CURS STATISTICĂ - Unitatea de învăţare nr.

12

INDICII STATISTICI

Cuprins:

1. Obiectivele unităţii de învăţare.

2. Conţinutul, funcţiile şi clasificarea indicilor.
3. Indici individuali (elementari).
4. Indici sintetici (de grup).
4.1. Indici sintetici construiţi ca indici agregaţi. Sisteme de ponderare folosite în
construirea indicilor sintetici.
4.2. Indici sintetici calculaţi ca medie a indicilor individuali.
5. Indicii valorii, volumului fizic şi preţurilor.
6. Indicele preţurilor de consum (IPC).
7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
8. Teme de control.
9. Rezumatul unităţii de învăţare.
10. Bibliografia unităţii de învăţare.

1. Obiectivele unităţii de învăţare

În urma parcurgerii acestei unităţi de învăţare studentul va dobândi următoarele

competenţe:
- Va înţelege ce este un indice statistic şi la ce se utilizează;
- Va afla de câte feluri sunt indicii statistici şi pentru ce tipuri de date se calculează;
- Va aprofunda metodologia de calcul a indicilor ca măsură a variabilităţii
fenomenelor, la nivel individual şi total, precum şi regulile de construire a indicilor
de grup;
- Cum se poate identifica şi măsura efectul influenţei factorilor ce acţionează asupra
fenomenelor complexe

1
2. Conţinutul, funcţiile şi clasificarea indicilor

Metoda indicilor, ca metodă de analiză factorială permite studiul variaţiei fenomenelor

complexe în funcţie de modificările factorilor săi de influenţă.

Definiţie:

Indicele statistic este o mărime relativă, ce compară, sub formă de raport, mărimea
aceluiaşi fenomen înregistrat în două unităţi de timp, de spaţiu sau de program diferite, la
o unitate statistică, la o grupă sau la nivelul întregii colectivităţi..

Numărătorul indicelui reprezintă nivelul fenomenului studiat în unitatea de timp /

spaţiu care se compară, iar numitorul acestuia – nivelul fenomenului în unitatea de timp /
spaţiu aleasă ca bază de comparaţie. În alte cazuri, indicii pot compara nivelul realizat cu cel
programat, propus al fenomenului.
Indicele este adimensional, nu depinde de unitatea de măsură a fenomenului pentru
care s-a calculat. El se exprimă în coeficienţi sau în procente.
Indicele arată de câte ori (de cât la sută) nivelul comparat al fenomenului este mai
mare sau mai mic decât nivelul ales ca bază de comparaţie al fenomenului.
Uneori, indicii au şi un caracter de mărime medie, atunci când sunt calculaţi la nivelul
întregului ansamblu sau al unei grupe a acestuia
Indicii se clasifică după următoarele criterii:.
a) După sfera de cuprindere indicii sunt:
 indici individuali (elementari) — calculaţi la nivelul unei unităţi statistice
 indici de grup (sintetici) — determinaţi la nivelul unei grupe a colectivităţii sau la
nivelul întregii colectivităţi;

b) După dimensiunea de raportare a fenomenului:

 indici cronologici (de dinamică): raport între nivelurile unui fenomen, înregistrate în
momente sau perioade de timp diferite;
 indici teritoriali (spaţiali): raport între nivelurile unui fenomen, înregistrate în două
unităţi de spaţiu diferite;
 indici de coordonare: raport între nivelurile unui fenomen, înregistrate pentru două
grupe diferite ale aceleiaşi colectivităţi, sau pentru două colectivităţi diferite;

2
  indici ai prevederilor: raport între nivelurile prevăzute şi nivelurile efectiv înregistrate
ale unui fenomen.

c) După natura variabilelor indexate:

 indici ai variabilelor cantitative
 indici ai variabilelor calitative.

d) După modul de calcul, indicii de grup pot fi:

 indici agregaţi
 indici calculaţi ca medie a indicilor individuali
 indici calculaţi ca raport a două medii.

