Suport Curs Bazele Statisticii+Grile

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CARMEN PINTILESCU
MIRCEA ASANDULUI DANIELA VIORICĂ
BAZELE STATISTICII
Suport de curs – I.D.
2020
1
CUPRINS
PARTEA 1. STATISTICA DESCRIPTIVĂ

US1 - NOȚIUNI INTRODUCTIVE 3
1.1. Populație statistică 4
1.2. Eșantion 4
1.3. Unitate statistică 5
1.4. Variabilă statistică 5
1.5. Obiectivele statisticii descriptive 7
US2 - ANALIZA UNEI SERII STATISTICE UNIVARIATE 8
2.1. Variabile cantitative 9
2.1.1. Variabile cantitative discrete 9
2.1.2. Variabile cantitative continue 52
2.2. Variabile calitative 55
US3 - ANALIZA UNEI SERII STATISTICE BIVARIATE 62
3.1. Structurarea datelor 63
3.1.1. Tabelul cu dublă intrare 63
3.1.2. Tipuri de variabile 64
3.2. Distribuția după o variabilă cantitativă (X) și o variabilă calitativă (Y) 65
3.2.1. Frecvențe absolute marginale, parțiale și condiționate 65
3.2.2. Frecvențe relative marginale, parțiale și condiționate 69
3.2.3. Distribuții marginale 73
3.2.4. Distribuții condiționate 76
3.3. Analiza statistică descriptivă a distribuției bivariate 78
3.3.1. Media pe total eșantion ( x ) 78
2 81
3.3.2. Varianța pe total eșantion ( s )
PARTEA A DOUA. STATISTICA INFERENŢIALĂ

US4 - NOŢIUNI ŞI NOTAŢII FOLOSITE ÎN STATISTICA INFERENŢIALĂ 87
4.1. Populaţie şi eşantion 88
4.2. Parametri şi estimaţii 88
4.3. Noţiunea de probabilitate 89
4.4. Abaterea standard şi distribuţia normală 91
4.5. Distribuţia Student 99
4.6. Distribuţia de selecţie a mediei 102
US5 - ESTIMAREA PARAMETRILOR UNEI POPULAŢII 106
5.1. Estimarea mediei unei populaţii (μ) 107
5.1.1. Estimarea punctuală a mediei unei populaţii 107
5.1.2. Estimarea prin interval de încredere a mediei unei populaţii 107
5.2. Estimarea proporţiei unei populaţii (π) 110
5.2.1. Estimarea punctuală a proporţiei la nivelul unei populaţii 110
5.2.2. Estimarea prin interval de încredere a proporţiei unei populaţii 111
US6 - TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE 113
6.1. Testarea ipotezelor cu privire la valoarea unui parametru 114
6.1.1 Demersul testării 114
6.1.2. Testarea semnificaţiei mediei unei populaţii 115
6.1.3 Testarea semnificaţiei proporţiei unei populaţii 124
6.2. Testarea ipotezelor cu privire la două valori ale unui parametru 126
6.2.1 Testarea diferenţei dintre două medii 126
6.2.2 Testarea diferenţei dintre două proporţii 130
6.3. Estimare versus testare 132
Anexe 134
Bibliografie 137
2
PARTEA 1: STATISTICA DESCRIPTIVĂ
US1 - NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Cuprins
1.1. Populație statistică

1.2. Eșantion
1.3. Unitate statistică
1.4. Variabilă statistică
1.5. Obiectivele statisticii descriptive
Rezumat
Acest capitol prezintă cele mai importante concepte folosite în analiza statistică:
populație, eșantion, variabile statistice, unități statistice. Pentru variabilele statistice sunt
prezentate criteriile de clasificare și tipurile acestora. Metodele de analiză statistică a datelor
diferă în funcție de natura variabilelor (cantitative sau calitative) și de tipul acestora (discrete
sau continue; nominale sau ordinale).
Bibliografie
1. Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.

2. Biji, E.M., Lilea, E., Roşca, E., Vătui, M., Statistică aplicată în economie, Editura
Universal Dalsi, 2000.
3. Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
3
US1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Termenul de “statistică” a evoluat din momentul în care a apărut pentru prima oară în
lucrarea lui Gottfried Achenwall, publicată în 1746, până în zilele noastre. În acea perioadă,
prin termenul de statistică se înţelegea un ansamblu de informaţii despre lucrurile remarcabile
cu privire la colectivitatea numită stat, expuse într-o anumită ordine. În prezent, prin statistică
se înţelege un ansamblu de metode folosite pentru culegerea, prezentarea şi analiza datelor
înregistrate pentru o colectivitate statistică.
Principalele concepte fundamentale din statistică sunt populaţia statistică, eşantionul,
unitatea statistică şi variabila statistică.
1.1. Populaţie statistică
DEFINIȚIE Populaţia statistică este obiectul studiului statisticii şi reprezintă un

ansamblu de elemente omogene.
Omogenitatea este definită prin specificarea naturii calitative a elementelor, a timpului

şi a spaţiului de manifestare a acestora. Definirea corectă şi completă a populaţiei este
esenţială pentru identificarea elementelor eligibile pentru observarea şi analiza statistică.
Elementele componente ale unei populaţii statistice pot fi fiinţe, obiecte sau evenimente.
Volumul unei populaţii se notează cu N.
Exemplul 1.1. Definirea unei populaţii statistice

Populaţia României la 20 octombrie 2011, ora 0.00 este o populaţie statistică definită
prin cele trei dimensiuni: natura calitativă (persoane), spaţiul de manifestare (România) şi
timpul de manifestare (20 octombrie 2011, ora 0.00).
1.2. Eşantion
DEFINIȚIE Eşantionul este un sub-ansamblu de elemente extrase, după principii de

reprezentativitate, dintr-o populaţie statistică supusă studiului.
Volumul unui eşantion se notează cu n.
4
1.3 Unitate statistică
DEFINIȚIE Unităţile statistice reprezintă elementele componente ale unei populaţii

statistice de interes.
Aceste unităţi sunt purtătoare de informaţii care vor fi observate si înregistrate cu scopul
de a caracteriza populaţia din care provin.
Exemplul 1.2. Identificarea unităţilor statistice

Considerând populaţia României la 20 octombrie 2011, ora 0.00, unitatea statistică este
reprezentată de un locuitor.
1.4 Variabilă statistică
DEFINIȚIE Variabila statistică este o caracteristică, o însuşire a unor unităţi statistice,

care înregistrează o anumită valoare, pentru fiecare unitate statistică
observată.
Exemplul 1.3. Variabile statistice

Dacă se consideră ansamblul firmelor din judeţul Iaşi care desfăşoară activitate de
producţie, variabilele statistice care pot reprezenta un interes pentru cercetarea statistică sunt:
valoarea vânzărilor, numărul de salariaţi, cifra de afaceri, mărimea firmei etc. Dacă se
consideră ansamblul studenţilor unei serii, variabilele statistice care pot fi supuse analizei
statistice sunt: vârsta studenţilor, sexul persoanei etc.
O variabilă statistică este notată cu X. Valorile sau variantele variabilei X se notează cu

xi. Din punct de vedere formal, avem: X : ( xi ), cu i = 1, m .
Variabilele statistice pot fi clasificate, după modul de exprimare, în variabile numerice
şi variabile nenumerice.
a. Variabile numerice sau cantitative
DEFINIȚIE Variabilele numerice sunt acele variabile pentru care valorile sunt
exprimate numeric.
5
Exemplul 1.4. Variabile numerice
Variabile numerice sunt: vârsta persoanelor, câştigul salarial, înălţimea etc.
După modul de manifestare a variaţiei valorilor, variabilele numerice pot fi discrete sau
continue.
Variabilele discrete sunt acele variabile care nu pot lua decât valori finite din domeniul
de valori al variabilei.
Exemplul 1.5. Variabile discrete

Variabile discrete sunt: Numărul de angajaţi, Numărul de şomeri, Numărul de copii pe
familie etc.
Variabile continue sunt acele variabile care pot lua o infinitate de valori din domeniul
de valori al variabilei.
Exemplul 1.6. Variabile continue

Variabile continue sunt: Înălţimea, Greutatea, Viteza etc.
b. Variabile nenumerice, calitative sau categoriale
DEFINIȚIE Variabilele nenumerice sunt acele variabile pentru care valorile sunt
exprimate prin cuvinte.
Exemplul 1.7. Variabile nenumerice

Variabile nenumerice sunt: sexul persoanei (masculin şi feminin), starea civilă
(celibatar, căsătorit, văduv, divorţat), mediul de rezidenţă (urban, rural) etc.
Pentru analiza statistică, valorilor variabilei categoriale li se atribuie un cod numeric. De

exemplu, pentru variabila X, sexul persoanei, se pot atribui codurile: 1 pentru persoanele de
sex masculin şi 2 pentru persoanele de sex feminin.
Variabilele categoriale pot fi nominale sau ordinale.
Variabilele nominale sunt acele variabile pentru care ordinea acordării codurilor nu are
un sens.
6
Exemplul 1.8. Variabile nominale
Pentru variabila X, mediul de rezidenţă, se pot acorda codurile 1 pentru varianta Urban
şi 2 pentru varianta Rural, fără să se poată stabili o relaţie de ordine între aceste două valori.
Un caz particular al variabilelor nominale este reprezentat de variabilele alternative

(dichotomice sau dummy). Variabilele dichotomice sunt acele variabile care înregistrează
două valori.
Exemplul 1.9. Variabile alternative

Dacă se înregistrează rata şomajului în diferite ţări ale Uniunii Europene se pot defini
două categorii de ţări: o categorie formată din ţările cu o rată a şomajului mai mică decât
nivelul mediu înregistrat pentru ansamblul ţărilor UE şi o categorie formată din ţările cu o rată
a şomajului mai mare.
Variabilele ordinale sunt acele variabile pentru care există o relaţie de ordine între
unităţile din categoriile variabilei. Ordinea acordării codurilor diferitelor categorii ale
variabilei X are, în acest caz, un sens.
Exemplul 1.10. Variabile ordinale

Pentru variabila X, preferinţa pentru un produs, cu variantele Foarte bun, Bun, Nici
bun-nici rău, Foarte rău, Rău, ordinea acordării codurilor are un sens. Valorile variabilei X
sunt 1- Foarte bun, 2- Bun, 3- Nici bun-nici rău, 4 - Foarte rău, 5-Rău.
1.5. Obiectivele statisticii descriptive
Datele obţinute în urma observării statistice sunt prelucrate cu ajutorul metodelor

statisticii descriptive şi a statisticii inferenţiale.
Statistica descriptivă are ca obiectiv prezentarea sintetică a datelor statistice, folosind
metode de reprezentare grafică şi prin calculul diferiţilor indicatori statistici (indicatori ai
tendinţei centrale, indicatori ai dispersiei, indicatori ai asimetriei şi boltirii).
Statistica inferenţială are ca obiectiv caracterizarea unei populaţii prin prelucrarea
datelor înregistrate pentru un eşantion extras din aceasta. Problemele statisticii inferenţiale
sunt, astfel, estimarea parametrilor populaţiei (a mediei, varianţei şi proporţiei) şi testarea
ipotezelor statistice.
7
US2. ANALIZA UNEI SERII STATISTICE UNIVARIATE
Cuprins
2.1. Variabile cantitative

2.2. Variabile calitative
Rezumat
În acest capitol sunt prezentate metodele de analiză statistică univariată a datelor.

Analiza statistică univariată a datelor presupune caracterizarea unor unități statistice după
variația unei variabile statistice (cantitative sau calitative). Caracterizarea sintetică a acestor
unități statistice se poate realiza prin calculul indicatorilor statisticii descriptive (indicatori ai
tendinței centrale, indicatori ai dispersiei și indicatori ai formei) și prin reprezentarea grafică a
seriei de date. Prezentarea acestor metode de analiză descriptivă a datelor este realizată pe
tipuri de variabile (cantitative sau calitative).
Bibliografie
Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.

Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
James T. McClave, P. George Benson, Terry Sincich, Statistics for Business and Economics,
Pearson, Education New Jersey , 2008
Weiss, N, A., Elementary Statistics, Pearson, 2012
Wonnacott, H., Wonnacott, T., Statistiques, Economica, Paris, 1991.
8
Analiza statistică descriptivă a unei variabile cantitative sau calitative poate fi realizată
grafic și numeric, prin calculul indicatorilor statisticii descriptive. Graficele care pot fi folosite
pentru un set de date și indicatorii statistici care pot fi calculați depind de natura variabilelor
(cantitative sau calitative).
2.1. Variabile cantitative
Variabilele cantitative pot fi variabile cantitative discrete şi continue.
2.1.1 Variabile cantitative discrete
O prezentare sintetică a valorilor unei variabile statistice discrete poate fi realizată prin
structurarea datelor într-o serie (distribuție) statistică, prin calculul indicatorilor statisticii
descriptive și prin reprezentarea grafică a seriei.
a. Structurarea datelor statistice
Structurarea datelor corespunzătoare unei variabile statistice discrete presupune

gruparea observațiilor sau unităților statistice pe valori ale variabilei statistice X într-un tabel
de date. Acest tabel prezintă valorile xi ale variabilei statistice și frecvența de apariție a
fiecărei valori (de câte ori apare o valoare distinctă xi). Tabelul acestor date grupate
reprezintă o serie statistică sau distribuția de frecvență a unităților statistice observate pe
valori ale variabilei X.
Pentru formarea unei serii statistice se pot folosi frecvenţe absolute (ni) sau frecvenţe
relative (fi).
a.1. Distribuția de frecvență
DEFINIȚIE Distribuția de frecvență este reprezentată de tabelul valorilor variabilei X și

a frecvenței de apariție a acestor valori (ni)
Pentru formarea distribuției de frecvențe, se parcurg următoarele etape :

1. Se ordonează crescător valorile xi ale variabilei X și se trec în această ordine în prima
coloană a tabelului.
9
2. Pentru fiecare valoare xi, se determină frecvența de apariție (se numără
num de câte ori
apare aceastăă valoare în setul de date). Rezultatul acestor numărări
numărări se trec în a doua
coloană a tabelului.
Forma generalăă a distribuției

distribu de frecvențe este prezentată în tabelul de mai jos :
Tabelul 2.1. Distribuția

