CAP. 9.

SERII TERITORIALE

OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CAPITOLULUI: Însuşirea de către studenŃi a conŃinutului

şi specificului seriilor teritoriale

Cuvinte cheie: serii teritoriale, repartiŃie teritorială

9.1. ConŃinutul şi specificul seriilor teritoriale

Seriile teritoriale se folosesc pentru caracterizarea fenomenelor în funcŃie de locul în care

se produc. Seria teritorială sau seria de spaŃiu cum mai este denumită, este alcătuită dintr-un şir
de valori ale caracteristicii statistice cercetate ordonate în corelaŃie cu unităŃile administrative sau
diviziunile teritoriale de care aparŃin.
Statistica teritorială operează cu unităŃi complexe cum sunt: comuna, oraşul, municipiul,
judeŃul, Ńara, continentul, regiunea de unde apare posibilitatea caracterizării complexe a fiecărei
unităŃi administrativ teritoriale sub forma unor monografii sau are loc cercetarea unei singure
variabile statistice ce este urmărită în plan teritorial.
Termenii unei serii statistice se obŃin prin cumularea în cadrul fiecărei unităŃi
administrativ-teritoriale a tuturor elementelor referitoare la caracteristica cercetată. Analiza în
profil teritorial poate fi realizată atât în plan naŃional cât şi pe plan internaŃional prin compararea
a două sau mai multe Ńări fapt ce impune verificarea datelor disponibile din punct de vedere al
comparabilităŃii lor.
Alegerea indicatorilor care urmează să alcătuiască o serie teritorială se face pe baza unor
criterii, respectiv comparabilitatea informaŃiilor şi relevanŃa indicatorilor pentru fenomenul
cercetat.
În general pentru o cunoaştere mai complexă a colectivităŃii în profil teritorial se folosesc
mai multe şiruri de date care reflectă variaŃia unor caracteristici interdependente.

Seriile teritoriale prezintă unele particularităŃi de care trebuie să se Ńină seama în analiza
variaŃiei în spaŃiu a diferitelor caracteristici economico-sociale:
- interdependenŃa termenilor - constă în faptul că nivelele specifice diferitelor unităŃi
administrativ-teritoriale nu se condiŃionează reciproc;
- omogenitatea seriei - toŃi termenii au acelaşi conŃinut social-economic;
- simultaneitatea termenilor-toate datele înregistrate se referă la acelaşi moment al observării
sau la aceeaşi perioadă de înregistrare;
- variabilitatea termenilor - este determinată de combinarea factorilor esenŃiali care produc
diferenŃierea de la o unitate administrativă la alta permiŃând cercetarea statistică a seriilor
teritoriale.

Seriile teritoriale pot fi serii teritoriale alcătuite din indicatori absoluŃi sau din indicatori
derivaŃi.
Reprezentarea seriilor teritoriale se poate face cu ajutorul cartogramei, cartodiagramei, iar
în unele cazuri se pot folosi diagrame prin benzi sau coloane.
9.2. Indicatorii ce caracterizează seriile teritoriale

Analiza şi caracterizarea seriilor teritoriale se realizează cu ajutorul unui sistem de

indicatori adecvat naturii termenilor şi scopului de cunoaştere urmărit. Prin sistemul de indicatori
se evidenŃiază diferenŃele dintre unităŃile administrativ-teritoriale, dar, în acelaşi timp, se poate
determina ceea ce este tipic şi semnificativ pentru întreaga colectivitate supusă analizei.

În cazul în care seria este alcătuită din mărimi absolute şi este de forma:
Unitate teritorială 1 2 · · · i · · · j · · · n
Nivelul caracteristicii y1 y2 · · · yi · · · yj · · · yn

se pot calcula indicatori absoluŃi, relativi şi medii.

