Tema 6.

INDICII STATISTICI

UC 4. Stăpânirea sistemului de indicatori adecvate pentru fiecare situaţie şi modalitatea de

calculare acestora
Abilităţi:
- clasificarea indicilor statistici;
- caracterizarea indicilor individuali şi generali (sintetici);
- aplicarea metodelor de calcul a indicilor individuali şi generali (sintetici);
- explicarea rezultatelor obţinute din descompunerea modificării fenomenului economic
complex.

Unităţi de conţinut:
6.1. Esenţa şi funcţiile indicilor statistici.
6.2. Clasificarea indicilor in statistică.
6.3. Indicii individuali şi sintetici (generali).

6.1. Esenţa şi funcţiile indicilor statistici

Indicii sunt mărimi relative ce măsoară modificarea relativă în timp, spaţiu şi în
comparaţie cu planul unei caracteristici observate pe o unitate statistică, pe un grup de
unităţi sau pe întreaga colectivitate cercetată.
Cuvântul „index” din traducerea latină înseamnă declarator, exponent, indicator.
Nicolae Mihăilescu in lucrarea sa defineşte indicele statistic drept „o mărime
relativă care exprimă una din următoarele categorii de stări a fenomenelor economice:
dinamica;
gradul de îndeplinire a indicatorilor programaţi sau planificaţi;
nivelul relativ al sarcinii propuse pentru creşterea sau diminuarea unui
indicator economico-financiar in segmentul de timp care urmează;
raportul de mărime dintre doi indicatori economico-financiari identici din
punct de vedere al conţinutului şi modului de calcul, referitori la două
entităţi teritoriale similare sau doi agenţi economici, dar coexistenţi în
timp”.
Indicii se calculează ca raport între nivelurile atinse de un fenomen în două
unităţi diferite de timp sau în două unităţi diferite de spaţiu sau comparând nivelul
realizat cu cel programat. Indicii, pot astfel, fi consideraţi ca mărimi relative de
dinamică, de coordonare sau de programare
Figura 6.1. Funcţiile indicilor statistici

6.2. Clasificarea indicilor în statistică

Varietatea mare a indicilor întâlniţi în teoria şi practica statistică şi problemele
diferite care se pun pentru fiecare formă de indice în parte necesită o sistematizare a
acestora sub forma unei clasificări.
Tabelul 6.1
Clasificarea indicilor statistici
Nr.
Funcţia Tipuri

1. după funcţia pe care o au in - indici ai dinamicii;

studiul variaţiei fenomenelor - indici teritoriali;
social-economice - indici ai planificării (programării)
2. după nivelul la care s-au - indici individuali;
înregistrat datele - indici de grup
3. după modul de calcul - indici agregaţi;
- indici sub forma de medii;
- indici ca raport a două medii
4. după caracteristica a cărei variaţie - indici ai volumului fizic;
se urmăreşte - indici ai preţurilor;
- indici ai valorii producţiei;
 - indici ai productivităţii muncii;
- indici ai consumului etc.
5. după felul structurii - indici cu structura variabilă;
- indici cu structura fixă;
- indici ai modificărilor structurale