Distribu de frecvență a unei variabile cantitative discrete
Valori ale variabilei (xi) Frecvența de apariție a fiecărei
ărei valori (ni)
x1 n1
x2 n2
xi ni
xm nm

TOTAL

Frecvența de apariție
ție a unei valori a variabilei X se mai numește
ște frecvență
frecven absolută de
apariție (ni). Suma acestor frecvențe
frecven absolute este volumul eșantionului (n).
(n)
Exemplul 2.1. Distribuția

ția de frecvență
frecven a unei variabile cantitative discrete
În urma Recensământului
ământului populației
popula și al locuințelor
elor din România care a avut loc în
anul 2011, Institutul Național
țional de Statistică
Statistic a publicat rezultatele numărului
ărului de persoane dintr-o
dintr
gospodărie
rie (sau familie). Pentru un eșantion
e de familii din oraşul
şul Iași,
Ia s-au obținut
următoarele
toarele rezultate privind numărul
num de membri/familie:
3 4 2 3 3 2 4
2 3 3 3 4 6 4
5 4 4 3 3 4 5
4 4 4 2 3 3 3
Să se grupeze datele de mai sus într-o

într distribuție de frecvență.
Rezolvare
Pentru formarea distribuției
distribu de frecvență, se parcurg următoarele
toarele etape:
1. Se ordoneazăă crescător
ător valorile variabilei X : 2, 3, 4, 5, 6.
10
2. Aceste valori se trec în prima coloană a unui tabel (Tabelul 2.2).
3. Pentru fiecare valoare a numărului de membri dintr-o familie, se numără familiile care
înregistrează acest număr de membri. De exemplu, numărul de familii care au 2
membri (x1=2) este 4 (n1=4). Aceste rezultate se trec în a doua coloană a Tabelului
2.2.
Tabelul 2.2. Distribuția familiilor după numărul de membri

Număr membri (xi) Numărarea familiilor în funcție de Număr familii (ni)
numărul de membri
2 …. 4
3 ………… 11
4 ………. 10
5 .. 2
6 . 1
TOTAL n=28
Interpretare: Din cele 28 de familii observate, 4 familii au câte 2 membri, 11 familii au 3

membri etc.
a.2. Distribuția frecvențelor relative
Formarea distribuției frecvențelor relative presupune calculul ponderii unităților

statistice pe valori xi ale variabilei X. Frecvența relativă, notată cu fi, reprezintă raportul dintre
frecvența absolută și numărul total de observații (suma frecvențelor absolute). Aceasta se
calculează astfel :
ni n
fi = = i
 ni n
i
Frecvența relativă poate fi exprimată în procente și, în acest caz, aceasta se calculează
astfel :
ni n
fi = ⋅ 100 = i ⋅ 100
 ni
i
n
DEFINIȚIE Distribuția frecvențelor relative este reprezentată de tabelul valorilor

variabilei X și a frecvenței relative de apariție a acestor valori (fi).
Pentru formarea distribuției frecvențelor relative, se parcurg următoarele etape :

11
1. Se formează distribuția
ția de
d frecvență a variabilei X (folosind frecvențele
frecven absolute).
2. Se împarte fiecare frecvență
frecven absolută la numărul
rul total de observații
observa (se calculează
frecvențele
ele relative pentru fiecare valoare xi).

distribu frecvențelor relative este prezentatăă în tabelul de mai jos :

ția frecvențelor
frecven elor relative ale unei variabile cantitative discrete
Valori ale variabilei (xi) Frecvența relativă (fi)
x1 f1
x2 f2
xi fi
xm fm

TOTAL

Suma frecvențelor relative este 1 sau 100, atunci când datele se exprimă
exprim în procente.
Exemplul 2.2. Distribuția

ția frecvențelor
frecven elor relative ale unei variabile cantitative discrete
Să se formeze distribuțția frecvențelor
elor relative pentru datele prezentate în Tabelul 2.2.
Rezolvare
1. Distribuția
ia de frecvență
frecvenț a numărului de familii în funcție
ie de numărul
num de membri pe
familie este cea prezentată în Tabelul 2.2.
2. Se calculeazăă frecvențele
frecven relative prin împărțirea fiecărei
ărei frecvențe
frecven absolute (din
coloana a doua a Tabelului 2.4)
2.4 la suma lor. Rezultatele obținute
ținute se prezintă
prezint astfel :

Distribu ponderii familiilor după numărul
rul de membri
Număr membri (xi) Frecven absolute (ni)
Frecvenţe Frecvențe relative (fi) Mod de calul
2 4 0.143 4/28
3 11 0.393 11/28
4 10 0.357 10/28
5 2 0.071 2/28
6 1 0.036 1/28
TOTAL 28 1
12
Interpretare: Din cele 28 de familii observate, 14,3% dintre familii au câte 2 membri, 39,3%
familii au 3 membri etc.
Observații:
- Pentru compararea mai multor distribuții de frecvență, se recomandă folosirea
frecvențelor relative. Frecvențele relative variază între 0 și 1 (sau 100) și oferă o
măsură similară de comparație (fac datele comparabile).
- Distribuția de frecvență a unei variabile folosind frecvențe relative este similară
distribuției de frecvență folosind frecvențe absolute. Distribuția frecvențelor relative
reflectă însă mai bine structura unui eșantion pe valori ale unei variabile. În exemplul
dat, distribuția eşantionului de familii din oraşul Iaşi folosind frecvențe absolute și
relative poate fi prezentată astfel :
Tabelul 2.5. Distribuția familiilor după numărul de membri, folosind frecvențe absolute și relative
Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ponderea familiilor (fi)
2 4 14,3
3 11 39,3
4 10 35,7
5 2 7,1
6 1 3,6
TOTAL n=28 100
Rezultatele din tabelul de mai sus arată că 4 familii, care reprezintă 14,3% din numărul
total de familii, înregistrează 2 membri. Cele 11 familii, care reprezintă 39,3% dintre familii,
au câte 3 membri ș.a.m.d.
a.3. Distribuția frecvențelor absolute cumulate
Folosind frecvențele absolute, ni, se pot afla unitățile statistice (efectivele) care
înregistrează valori mai mici sau egale decât un anumit nivel xi al variabilei (care au valori cel
mult egale cu valoarea xi) sau care înregistrează valori mai mari sau egale decât un nivel xi al
variabilei (care au valori cel puțin egale cu valoarea xi). Aceste frecvențe sunt frecvențele
absolute cumulate crescător (Ni↓) sau descrescător (Ni↑).
13
a.3.1 Frecvențele absolute cumulate crescător (Ni↓)
DEFINIȚIE Frecvențele absolute cumulate crescător (Ni↓) arată numărul de unități

statistice (efectivele) care înregistrează valori mai mici sau egale decât un
anumit nivel xi al variabilei X.
Frecvențele absolute cumulate crescător (Ni↓) se calculează după relația :

i
N i ↓= N i−1 ↓ + ni =  nh
h =1
Exemplul 2.3. Calculul frecvenţelor absolute cumulate crescător

Se consideră distribuția familiilor după numărul de membri pe familie prezentată
astfel :

Număr membri (xi) Număr familii (ni)
2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se calculeze frecvențele absolute cumulate crescător.
Rezolvare
- prima frecvență N1↓ este reprezentată de numărul de familii care au 2 membri,
respectiv de frecvența absolută n1. Deci, N1↓=4.
- a doua frecvență cumulată presupune însumarea la cele 4 familii care au 2 membri pe
cele care au 3 membri, adică 11 familii. Obținem astfel : N2↓=4+11=15 familii.
- a treia frecvență cumulată presupune însumarea la cele 15 familii care au 2 și 3
membri pe cele care au 4 membri, respectiv : N3↓=15+10=25 familii sau
N3↓=4+11+10=25 familii.
Acest demers continuă până se cumulează toate efectivele din eșantion.
14
Rezultatele obținute pot fi centralizate într-un tabel de forma :

Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ni↓ Mod de calcul
2 4 4 4
3 11 15 4+11
4 10 25 15+10 sau 4+11+10
5 2 27 25+2 sau 4+11+10+2
6 1 28 27+1 sau 4+11+10+2+1
TOTAL n=28 -
Interpretare: Din numărul total de familii observate, 4 familii au 2 membri, 15 familii au cel
mult 3 membri, 25 de familii au cel mult 4 membri etc.
Observație: Frecvențele absolute cumulate crescător arată efectivele care înregistrează valori
mai mici sau egale decât un anumit nivel xi al variabilei. De exemplu, 15 familii au cel mult 3
membri (inclusiv 3 membri), 25 de familii au cel mult 4 membri (inclusiv 4 membri) etc.
a.3.2. Frecvențele absolute cumulate descrescător (Ni↑)
DEFINIȚIE Frecvențele absolute cumulate descrescător (Ni↑) arată numărul de unități

statistice (efectivele) care înregistrează valori mai mari sau egale decât un
anumit nivel xi al variabilei X.
Frecvențele absolute cumulate descrescător (Ni↑) se calculează după relația :

m
N i ↑= N i +1 ↑ + ni =  nh
h =i
Exemplul 2.4. Calculul frecvenţelor absolute cumulate descrescător

Se consideră distribuția familiilor după numărul de membri pe familie prezentată astfel :
15
Număr membri Număr familii
(xi) (ni)
2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se calculeze frecvențele absolute cumulate descrescător.
Rezolvare
În cazul frecvențelor cumulate descrescător, însumarea frecvențelor se face «de jos în
sus», adică de la ultima frecvență până la prima frecvență.
Frecvențele absolute cumulate descrescător se calculează astfel :
- ultima frecvență N5↑ este reprezentată de numărul de familii care au 6 membri. Deci,
N5↑=6.
- următoarea frecvență, N4↑, presupune însumarea la cele 6 familii, care au 1 membru,
pe cele 2 familii care au 5 membri. Obținem astfel : N4↑=1+2=3 familii.
- a treia frecvență cumulată presupune însumarea la cele 3 familii care au 5 și 6 membri
pe cele care au 4 membri, respectiv : N3↓=1+2+10=13 familii.
Acest demers continuă până se cumulează toate efectivele din eșantion.

Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ni↑ Mod de calcul
2 4 28 24+4 sau 1+2+10+11+4
3 11 24 13+11 sau 1+2+10+11
4 10 13 3+10 sau 1+2+10
5 2 3 1+2
6 1 1 1
TOTAL n=28 -
16
Interpretare: Din numărul
rul total de familii observate, o familie are cel puțin
ărul pu 6 membri, 3
familii au cel puțin
in 5 membri, 13 de familii au cel puțin
pu 4 membri etc.
Observații:
- Frecvențele
ele absolute cumulate descrescător
descresc arată efectivele care înregistrează
înregistreaz valori
mai mari sau egale decât un anumit nivel xi al variabilei. De exemplu, 3 familii au cel
puțin
in 5 membri (inclusiv 5 membri), 13 familii au cel puțin
puțin 4 membri (inclusiv 4
membri) etc.
- Frecvențele
ele absolute cumulate descrescător
descresc pot fi calculate și scăzând
sc din numărul
total de familii pe cele care au 2 membri, apoi pe cele care au 3 membri ș.a.m.d. De
exemplu, din cele 28 de familii care au 2 membri, 24 de familii (adică
(adic 28 – 4 = 24) au
cel puțin
in 3 membri, 13 familii (adică
(adic 24-11=13) au cel puțin
țin 4 membri etc.
a.3.3. Distribuția frecvențelor absolute cumulate crescător (Ni↓) și descrescător (Ni↑)
Folosind frecvențele
țele absolute cumulate crescător
cresc și descrescător
ător se poate forma
distribuția frecvențelor
elor cumulate.
DEFINIȚIE Distribuția frecvențelor cumulate este formată din valorile xi ale variabilei X
și frecvențele absolute cumulate crescător și descrescător asociate acestora.

distribu frecvențelor absolute cumulate crescător
ător și descrescător se
prezintă astfel:
Distribu frecvențelor absolute cumulate crescător și descrescător
descresc
ale unei variabile cantitative discrete
Valori ale Frecven
Frecvența Frecvența absolută Frecvența
ța absolută
absolut cumulată
variabilei (xi) absolută (ni) cumulată crescător (Ni↓) descresc
descrescător (Ni↑)
x1 n1 N1↓ N1↑= N2↑+n1=n
x2 n2 N2↓= N1↓+n2 N2↑=N
↑ 3↑+n2
xi ni Ni↓ =Ni-1↓+ni Ni↑= Ni+1↑+ni
xm nm Nm↓=Nm-1↓+nm=n Nm↑=nm

TOTAL

17
a.4. Distribuția frecvențelor relative cumulate
În mod similar, folosind frecvențele relative (fi), se poate afla ponderea unităților
statistice (ponderea efectivelor) care înregistrează valori mai mici sau egale decât un anumit
nivel xi al variabilei, respectiv valori mai mari sau egale decât un nivel xi al variabilei X.
Aceste frecvențe sunt frecvențele relative cumulate crescător (Fi↓) sau descrescător (Fi↑).
a.4.1. Frecvențele relative cumulate crescător (Fi↓) și descrescător (Fi↑)
DEFINIȚIE Frecvențele relative cumulate crescător (Fi↓) și descrescător (Fi↑) arată

ponderea unităților statistice (ponderea efectivelor) care înregistrează valori
mai mici sau egale decât un anumit nivel xi al variabilei X, respectiv mai
mari sau egale decât un anumit nivel xi al variabilei X.
Frecvențele relative cumulate crescător (Fi↓) se calculează după relația :

i
ni n
Fi ↓= Fi −1 ↓ + f i =  f h , cu f i = sau f i = i ⋅ 100 .
h =1 n n
Frecvențele relative cumulate descrescător (Fi↑) se calculează după relația :
m
Fi ↑= Fi+1 ↑ + f i =  f h
h =i
Exemplul 2.5. Calculul frecvenţelor relative cumulate crescător şi descrescător

Se consideră distribuția familiilor după numărul de membri pe familie prezentată astfel :

Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ponderea familiilor (fi)
2 4 14,3
3 11 39,3
4 10 35,7
5 2 7,1
6 1 3,6
TOTAL n=28 100
Să se calculeze frecvențele relative cumulate crescător și descrescător.
18
Rezolvare
Frecvențele relative cumulate crescător se află astfel:
- prima frecvență F1↓ este reprezentată de ponderea familiilor care au 2 membri,
respectiv de frecvența relativă f1. Deci, F1↓=14,3%.
- a doua frecvență relativă cumulată presupune însumarea ponderii familiilor care au 2
membri (14,3%) cu cele care au 3 membri (39,3%). Obținem astfel :
F2↓=14,3%+39,3%=53,6%.
Acest demers continuă până se cumulează toate frecvențele relative din eșantion.
Tabelul 2.12. Distribuția ponderii familiilor după numărul de membri

Număr membri (xi) Ponderea familiilor (fi) Fi↓ Mod de calcul
2 14,3 14,3 14,3
3 39,3 53,6 14,3+39,3
4 35,7 89,3 53,6+35,7 sau 14,3+39,3+35,7
5 7,1 96,4 89,3+7,1 sau 14,3+39,3+35,7+7,1
6 3,6 100,0 96,4+3,6 sau 14,3+39,3+35,7+7,1+3,6
TOTAL 100 -
Interpretare: Din numărul total de familii observate, 14,3% au 2 membri, 53,6% au cel mult
3 membri, 89,3% au cel mult 4 membri etc.
Frecvențele relative cumulate descrescător se află astfel:

- ultima frecvență F5↑ este reprezentată de ponderea familiilor care au 6 membri. Deci,
F5↑=3,6%.
- următoarea frecvență, F4↑, presupune însumarea ponderii familiilor care au 6 membri
(3,6%) și 5 membri (7,1%). Obținem astfel : F4↑=3,6+7,1=10,7%.
Acest demers continuă până se cumulează toate frecvențele relative din eșantion.
19
Număr membri (xi) Ponderea familiilor (fi) Fi↑ Mod de calul
2 14,3 100 85,7+14,3 sau 3,6+7,1+35,7+39,3+14,3
3 39,3 85,7 46,4+39,3 sau 3,6+7,1+35,7+39,3
4 35,7 46,4 10,7+35,7 sau 3,6+7,1+35,7
5 7,1 10,7 3,6+7,1
6 3,6 3,6 3,6
TOTAL 100 -
Interpretare: Din numărul total de familii observate, 3,6% au cel puțin 6 membri, 10,7% au
cel puțin 5 membri, 46,4% au cel puțin 4 membri etc.
a.4.2. Distribuția frecvențelor relative cumulate crescător (Fi↓) și descrescător (Fi↑)
Folosind frecvențele relative cumulate crescător și descrescător se poate forma

distribuția frecvențelor relative cumulate.
DEFINIȚIE Distribuția frecvențelor relative cumulate este formată din valorile xi ale
variabilei X și frecvențele relative cumulate crescător (Fi↓) și descrescător
(Fi↑) asociate acestora.
Forma generală a distribuției frecvențelor relative cumulate crescător și descrescător se

prezintă astfel :
20
Tabelul 2.14. Distribuția frecvențelor
frecven relative cumulate crescător și descrescător
ător ale unei variabile
cantitative discrete
Valori ale Frecvența Frecven relativă
Frecvența Frecvența relativă Frecven relativă
Frecvența
variabilei absolută (fi) cumulată crescător cumulat descrescător
cumulată
(xi) (ni) (Fi↓) (Fi↑)
x1 n1 f1 F1↓ F1↑= F2↑+f1=1
x2 n2 f2 F2↓= F1↓+f2 F2↑=F3↑+f2
xi ni fi Fi↓ =Fi-1↓+fi Fi↑= Fi+1↑+fi
xm nm fm Fm↓=Fm-1↓+fm=1 sau Fm↑=fm

100

TOTAL m
f
i =1
i = 1 sau 100

Observații:
- În mod similar distribuțiilor de frecvențe, pentru a înțelege repartizarea efectivelor pe
valori ale unei variabile, se recomandă folosirea frecvențelor relative. Pentru exemplul
anterior, prezentarea frecvențelor absolute și relative cumulate este realizat
realiza ă astfel :
Tabelul 2.15.
2.15 Distribuția familiilor după numărul
rul de membri
Număr membri (xi) Număr
ăr familii (ni) Ponderea familiilor (fi) Ni↓ Ni↑ Fi↓ Fi↑
2 4 14,3 4 28 14,3 100
3 11 39,3 15 24 53,6 85,7
4 10 35,7 25 13 89,3 46,4
5 2 7,1 27 3 96,4 10,7
6 1 3,6 28 1 100,0 3,6
TOTAL n=28 100 - - - -
Rezultatele din tabelul de mai sus arată că 15 familii (N2↓), care reprezintă 53,6% din
numărul total de familii (F2↓), au cel mult 3 membri. În același timp, 13 familii (N3↑), care
reprezintă 46,4% din numărul total de familii (F3↑), au cel puțin 4 membri.
21
b. Indicatori ai statististicii descriptive
Analiza unei variabile cantitative discrete poate fi realizată prin calculul unor indicatori
statistici sintetici, care pot fi grupați în indicatori ai tendinței centrale (mărimi medii),
indicatori ai dispersiei și indicatori ai formei (asimetriei și boltirii).
b.1. Indicatori ai tendinței centrale (mărimi medii)
Mediile sunt acele valori în jurul cărora se repartizează efectivele unui eșantion. Cele
mai importante mărimi medii sunt media ( x ), modul (Mo) și mediana (Me).
b.1.1. Media
Cel mai cunoscut indicator al tendinței centrale este reprezentat de media aritmetică a
unei variabile ( x ).
DEFINIȚIE Media unei variabile reprezintă media aritmetică a valorilor xi ale

variabilei, respectiv suma valorilor xi împărțită la numărul de observații.
Media se calculează astfel:

 xi
x= i
.
n
Exemplu 2.6. Media simplă a unei variabile cantitative discrete

Salariile lunare (sute lei) înregistrate pentru un eșantion format din 10 salariați ai unei
firme se prezintă astfel:
10 12 15 20 15
23 28 18 19 10
Să se calculeze media.
Rezolvare
 xi 10 + 12 + 15 + ... + 10
Media variabilei este x = i
= = 17 sute lei.
n 10
Interpretare: Salariul mediu lunar înregistrat de angajații firmei este de 17 sute lei.
22
În cazul unor date prezentate într-o distribuție de frecvență, media se calculează ca o
medie ponderată, după relația :
 xi ⋅ ni  xi ⋅ ni
x= i
= i
 ni n
i
Folosind frecvențe relative, media se calculează astfel:

ni n
x =  xi ⋅ f i , cu f i = = i
i  ni n
i
Exemplul 2.7. Media ponderată a unei variabile cantitative discrete folosind frecvenţe
absolute
Distribuția unor familii din municipiul Iaşi după numărul de membri se prezintă astfel :

2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se calculeze numărul mediu de membri pe familie.
Rezolvare
Pentru aflarea mediei, trebuie parcurse următoarele etape :
- se calculează produsele xi ⋅ ni . Aceste produse sunt prezentate în tabelul de mai jos :
Tabelul 2.17. Calculul produselor xi ⋅ ni
Număr membri (xi) Număr familii (ni) xi ⋅ ni

2 4 8
3 11 33
4 10 40
5 2 10
6 1 6
TOTAL n=28
23
- se calculează suma acestor produse:  xi ⋅ ni =8+33+40+10+6=97;
i
- se calculează media ca raport între suma acestor produse și numărul total de

 xi ⋅ ni 2 ⋅ 4 + 3 ⋅ 11 + ... + 6 ⋅ 1 8 + 33 + 40 + 10 + 6 97
observații: x = i
= = = = 3,464
 ni 28 28 28
i
Interpretare: Numărul mediu de membri pe familie este de 3,464 ~ 3 membri.
Exemplul 2.8. Media ponderată a unei variabile cantitative discrete folosind frecvenţe
relative
Managerul unei firme înregistrează vechimea în muncă pentru angajații săi și obține
următoarele rezultate :
Tabelul 2.18. Distribuția angajaților unei firme după vechimea în muncă

Vechime în muncă (ani) Ponderea angajaților (%)
1 15
2 10
3 29
4 16
5 20
6 10
TOTAL 100
Să se calculeze vechimea medie a angajaților firmei.
Rezolvare
Pentru aflarea mediei folosind frecvenţele relative, trebuie parcurse următoarele etape :
ni
- se calculează produsele xi ⋅ f i , cu f i = . Aceste produse sunt prezentate în
 ni
i
tabelul de mai jos :
24
Tabelul 2.19. Calculul produselor xi ⋅ f i
Vechime în muncă (ani) Ponderea angajaților fi xi ⋅ f i

1 15 0,15 0,15
2 10 0,10 0,20
3 29 0,29 0,87
4 16 0,16 0,64
5 20 0,20 1,00
6 10 0,10 0,60
TOTAL 100 1 3,46
- media este reprezentată de suma produselor xi ⋅ f i :
x =  xi ⋅ f i = 0,15 + 0,20 + 0,87 + 0,64 + 1 + 0,60 = 3,46 ;

i
Interpretare: Vechimea medie în muncă pentru angajații firmei este de e 3,46 ~ 3 ani.
Observație: Media este sensibilă la prezența valorilor extreme (outliers). Valorile extreme
sunt valori diferite (foarte mari sau foarte mici) față de ansamblul tuturor celorlalte valori. Dat
fiind modul de calcul al mediei, aceste valori pot influența în mod semnificativ media.
Exemplu 2.9. Media în cazul unei serii cu valori extreme

Pentru un eșantion de persoane, se înregistrează venitul anual (mii lei) și se obțin
următoarele rezultate: 24, 30, 29, 32, 5000.
 xi 24 + 30 + 29 + 32 + 5000
Venitul mediu anual este x = i
= = 1023 mii lei. Se observă
n 5
că valoarea extremă, x5=5000, are o influență importantă asupra mediei.
În această situație, se recomandă fie calculul mediei fără această valoare, fie folosirea
altei mărimi medii pentru aprecierea tendinței centrale. Pentru exemplul dat, venitul mediu
anual calculat fără includerea acestei valori extreme este :
 xi 24 + 30 + 29 + 32
x= i
= = 28,75 mii lei.
n 4
Această medie este mai reprezentativă pentru eșantionul observat.
25
b.1.2. Modul
A doua mărime medie prin care poate fi apreciată tendința centrală este modul (Mo).
DEFINIȚIE Modul este acea valoare a variabilei cel mai frecvent observată într-o
distribuție.
Pentru aflarea modului, trebuie identificată frecvența de apariție a fiecărei valori:

- dacă nicio valoare xi nu are o frecvență mai mare decât unu, atunci seria nu prezintă mod.
- dacă frecvențele de apariție sunt diferite, atunci valoarea care corespunde frecvenței
maxime este modul. Dacă sunt mai multe valori care corespund acestei frecvențe maxime,
atunci seria are mai multe valori modale (este o serie pluri-modală).
Exemplul 2.10. Modul în cazul unei serii simple

Se consideră numărul de zile de absență de la locul de muncă înregistrate într-un an
pentru un eșantion de persoane și se obțin următoarele rezultate: 3, 5, 3, 6, 1, 4. Să se afle
modul.
Rezolvare
Pentru aflarea modului, se parcurg următoarele etape:
- se află frecvența de apariție a fiecărei valori: valoarea xi=3 apare de 2 ori în șirul de
date, deci frecvența de apariție este ni=2. Pentru toate celelalte valori, frecvența de
apariție este egală cu unu.
- valoarea care corespunde frecvenței celei mai mari, adică xi=3, este modul. Deci,
Mo=3 zile.
Interpretare: Cei mai mulți salariați din eșantionul observat au lipsit 3 zile de la locul de
muncă.
Exemplul 2.11. Modul în cazul unei serii bimodale

Se consideră numărul de ore alocate zilnic studiului pentru un eșantion de persoane și se
obțin următoarele rezultate: 2, 3, 4, 3, 4, 5. Să se afle modul.
26
Rezolvare
Se observă că valorile 3 și 4 apar fiecare de 2 ori în șirul de date, aceasta fiind frecvența
de apariție cea mai mare. Seria dată are deci 2 valori modale: x1=3 și x2=4.
Interpretare: Cele mai multe persoane din eșantionul observat alocă pentru studiu 3 și 4 ore
în fiecare zi.
Exemplul 2.12. Modul pentru o distribuție de frecvențe

Distribuția unor familii din oraşul Iaşi după numărul de membri se prezintă astfel :

2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se afle modul.
Rezolvare
Frecvența cea mai mare pentru distribuția dată este ni=11. În dreptul acestei valori, se
citește valoarea xi corespunzătoare, respectiv xi=3, iar această valoare este modul. Deci,
Mo=3 membri.
Interpretare: Cele mai multe familii din eșantionul observat au câte 3 membri.
Exemplul 2.13. Modul pentru o distribuție de frecvențe relative

Managerul unei firme înregistrează vechimea în muncă pentru angajații săi și obține
următoarele rezultate :
27
Tabelul 2.21. Distribuția angajaților unei firme după vechimea în muncă
Vechime în muncă (ani) Ponderea angajaților (%)
1 15
2 10
3 29
4 16
5 20
6 10
TOTAL 100
Să se afle modul.
Rezolvare
Frecvența cea mai mare pentru distribuția dată este fi=29%. În dreptul acestei valori se
citește valoarea modului : Mo=3 ani.
Interpretare: Cei mai mulți salariați au o vechime de 3 ani.
b.1.3. Mediana
Cea de-a treia mărime medie prin care poate fi apreciată tendința centrală este mediana
(Me).
DEFINIȚIE Mediana este valoarea unei variabile care împarte efectivele unui eșantion
în 2 părți: 50% din efective au valori mai mici sau egale decât mediana, iar
50% au valori mai mari sau egale decât mediana. Mediana corespunde
n +1
locului unității medianei dintr-un set de date, și anume: U Me = .
2
Pentru aflarea medianei, șirul de date se ordonează în sens crescător. După aceasta, în
funcție de tipul seriei mediana se află astfel:
- dacă seria are un număr impar de termeni, mediana este termenul central al seriei;
- dacă seria are un număr par de termeni, mediana este media aritmetică a celor 2
termeni centrali ai seriei;
28
- dacă seria este prezentată sub forma unei distribuții de frecvențe, atunci mediana este
valoarea xi care se citește în dreptul primei valori N i ↓≥ U Me .
Exemplul 2.14. Mediana pentru o serie cu număr impar de termeni

pentru un eșantion de persoane și se obțin următoarele rezultate: 3, 5, 4, 2, 1. Să se afle
mediana.
Rezolvare
Pentru aflarea medianei, se parcurg următoarele etape:
- se ordonează seria în sens crescător: 1, 2, 3, 4, 5.
- mediana este termenul central al acestei serii ordonate crescător, și anume: Me=3.
5 +1
- mediana corespunde astfel locului unității mediane, U Me = = 3 , adică este a treia
2
valoare a șirului de date ordonat crescător: 1, 2, 3, 4, 5.
Interpretare: 50% dintre salariații din eșantionul observat au lipsit cel mult 3 zile de la locul
de muncă, iar 50% au lipsit cel puțin 3 zile.
Exemplul 2.15. Mediana pentru o serie cu număr par de termeni