e) După natura ponderilor folosite, indicii de grup pot fi:

 cu ponderi fixe (constante) - când se folosesc aceleaşi ponderi în întreaga serie;
 cu ponderi variabile - când ponderea folosită se schimbă odată cu schimbarea bazei
de raportare.

f) După baza de raportare – indicii cronologici pot fi:

 cu bază fixă
 cu bază mobilă sau în lanţ

g) După natura fenomenului pentru care se calculează:

 indici ai valorii
 indici ai volumului fizic
 indici ai preţurilor
 indici ai productivităţii muncii
 indici ai salariului, etc.

3. Indici individuali.

Fie Y — o variabilă complexă,

Indicele individual al variabilei complexe:

3
 sau
unde: “1” – perioada curentă
“0” – perioada de bază
y1 – nivelul variabilei complexe în perioada curentă;
y0 – nivelul variabilei complexe în perioada de bază.

Pentru o perioadă curentă „k”, faţă de perioada de bază, indicele devine:

Pentru cele două variabile factoriale (x şi f) se pot scrie doi indici individuali conform
relaţiilor:

, iar pentru o perioadă curentă “k”:

, iar pentru o perioadă curentă “k”:

Indicele individual al variabilei complexe y se mai scrie:

Sau, mai general:

Condiţia de reversibilitate a factorilor: produsul indicilor individuali ai celor doi factori

este egal cu indicele individual al variabilei complexe
Determinarea contribuţiei factorilor la modificarea indicatorului complex se poate face
şi într-o formă absolută:

4. Indici de grup (sintetici)

Au ca rol reflectarea variaţiei medii relative la nivelul întregii colectivităţi sau al unei
grupe a acesteia. Se notează de regulă cu litere mari (I).

După modul de calcul, indicii de grup se împart în trei categorii:

 a) indici agregaţi
 b) indici calculaţi ca medie a indicilor individuali

4
  c) indici calculaţi ca raport a două medii

4.1. Indici sintetici construiţi ca indici agregaţi. Sisteme de ponderare folosite în

construirea indicilor sintetici.

Indici sintetici sunt calculaţi ca indici agregaţi. La nivelul întregii colectivităţi,

volumul total al variabilei complexe se obţine prin însumarea (agregarea) valorilor înregistrate
la nivelul fiecărei unităţi statistice.

Prin raportarea nivelului agregat al fenomenului din perioada comparată (curentă) ( )

la cel din perioada de bază ( ) se obţine indicele agregat.

Indicele de grup al caracteristicii complexe y este:

Pentru o perioadă curentă “k":

 Pentru a determina nivelul agregat al valorilor celor doi factori identificaţi ai variabilei
complexe (factorul cantitativ şi calitativ) se pune problema însumabilităţii valorilor lor
individuale.

 De cele mai multe ori, elementele din care se compun fenomenele din natură şi
societate sunt eterogene, de aceea ele nu pot fi însumate direct. Pentru a face însumabile
aceste elemente se apelează la un comăsurător, etalon, numit şi pondere Ponderea este
întâlnită atât în numărătorul cât şi numitorul indicelui de grup, cu aceeaşi valoare.

 Pentru variabila cantitativă (f) – se pot întâlni următoarele situaţii:

o Este exprimată în unităţi fizice, naturale de acelaşi fel: se poate determina

.

o Este exprimată în unităţi fizice, naturale diferite: valorile individuale ale

factorului extensiv nu pot fi însumabile. În acest caz – pentru a le face
însumabile - se înmulţesc valorile factorului extensiv cu ponderile.

 Pentru variabila calitativă (x) – în majoritatea cazurilor aceasta are valori neaditiv – se
aplică ponderea.

5
 Rolul de pondere îl poate juca factorul pereche al factorului ce trebuie agregat. În
continuare prezentăm sistemele de ponderare folosite în construcţia indicilor agregaţi.