A. Indicatorii absoluŃi sunt nivelul absolut şi diferenŃa absolută.

1. DiferenŃa absolută (decalajul) a unei unităŃi administrativ-teritoriale ”i” faŃă de unitatea “j” se
determină pe baza relaŃiei:

∆Yi / j = Yi − Yj sau ∆Yj/i = Yj − Yi

B. Indicatorii relativi
a. Indicii teritoriali - sunt mărimi relative de coordonare care se obŃin prin raportarea termenilor
unei serii teritoriale sau de spaŃiu. Dacă se studiază o variabilă y pentru două unităŃi teritoriale i
şi j, se obŃin doi indici individuali:

i iy/ j =
yi
, i yj / i =
yj
sau indicele teritorial de grup: i iy/ j =
∑y i
, i yj / i =
∑y j

yj yi ∑y j ∑y i

b. Rata de decalaj reprezintă expresia procentuală a diferenŃei absolute dintre termenii unei serii
teritoriale:

de pe poziŃia unităŃii teritoriale j:
yi − y j
∆%i / j = ⋅ 100 = (i iy/ j − 1) ⋅ 100
yj

de pe poziŃia unităŃii teritoriale i:
y j − yi
∆%j / i = ⋅ 100 = (i yj / i − 1) ⋅ 100
yi

c. Mărimile relative calculate ca rapoarte faŃă de medie - sunt obŃinute folosind ca bază de
comparaŃie pentru termenii unei serii teritoriale nivelul mediu, mediana sau modulul. Dacă y este
nivelul mediu, relaŃiile anterioare devin:
Dyi/y = yi - y
y
( )
i yi / y = i , ∆%yi / y = i yi / y − 1 ⋅ 100
y
Nivelul mediu al seriei teritoriale y poate fi media aritmetică, media aritmetică ponderată, iar în
unele cazuri media geometrică.

d. Coeficientul repartiŃiei teritoriale caracterizează gradul de uniformitate a repartiŃiei în

spaŃiu. Acesta este aplicabil numai seriilor cu termeni direct însumabili, deci numai seriilor
alcătuite din mărimi absolute.
Există mai multe procedee de calcul a acestui indicator. Astfel, statisticianul italian
Corrado Gini a propus utilizarea rădăcinii pătrate din suma pătratelor ponderilor unităŃilor
administrativ-teritoriale în totalul colectivităŃii cercetate:
n
c= ∑g
i =1
2
i

 1 
unde, C – coeficientul lui Gini, care ia valori între  ,1 ;
 n 
gi – ponderea unităŃii teritoriale “i”
n – numărul unităŃilor administrativ-teritoriale

Atunci când repartiŃia totală este perfect uniformă c = 1n , iar când variabila cercetată se
concentrează într-o singură unitate teritorială c = 1.
Variabilitatea limitei inferioare a coeficientului Gini, în raport cu numărul n al unităŃilor
administrativ-teritoriale, determină o anumită dificultate în utilizarea lui atunci când se compară
colectivităŃi cu organizare socială diferită, de aceea s-au propus procedee de corectare a formulei
Gini, iar un astfel de procedeu este relaŃia de interpolare:
n ⋅ ∑ g i2 − 1
c' = , c’ între[0;1]
n −1
Matematicianul român Octav Onicescu a propus alt procedeu de măsurare a uniformităŃii
repartiŃiei sub forma conceptului de energie informaŃională care ne arată starea de organizare a
unui sistem:
1
n ∑ g i2 −
n ; E'∈ [0;1]
E = ∑ g i2 ; E ' =
1
i =1
1−
n
Deci repartiŃia teritorială cercetată este absolut uniformă dacă E’ este egală cu 0 şi se
concentrează într-o singură unitate teritorială dacă E’ este egală cu 1.

9.3. Ierarhizarea multicriterială a unităŃilor administrativ - teritoriale

Elaborarea unei ierarhii a unităŃilor administrativ-teritoriale şi comparaŃiile în profil