Se consideră salariul (euro/oră) înregistrat pentru un eșantion de persoane și se obțin
următoarele rezultate: 5, 7, 6, 5, 8, 4. Să se afle mediana.
Rezolvare
Pentru aflarea medianei, se parcurg următoarele etape:
- se ordonează seria în sens crescător: 4, 5, 5, 6, 7, 8.
- mediana este media celor 2 termeni centrali al acestei serii ordonate crescător, și
5+6
anume: Me = = 5,5 euro/oră.
2
6 +1
- mediana corespunde astfel locului unității mediane, U Me = = 3,5 , adică este între
2
a treia și a patra valoare a șirului de date ordonat crescător: 4, 5, 5, 6, 7, 8.
Interpretare: 50% dintre salariații din eșantionul observat au un salariu de cel mult 5,5
euro/oră, iar 50% au cel puțin 5,5 euro/oră.
29
Exemplul 2.16. Mediana pentru o distribuție de frecvență
Distribuția unor familii după numărul de membri se prezintă astfel :

2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se afle mediana.
Rezolvare
Pentru aflarea medianei, trebuie parcurse următoarele etape:
28 + 1
- se calculează unitatea mediană: U Me = = 14,5 ;
2
- se calculează frecvențele absolute cumulate crescător, Ni↓. Acestea sunt prezentate în
tabelul de mai jos:

Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ni↓
2 4 4
3 11 15
4 10 25
5 2 27
6 1 28
TOTAL n=28 -
- prima valoare N i ↓≥ U Me este ( N i ↓= 15) ≥ (U Me = 14,5) . În dreptul acestei valori se

citește mediana : Me=3.
Interpretare: 50% dintre familiile din eșantionul observat au cel mult 3 membri, iar 50% au
cel puțin 3 membri.
30
Observație: Mediana este o mărime medie care nu este influențată de valorile extreme (este o
mărime medie „stabilă” față de influența unor valori extreme).
Exemplul 2.17. Mediana în cazul unei serii cu valori extreme

În exemplul 2.9, am considerat venitul anual (mii lei) pentru un eșantion de persoane și
am obținut următoarele rezultate: 24, 30, 29, 32, 5000.
Pentru această serie de date, media este x = 1023 mii lei, iar mediana este Me=30 mii
lei. Se observă astfel că mediana nu este influențată de valoarea extremă, x5=5000. În această
situație, se recomandă folosirea medianei ca indicator al tendinței centrale, în locul mediei.
b.1.4. Compararea celor 3 mărimi medii
Cele 3 mărimi medii, media, modul și mediana, au de cele mai multe ori valori diferite
pentru aceeași distribuție. Analiza lor comparativă permite cunoașterea eșantionului observat
și aprecierea omogenităţii sale.
De exemplu, analiza PIB real al țărilor din Uniunea Europeană înregistrat în anul 2013
(euro/locuitor) duce la obținerea următoarelor rezultate: x = 21292 euro/loc., Me=15750
euro/loc. Diferențele mari între nivelurile mediei și medianei evidențiază disparități
importante între țările UE din punctul de vedere al PIB/loc.
În general, cu cât diferențele dintre medie, mod și mediană sunt mai mari, cu atât
diferențele dintre unitățile statistice sunt mai mari, din punctul de vedere al variabilelor
înregistrate.
b.1.5. Quantile
Quantilele sunt valori ale variabilei care împart efectivele unui eșantion în mai multe
părți egale. Cele mai importante quantile sunt quartilele și decilele.
1. Quartilele
Quartilele sunt valori ale variabilei care împart efectivele din eșantion în 4 părți egale. O
distribuție are 3 quartile:
31
- Quartila una (Q1) este valoarea pentru care 25% dintre unităţi înregistrează valori mai
mici decât Q1 și 75% înregistrează valori mai mari decât Q1. Quartila unu corespunde
n +1
locului unității quartilice unu calculate astfel: U Q1 = .
4
- Quartila doi (Q2) este mediana și arată valoarea pentru care 50% din efective
înregistrează valori mai mici decât mediana și 50% înregistrează valori mai mari decât
mediana.
- Quartila trei (Q3) este valoarea pentru care 75% dintre unităţi înregistrează valori mai
mici decât Q3 și 25% înregistrează valori mai mari decât Q3. Quartila trei corespunde
3(n + 1)
locului unității quartilice trei calculate astfel: U Q3 = .
4
Exemplul 2.18. Aflarea quartilelor pentru o serie cu număr impar de termeni

pentru un eșantion de persoane și se obțin următoarele rezultate: 3, 5, 4, 2, 1. Să se afle cele 3
quartile.
Rezolvare
Quartila unu
Pentru aflarea quartilei unu, se parcurg următoarele etape:
- se ordonează seria în sens crescător: 1, 2, 3, 4, 5.
5 +1
- quartila unu corespunde locului unității quartilice unu, U Q1 = = 1,5 , adică este
4
între prima și a treia valoare a șirului de date ordonat crescător: 1, 2, 3, 4, 5. Quartila
1+ 2
unu este deci media primilor 2 termeni ai seriei : Q1 = = 1,5 .
2
Interpretare: 25% dintre salariații din eșantionul observat au lipsit cel mult 1,5~2 zile de la
locul de muncă, iar 75% au lipsit cel puțin 1,5~2 zile.
Quartila doi
2(n + 1) n + 1
Quartila doi este mediana, întrucât U Q2 = = = U Me . Quartila doi este deci
4 2
Q2=3.
Interpretare: 50% dintre salariații din eșantionul observat au lipsit cel mult 3 zile de la locul
de muncă, iar 50% au lipsit cel puțin 3 zile.
32
Quartila trei
3 ⋅ (5 + 1)
Quartila trei corespunde locului unității quartilice trei, U Q3 = = 4,5 , adică este
4
între a patra și a cincea valoare a șirului de date ordonat crescător: 1, 2, 3, 4, 5. Quartila trei
4+5
este deci media ultimilor 2 termeni ai seriei : Q3 = = 4,5 .
2
Interpretare: 75% dintre salariații din eșantionul observat au lipsit cel mult 4,5~5 zile de la
locul de muncă, iar 25% au lipsit cel puțin 4,5~5 zile.
Exemplul 2.19. Quartilele pentru o distribuție de frecvență


2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se afle quartilele unu și trei.
Rezolvare
Quartila unu
Pentru aflarea quartilei unu, trebuie parcurse următoarele etape:
28 + 1
- se calculează unitatea quartilică unu: U Q1 = = 7,25 ;
4
tabelul de mai jos:
33
Tabelul 2.25. Distribuția familiilor dintr-un bloc după numărul de membri
Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ni↓
2 4 4
3 11 15
4 10 25
5 2 27
6 1 28
TOTAL n=28 -
- prima valoare N i ↓≥ U Q1 este ( N i ↓= 15) ≥ (U Q1 = 7,25) . În dreptul acestei valori se

citește quartila unu: Q1=3.
cel puțin 3 membri. În acest caz, quartila unu coincide cu mediana.
Quartila trei
Pentru aflarea quartilei trei, se calculează unitatea quartilică trei:
3(28 + 1)
U Q3 = = 21,75 . Se observă că prima valoare N i ↓≥ U Q3 este
4
( N i ↓= 25) ≥ (U Q3 = 21,75) . În dreptul acestei valori se citește quartila trei: Q3=4.
2. Decilele
Decilele sunt valori ale variabilei care împart efectivele din eșantion în 10 părți egale. O
distribuție are 9 decile. Cele mai importante decile sunt decila unu și decila nouă.
- Decila unu (D1) este valoarea pentru care 10% dintre efective înregistrează valori mai
mici decât D1 și 90% înregistrează valori mai mari decât D1. Decila unu corespunde
n +1
locului unității decilice unu, calculate astfel: U D1 = .
10
- Decila nouă (D9) este valoarea pentru care 90% dintre efective înregistrează valori mai
mici decât D9 și 10% înregistrează valori mai mari decât D9. Decila nouă corespunde
9(n + 1)
locului unității decilice nouă, calculate astfel: U D9 = .
10
34
Exemplul 2.20. Decilele pentru o distribuție de frecvență

Număr membri (xi) Număr familii (ni) Ni ↓
2 4 4
3 11 15
4 10 25
5 2 27
6 1 28
TOTAL n=28 -
Să se afle decilele unu și nouă.
Rezolvare
Decila unu
Pentru aflarea decilei unu, trebuie parcurse următoarele etape:
28 + 1
- se calculează unitatea decilică unu: U D1 = = 2,9 ;
10
- se află prima valoare N i ↓≥ U D1 este ( Ni ↓= 4) ≥ (U D1 = 2,9) . În dreptul acestei valori
se citește decila unu: D1=2.
Decila nouă
9(28 + 1)
Pentru aflarea decilei nouă, se calculează unitatea decilică nouă: U D9 = = 26,1 .
10
Se observă că prima valoare N i ↓≥ U Q3 este ( N i ↓= 27) ≥ (U D9 = 26,1) . În dreptul acestei
valori se citește decila nouă: D9=5.
35
b.2. Indicatori ai dispersiei (variației)
Dispersia măsoară variația valorilor unei variabile în jurul tendinței centrale. Aprecierea
dispersiei este importantă într-o analiză statistică întrucât mai multe distribuții pot avea
aceleași mărimi medii, dar pot să difere din punctul de vedere al variației valorilor variabilei.
De exemplu, să considerăm următoarele serii de date:
Seria 1: 4, 4, 4, 4, 4
Seria 2: 2, 3, 4, 4, 7
Seria 3: 1, 2, 4, 4, 9
Toate aceste serii de date au media, mediana și modul egale cu 4, însă cele 3 serii de
date diferă din punctul de vedere al variației celor 5 valori: seria 3 se caracterizează printr-o
variație mai mare a celor 5 valori față de tendința centrală, măsurată prin medie, mod sau
mediană.
Măsurarea acestei variații se realizează prin calculul indicatorilor dispersiei sau

variației. Acești indicatori ai dispersiei măsoară variația valorilor unei variabile față de media
lor sau față de mediană.
b.2.1. Indicatori ai dispersiei față de medie

Cei mai importanți indicatori ai dispersiei sunt:
- varianța ( s 2 );
- abaterea standard ( s );
36
- coeficientul de variație (v).
1. Varianța (s2)
Varianța măsoară variația medie a pătratelor diferențelor valorilor unei variabile de la
nivelul mediu.
Pentru calculul varianței, se parcurg următoarele etape:
- Se calculează diferențele valorilor unei variabile față de nivelul mediu: xi − x ;
- Se calculează pătratele diferențelor valorilor unei variabile față de nivelul mediu:

( xi − x )2 ;
- Se află suma acestor pătrate:  ( xi − x ) 2 ;

i
 ( xi − x ) 2
- Se calculează media acestor diferenţe (variații): s = 2 i
.
n
Observație: În cazul unei distribuții de frecvență, pătratele diferențelor valorilor unei variabile
față de nivelul mediu trebuie înmulțite cu frecvența de apariție (absolută sau relativă) a
fiecărei valori xi.
Relațiile de calcul ale varianței sunt:
 ( xi − x ) 2 ⋅ ni
- folosind frecvențe absolute: s = 2 i
n
ni
- folosind frecvențe relative: s 2 =  ( xi − x ) 2 ⋅ f i , cu f i = .
i n
Se poate demonstra că varianța poate fi calculată și ca diferență între media pătratelor
valorilor xi și pătratul mediei. Relațiile de calcul în acest caz sunt:
 xi2 ⋅ ni   xi ⋅ ni 
2
- folosind frecvențe absolute: s 2 = i

−  i 

n  n
 
2
- folosind frecvențe relative: s 2 =  xi2 ⋅ f i −   xi ⋅ f i 

i  i 
Exemplu 2.21. Măsurarea variației valorilor unei variabile față de nivelul mediu
Să considerăm seria 3 de date prezentată mai sus, compusă din valorile: 1, 2, 4, 4, 9.
1+ 2 + 4 + 4 + 9
Media acestor valori este: x = = 4.
5
37
Pentru a afla variația fiecărei valori a acestei serii de date față de media lor, se
calculează diferențele : xi − x . Pentru prima valoare, obținem astfel : ( x1 − x ) = (1 − 4) = −3 .
Aceste diferențe sunt prezentate în coloana a doua a tabelului de mai jos :
Tabelul 2.27. Calculul diferenţelor valorilor seriei faţă de nivelul mediu

Valori ale variabilei (xi) Diferențe față de medie ( xi − x )
1 -3
2 -2
4 0
4 0
9 5
Aceste diferențe sunt reprezentate grafic în figura de mai jos.
Pentru a măsura variația tuturor valorilor față de medie, putem calcula suma acestor
variații :  ( x − x ).
i
i Această sumă este însă întotdeauna egală cu zero. Pentru a obține o
valoare diferită de zero, se calculează pătratele acestor diferențe:  ( xi − x ) . Pentru seria de

2
mai sus, aceste pătrate sunt calculate în tabelul de mai jos:
38
Tabelul 2.28. Calculul pătratelor diferenţelor valorilor seriei faţă de nivelul mediu
Valori ale variabilei (xi) Diferențe față de medie ( xi − x ) Pătrate ale diferențelor ( xi − x )
2
1 -3 9
2 -2 4
4 0 0
4 0 0
9 5 25
TOTAL 0 38
În exemplul dat, suma pătratelor diferențelor valorilor xi față de media lor este egală cu
38:  ( xi − x ) = 38.
2
Pentru a calcula media acestor pătrate, se împarte această sumă la numărul de observații
 ( xi − x ) 2 38
și se obține indicatorul dispersiei, varianța: s = 2 i
= = 7,6 .
n 5
Această valoare arată variația pătratelor valorilor unei variabile față de media lor. Pentru
a exprima aceste variații în aceeași unitate de măsură cu a variabilei, se calculează rădăcina
 ( xi − x ) 2 38
acestei valori, respectiv s = i
= = 2,76 . Acest indicator este abaterea
n 5
(deviația) standard.
Exemplu 2.22. Calculul varianței pentru o distribuție de frecvență, folosind frecvențe

absolute
Pentru a arăta modul de calcul al varianței pentru o distribuție de frecvență folosind
frecvențe absolute, se consideră distribuția unor familii din oraşul Iaşi după numărul de
membri, prezentată în tabelul de mai jos.