Sisteme de ponderare folosite în construirea indicilor sintetici

Există mai multe sisteme de ponderare în funcţie de perioada de referinţă a factorului ce

joacă rolul de pondere. Astfel, identificăm următoarele sisteme de ponderare utilizate în
construcţia indicilor de grup.

a) Sistemul de ponderare propus de statisticianul german Etienne Laspeyres în 1864, care

foloseşte ponderi din perioada de bază.

În aceste condiţii, indicii factoriali se vor scrie:

— indicele variabilei cantitative:

- pentru o perioadă curentă „k”:

— indicele variabilei calitative:

- pentru o perioadă curentă „k”:

b) Sistemul de pondere propus de statisticianul german Hermann Paasche în 1874 are la

bază utilizarea ponderilor din perioada curentă.

Indicii factoriali construiţi conform acestui sistem de ponderare vor fi:

— pentru variabila cantitativă: ;

- pentru o perioadă curentă „k”:

— pentru variabila calitativă:

- pentru o perioadă curentă „k”:

Nici unul dintre cele două sisteme de ponderare uzual întrebuinţate (Laspeyres şi
Paasche) nu respectă testul de reversibilitate a factorilor. Din acest motiv în practică se
foloseşte un sistem de pondere încrucişată. Pentru îndeplinirea acestei condiţii, va trebui

6
aleasă una din variantele: indicele caracteristicii cantitative să fie construit ca indice
Laspeyres iar indicele caracteristicii calitative — în sistem Paasche invers. Există, însă şi
unele ţări care utilizează în construirea ambilor indici factoriali acelaşi sistem de ponderare (ori
pe cel Laspeyres, ori pe cel Paasche). Fiecare variantă aleasă prezintă deopotrivă avantaje şi
dezavantaje.
În practica statistică, cel mai adesea se utilizează cea de-a doua variantă de ponderare
încrucişată, adică şi , ceea ce înseamnă că, în general, pentru factorul
cantitativ se folosesc ponderi din perioada de bază (0) – sistem Laspeyres, iar pentru
factorul calitativ se folosesc ponderi din perioada curentă (1) – sistem Paasche.

Avantajele indicilor Laspeyres şi Paasche

 Formulele sunt relativ simple, uşor de înţeles;

 Sunt perfect definite;

 Aceste formule se pot prelucra algebric (pot fi scrise ca medii de indici) ;

 Aceşti indici au proprietatea de agregare : adică, de exemplu, indicele Laspeyres al

unui ansamblu de mărimi este egal cu un indice Laspeyres al indicilor Laspeyres ai
fiecărui grup de mărimi ; idem pentru indicii Paasche. Plecându-se de la indicii
grupelor şi subgrupelor, se pot calcula indicii globali.

 Avantajul esenţial este acela că au semnificaţie economică.

 Calculul indicelui Laspeyres este uşor, odată ce au fost determinate ponderile. Această
determinare necesită, în general, o anchetă dificilă, dar ea este necesară doar în
perioada de bază. Din contră, pentru indicele Paasche, trebuie determinate bugetele de
consum pentru fiecare an de calcul, ceea ce este mai dificil.

Dezavantajele indicilor Laspeyres şi Paasche :

 Nu îndeplinesc condiţia de reversibilitate

 Dacă vrem să schimbăm baza de comparaţie, trebuie refăcute calculele (inconvenient
pentru utilizatori) ;
 Pentru una sau alta din formule, apare o problemă atunci când vrem să calculăm un
indice pe perioadă mai lungă.
 Indicele Paasche are un defect: acela că necesită cunoaşterea bugetelor de consum
pentru fiecare an de calcul

7
  Formulele lui Laspeyres şi Paasche nu conduc la acelaşi rezultat, atunci când sunt
aplicate aceloraşi indici elementari, observându-se, uneori, diferenţe semnificative
între ei.

