Oală Valeria

AMA,anul I,grupa I

,, Mărimi relative: noțiune ,relații de calcul ,reprezentare grafică’’

Lucrare scrisă la disciplina ‘’Statistica’’

Indicatorii relativi se obțin prin aplicarea unui model de aplicație sub formă de raport.În
statistica social economică,prin mărime relativă înțelegem rezultatul raportării a doi indicatori
statistici absoluți.Indicatorul din numărătorul raportului se numește indicator raportat,iar cel de
numitor,indicator bază de raportare.

Pentru calculul unei mărimi relative,trebuie respectate trei cerințe:

-Între termenii comparați să existe o legătură firească de condiționare sau dacă este posibil
chiar de cauzalitate;

-Termenii comparați să fie cu adevărat comparabili din punct de vedere al sferei de

cuprindere,ca metodologie de calcul etc.;

-Baza de comparație să aibă o anumită semnificație în evoluția fenomenului studiat.

Asigurarea comparabilității presupune efectuarea în prealabil a unei analize calitative a datelor

de care dispunem.

 Dintre principalele cauze care nu permit compararea directă menționăm:

-definiții diferite ale conținutului indicatorilor;

-metode diferite de culegere și prelucrare a datelor statistice;

-modificări cu caracter organizatoric sau teritorial administrativ;

-modificări de prețuri;

Mărimile relative se folosesc în toate domeniile și în toate fazele prelucrării.Se pot face
comparații cu privire la aceeași variabilă statistică sau între două variabile interdependente.
  În funcție de scopul analizei și de informațiile de care dispunem,,în statistica
economico-socială se calculează următoarele tipuri de mărimi relative:

- mărimi relative de structură ;

- mărimi relative de coordonare sau corespondență

-mărimi relative ale dinamicii;

- mărimi relative ale planului sau programării;

- mărimi relative de intensitate.

Mărimile relative de structură se pot calcula de fiecare dată când s-a aplicat metoda grupării,
prin urmare calculul lor este posibil atunci când colectivitatea este separată pe două sau mai
multe grupe.De exemplu,presupunem,că o colectivitate este împărțită în k grupe.În acest caz
mărimi relative de structură,cu sensul de greutăți specifice sau ponderi,raportănd indicatorii
absoluți calculați pe grupe la același indicator calculat pe total colectivitate.

k
Notând nivelul absolut al grupelor cu x 1 , x2 ….. x k și cu ∑ x I nivelul absolut al variabilei pe total
i=1

colectivitate se pot obține următoarele mărimi relative cu sensul de ponderi sau greutăți specifice:
x1 x2 xk
g1 = g2= gk =
k k k

∑ ❑; ∑ xi; ∑ xi
i=1 i=1 i=1

Mărimile relative de structură se reprezintă grafic printr-o diagramă de structură care poate fi:

-dreptunghiul de structură

-pătratul de structură

-cercul sau semicercul de structură

Mărimile relative de coordonare se folosesc pentru a compara două grupe ale aceleiași
colectivități situate în spații diferite,dar coexistente în timp.Prin urmare,ori de câte ori este posibil
calculul mărimilor relative de structură devine posibil și calculul mărimilor relative de
coordonare.Și calculul mărimilor relative de coordonare presupune împărțirea colectivității în
două sau mai multe grupe.

Presupunând că o colectivitate este împărțită în două grupe și nivelul pe grupe al variabilei

studiate îl notăm cu x A și x B se pot calcula mărimi relative de coordonare de tipul:

XA XB
k A ∕ B= și k B ∕ A =
xB xA

Mărimile relative de coordonare se reprezintă grafic prin benzi și coloane,stabilind în acest fel
relațiile care există între diferitele părți ale aceleiași colectivități.

Marimile relative ale dinamicii se folosesc în scopul caracterizării statistice a evoluției în timp a
fenomenului analizat.Mărimile relative ale dinamicii se calculează deci,când avem două valori
ale aceluiași indicator înregistrat în unități diferite de timp.În funcție de baza de comparație
putem calcula:

a)Mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă folosind relația:

k i ∕ 0=
xi
x0 [x x xⅈ
⋅100 ⋅ 1 ⋅100 ⋅ 2 ⋅100 ⋅ ⋯ ⋅ 100
x0 x1 x0 ]
b)Mărimi relative ale dinamicii cu bază mobile(variabilă sau în lanț) pe baza relației:

k i/i −1 =
xi
x i−1 [ x x
⋅100 ⋅ 1 ⋅100 ⋅ 2 ⋅ 100⋅ ⋯
x0 x1
xⅈ
x i−1
⋅100
]
Marimile relative ale dinamicii se reprezintă grafic prin cronograme(historiograme).

Marimile relative ale planului se calculeză în economiile de piață la nivelul unităților

economice fiind necesar să se elaboreze programe de aprovizionare,producție și desfacere pe
termene scurte sau mai lungi.

Calculul mărimilor relative ale planului presupune preluarea din evidențele unităților economice
analizate(de exemplu-societatea comercială)a informațiilor referitore la:
-nivelul fenomenului analizat realizat într-o perioadă de bază ( x 0);

-nivelul planificat al aceluiași fenomen într-o perioadă curentă ( x pl);

-nivelul realizat al fenomenului în perioadaa curentă ( x 1).