2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
39
Pentru această distribuție, media a fost calculată și este egală cu 3,464.
Pentru calculul varianței, se parcurg următoarele etape:
- Se calculează diferențele valorilor xi față de nivelul mediu: xi − x . Aceste diferențe
sunt prezentate în coloana a treia a tabelului 2.30;

- Se calculează pătratele diferențelor valorilor unei variabile față de nivelul mediu:
( xi − x )2 ;
- Se înmulțesc aceste pătrate cu frecvențele absolute ni: ( xi − x ) 2 ⋅ ni ;
 ( xi − x ) 2 ⋅ ni 147,652
- Se calculează varianța: s = 2 i
= = 5,27 .
n 28
Tabelul 2.30. Calculul varianţei folosind frecvenţele absolute

Număr Număr Diferențe Pătrate ale Ponderarea pătratelor
membri (xi) familii ( xi − x ) diferențelor ( xi − x )
2 diferenţelor cu frecvențele
(ni) absolute ( xi − x ) ⋅ ni
2
2 4 -1.464 2.143 8.573

3 11 -0.464 0.215 2.368
4 10 -3.464 11.999 119.993
5 2 1.536 2.359 4.719
6 1 -3.464 11.999 11.999
TOTAL n=28 - - 147.652
Exemplu 2.23. Calculul varianței pentru o distribuție de frecvență, folosind frecvențe relative
Pentru aceeași distribuție, se consideră frecvențele relative (fi) și se ponderează pătratele

diferențelor cu frecvențele relative, ( xi − x ) 2 ⋅ fi . Suma acestor pătrate este varianța.
Elementele pentru calculul varianței sunt prezentate în tabelul de mai jos:
40
Tabelul 2.31. Calculul varianţei folosind frecvenţele relative
Număr Ponderea Diferențe Pătrate ale diferențelor Ponderarea pătratelor
membri (xi) familiilor (fi) ( xi − x ) ( xi − x )2 diferenţelor cu
frecvențele relative
( xi − x ) 2 ⋅ fi
2 0.143 -1.464 2.143 0.306
3 0.393 -0.464 0.215 0.085
4 0.357 -3.464 11.999 4.284
5 0.071 1.536 2.359 0.168
6 0.036 -3.464 11.999 0.432
TOTAL 1 - - 5,274
Varianța este deci:

∑ − ̅
∙ 5,274.
Observație: Întrucât pentru aflarea varianței s-au ridicat la pătrat diferențele − ̅ , pentru a
acorda o importanță mai mare abaterilor de la medie, varianța nu se interpretează și nu are
unitate de măsură.
2. Abaterea standard
Abaterea standard arată variația medie a valorilor unei variabile față de nivelul mediu
(arată cât de mult se „îndepărtează” valorile unei variabile de la media lor).
Exemplul 2.24. Abaterea standard pentru o serie simplă

Pentru seria valorilor: 1, 2, 4, 4, 9, am calculat următorii indicatori:
x = 4, s = 2,76 .
Interpretare: Abaterea standard arată că valorile șirului de date prezentat variază, în medie,
de la media lor cu 2,76 (în sens pozitiv și negativ).
Observație: Măsurarea dispersiei permite aprecierea omogenității unei distribuții și a

reprezentativității unei medii. O distribuție caracterizată printr-o dispersie mare a valorilor xi
față de media lor este o distribuție eterogenă. Media calculată poate astfel să nu fie
reprezentativă pentru acea distribuție.
De exemplu, să considerăm seriile de date:
41
Seria 1: 2, 3, 4, 4, 7
Seria 2: 1, 2, 4, 4, 9
Pentru aceste serii de date, mediile și abaterile standard se prezintă astfel:
Seria 1 Seria 2
x1 = 4 x2 = 4
s1 = 1,67 s2 = 2,76
Se observă că aceste serii au aceeași medie și dispersii diferite. Seria 1 se caracterizează

printr-o variație mai mică a valorilor xi față de media lor: s1 < s2 . Aceasta arată că seria 1 este
o serie mai omogenă față de seria 2.
Pentru a aprecia reprezentativitatea mediei pentru fiecare din aceste serii de date, se
compară abaterea standard față de media seriei respective. În acest sens, se poate calcula un
coeficient de variație care măsoară în procente cât de mare este dispersia valorilor xi față de
media lor.
3. Coeficientul de variaţie (v)
Relația de calcul a acestui indicator este:

s
v= ⋅ 100 .
x
Pentru cele două serii de date de mai sus, valorile coeficienților de variație sunt:
s1 1,67
Seria 1: v1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 41,75%
x1 4
s2 2,76
Seria 2: v2 = ⋅100 = ⋅100 = 69%
x2 4
Interpretare: Valori ridicate ale coeficientului de variație (mai mari de 50%) arată că o
distribuție se caracterizează printr-o dispersie mare a valorilor xi față de media lor. Aceasta
este deci o distribuție eterogenă, iar media nu este reprezentativă pentru seria valorilor date.
42
În exemplul dat, seria 2 se caracterizează printr-o dispersie mare a celor 5 valori față de
media lor (v2>50%), ceea ce arată că media calculată ( x = 4) nu este reprezentativă pentru
această serie.
Observație: Aprecierea variației valorilor unei variabile este importantă în analiza seriilor de
date financiare. Variabilitatea randamentelor unui activ financiar este cunoscută în finanțe sub
denumirea de volatilitate, iar studiul volatilității este important în analizele de risc financiar.
Cu cât volatilitatea unui activ financiar este mai mare, cu atât riscul investitorului este mai
mare. Măsurarea volatilității se poate realiza prin calculul abaterii standard a randamentelor
activelor financiare.
b.2.2. Indicatori ai dispersiei față de mediană
Măsurarea dispersiei valorilor xi ale unei variabile față de mediana lor se realizează prin
calculul amplitudinii intervalului interquartilic.
1. Amplitudinea intervalului interquartilic
Amplitudinea intervalului interquartilic (IQ) măsoară dispersia celor 50% dintre valorile
centrale ale unei distribuții.
DEFINIȚIE Amplitudinea intervalului interquartilic (IQ) este diferența dintre quartila

trei (Q3) și quartila unu (Q1). Relația de calcul este: IQ=Q3-Q1.
Exemplul 2.25. Amplitudinea intervalului interquartilic

Pentru distribuția unor familii după numărul de membri, prezentată în Tabelul 2.28,
valorile quartilelor sunt: Q1=3 și Q3=4. Intervalul interquartilic este: IQ=Q3-Q1=4-3=1.
Interpretare: Amplitudinea intervalului interquartilic arată că, pentru 50% dintre familii,
diferenţa maximă de membri ai familiei între oricare două familii este de un membru.
b.3. Indicatori ai formei (asimetriei și boltirii)
Forma unei distribuții poate fi apreciată prin măsurarea asimetriei și boltirii distribuției.
43
b.3.1. Indicatori ai asimetriei
Asimetria unei distribuții poate fi măsurată prin coeficientul de asimetrie Fisher

(skewness). Acest coeficient se calculează astfel:
µ3
sw =
s3
unde:
 ( xi − x ) 3
- µ3 = i
și reprezintă momentul centrat de ordinul 3 ;
n
- s3 este abaterea standard la puterea a treia.
În funcție de gradul de simetrie al unei distribuții, putem distinge:

- distribuții asimetrice la stânga (asimetrie negativă), pentru care sw<0.
- distribuții simetrice, pentru care sw=0;
- distribuții asimetrice la dreapta (asimetrie pozitivă), pentru care sw>0;
Reprezentarea grafică a acestor tipuri de distribuții este realizată în figura de mai jos:
Asimetrie la stânga Simetrie Asimetrie la dreapta

Figura 2.1. Reprezentarea grafică a simetriei unei distribuții
b.3.2. Indicatori ai boltirii
Boltirea unei distribuții poate fi măsurată prin coeficientul de boltire Fisher (kurtosis).
Acest coeficient se calculează astfel:
µ4
k= −3
s4
unde:
 ( xi − x )4
- µ4 = i
și reprezintă momentul centrat de ordinul 4.
n
44
În funcție de gradul de boltire al unei distribuții, putem distinge:
- distribuții simetrice (mezocurtice), pentru care k=0;
- distribuții leptocurtice, pentru care k>0;
- distribuții platicurtice (aplatizate), pentru care k<0.
Boltirea poate fi apreciată pe cale grafică prin reprezentarea curbei frecvenţelor. Alura
curbei frecvenţelor în cazul unei distribuţii normale (mezocurtice) sau care prezintă un
accentuat fenomen de boltire este reprezentată în figura de mai jos:
Figura 2.2. Reprezentarea grafică a boltirii unei distribuţii
În cazul unei distribuţii leptocurtice, se înregistrează o variaţie mică a valorilor

variabilei X şi o variaţie mare a frecvenţelor absolute, ni. În cazul unei distribuţii platicurtice,
se înregistrează o variaţie mare a variabilei X şi o variaţie mică a frecvenţelor absolute, ni.
Observație: Aprecierea boltirii unui distribuții este importantă în analiza seriilor de date
financiare. O distribuție leptocurtică (fat tails) este o distribuție care arată că valorile extreme
(mari sau mici) sunt mai „frecvente” față de o distribuție „normală”.
c. Reprezentare grafică
După cum am precizat, o reprezentare sintetică a unei variabile se poate realiza prin
gruparea valorilor unei variabile într-o distribuție de frecvență, prin calculul indicatorilor
statisticii descriptive sau prin reprezentarea grafică.
Reprezentarea grafică a unei distribuții după o variabilă cantitativă discretă se poate
realiza folosind poligonul frecvențelor, curba frecvențelor, histograma și diagrama box-plot.
45
c.1. Poligonul frecvenţelor
Construirea poligonului frecvenţelor presupune găsirea locului geometric al punctelor

Ai de coordonate (xi , ni) sau (xi , fi) şi unirea acestora prin segmente de dreaptă. Poligonul
frecvenţelor aproximează forma unei distribuţii.
Alura poligonului frecvenţelor este reprezentată în figura de mai jos:
Figura 2.3. Poligonul frecvenţelor
c.2. Curba frecvenţelor
Construirea curbei frecvenţelor presupune ajustarea printr-o linie curbă, continuă a

poligonului frecvenţelor. Curba frecvenţelor aproximează mai bine forma de distribuţie a unei
variabile.
Alura curbei frecvenţelor este reprezentată în figura de mai jos:
Figura 2.4. Curba frecvenţelor

46
Interpretare: Curba frecvenţelor pentru distribuţia dată se compară cu forma curbei
frecvenţelor pentru o distribuţie normală, reprezentată în figura de mai sus, cunoscută sub
denumirea de Clopotul lui Gauss. Această curbă este o curbă simetrică faţă de nivelul mediu:
jumătate din unităţi au valori mai mici decât nivelul mediu, iar jumătate au valori mai mari
decât nivelul mediu.
Orice deviere de la forma unei distribuții simetrice arată că distribuția empirică este o
distribuție asimetrică. Formele asimetriei unei distribuții sunt :
- Asimetrie la dreapta (pozitivă) este forma unei distribuții în care frecvențele mai mari
sunt înregistrate pentru valorile mici ale variabilei;
- Asimetrie la stânga (negativă) este forma unei distribuții în care frecvențele mai mari
sunt înregistrate pentru valorile mari ale variabilei.
Exemplul 2.26. Poligonul și curba frecvențelor pentru o distribuție de frecvență a unei

variabile cantitative discrete
Se consideră distribuția din Tabelul 2.31. Aceasta se prezintă astfel:

Număr membri Număr familii
(xi) (ni)
2 4
3 11
4 10
5 2
6 1
TOTAL n=28
Să se reprezinte poligonul și curba frecvențelor folosind frecvențele absolute.
Rezolvare
Pentru construirea poligonului și curbei frecvențelor, pe axa absciselor reprezentăm
numărul de membri pe familii (variabila X), iar pe axa ordonatelor reprezentăm numărul
familiilor (ni). Reprezentarea grafică a distribuției date este realizată în figura de mai jos.
47
14
12
10
8
6
4
2
0
0 1 2 3 4 5 6 7
Figura 2.5. Distribuţia unui eşantion de familii după numărul de membri/familie
Interpretare: Se observă că distribuția eșantionului de familii după numărul de membri

prezintă o asimetrie la dreapta. Aceasta arată că se înregistrează frecvențe mai mari pentru
valorile mici ale variabilei (este o distribuție în care predomină familiile cu un număr mic de
copii).
c.3. Histograma
Pentru construirea histogramei, pe axa absciselor se reprezintă valorile variabilei X și pe

axa ordonatelor frecvența de apariție (absolută, ni, sau relativă, fi) a fiecărei valori xi.
Construirea histogramei presupune ridicarea de pe axa absciselor a unor dreptunghiuri de
înălțime ni sau fi.
Exemplul 2.26. Histograma pentru o distribuție de frecvență a unei variabile cantitative

discrete
Pentru reprezentarea histogramei, să considerăm distribuția din Tabelul 2.32. Aceasta se
prezintă astfel:
Număr membri Numărarea familiilor în Număr familii Frecvențe relative
(xi) funcție de numărul de membri (ni) (fi)
2 …. 4 0.143
3 ………… 11 0.393
4 ………. 10 0.357
5 .. 2 0.071
6 . 1 0.036
TOTAL n=28 1
48
Să se reprezinte histograma folosind frecvențe absolute și relative.
Rezolvare
Pentru construirea histogramei, pe axa absciselor reprezentăm numărul de membri pe
familii, iar pe axa ordonatelor reprezentăm numărul familiilor (ni), respectiv ponderea
acestora (fi). Graficele obținute sunt de forma:
Figura 2.6. Distribuţia unui eşantion de familii după numărul de membri/familie