3) Indicele propus de Edgeworth

Foloseşte ca pondere pentru variabila calitativă (preţul) fie suma ponderilor din cele două
perioade, fie media aritmetică simplă a acestor ponderi. Are următoarea formă:

Acest sistem de ponderare prezintă dezavantajul că el se poate aplica numai la con-

struirea indicelui de grup al factorului calitativ.

4.2. Indici sintetici calculaţi ca medie a indicilor individuali.

Această metodă se aplică în calculul indicilor de grup ori de câte ori nu există
suficiente informaţii pentru calculul indicilor agregaţi. Dacă ar exista posibilitatea aplicării
ambelor metode, ar trebui ca valoarea indicelui de grup calculat ca medie a indicilor
individuali să fie egală cu valoarea indicelui de grup calculat sub formă agregată. Indicii de
grup se pot forma fie ca medie aritmetică ponderată, fie ca medie armonică ponderată a
indicilor individuali, în funcţie de datele iniţiale cunoscute.

A. Indici de grup calculati ca medie aritmetică (ponderată):

- pentru variabila complexă (aditivă), indicele agregat al acesteia este:

(cunoaştem nivelurile individuale ale variabilei complexe –însumabile- din perioada de bază
(y0) şi indicii individuali ai variabilei însumabile)

Este un indice calculat sub formă de medie aritmetică din indicii individuali, ponderaţi cu
nivelul din perioada de bază y0. Se observă că indicele agregat sub formă de medie se poate
calcula şi folosind mărimea relativă de structură a variabilei complexe în perioada de bază:

8
 — pentru variabila cantitativă aditivă

(dacă se cunosc şi f0)

— pentru variabila cantitativă non-aditivă, ponderată Laspeyres:

(dacă se cunosc şi y0)

— pentru variabila calitativă non-aditivă, ponderată Laspeyres:

(dacă se cunosc şi y0)

B. Indici de grup calculaţi ca medie armonică (ponderată):

- pentru variabila complexă (aditivă), indicele agregat al acesteia este:

(dacă se cunosc şi )

Reprezintă o medie armonică din indicii individuali, ponderaţi cu nivelurile din perioada
curentă (y1) sau cu structura variabilei complexe (însumabile) din perioada curentă.

unde
— pentru variabila cantitativă — aditivă

(dacă se cunosc şi f1)

— pentru variabila cantitativă — non-aditivă , ponderată Paasche

(dacă se cunosc şi y1)

— pentru variabila calitativă (non-aditivă), ponderată Paasche:

(dacă se cunosc şi y1)

5. Indicii valorii, volumului fizic şi preţurilor

Analiza la nivel individual, pentru fiecare marfa: indicii individuali

9
 S-au folosit notaţiile: v0, v1, q0, q1, p0, p1 .
Pentru a studia dinamica la nivelul fiecărui produs, se calculează indicii individuali ai
valorii:

unde: iq = = indicele individual al cantităţilor produse (sau vândute)

ip = = indicele individual al preţurilor unitare ale produselor.

Indicii agregati, construiti pentru grupul marfurilor sau categoriilor de marfuri:

Pentru o viziune de ansamblu sintetică a variaţiei relative a valorii producţiei (la nivelul
tuturor produselor), se calculează indicele de grup al valorii producţiei:

care este un indice în formă agregată.

Indicele sintetic al factorului cantitativ (Laspeyres):

Indicele sintetic al factorului calitativ (Paasche):

Condiţia de reversibilitate:

Pe baza indicilor calculaţi se pot determina şi modificările relative (ritmul):

Prin diferenţa între numărătorul şi numitorul indicilor de grup obţinem modificările

absolute ale valorii: pe cea a valorii totale şi pe cele datorate influenţei celor doi factori.

10
 Cumulând modificările absolute ale valorii datorate influenţei factorilor obţinem mo-
dificarea absolută totală a valorii.