Din compararea sub formă de raport a celor trei indicatori rezultă:

-o mărime relative a sarcinii de plan și anume coeficientul sarcinii de plan:

x pl
k pl =
0 x0

-o mărime relativă a îndeplinirii planului și anume coeficientul îndeplinirii planului:

x1
k1=
pl x pl

-o mărime relativă a dinamicii și anume coeficientul de dinamică:

x1
k 1=
0 x0

Marimile relative ale planuluic se reprezintă grafic prin diagramele prin coloane.

Mărimile relative de intensitate se calculează ca raport între doi indicatori absoluți de natură
diferită între care există o relație de interdependență.Un exemplu de mărime relativă de
intensitate poate fi nivelul productivității muncii(W),calculat ca raport între nivelul producției (Q)
Q
și timpul de muncă consumat pentru producerea acesteia (w= ).
T

În genere o mărime relativă de intensitate poate fi calculată după relația:

 Yi
Xi=
Zi

-În concluzie,mărimile relative au largi aplicații în toate domeniile vieții social

economice,calculul lor permițănd aprofundarea analizei fenomenelor studiate,dar se impune ca la
interpretarea lor să avem în vedere și nivelul indicatorilor absoluți din care s-au calculate precum
și corelația cu căt mai mulți indicatori cu care se află în relații de condiționare reciprocă.

STUDIU DE CAZ

Cerință-se consideră un eșantion de volum mic reprezentând 5% din baza de sondaj din
lucrarea ,,Sondaje și anchete statistice.Teorie și aplicații’’ Elisabeta Roșca,editura didactică și
pedagogică,București 2021,anexa 9,extras utilizând procedeul selecției mecanice.

Se cere:

a)Să se realizeze gruparea datelor statistice din eșantion pentru cele 2 variabile numerice.

Analizând tabelul,am observat căm sunt date care se repeat de mai multe ori. Drept exemplu am
ales să grupez reședințele după durata sejurului care se repetă,cifra fiind 7,care se repeat de 5 ori.

37 2 Sadova 7 1135
177 9 Vatra Dornei 7 2650
277 14 Scheia 7 3980
457 23 Brodina 7 2200
497 25 Moara 7 2700

Alte cifre care se mai repetă sunt :5 de 3 ori,3 de 3 ori,6 de 2 ori.

b)Să se calculeze mărimile medii cunoscute pentru una din grupările de mai sus și să se verifice
relația.

N=500 unități statistice(turiști)

n=25;

N
Extras din procedeul selecției mecanice presupune determinarea p= =20;
n

Unitatea de start este 17.

Volumul eșantionului :5%*500=0.05 * 500=25 unități

Formarea eșantionului:

nr.crt nr.crt.din reședința durata cheltuieli 1 X i ⋅2 Xi

2
eșantion xi
. sejurului turistice
–zile- durata cheltuieli
x-durata sejur turistice
sejur
17 1 Câmpulung 5 1900 0,2 25 3610000
Moldovenesc
37 2 Sadova 7 1135 0,14 49 1288225
57 3 Siret 12 4900 0,08 144 24010000
77 4 Gura 2 1500 0,5 4 2250000
Humorului
97 5 Bosanci 3 1800 0,33 9 3240000
117 6 Salcea 4 2000 0,25 16 4000000
137 7 Suceava 10 4600 0,1 100 21160000
157 8 Praxia 11 5000 0,09 121 25000000
177 9 Vatra Dornei 7 2650 0,14 49 7022500
197 10 Fălticeni 5 1500 0,2 25 2250500
217 11 Ilișești 3 1800 0,33 9 3240000
237 12 Păltinoasa 10 3750 0,1 100 14062500
257 13 Iacobeni 3 1750 0,33 9 3062500
277 14 Scheia 7 3980 0,14 49 15840400
297 15 Dumbrăveni 9 4100 0,11 81 16810000
317 16 Fălticeni 10 4900 0,1 100 24010000
337 17 Frasin 11 3700 0,09 121 13690000
357 18 Gura 6 2750 0,16 36 7562500
Humorului
 377 19 Iacobeni 5 2500 0,2 25 6250000
397 20 Vicovu de 6 2950 0,16 12 8702500
Sus
417 21 Liteni 12 4680 0,08 24 21902400
437 22 Dolhasca 13 4890 0,07 26 23912100
457 23 Brodina 7 2200 0,14 14 4840000
477 24 Suceava 8 2900 0,12 8 8410000
497 25 Moara 7 2700 0,14 14 7290000

Medii durată sejur-Media aritmetică durată sejur=7,4 zile

-Media ponderată=6,8 zile

-Media geometrică simplă:0,81

Media aritmetică cheltuieli turistice 76535

Bibliografie

1.Elisabeta R.Roșca-Statistica.Curs,universitatea Ștefan cel Mare,Suceava 2022;

2.Elisabeta R.Roșca-,,Sondaje și anchete statistice :teorie și aplicații’’;

3.Alexandru Isaic-Maniu,Constantin Mitruț,Vergil Voineagu-,,Statistica pentru managementul

afacerilor’’;

4.Constantin Anghelache-,,Statistica generală:teorie și aplicații’’;