*Notă : Histograma este obținută realizând o rotație de 900 a primelor 2 coloane ale Tabelului 2.32.
Se observă că forma distribuției este aceeași folosind frecvențe absolute sau relative. Se
recomandă reprezentarea histogramei folosind frecvențele relative atunci când se compară
mai multe distribuții de frecvență.
Interpretare: Ca și în cazul poligonului și curbei frecvențelor, histograma evidențiază o

asimetrie la dreapta a distribuției familiilor după numărul de membri.
c.4. Diagrama “box-plot”
Diagrama box-plot, numită și diagrama “box-and-whiskers”, este o diagramă care

reprezintă cinci valori ale unei distribuții: xminim și xmaxim, quartila unu, mediana, quartila trei,
decila unu și nouă.
c.4.1. Construirea diagramei “box-plot”
Forma generală a unei diagrame “box-plot” este reprezentată în figura de mai jos:
49
Figura 2.7. Diagrama box-plot
Diagrama “box-plot” permite aprecierea principalelor caracteristici ale unei distribuții,

și anume:
- tendința centrală: prin reprezentarea medianei (quartilei doi) se poate interpreta grafic
tendința centrală a unei distribuții;
- dispersia: prin reprezentarea intervalului interquartilic (IQ=Q3-Q1) se poate aprecia
dispersia celor 50% din efectivele unei distribuții. Variația primelor 25% din efective
se măsoară prin diferența ( Q1 − xmin ), iar variația ultimelor 25% din efective se
măsoară prin diferența ( xmax − Q3 );
- asimetria: prin reprezentarea quartilelor se apreciază simetria distribuției. Într-o

distribuție normală, quartila unu și quartila trei se găsesc la aceeași distanță față de
mediană.
Reprezentarea grafică a simetriei unei distribuții, folosind diagrama box-plot, este
realizată în figura de mai jos.
Nota 1 Nota
4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00

4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
Asimetrie la stânga Simetrie Asimetrie la dreapta
Figura 2.8. Reprezentarea grafică a simetriei unei distribuții folosind diagrama box-plot
50
Observație: Diagrama “box-plot” permite identificarea punctelor extreme (outliers). Pentru
[ ]
aceasta, se definesc intervalele: Q1 − 1,5 ⋅ I Q ; Q3 + 1,5 ⋅ I Q . Valorile situate în afara acestui
interval pot fi considerate valori extreme.
c.4.2. Folosirea diagramei “box-plot” pentru analiza comparativă a mai multor distribuții
Reprezentarea diagramei “box-plot” pentru mai multe distribuții în mod simultan

permite realizarea unei analize comparative a acestor distribuții.
De exemplu, să considerăm distribuția regiunilor României în funcție de câștigul
salarial nominal mediu net lunar (lei) înregistrat în anul 2015. Reprezentarea grafică a acestei
distribuții pe cele 8 regiuni de dezvoltare (Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-
Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Vest) este realizată în figura de mai jos:
Figura 2.9. Distribuția regiunilor României în funcție de câștigul salarial nominal mediu net lunar
Aceste diagrame evidențiază diferențe inter-regionale importante din punctul de vedere

al câștigului salarial nominal mediu net înregistrat în anul 2015. Regiunea București-Ilfov se
caracterizează prin cel mai ridicat nivel al câștigului salarial față de ansamblul tuturor
celorlalte regiuni.
Regiunea cea mai omogenă din punctul de vedere al câștigului salarial este Regiunea
Nord-Vest, care se distinge totuși prin prezența unei valori extreme, reprezentate de județul
Cluj. Câștigul salarial nominal mediu net din acest județ este mult mai ridicat față de cel al
celorlalte județe din această regiune.
Diagramele din figura de mai sus au evidențiat astfel și diferențe intra-regionale
importante din punctul de vedere al câștigului salarial nominal mediu net înregistrat în anul
2015.
51
2.1.2. Variabile cantitative continue
O prezentare sintetică a valorilor unei variabile statistice continue poate fi realizată prin
structurarea datelor într-o serie (distribuție) statistică pe intervale de variație, prin calculul
indicatorilor statisticii descriptive și prin reprezentarea grafică a seriei.
Structurarea datelor corespunzătoare unei variabile statistice continue presupune

gruparea observațiilor sau unităților statistice pe intervale de variație ale variabilei statistice X.
Intervalele de variație au o limită inferioară xi-1 (reprezentată de cea mai mică valoare) și o
limită superioară xi (reprezentată de cea mai mare valoare).
Pentru gruparea datelor pe intervale egale de variație se parcurg următoarele etape:
- Se calculează mărimea intervalelor de variație (l) în care se grupează datele:
xmax − xmin
l= , unde k este numărul intervalelor de variație;
k
- Primul interval se construiește plecând de la cea mai mică valoare a variabilei X la
care se adaugă mărimea intervalului calculată anterior.
Exemplul 2.27. Construirea unei distribuţii de frecvenţă cu gruparea valorilor variabilei pe

intervale egale de variaţie
Se consideră distribuţia unui eşantion de firme din municipiul Iaşi după numărul de
angajaţi. Valorile variabilei numărul de angajaţi pentru cele 28 de firme din eşantion sunt
prezentate mai jos.
49, 52, 68, 38, 42, 44, 45, 48, 58, 61, 20, 49, 53, 54,
48, 22, 30, 32, 53, 41, 42, 55, 57, 45, 47, 57, 64, 32
Să se construiască distribuţia de frecvenţe a celor 28 de firme din eşantion după numărul

de angajaţi, prin gruparea valorilor variabilei pe cinci intervale egale de variaţie.
Rezolvare
Etapele pentru construirea distribuţiei de frecvenţe în cazul grupării valorilor variabilei
pe intervale egale de variaţie sunt:
52
1. Se stabileşte numărul de intervale de variaţie dorit pentru gruparea valorilor
variabilei. În cazul nostru, vom grupa valorile în k=5 intervale de variaţie de tipul (xi-1,xi+1), cu
xi-1 limita inferioară a intervalului şi xi+1 limita superioară a intervalului.
2. Se calculează mărimea intervalelor de variație (l) în care se grupează datele.
xmax − xmin 68 − 20
l= = = 9,6 ≈ 10.
k 5
Vom grupa valorile variabilei în 5 egale de variaţie, cu o lungime de 10 unităţi.
3. Construirea distribuției de frecvență presupune numărarea observațiilor care apar în
fiecare interval de variație. Intervalele de variaţie pot fi închise, deschise sau semi-închise.
Am optat, pentru acest exemplu, pentru varianta semi-închisă a intervalului de forma [xi-
1,xi+1).
Distribuţia de frecvenţă construită este prezentată în Tabelul 2.33.
Tabelul 2.33. Distribuția firmelor după numărul de angajaţi, cu valorile grupate pe cinci intervale
egale de variaţie
Număr angajaţi Număr firme
[xi-1,xi+1) (ni)
20-30 2
30-40 4
40-50 11
50-60 8
60-70 3
TOTAL 28
Observații
- Numărul intervalelor de variație (k) trebuie să fie ales astfel încât să realizeze o
grupare sintetică a datelor, dar să evidențieze și caracteristicile datelor. În funcție de
numărul observațiilor și de obiectivul grupării, numărul intervalelor de variație poate
varia între 5 și 20 de intervale;
- O unitate statistică trebuie să aparțină unui singur interval de variație.
53
b. Indicatori ai statisticii descriptive
Indicatorii statisticii descriptive se calculează în mod identic ca în cazul variabilelor

discrete, luând în considerare în locul valorilor xi ale variabilelor, centrul intervalelor de
xi −1 + xi
variație ( xi' ) , calculat ca medie a celor două limite ale intervalelor: xi' = .
2
Exemplul 2.28. Calculul mediei aritmetice şi a abaterii standard pentru o distribuţie de

frecvenţe cu valori grupate pe intervale egale de variaţie
Se consideră distribuţia firmelor după numărul de angajaţi, prezentată în Tabelul 2.33.
Să se calculeze media aritmetică și abaterea standard a numărului de angajaţi.
Rezolvare
Pentru distribuţia firmelor după numărul de angajaţi, cu valorile grupate pe cinci
intervale de variaţie, am prezentat, în Tabelul 2.34, elementele de calcul necesare pentru
aflarea mediei şi abaterii standard.
Tabelul 2.34. Calculul mediei şi a abaterii standard în cazul unei serii cu valori grupate pe intervale
egale de variaţie
Număr Număr Mijlocul Produsele Diferențele Pătratele Ponderarea
angajaţi firme intervalului xi' ⋅ ni ( xi' − x ) diferențelor pătratelor
[xi-1,xi+1) (ni) de variaţie ( xi' − x ) 2 diferenţelor cu
(x )
'
i
frecvențele
absolute
( xi' − x ) 2 ⋅ ni
20-30 2 25 50 -22,14 490,1796 980,3592
30-40 4 35 140 -12,14 147,3796 589,5184
40-50 11 45 495 -2,14 4,5796 50,3756
50-60 8 55 440 7,86 61,7796 494,2368
60-70 3 65 195 1,.86 318,9796 956,9388
TOTAL n=28 - 1320 - - 3071,429
Media aritmetică se află aplicând formula:
 xi' ni 1320
x= i
= = 47.14 ≈ 47 angajaţi.
 ni 28
i
54
Interpretare: În medie, o firmă are 47 de angajaţi.
Abaterea standard se calculează aplicând formula:
 (xi' − x ) ni
2
3071.429
s= i
= = 10.47 ≈ 10 angajaţi.
 ni 28
i
Interpretare: În medie, numărul de angajaţi ai unei firme variază de la media grupului cu 10

angajaţi.
c. Reprezentare grafică
O distribuție după o variabilă cantitativă continuă poate fi reprezentată grafic folosind

histograma, curba frecvențelor și diagrama box-plot.
2.2. Variabile calitative
Variabilele calitative pot fi variabile nominale şi variabile ordinale. Ca și în cazul

variabilelor cantitative, prezentarea sintetică a valorilor unei variabile statistice calitative
poate fi realizată prin structurarea datelor într-o serie (distribuție) statistică, prin calculul
indicatorilor statisticii descriptive și prin reprezentarea grafică a seriei.

Structurarea datelor corespunzătoare unei variabile statistice calitative presupune
gruparea observațiilor sau unităților statistice pe valori (categorii) ale variabilei statistice X
într-un tabel de date.
Distribuția de frecvență este reprezentată de tabelul valorilor variabilei X și a frecvenței
de apariție a acestor valori.
Exemplul 2.29. Distribuția de frecvență a unei variabile calitative nominale

Pentru un eșantion format din 10 persoane, se înregistrează genul persoanei (masculin,
feminin) și se obțin următoarele rezultate : M, M, F, F, F, F, M, M, F, F.
Să se formeze distribuția frecvențelor absolute și relative.
55
Rezolvare
Distribuția frecvențelor absolute presupune numărarea persoanelor pentru fiecare gen în
parte (masculin și feminin), respectiv aflarea frecvențelor de apariție a fiecărei categorii. În
tabelul de date, în prima coloană se trec cele 2 categorii (masculin și feminin), iar în a doua
coloană se trec aceste frecvențe. Tabelul de date obținut se prezintă astfel :
Tabelul 2.35. Distribuția persoanelor după gen, folosind frecvenţe absolute

Genul persoanei (xi) Numărarea persoanelor în funcție de gen Număr persoane (ni)
Masculin …. 4
Feminin …… 6
TOTAL n=10
Interpretare: Din cele 10 persoane înregistrate, 4 persoane sunt de genul masculin, iar 6 sunt
persoane de genul feminin.
Distribuția frecvențelor relative presupune aflarea ponderii persoanelor de gen masculin

ni
și feminin, respectiv aflarea frecvențelor relative, f i = ⋅100.
n
Tabelul de date obținut se prezintă astfel :
Tabelul 2.36. Distribuția persoanelor după gen, folosind frecvenţe relative

Genul persoanei (xi) Pondere persoane (fi)
Masculin 40 f1 =
4
⋅ 100
10
Feminin 60 f2 =
6
⋅ 100
10
TOTAL 100
Interpretare: Din cele 10 persoane înregistrate, 40% sunt persoane sunt de genul masculin, iar
60% sunt persoane de genul feminin.
Exemplul 2.30. Distribuția de frecvență a unei variabile calitative ordinale

Pentru un eșantion format din 20 persoane, se înregistrează nivelul de studii absolvite
(studii liceale, studii universitare, studii post-universitare și doctorat) și se obțin următoarele
rezultate:
56
Universitar, Universitar, Post-universitar, Liceal, Post-universitar, Post-
universitar, Post-universitar, Universitar, Universitar, Universitar, Liceal, Liceal,
Liceal, Liceal, Universitar, Universitar, Universitar, Liceal, Doctorat, Doctorat.
Să se formeze distribuția frecvențelor absolute și relative.
Rezolvare
Distribuția frecvențelor absolute presupune numărarea persoanelor pentru fiecare nivel
de studii absolvite (studii liceale, studii universitare, studii post-universitare și doctorat) și
gruparea acestor rezultate într-un tabel de forma :
Tabelul 2.37. Distribuția persoanelor după nivelul de studii absolvite