Daca calculam indicii de grup ai valorii, volumului fizic si preturilor ca medie aritmetica si
armonica, formulele acestora devin:

ca medie aritmetică ponderată

ca medie armonică ponderată

ca medie aritmetică ponderată

ca medie armonică ponderată

6. Indicele preţurilor de consum (IPC)

Indicele preţurilor de consum (IPC) este un indicator economic, ce măsoară evoluţia de

ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate între două
perioade de timp date (perioadă curentă şi perioadă de bază).

Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară schimbările, în timp, intervenite în nivelul

general al preţurilor bunurilor şi serviciilor, pe care o populaţie de referinţă le foloseşte sau
le plăteşte pentru consum. (Sursa: International Labour ILO, 1998; Current International
Recommendations on Labour Statistics, Geneva, 1988). Prin urmare, IPC nu este un indice al
costului vieţii, acesta din urmă implicând schimbarea continuă a coşului de bunuri şi servicii
cuprinse în indice, prin faptul că el măsoară comportamentul consumatorilor în vederea
menţinerii constante a unui anumit standard de viaţă (maximizarea utilităţii consumatorilor).
Indicele are utilizări multiple. El este folosit la :
 determinarea puterii de cumpărare a veniturilor, salariilor, pensiilor; calculul
indicatorilor privind nivelul de trai şi sărăciei;
 fundamentarea calculului dobânzii reale;

11
  deflatarea unor indicatori valorici din domeniile comerţului cu amănuntul,
serviciilor, al agregatelor macroeconomice utilizate la calculul Produsului
Intern Brut (consumul final individual efectiv al gospodăriei populaţiei);
 negocierea salariilor, pensiilor, alocaţiilor; realizarea de comparaţii
internaţionale şi altele.

Mod de calcul: IPC este un indice sintetic de tip Laspeyres care măsoară media
schimbărilor de preţ plătite de consumatori pentru un coş fix de bunuri şi servicii, utilizând
ponderi din perioada de bază a indicelui. (Este un indice ‘pur’ de preţ). Determinarea IPC sub
forma unui indice agregat de tip Laspeyres, cu bază fixă, are raţionamente de ordin practic.
Indicele preţurilor de consum se calculează numai pentru elementele care intră în consumul
direct al populaţiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de
investiţii şi acumulare, dobânzile plătite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele
etc., precum şi cheltuielile aferente plăţii muncii pentru producţia agricolă a gospodăriilor
individuale“.
IPC se determina cu formula:

unde reprezintă structura cheltuielilor (de consum) medii lunare, efectuate de o

gospodărie, în perioada de bază.
Principalele variabile care concură la calculul indicelui preţurilor de consum sunt
ponderile şi preţurile. Ponderile se calculează după structura cheltuielilor efectuate de
gospodării pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor de consum conform
formulei:

unde: ch0i este cheltuiala pentru produsul i cumpărat în perioada de referinţă 0;

Datele utilizate pentru calculul ponderilor provin din Ancheta Bugetelor de Familie
(ABF). Periodic se analizează structura cheltuielilor efectuate de populaţie, iar când mutaţiile
intervenite sunt semnificative, ponderile se actualizează. Astfel, în 2008 în calculul IPC se

12
utilizează ponderile rezultate din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodărie în
anul 2006.

☺ Exemplul 1
Despre o societate comercială care vinde acelaşi produs în trei puncte de desfacere se cunosc
datele:

Punct de Cantităţi (buc.) Preţ unitate (u.m)

desfacere Octombrie Noiembrie Octombrie Noiembrie
A 420 450 100 100
B 650 620 120 140
C 730 800 80 85
Total 1800 1870 - -
Se cere:
Dinamica valorii, volumului fizic şi a preţului de vânzare:
a. pe fiecare punct de desfacere;
b. pe total societate comercială.
Rezolvare:
Notaţii: 0 = perioada de bază; 1 = perioada curentă; p = preţul unitar de vânzare; q –
cantitatea vândută; v – valoarea vânzărilor.
Algoritmul necesar determinării valorii şi dinamicii vânzărilor este prezentat în tabelul următor:
Valoarea vânzărilor (mil. RON) în: Dinamica
valorii preţului vol. fizic
Punctul Oct. Nov.
de vânzare

