu nivelul programat de la 31,76 la 29,90%,cu toate că valoarea lor
absolută are o tendință de majorare față de acest nivel.

La etapa a doua a analizei se examinează fiecare compartiment referitor la consumurile

indirecte în parte.Analiza consumurilor variabile prevede calculul și aprecierea influenței
următorilor doi factori asupra modificării acestor consumuri în dinamică sau față de nivel
programat,și anume:

Modificarea volumului producției favricate,lucrărilor executate și serviciilor prestate.

Orice abatere sub influența acestui factor este justificată,deoarece consumurile indirecte
variabile se modifică proporțional cu volumul respectiv;

Modificarea consumurilor variabile la 1 leu producție fabricată,lucrări și servicii.

Influența acestui factor depinde integral de efortul propriu al colectivului de muncă al

întreprinderii,deoarece reflectă gradul de respectare a normelor valorice,proiectate la acest
compartiment pe fiecare articol de consum în parte pentru perioada de gestiune curentă.În
acest context,abaterea cu semnul „minus” se apreciază pozitiv,iar cu semnul „plus”-negativ.

Calculul influenței acestor factori se efectuează prin metoda diferențelor absolute,utilizînd

următoarele relații:

∆𝐕𝐏𝐅∗𝐂𝐢𝐯𝐨
1)∆𝐂𝐈𝐏𝐕(𝐟𝟏) = ;
𝟏𝟎𝟎
∆𝐂𝐢𝐯∗𝐕𝐏𝐅𝟏
2)∆𝐂𝐈𝐏𝐕(𝐟𝟐) = ,
𝟏𝟎𝟎

Unde CIPV –consumuri indirecte de producție variabile;

Civ –consumuri indirecte variabile la 1 leu producție fabricată,lucrări executate și servicii

prestate.

Toată informația necesară pentru analiză se acumulează în următorul tabel:

Tabel.Date inițiale privind analiza factorială a consumurile indirecte pe producție variabile

Indicatori Anul de gestiune Abaterea

absolută(+/-)
programat efectiv

A 1 2 3=2-1

1.Consumuri indirecte de producție variabile- 4400,0 4838,0 +438,0

total,mii lei

2.Volumul producției fabricate (lucrărilor și 35160,0 36467,0 +1307,0

serviciilor),mii lei

3.Consumuri indirecte variabile la 1 leu producție 12,514 13,267 +0,753

fabricată,lucrări și servicii[(rd.1÷rd.2)*100],bani

Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată asupra majorării consumurilor indirecte

variabile față de nivelul programat cu 438,0 mii lei au influențat următorii doi factori:

Modificarea volumului producției fabricate,lucrărilor executate și serviciilor prestate care

a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 163,5 mii lei;
(+𝟏𝟑𝟎𝟕, 𝟎) ∗ 𝟏𝟐, 𝟓𝟏𝟒
[ ]
𝟏𝟎𝟎
Modificarea consumurilor indirecte variabile la 1 leu producție fabricată,lucrărilor
executate și serviciilor prestate care a contribuit la sporirea indicatorului rezulativ cu 274,5
mii lei:

(+𝟎, 𝟕𝟓𝟑) ∗ 𝟑𝟔𝟒𝟔𝟕, 𝟎

[ ]
𝟏𝟎𝟎

BIF:163,5+274,5=+2438,0 mii lei

 Dacă luăm în considerație faptul că mărimea influenței factorului 1 este jistificată,putem
menționa că influența negativă va constitui numai 274,5 mii lei,ceea ce reprezintă rezerva
internă de reducere a acestor consumuri pe viitor.

Însă pentru a elabora măsuri concrete de aplicare a acestei rezerve în practică,în continuare
este necesară verificarea conținutului articolelor de consumuri variabile la care au fost admise
în perioada de gestiune curentă supraconsumuri nejustificate.

În ce privește analiza consumurilor indirecte constante,aceasta se efectuează ținînd cont de

nomenclatorul articolelor referitoare la consumurile specificate efectuate de întreprinderea
analizată.

Consumurile indirecte constante aferente produselor fabricate,lucrărilor executate și

serviciilor prestate se examinează în dinamică sau față de nivelul programat (devizul de
consumuri aprobat pentru perioada de gestiune curentă).

Abaterea cu semnul „minus”pe fiecare articol se apreciază pozitiv și,viceversa,abaterea cu

semnul ”plus”-negativ.