Nivel studii (xi) Număr persoane (ni)
Studii liceale 6
Studii universitare 8
Studii post-universitare 4
Doctorat 2
TOTAL n=20
Interpretare: Din cele 20 persoane înregistrate, 6 persoane au absolvit studii liceale, 8

persoane au absolvit studii universitare, 4 persoane au studii post-universitare și 2 persoane au
doctorat.
Distribuția frecvențelor relative presupune aflarea ponderii persoanelor pentru fiecare

nivel de studii absolvite.
Tabelul de date obținut se prezintă astfel :
Tabelul 2.38. Distribuția persoanelor după nivelul de studii absolvite, folosind frecvenţe relative
Nivel studii (xi) Pondere persoane (fi)
Studii liceale 30 f1 =
6
⋅ 100
20
Studii universitare 40 f2 =
14
⋅ 100
20
Studii post-universitare 20 f3 =
18
⋅ 100
20
Doctorat 10 f4 =
10
⋅ 100
20
TOTAL 100
57
Interpretare: Din cele 20 persoane înregistrate, 30% au absolvit studii liceale, 40% au
absolvit studii universitare, 20% au studii post-universitare și 10% au doctorat.
Observație: Formarea distribuției de frecvență pentru variabilele ordinale presupune

ordonarea categoriilor variabilei de la inferior la superior.
b. Reprezentare grafică
O distribuție după o variabilă calitativă nominală sau ordinală poate fi reprezentată

grafic folosind diagramele cercul de structură (Pie chart) sau diagrama prin coloane (Bar
chart).
Exemplul 2.31. Reprezentarea grafică a variabilelor calitative

Să se reprezinte grafic distribuțiile de frecvență prezentate în tabelele 2.34 şi 2.35.
Rezolvare
Reprezentarea grafică a distribuției frecvențelor absolute și relative se poate realiza
folosind diagramele Pie Chart sau Bar Chart.
Figura 2.10. Distribuția persoanelor după nivelul de studii absolvite
58
Figura 2.11. Distribuția persoanelor după nivelul de studii absolvite
c. Indicatori ai statisticii descriptive
Pentru o variabilă calitativă nominală se poate afla modul, iar pentru o variabilă
calitativă ordinală se pot afla modul, mediana și quartilele.
Exemplul 2.32. Modul pentru o variabilă calitativă nominală

Pentru distribuția persoanelor după gen (masculin și feminin) prezentată în Tabelul
2.33, să se afle valoarea modului.
Rezolvare
Distribuția persoanelor după gen se prezintă astfel:
Tabelul 2.39. Distribuția persoanelor după gen

Genul persoanei (xi) Număr persoane (ni) Pondere persoane (fi)
Masculin 4 40
Feminin 6 60
TOTAL n=10 100
Aflarea modului presupune identificarea categoriei care corespunde frecvenței celei mai
mari. Frecvența absolută cea mai mare este 6, iar frecvența relativă cea mai mare este 60%.
Categoria asociată acesteia este genul « feminin ». Modul este reprezentat de această categorie
(feminin).
59
Interpretare: În eșantionul observat, cele mai multe persoane (6 persoane sau 60%) sunt de
genul feminin.
Exemplul 2.33. Mediana și quartilele pentru o variabilă calitativă ordinală

Pentru distribuția persoanelor după nivelul de studii absolvite, prezentată în Tabelul
2.38, să se afle valoarea mediană și quartila 3.
Rezolvare
Mediana
Pentru aflarea medianei, se parcurg etapele prezentate pentru o variabilă cantitativă
discretă, și anume:
20 + 1
2
tabelul de mai jos:
Tabelul 2.40. Distribuția persoanelor după nivelul de studii absolvite

Nivel studii (xi) Număr persoane (ni) Ni↓
Studii liceale 6 6
Studii universitare 8 14
Studii post-universitare 4 18
Doctorat 2 20
TOTAL n=20
- prima valoare N i ↓≥ U Me este ( N i ↓= 14) ≥ (U Me = 10,5) . În dreptul acestei valori se

citește mediana : Me este reprezentată de categoria Studii universitare.
Interpretare: 50% din numărul total de persoane au cel mult studiile universitare absolvite.
Quartila 3
Pentru aflarea quartilei 3, se parcurg etapele prezentate pentru o variabilă cantitativă
discretă, și anume:
3(20 + 1)
4
60
- se află prima valoare N i ↓≥ U Me , și anume : ( N i ↓= 17) ≥ (U Me = 15,75) . În dreptul
acestei valori se citește mediana : Me este reprezentată de categoria Studii post-
universitare.
Interpretare: 75% din numărul total de persoane au cel mult studiile post-universitare
absolvite.
61
US 3. ANALIZA UNEI SERII STATISTICE BIVARIATE
Cuprins
3.1. Structurarea datelor

3.2. Distribuția după o variabilă cantitativă (X) și o variabilă calitativă (Y)
3.3. Analiza statistică descriptivă a distribuției bivariate
Rezumat
În acest capitol sunt prezentate metodele de analiză statistică bivariată a datelor. Analiza
bivariată a datelor presupune analiza unor unități statistice după variația simultană a două
variabile. Pentru realizarea acestei analize, este necesară gruparea acestora într-un tabel cu
dubă intrare și calculul frecvențelor absolute și relative marginale, parțiale și condiționate.
Analiza statistică descriptivă a unui tabel cu dublă intrare (a unei distribuții bivariate) se poate
realiza prin calculul mediilor și varianțelor de grupă, a mediei și varianței pe total eșantion (în
cazul în care o variabilă dintre cele două este cantitativă).
Bibliografie
1. Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003

2. Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
3. James T. McClave, P. George Benson, Terry Sincich, Statistics for Business and
Economics, Pearson, Education New Jersey, 2008
4. Weiss, N, A., Elementary Statistics, Pearson, 2012
5. Wonnacott, H., Wonnacott, T., Statistiques, Economica, Paris, 1991.
62
US 3. ANALIZA UNEI SERII STATISTICE BIVARIATE
Analiza bivariată presupune analiza statistică a distribuției unor efective după variația
valorilor a două variabile în mod simultan.
3.1. Structurarea datelor
Structurarea datelor înregistrate pentru două variabile statistice, X și Y, presupune

gruparea observațiilor sau unităților statistice după variația simultană a valorilor xi și yj ale
celor două variabile. Efectivele care înregistrează simultan valorile xi și yj ale variabilelor X și
Y sunt notate cu nij.
3.1.1. Tabelul cu dublă intrare
Tabelul de date care prezintă aceste valori poartă denumirea de tabel cu dublă intrare.
Distribuția obținută este o distribuție bivariată definită de :
- variabila X : ( xi ), cu i=1,m;
- variabila Y : ( y j ), cu j=1,p;
- frecvențele absolute nij, cu i=1,m și j=1,p.
Exemplul 3.1. Distribuția de frecvență a unităților statistice după 2 variabile

Se înregistrează pentru un eșantion format din 10 persoane salariul lunar (sute lei) și
nivelul de studii absolvite (studii liceale, studii universitare și studii post-universitare) și se
obțin următoarele rezultate:
Nivel de studii Salariu
Liceale 10
Universitare 19
Liceale 12
Liceale 12
Universitare 22
Post-universitare 25
Universitare 22
Universitare 19
Universitare 22
Post-universitare 27
63
Să se formeze distribuția de frecvență.
Rezolvare
Pentru aceasta, se consideră variabilele:
X : Salariul, cu xi, i=1,6 (valorile 10, 12, 19,22,25,27);
Y : Nivelul de studii, cu yj, j=1,3 (valorile Liceale, Universitare, Post-universitare)
Formarea distribuției bivariate presupune parcurgerea următoarelor etape:
- se ordonează în sens crescător valorile variabilei X și se trec în prima coloană a unui
tabel;
- se ordonează categoriile variabilei Y;
- se numără persoanele care au un anumit nivel de studii și un anumit salariu. De
exemplu, numărul de persoane care au studii liceale și obțin un salariu lunar de 12 sute
lei este egal cu 2.
Rezultatele centralizate pentru toate valorile celor 2 variabile se prezintă astfel :
Tabelul 3.1. Distribuția bivariată de frecvență

Salariu/Nivel de studii Liceale Universitare Post-universitare
10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
Interpretare: O persoană are studii liceale și un salariu lunar de 10 sute lei, 2 persoane cu
studii liceale au un salariu de 12 sute lei etc.
3.1.2. Tipuri de variabile
Variabilele X și Y pot fi diferite din punctul de vedere al naturii lor și putem întâlni
următoarele situații:
- o variabilă cantitativă (discretă sau continuă) și o variabilă calitativă.
- ambele variabile cantitative, discrete și/sau continue;
- ambele variabile calitative, nominale și/sau ordinale;
64
Vom prezenta în continuare modul de analiză statistică pentru o variabilă cantitativă și o
variabilă calitativă.
3.2. Distribuția după o variabilă cantitativă (X) și o variabilă calitativă (Y)
Distribuția după o variabilă cantitativă discretă, X : ( xi ), cu i=1,m, și o variabilă
calitativă (nominală sau ordinală), Y : ( y j ), cu j=1,p, prezintă repartiția efectivelor sau
frecvențelor absolute nij după variația simultană a valorilor xi și yj. În cazul variabilelor
cantitative continue (grupate pe intervale de variație ( xi−1 − xi ) ) se consideră ca valori ale
xi −1 + xi
variabilei X centrul intervalelor de variabile, respectiv valorile xi' = .
2
În cele ce urmează, vom prezenta doar cazul variabilelor cantitative discrete. Pentru o
distribuție bivariată, se pot afla frecvențe absolute și relative, marginale, parțiale și
condiționate.
3.2.1. Frecvențe absolute marginale, parțiale și condiționate

a. Frecvențe absolute marginale
Frecvențele absolute marginale pot fi calculate pentru fiecare dintre variabilele X și Y.

Frecvențele absolute marginale pentru variabila X, notate ni• , reprezintă numărul total de
unități pentru fiecare valoare xi a variabilei X. Se află adunând unitățile totale care
înregistrează valoarea xi, astfel: ni• =  nij .
j
Frecvențele absolute marginale pentru variabila Y, notate n• j , reprezintă numărul total
de unități pe valori yj ale variabilei Y. Se află adunând unitățile totale care înregistrează
valoarea yj, astfel: n• j =  nij .
i
Exemplul 3.2. Frecvențe absolute marginale pentru variabilele X și Y

Se consideră distribuția unui eșantion de persoane după salariul lunar (X, sute lei) și
nivelul de studii absolvite (Y), prezentată astfel:
65
Tabelul 3.2. Distribuția unui eșantion de persoane după salariul lunar obținut, pe nivele de studii
10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
Să se afle frecvențele absolute marginale pentru variabila X și variabila Y.
Rezolvare
Frecvențele absolute marginale pentru variabila X ( ni• )
Frecvențele absolute marginale pentru variabila X: Salariu se află adunând numărul de
persoane pentru fiecare valoare a salariului, după cum urmează:
- Salariul lunar x1=10 sute lei este obținut de (1+0+0) persoane, deci n1• = 1 + 0 + 0 = 1
persoană;
- Salariul lunar x2=12 sute lei este obținut de (2+0+0) persoane, deci n2• = 2 + 0 + 0 = 2
persoane;
- ș.a.m.d.
Interpretare: Din numărul total de persoane din eșantion, o persoană are un salariu lunar de
10 sute lei, 2 persoane au 12 sute lei etc.
Frecvențele absolute marginale pentru variabila Y ( n• j )
Frecvențele absolute marginale pentru variabila Y: Nivel de studii se află adunând

numărul de persoane pentru fiecare nivel de studii absolvite, după cum urmează:
- Pentru nivelul de studii liceale, y1, avem (1+2+0+…+0) persoane, deci
n•1 = 1 + 2 + 0 + ... + 0 = 3 persoane;
- Pentru nivelul de studii universitare, y2, avem (0+0+2+2+…+0) persoane, deci
n•2 = 0 + 0 + 2 + 2 + 0 + 0 = 4 persoane ;
- Pentru nivelul de studii post-universitare, y3, avem 3 persoane, deci
n•3 = 0 + 0 + 0 + 0 + 1 + 2 = 3 persoane.
66
Interpretare: Din numărul total de persoane din eșantion, 3 persoane au studii liceale, 4
persoane au studii universitare și 3 persoane au studii post-universitare.
Observație: Frecvențele marginale sunt folosite pentru a construi distribuțiile marginale în X,

respectiv Y (prezentate în paragraful 3.2.3).
b. Frecvențe absolute parțiale
Frecvențele absolute parțiale sunt efectivele nij care înregistrează în mod simultan
valorile xi pentru variabila X și yj pentru variabila Y.
Exemplul 3.3. Frecvențe absolute parțiale

Se consideră distribuția unui eșantion de persoane după salariul lunar (X, sute lei)
nivelul de studii absolvite (Y) și prezentată astfel:
10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
Să se afle frecvența absolută parțială n32.
Rezolvare
Frecvența absolută parțială n32 este reprezentată de numărul de persoane care au un
salariu lunar egal cu x3=19 sute lei și au un nivel de studii universitare (y2). Această frecvență
este n32=2.
Interpretare: Din numărul total de persoane din eșantion, 2 persoane au un salariu de 19 sute
lei și au studiile universitare absolvite.
67
c. Frecvențe absolute condiționate
Frecvențele absolute condiționate pot fi aflate pentru fiecare valoare xi a variabilei X,

respectiv pentru fiecare valoare yj a variabilei Y.
Frecvențele absolute condiționate de o valoare fixă xi a variabilei X sunt frecvențele
absolute nij înregistrate pe valori yj (condiționate de un nivel fix al variabilei X: X=xi).
Frecvențele absolute condiționate de o valoare fixă yj a variabilei Y sunt frecvențele
absolute nij înregistrate pe valori xi (condiționate de un nivel fix al variabilei Y: Y= yj).
Exemplul 3.4. Frecvențe absolute condiționate

Pentru distribuția prezentată în tabelul 3.1, să se precizeze frecvențele absolute
condiționate de nivelul X=x2 și frecvențele absolute condiționate de nivelul Y=y3.
Rezolvare
Frecvențele absolute condiționate de nivelul X=x2
Nivelul de salariu corespunzător valorii x2 este 12 sute lei. Pentru această valoare,
frecvențele absolute condiționate sunt: 2, 0, 0.
Interpretare: Din numărul total de persoane care au un salariu lunar de 12 sute lei, 2 persoane
au studii liceale și nicio persoană nu are studii universitare sau post-universitare.
Frecvențele absolute condiționate de nivelul Y=y3