A 42 45 45 42 1,071 1,0 1,071

B 78,6 86,8 74,4 89,6 1,13 1,167 0,969
C 58,4 68 64 62,05 1,164 1,063 1,096
177,2 199,8 183,4 193,65
Total - - -

Dinamica valorii, volumului fizic şi a preţului de vânzare:

a) pe fiecare punct de vânzare se va măsura folosind indicii individuali , , (vezi

tabel);

b) pe total societate:

- indice Laspeyres

13
 - indice Paasche

Relaţii:

☺ Exemplul 2
Preţurile şi cheltuielile unei familii pentru achiziţionarea a trei produse în două perioade de
timp se caracterizează prin datele:

Preţul (u.m.) Volumul valoric (u.m)

Produsul perioada de bază perioada curentă( perioada de bază perioada curentă(
cumpărat
( ) ) ( ) )
A 4000 20000 280 2400
B 1000 15000 25 90
C 20000 160000 180 480
Total: 485 2970
Se cere:
1. Dinamica preţurilor pe fiecare produs în parte.
2. Indicele preţurilor de consum.

Rezolvare:
Notaţii:
0 = perioada de bază; 1 = perioada curentă; p = preţul; p · q = valoarea produselor cumpărate
1. Dinamica preţurilor de vânzare pe fiecare produs se va măsura cu ajutorul indicilor
individuali , care se determină prin relaţia:

14
 2. Indicele preţurilor de consum (indicele preţurilor cu amănuntul) se va calcula cu
un indice de tip Laspeyres sau ca o medie aritmetică a indicilor individuali al preţurilor.

sau 662,9%

Se observă că ponderea cheltuielilor a scăzut la produsele B şi C pentru care creşterile

de preţuri sunt foarte mari, în schimb la produsul A preţul a crescut numai de cinci ori, a
crescut ponderea acestui produs în totalul cheltuielilor de la 58% la 81%.

Testul de autoevaluare 1

1. Folosirea indicelui de grup ridică cele mai multe probleme referitoare la următoarele:
a) alegerea bazei de raportare
b) separarea factorilor în calitativi şi cantitativi
c) alegerea nivelului absolut
d) determinarea unor agregate macroeconomice
e) alegerea formulei de calcul
f) alegerea sistemului de ponderare
Alegeţi combinaţia corectă:
A = a, b, c, d; B = b, c, d, e; C = c, d, e, f; D = b, d, e, f; E = a, b, e, f.

2. Pentru a reflecta corect variaţia fenomenelor economico-sociale, media aritmetică se aplică

la determinarea indicelui de grup atunci când:
a) se cunosc nivelurile curente ale factorului de pondere
b) se cunosc nivelurile de bază ale factorului de pondere
c) se cunosc ambele niveluri de bază şi curente ale factorului
d) când datele provin din sondaje statistice
e) nici una din variantele de mai sus, ci altceva …
Alegeţi combinaţia corectă din următoarele prezentate:
A: a, b; B: b, e; C: c, d; D: d, e; E: b, d.

3. Despre o societate comercială cu profil de comerţ se cunosc următoarele date:

Valoarea vânzărilor (u.m.) Dinamica preţului din
Marfa per. curentă faţă de per.
Perioada de bază Perioada curentă
de bază
A 50 192 3,7
B 72 210 2,8
C 80 250 3,0
1. Caracterizaţi dinamica vânzărilor de mărfuri

15
 a) pe fiecare marfă.
b) pe total societate comercială.
2. Calculati şi interpretaţi indicii de grup ai volumului fizic şi preţurilor