După funcţia pe care o au în studiul variaţiei fenomenelor social-economice

indicii se împart in trei grupe mari:
Indicii dinamicii sunt rezultatul comparării în timp a aceluiaşi fenomen (y), deci,
în acest caz, trebuie să existe o valoare statistică înregistrată în perioada de bază
notată cu y0 şi o valoare statistică înregistrată în perioada curentă care se notează cu
y1.
Indicii teritoriali sunt indicii care măsoară variaţia în spaţiu a aceluiaşi fenomen
(y), în cadrul aceleiaşi perioade de timp. Ei pot fi consideraţi şi ca mărimi relative de
coordonare – când se compară două unităţi teritoriale, care sunt părţi ale aceluiaşi
ansamblu (ţară, continent etc.), între ele. În acest caz, trebuie să existe o valoare
statistică înregistrată în unitatea teritorială A, notată cu yA şi o valoare statistică
înregistrată în unitatea teritorială B, notată cu yB.
Indicii planificării sunt rezultatul comparării unei valori realizate faţă de
valoarea aceluiaşi fenomen înscrisă într-un plan (program) elaborat la diferite niveluri
ale procesului de conducere.
Dacă se compară nivelul realizat cu nivelul planificat pentru acelaşi fenomen din
cadrul aceleiaşi perioade de timp, atunci se obţine un indice al îndeplinirii planului.
Dacă se compară însă nivelul planificat in perioada de plan cu nivelul realizat in
perioada de bază pentru acelaşi fenomen, atunci se obţine un indice al sarcinii de plan.
Deci, în acest caz, faţă de indicii de dinamică intervine in plus nivelul planificat, notat
cu ypl. Ei se folosesc, în special, la nivel micro.
După nivelul la care s-au înregistrat datele indicii pot fi individuali (la nivelul
unităţii) şi de grup (la nivelul echipei, secţiei, întreprinderii, ramurii).
Indicii individuali ai unei variabile statistice (y) se calculează la nivelul unei
unităţi de observare şi se notează cu i1/0. Indicele individual arată de cate ori s-a
modificat fenomenul y în perioada curentă faţă de perioada de bază. De obicei, indicii
se exprimă sub formă de coeficienţi sau procente, adică:
y₁ y₁
i₁ /₀=
y₀
; sau i₁ /₀= ∗¿100%
y₀
 Indicii de grup ai unei variabile statistice y se notează cu I şi se calculează la
nivelul unei grupe sau pe întreaga colectivitate, sintetizând variaţia medie a
fenomenului studiat.
Deci indicele de grup nu este o sumă a indicilor individuali, ci o medie a
acestora, exprimând tendinţa medie de modificare în timp a caracteristicii la care se
referă.

6.3. Indicii individuali şi sintetici (generali).

Indicii statistici sunt rezultatul raportului dintre nivelurile atinse de un fenomen
în două unităţi diferite de timp, spaţiu sau în comparaţie cu planul.

Indicii individuali a volumului fizic al producţiei

q₁
i q= ;
q₀
a preţului de vânzare:
p₁
ip= ;
p₀
a valorii mărfii în circulaţie:

P₁ q ₁
i p q= ;
P₀ q ₀
a costului unitar
Z₁
i Z= ;
Z₀

a productivităţii muncii
V₁
i v= ;
V₀
a consumurilor producţiei

Z₁q₁
i zq= .
Z₀q₀

Indicii agregaţi se calculează la nivelul unei grupe sau pe întregul ansamblu de

unităţi a colectivităţii. Dacă indicele este calculat la nivel de o grupă de unităţi din
colectivitatea studiată, atunci aşa indice se mai numeşte indice de grupă.
Dacă indicele este calculat pe toată colectivitatea de unităţi, aşa indice se mai
numeşte general. Metodologia de calcul este aceiaşi.
Indicele agregat al volumului fizic de producţie
 ΣP0 q1
I q= ;
ΣP0q 0
Modificarea absolută a valorii sub influenţa volumului fizic se calculează
astfel:
Δq = ΣP0q1 – ΣP0q0
Indicele agregat al preţului
Σ P1q1
I p= ;
Σ P0q1
modificarea absolută a valorii sub influenţa preţurilor se determină după
relaţia:
Δp = ΣP1q1 – ΣP0q1

Indicele agregat al costului producţiei

ΣZ 1q1 Σ Z 1q 1
I z= ; I zpl=
ΣZ 0q1 Σ Zp 1 q 1
Diferenţa dintre numitor şi numărător indică mărimea absolută de economii sau
supraconsumuri băneşti ca, rezultat al diminuării sau creşterii costului unitar.
Δz = Σz0q1 – Σz1q1 Δz = Σz0q1 – Σzplq1
Indicele agregat al productivităţii muncii
Σt 0 q 1
I t=
Σt1q1
Diferenţa mărimilor, indică mărimea absolută de economii sau supraconsum de
muncă ca rezultat a majorării sau diminuării productivităţii muncii.
Δt= Σt0q1–Σt1q1.

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ:
 Elaboraţi un rebus la această temă.

VERIFICĂ CUNOŞTINŢELE:

1. Ce reprezintă indicii statistici?

2. Care sunt criteriile de clasificare a indicilor?
3. Care sunt indicii dinamicii, indicii teritoriali şi indicii planificării?
4. Ce reprezintă indicii individuali şi indicii de grup?