Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CEREREA DE TRANSPORT
• decizia de a efectua sau nu deplasarea pentru un anumit motiv sau scop, (s);
• destinația deplasării, (d);
• modul de transport folosit, (m);
• itinerariul străbătut, (k),
Cel mai utilizat model pentru determinarea cererii de transport este Modelul în patru paşi
(etape). Structura modelului este prezentată în figura 1.
GENERAREA DEPLASĂRILOR
REPARTIŢIA PE DESTINAŢII
ALEGEREA MODALĂ
DISTRIBUŢIA PE ITINERARII
(RUTE)
Primele două etape ale determinării cererii de transport mai sunt considerate şi modele
de interacţiune între sistemul de activităţi şi sistemul de transport şi prezintă un nivel ridicat de
agregare a variabilelor economice utilizate în modelare.
Generarea deplasărilor – determinarea cererii globale
Uneori scopul deplasării este individualizat la un unic motiv, de exemplu “la locul de
muncă”, “la cumpărături” ...etc.
Număr
Număr mediu de mediu de Venit mediu Populaţia
Zona membri pe familie persoane pe gospodărie totală a
(gospodărie) active din [u.m.] zonei
gospodărie
G1
G2
G3
… … … … …
Gn
Pe lânga aceste caracteristici sociale şi economice, prin intermediul anchetelor la domiciliu,
trebuie determinată populatia activa şi comportamentul populatiei active vis-a-vis de
deplasarile efectuate zilnic:
Se utilizează modelul regresiei liniare simple pentru a determina o ecuaţie de regresie între
indicatorii consideraţi.
(x i − x)( y i − y )
r= i =1
n sx s y
n n
xi yi
x = i =1 ; y= i =1
n n
n n
( x i − x) 2 ( yi − y) 2
i =1 i =1
sx = ; sy =
n n
R = r n −1 3
sy
y=r ( x − x) + y
sx
Modelul de regresie, obţinut cu ajutorul datelor din ancheta efectuată pe un eşantion
relevant de gospodării, specifică numărul de deplasări efectuate în medie pe zi la nivelul
fiecărei familii – y, în funcţie de structura familiei (număr mediu de persoane active dintr-o
familie - x). Pentru a tine cont şi de veniturile medii ale familiei se consideră o variabilă
binară z cu următoarele valori:
Exemplu:
1. Pentru estimarea cererii globale generate într-un spațiu de analiză a fost proiectat un
sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ de locuitori.
Tabel 2
1 0 2 8 2 4.8
2 0.8 3 9 2 5.3
3 1 4 10 0.2 2.7
4 3 6.2 11 1.5 4
5 4 6.2 12 1.8 4
6 4 7 13 2.5 5.3
7 0.2 2.4 14 3 6
Spaţiul de analiză este format din 3 zone pentru care se cunosc datele din tabelul 3:
Tabel 3
Număr
Număr mediu de mediu de Venit mediu Populaţia
Zona membri pe familie personae pe gospodărie totală a
(gospodărie) active din [u.m.] zonei
gospodărie
G1 2 1 2.000 20.000
G2 3 2 4.000 60.000
G3 2,5 2 6.000 100.000
Pentru a tine cont de veniturile medii ale familiei, se consideră o variabilă binară, z, cu
următoarele valori:
- z=1, pentru gospodăriile cu venituri mari (>4000);
- z=0, în toate celelalte cazuri.
Să se determine cererea globala pentru G1, G2 şi G3.
Tabel 4
xi yi xi − x yi − y ( xi − x) 2 ( yi − y) 2 ( xi − x)( y i − y )
x1 y1
x2 y2
…
x14 y14
14 14 - - 14 14 14
xi yi
i =1
( xi − x ) 2
i =1
( yi − y) 2
i =1
(x
i =1
i − x)( yi − y )
i =1
Se stabileste modelul de regresie obţinut cu ajutorul datelor din ancheta efectuată: numărul de
deplasări efectuate în medie, pe ziua de lucru a săptămânii, la nivelul fiecărei familii – y, în
funcţie de număr mediu de persoane active dintr-o familie - x şi în funcţie de veniturile medii
ale familiei - z.