4. De la un punct de desfacere s-au cules următoarele date:

Procent de modificare a
Valoarea vânzărilor per. Dinamica preţurilor din
Marfa volumului fizic din
de bază (mii. RON) p. curentă/p. bază
p. curentă/p. bază
A 38 +3 1,8
B 25 -5 2,5
C 15 -2 3,0
Se cere: dinamica valorii, volumului fizic şi preţurilor pe fiecare marfă şi pe total;

7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1

1. e);

2. e);

3. Rezolvare

Notaţii: 0 = perioada de bază; 1 = perioada curentă; v = valoarea vânzărilor de

mărfuri, v = p · q; p = preţurile de vânzare (caracteristica calitativă); q = cantităţile vândute
(caracteristica cantitativă).

1. a) Algoritmul de calcul necesar determinării indicilor individuali

şi de grup ai valorii, volumului fizic şi ai preţurilor:
Valoarea vânzărilor (u.m.) în: Indicii individuali ai:
perioada p. curentă cu p0 p. bază cu p1 Valorii Vol. Fizic Preţului
Marfa perioada de
curentă (p0q1 = (p1q0 =
bază (p0q0)
(p1q1) = col.1·col.6) = col.1·col.7)
A 50 192 51,89 185 3,84 1,037 3,7
B 72 210 74,98 201,6 2,916 1,041 2,8
C 80 250 83,33 240 3,125 1,041 3,0
Total 202 652 210,2 626,6 … … …

Dinamica vânzărilor de mărfuri se determină pe fiecare marfă cu ajutorul indicilor

individuali calculaţi în tabelul de mai sus.
Valoarea vânzărilor pentru marfa A în perioada curentă faţă de perioada de bază se
triplează ca urmare a creşterii preţurilor cu 270% în timp ce cantităţile vândute au crescut cu
numai 3%. Pentru celelalte două mărfuri, se constată că valoarea vânzărilor este mai mare de

16
2,92 ori datorată creşterii preţurilor cu 180% în timp ce volumul fizic pentru marfa B a
crescut cu 4%, iar pentru marfa C creşterea valorii vânzărilor de 3,12% se datorează creşterii
preţurilor cu 200%, iar a cantităţilor vândute numai cu 4%. Deci, conform relaţiei dintre indici
avem:

1 b) şi 2. pe total societate comerciala - indici de grup ai:

 valorii mărfurilor vândute

 volumului fizic calculaţi ca indici de tip Laspeyres (L) şi Paasche (P):

 preţurilor calculaţi ca indici de tip Laspeyres (L) şi Paasche (P):

Din produsul celor doi indici factoriali se obţine nivelul relativ al variabilei complexe
pe ansamblul mărfurilor analizate:

Vânzările totale pentru societatea comercială analizată din perioada curentă faţă de
perioada de bază cresc de 3,227 ori, cu o creştere relativă de 222,7%.
Cantităţile comparativ cu preţurile scad, motiv pentru care dinamica lor este
nesemnificativă, iar preţurile se observă că au o tendinţă de creştere care devansează creşterea
cantităţilor.
La nivelul societăţii comerciale, valoarea vânzărilor a crescut cu 222% ca urmare a
faptului că preţurile de vânzare au fost cu 210,198% superioare în perioada curentă faţă de
perioada de bază, iar cantităţile vândute au crescut cu 4,05%.

4. Rezolvare

Avem următoarele relaţii:

Dinamica valorii şi volumului fizic

17
 a) pe fiecare marfă:

b) Dinamica valorii, volumului fizic şi a preţurilor pe total punct de desfacere:

8. Teme de autocontrol

1. Pentru o firmă cu două filiale s-au cules datele referitoare la preţul mărfii vândute de două
filiale şi cantitatea vândută în două luni consecutive ale anului 2009, martie şi aprilie:
Filiala Preţul mărfii în iulie Preţul mărfii în Cantitatea Cantitatea
2009 <RON> aprilie 2009 vândută din vândută din
<RON> marfă în martie marfă în aprilie
2009 2009
Bacău 9 10 82 65
Constanţa 7 8 50 35
Considerând că valoarea mărfii vândute de fiecare filială, (V), este o variabilă complexă, ce
depinde de preţul de vânzare al mărfii, (p) şi de cantitatea de marfă vândută, (q), după
modelul multiplicativ V= p.q se cere să se calculeze şi să se interpreteze :
a. indicii individuali ai valorii mărfurilor vândute, preţului şi cantităţii vândute pentru
fiecare filială. Comparaţi rezultatele pentru cele două filiale.
b. indicii agregaţi ai preţului de tip Paasche şi de tip Laspeyres. Comparaşi cei doi indici
şi analizaţi rezultatele.

18
2. Pentru o economie naţională ce importă două produse s-au cules datele referitoare la
numărul de produse importate şi preţul produselor în două luni consecutive ale anului 2009,
martie şi aprilie:
Produsul Preţul produselor Preţul produselor Numărul Numărul
importate în martie importate în aprilie produselor produselor
2009 2009 importate în importate în
<RON/angajat> martie 2009 aprilie 2009
A 40 60 84 63
B 50 70 59 42
C 30 30 28 32
Considerând că valoarea bunurilor importate pe piaţa internă (Valoarea importurilor:
VI) este o variabilă complexă ce depinde de preţul de import (P) şi numărul de produse
.
importate (Q) după modelul multiplicativ VI= P Q, se cere să se calculeze şi să se
interpreteze:
a. indicii individuali ai valorii mărfurilor vândute, preţului şi cantităţii importate din
fiecare marfă. Comparaţi rezultatele.
b. indicii agregaţi ai preţului de tip Paasche şi de tip Laspeyres. Comparaţi cei doi indici
şi analizaţi rezultatele.

9. Rezumatul Unităţii de învăţare

Metoda indicilor, ca metodă de analiză factorială permite studiul variaţiei fenomenelor

complexe în funcţie de modificările factorilor săi de influenţă.
Indicele statistic este o mărime relativă, ce compară, sub formă de raport, mărimea aceluiaşi
fenomen înregistrat în două unităţi de timp, de spaţiu sau de program diferite, la o unitate statistică,
la o grupă sau la nivelul întregii colectivităţi.
După nivelul la care se calculează, indicii pot fi: individuali (sau elementari) şi respectiv
sintetici (sau de grup). Indicii de grup, la rândul lor, se pot calcula în trei moduri, în prezentul curs
fiind abordate doar două metode: calculul indicilor sintetici ca indici agregaţi şi calculul indicilor
sintetici ca medie a indicilor individuali.
La construirea indicilor sintetici se pot folosi două sisteme principale de ponderare: sistemul
Laspeyres (ce foloseşte ponderi în perioada de bază) şi sistemul Paasche (cu ponderi în perioada
curentă). Indicii sintetici se determină atât pentru variabila complexă, cât şi pentru factorii săi de
influenţă (indici factoriali), după un model multiplicativ. Pentru îndeplinirea condiţieide
reversibilitate a factorilor (produsul indicilor factoriali să fie egal cu indicele variabilei complexe)
este necesară – la construirea indicilor sintetici ai factorilor – folosirea unui sistem de ponderare
încrucişat.

10. Bibliografia Unităţii de învăţare

19
1. Bădiţă, M., Cristache S. E., Şerban, D., Teste grilă de statistică , ed. Amalteea, , 81 pg.
2. Cristache, S.E., Şerban, D., Lucrări aplicative de Statistică şi Econometrie, Ed. ASE,
Bucureşti, 2007, 433 pg.
3. Isaic Maniu, Al., Voineagu, V., Mitruţ, C., Baron, T., Ţiţan, E., Matache S., Şerban D.,
Voineagu, M., Statistică teoretică. Studii de caz şi aplicaţii, Ed. Economică, 255 pg. (189 -
219), Bucureşti, 1998, ISBN 973-590-086-6

20