teritorial prezintă o importanŃă deosebită atât la nivel naŃional cât şi pe plan internaŃional în
vederea determinării decalajelor şi a elaborării unei strategii optime de dezvoltare a tuturor
judeŃelor Ńării cât şi pentru integrarea europeană şi pe plan mondial a Ńării noastre.
Ierarhizarea multicriterială a unităŃilor administrativ-teritoriale presupune parcurgerea
următoarelor etape:
 - selectarea indicatorilor utilizaŃi în clasamentul multicriterial;
- alegerea formei de exprimare a rezultatului comparării unităŃilor administrativ-teritoriale;
- elaborarea de clasamente provizorii pe baza fiecărui indicator selectat ;
- stabilirea metodei de agregare a rezultatelor clasamentelor provizorii;
- determinarea indicatorului unic şi realizarea ierarhizării;
- valorificarea rezultatelor cercetării statistice.
Pentru realizarea ierarhizării multicriteriale a unităŃilor administrativ-teritoriale este
necesară, selectarea acelor indicatori care să corespundă obiectivelor cercetării şi alegerea
metodei de ierarhizare.
Una din metodele cele mai simple, eficiente şi mai des utilizate este metoda rangurilor. Metoda
rangurilor presupune atribuirea de ranguri fiecărei unităŃi administrativ-teritoriale, în mod succesiv, în
funcŃie de fiecare indicator cuprins în analiză. Unitatea cu performanŃă calitativă maximă obŃine rangul
1, iar unităŃile următoare sunt numerotate cu ranguri tot mai mari, rangul cel mai mare îl are unitatea
care înregistrează nivelul calitativ minim al fiecărei variabile studiate. Rangul final se obŃine prin
cumularea rangurilor parŃiale pe baza lui putându-se stabili ordinea ierarhică finală a unităŃilor
administrativ-teritoriale.
Metode mai exacte de ierarhizare multicriterială calitativ superioare sunt metodele
matriceale care deşi sunt mai laborioase oferă rezultate net superioare metodei rangurilor întrucât
nu mai are loc denaturarea distanŃei reale dintre unităŃile administrativ-teritoriale prin înlocuirea
lor cu o progresie aritmetică având raŃia “+ 1”.

Teme de dezbatere:

1. Ce înŃelegeŃi prin seriile teritoriale

2. Care sunt particularităŃile seriilor teritoriale
3. Ce reprezintă ierarhizarea multicriterială a unităŃilor administrativ - teritoriale

Teme de control:

Problemă

În anul 1992 potenŃialul economic al Ńărilor puternic dezvoltate, din punct de vedere
economic se poate ilustra prin datele din tabelul următor:

PotenŃialul economic al Ńărilor puternic industrializate:

łara SuprafaŃa PopulaŃia PNB/loc. Exportul Exportul/loc
(km2) (mil.loc.) ($ SUA) (mil. $) ($)
S.U.A. 9372614 255,49 22560 447474 1751
Japonia 377801 124,34 26920 229885 2735
Germania 356910 80,25 23650 422271 5262
 Ierarhizarea Ńărilor puternic industrializate prin metoda rangurilor
Rangul atribuit în funcŃie de: Scor Rang
łara
suprafaŃă populaŃie PNB/loc PNB export Ex./loc. total final
SUA 1 1 3 1 1 3 10 1
Japonia 2 2 1 2 3 2 12 2
Germania 3 3 2 3 2 1 14 3

BIBLIOGRAFIE
1. Câmpanu I., Wagner P., MitruŃ C. Sistemul Conturilor NaŃionale şi agregate
macroeconomice, Ed. All, Bucureşti, 1994
2. Câmpanu I., Statistica economică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1982
3. Gregory and Ward, Statistics for Business Studies, Second Edition, McGraw-Hill,
London 1974
4. Haber A., Runyon R., General Statistics, Second Edition, Addison-Wesley, London 1973
5. Ionescu E., Pantea M.F., Lile R., Bazele statisticii, Ed. Concordia, Arad, 2004
6. Ivănescu I. Şi colectiv, Statistica, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980
7. Jaba Elisabeta, Statistica, Ed. Economică, Bucureşti, 1998
8. Korka M., Baron T., BădiŃă M., Manual de Statistică, Ed. Sylvi, Bucureşti 1993
9. Pecican E., Tănăsoiu O., Econometrie, ASE Bucureşti 1989
10. Resa I.D., Statistica teoretică", Universitatea din Timişoara, 1977
11. Resa I.D., "Statistica", Universitatea din Timişoara, 1980
12. Resa I.D., Lighezan V., Probleme de statistică, Universitatea din Timişoara, 1982.
13. Resa I.D., Lighezan V., Probleme de statistică, Universitatea din Timişoara, 1984
14. Resa I.D., Statistica, Universitatea din Timişoara, 1986
15. Szenteşi S., Marketingul în societăŃile comerciale, vol.1. PiaŃa, Ed. Sophia, Arad 1993
16. Szenteşi S., Cureteanu R., Managementul şi analiza proiectelor de investiŃii, Editura
Mirton, Timişoara, 2004
17. Szenteşi S., Rusu S., Cureteanu R., Statistica activităŃii economice, Editura Mirton,
Timişoara, 2005
18. Szentesi S., Ionescu E., Lile R, Bălan L, Rusu S., (2008), Statistică economică, editura
UniversităŃii Aurel Vlaicu, Arad
19. Yule G., Kendall M.G., Introducere în teoria statisticii, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti 1969