Nivelul de studii corespunzător valorii y3 este nivelul post-universitar. Pentru această
valoare, frecvențele absolute condiționate sunt: 0,0,0,0,1,2.
Interpretare: Din numărul total de persoane care au studii post-universitare, nicio persoană nu
are un salariu lunar de 10, 12, 19 sau 22 sute lei, o persoană are 25 sute lei și 2 persoane au 27
sute lei.
Observație: Frecvențele condiționate sunt folosite pentru a forma distribuția condiționată în X,

respectiv Y (prezentate în paragraful 3.2.4).
68
3.2.2. Frecvențe relative marginale, parțiale și condiționate
a. Frecvențe relative marginale
Frecvențele relative marginale pentru variabila X, notate fi• , reprezintă ponderea

unităților (frecvențelor absolute marginale ale variabilei X) pe valori xi ale variabilei X. Se
ni•
calculează astfel: f i• = .
n
Frecvențele relative marginale pentru variabila Y, notate f • j , reprezintă ponderea
unităților (frecvențelor absolute marginale ale variabilei Y) pe valori yj ale variabilei Y. Se

n• j
calculează astfel: f • j = .
n
Exemplul 3.5. Frecvențe relative marginale

10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
Să se afle frecvențele relative marginale pentru variabila X și variabila Y.
Rezolvare
Frecvențele relative marginale pentru variabila X ( f i• )
Frecvențele relative marginale pentru variabila X: Salariu se află împărțind frecvența
absolută marginală (ni.) la numărul total de persoane din eșantion, după cum urmează:
- Salariul lunar x1=10 sute lei este obținut de 1 persoană din cele 10 persoane din
n1• 1
eșantion, deci f1• = = = 0,10 sau 10%;
n 10
69
- Salariul lunar x2=12 sute lei este obținut de 2 persoane dintr-un total de 10, deci
n2• 2
f1• = = = 0,20 sau 20%;
n 10
- ș.a.m.d.
Interpretare: Din numărul total de persoane din eșantion, 10% au un salariu lunar de 10 sute
lei, 20% au 12 sute lei etc.
Frecvențele absolute marginale pentru variabila Y ( f • j )
Frecvențele absolute marginale pentru variabila Y: Nivel de studii se află împărțind

frecvența absolută marginală (n.j) la numărul total de persoane din eșantion, după cum
urmează:
- Pentru nivelul de studii liceale, y1, avem 3 persoane dintr-un total de 10, deci
n•1 3
f •1 = = = 0,30 sau 30%;
n 10
- Pentru nivelul de studii universitare, y2, avem 4 persoane din 10, deci
n•2 4
f •2 = = = 0,40 sau 40%;
n 10
- Pentru nivelul de studii post-universitare, y2, avem 3 persoane din 10, deci
n•3 3
f •3 = = = 0,30 sau 30%.
n 10
Interpretare: Din numărul total de persoane din eșantion, 30% au studii liceale, 40% au studii
universitare și 30% au studii post-universitare.
b. Frecvențele relative parțiale (fij)
Frecvențele relative parțiale reprezintă ponderea efectivelor nij care înregistrează în mod
simultan valorile xi pentru variabila X și yj pentru variabila Y. Se calculează după relația:
nij
f ij = .
n
Exemplul 3.6. Frecvențe relative parțiale

70
10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
Să se afle frecvența relativă parțială f32.
Rezolvare
Frecvența relativă parțială f32 este reprezentată de ponderea persoanelor care au un
salariu lunar egal cu x3=19 sute lei și au un nivel de studii universitare (y2). Această frecvență
n32 2
este f 32 = = = 0,20 sau 20%.
n 10
Interpretare: Din numărul total de persoane din eșantion, 20% au un salariu de 19 sute lei și
au studiile universitare absolvite.
c. Frecvențe relative condiționate
Frecvențele relative condiționate pot fi aflate pentru fiecare valoare xi a variabilei X,

respectiv pentru fiecare valoare yj a variabilei Y.
Frecvențele relative condiționate de o valoare fixă xi a variabilei X sunt frecvențele
nij
relative: f j / i = , cu i valoare fixă.
ni•
Frecvențele relative condiționate de o valoare fixă yj a variabilei Y sunt frecvențele
nij
relative: f i / j = , cu j valoare fixă.
n• j
Exemplul 3.7. Frecvențe relative condiționate

Pentru distribuția prezentată în tabelul 3.1, să se precizeze frecvențele relative
condiționate de nivelul X=x2 și frecvențele relative condiționate de nivelul Y=y3.
71
Rezolvare
Frecvențele relative condiționate de nivelul X=x2
Nivelul de salariu corespunzător valorii x2 este 12 sute lei. Pentru această valoare,
frecvențele absolute condiționate sunt: 2, 0, 0. Numărul total de persoane cu salariul de 12
sute lei ( n 2• ) este deci 2+0+0=2 persoane.
Ponderea persoanelor care au un salariu de 12 sute lei pe diferite nivele de studii
absolvite este:
n1 j 2
- Pentru nivelul de studii liceale: f j /1 = = = 1 sau 100%;
n1• 2
n2 j 0
- Pentru nivelul de studii universitare: f j / 2 = = = 0;
n2• 2
n3 j 0
- Pentru nivelul de studii post-universitare: f j / 3 = = = 0.
n3• 2
Interpretare: Din numărul total de persoane care au un salariu lunar de 12 sute lei, toate
persoanele (100%) au studii liceale (nicio persoană nu are studii universitare sau post-
universitare).
Frecvențe relative condiționate de nivelul Y=y3

Nivelul de studii corespunzător valorii y3 este nivelul post-universitar. Pentru această
valoare, frecvențele absolute condiționate sunt: 0,0,0,0,1,2. Număarul total de persoane cu
studii post-universitare ( n •3 ) este deci 0+0+..+1+2=3 persoane.
Ponderea persoanelor care au studii post-universitare pe nivele de salariu se calculează
astfel:
ni 3 0
- Pentru salariul de 10 sute lei: f i / 3 = = = 0;
n•3 3
ni 3 0
- Pentru salariul de 12 sute lei: f i / 3 = = = 0;
n•3 3
M
ni 3 1
- Pentru salariul de 25 sute lei: f i / 3 = = = 0,33 ;
n•3 3
ni 3 2
- Pentru salariul de 27 sute lei: f i / 3 = = = 0,67 .
n•3 3
72
are un salariu lunar de 10, 12, 19 sau 22 sute lei, 33% au 25 sute lei și 67% au 27 sute lei.
3.2.3. Distribuții marginale
Folosind frecvențele absolute sau relative marginale, plecând de la o distribuție bivariată

se pot forma două distribuții marginale în X, respectiv în Y.
a. Distribuția marginală în X
Distribuția marginală în X este formată din valorile xi ale variabilei X și frecvențele

absolute sau relative marginale, ni• , respectiv fi• .
Forma generală a acestei distribuții este:
Tabelul 3.6. Distribuția marginală în X

Valori ale variabilei X (xi) Frecvențe absolute marginale ( ni• ) Frecvențe relative marginale ( f i• )
x1 n1• f1•
x2 n 2• f 2•
M M M
xi ni• f i•
M M M
xm nm• f m•
TOTAL n 1
Exemplul 3.8. Distribuția marginală în X

Pentru distribuția persoanelor după salariul lunar (X, sute lei) și nivelul de studii (Y),
prezentată în tabelul 3.1, să se formeze distribuția marginală în X.
Rezolvare
Pentru formarea distribuției marginale, se calculează frecvențele absolute și relative
marginale ni• , respectiv fi• .
Aceste valori sunt prezentate în ultimele coloane ale tabelelor de mai jos :
73
Tabelul 3.7. Distribuția frecvențelor absolute marginale în X
Salariu/ Nivel de studii Liceale Universitare Post-universitare TOTAL ( ni• )
10 1 0 0 1
12 2 0 0 2
19 0 2 0 2
22 0 2 0 2
25 0 0 1 1
27 0 0 2 2
TOTAL 10
Tabelul 3.8. Distribuția frecvențelor relative marginale în Y

Salariu/ Nivel de studii Liceale Universitare Post-universitare TOTAL ( f i• )
10 1 0 0 0,10
12 2 0 0 0,20
19 0 2 0 0,20
22 0 2 0 0,20
25 0 0 1 0,10
27 0 0 2 0,20
TOTAL 1
Distribuția marginală în X se prezintă astfel:

Salariu Frecvențe absolute ( ni• ) Frecvențe relative ( f i• )
10 1 0,10
12 2 0,20
19 2 0,20
22 2 0,20
25 1 0,10
27 2 0,20
TOTAL 10 1
Interpretare: Din numărul total de persoane, o persoană, care reprezintă 10% din numărul
total de persoane din eșantion, are un salariu lunar de 10 sute lei; 2 persoane, care reprezintă
20% din total, au un salariu de 12 sute lei etc.
74
b. Distribuția marginală în Y
Distribuția marginală în Y este formată din valorile yj ale variabilei Y și frecvențele

absolute sau relative marginale, n• j , respectiv f • j .
Forma generală a acestei distribuții este:
Tabelul 3.10. Distribuția marginală în Y

Valori ale variabilei Y (yj) Frecvențe absolute marginale ( n• j ) Frecvențe relative marginale ( f• j )
y1 n•1 f •1
y2 n• 2 f •2
M M M
yi n• j f• j
M M M
yp n• p f• p
TOTAL n 1
Exemplul 3.9. Distribuția marginală în Y

Pentru distribuția persoanelor după salariul lunar (X, sute lei) și nivelul de studii (Y),
prezentată în tabelul 3.1, să se formeze distribuția marginală în Y.
Rezolvare
Pentru formarea distribuției marginale, se calculează frecvențele absolute și relative
marginale n• j , respectiv f • j . Aceste valori sunt prezentate în ultimele coloane ale tabelelor
de mai jos :
Tabelul 3.11. Distribuția frecvențelor absolute marginale în Y
Salariu/ Nivel de studii Liceale Universitare Post-universitare
10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
TOTAL ( n• j ) 3 4 3 10
75
Tabelul 3.12. Distribuția frecvențelor relative marginale în Y
10 1 0 0
12 2 0 0
19 0 2 0
22 0 2 0
25 0 0 1
27 0 0 2
TOTAL ( f• j ) 0,30 0,40 0,30 1
Distribuția marginală în Y se prezintă astfel :
Tabelul 3.13. Distribuția marginală în Y

Nivel de studii Frecvențe absolute ( ni• ) Frecvențe relative ( f i• )
Liceale 3 0,30
Universitare 4 0,40
Post-universitare 3 0,30
TOTAL 10 1
Interpretare: Din numărul total de persoane, 3 persoane, care reprezintă 30% din numărul
total de persoane din eșantion, au studii liceale; 4 persoane, care reprezintă 40% din total, au
studii universitare și 3 persoane, care reprezintă 30% au studii post-universitare.
Observație: Distribuția marginală în X prezintă structura efectivelor pe nivele de salarizare,

iar distribuția marginală în Y prezintă structura pe nivele de studii absolvite.
3.2.4. Distribuții condiționate
Folosind frecvențele absolute sau relative condiționate, plecând de la o distribuție

bivariată se pot forma (m+p) distribuții condiționate.
Distribuția condiționată a variabilei X este definită de valorile xi și frecvențele absolute
(nij) sau relative (fi/j) condiționate de un nivel fix al lui Y: Y=yj.
Distribuția condiționată a variabilei Y este definită de valorile yj și frecvențele absolute
(nij) sau relative (fj/i) condiționate de un nivel fix al lui X: X= xi.
76
Exemplul 3.10. Distribuții condiționate în X și Y
Pentru distribuția prezentată în tabelul 3.1, să se formeze distribuția variabilei X
condiționată de nivelul Y=y3 și distribuția variabilei Y condiționată de nivelul X=x2 .
Rezolvare
Distribuția condiționată X/ Y=y3
Nivelul de studii corespunzător valorii y3 este nivelul post-universitar. Distribuția pe
nivele de salarii pentru persoanele cu studii post-universitare, folosind frecvențe absolute și
relative condiționate, se prezintă astfel:
Tabelul 3.14. Distribuția persoanelor cu studii post-universitare pe nivele de salarii

Salariu Număr persoane Ponderea persoanelor
10 0 0
12 0 0
19 0 0
22 0 0
25 1 0,33
27 2 0,67
Total ( n• j ) 3 1
are un salariu lunar de 10, 12, 19 sau 22 sute lei; o persoană, care reprezintă 33% din numărul
total de persoane, are 25 sute lei și 2 persoan3, care reprezintă 67% din numărul total de
persoane are 67%, au 27 sute lei.
Distribuția condiționată Y/ X=x2

Nivelul de salariu corespunzător valorii x2 este 12 sute lei. Distribuția pe nivele de studii
absolvite pentru persoanele care au un salariu de 12 sute lei, folosind frecvențe absolute și
relative condiționate, se prezintă astfel:
Tabelul 3.15. Distribuția pe nivele de studii a persoanelor care au un salariu de 12 sute lei
Nivel de studii Număr persoane Ponderea persoanelor
Liceale 2 1
Universitare 0 0
Post-universitare 0 0
Total 2 1
77
Interpretare: Din numărul total de persoane care au un salariu lunar de 12 sute lei, toate
persoanele (100%) au studii liceale (nicio persoană nu are studii universitare sau post-
universitare).
3.3. Analiza statistică descriptivă a distribuției bivariate
Analiza statistică descriptivă a unei distribuții bivariate după o variabilă cantitativă (X)
și o variabilă calitativă (Y) presupune, ca și în cazul analizei univariate, aprecierea tendinței
centrale (mediei variabilei X) și dispersiei valorilor variabilei X față de nivelul mediu. În
acest caz, însă, analiza descriptivă (calculul mediei și varianței variabilei X) se realizează pe
grupe (categorii) ale variabilei Y.
3.3.1. Media pe total eșantion ( x )
Aprecierea tendinței centrale a variabilei cantitative se realizează prin calculul mediei

variabilei X sau mediei pe total eșantion.
Media variabilei X poate fi calculată atât ca medie a valorilor xi, considerând distribuția
marginală a variabilei X, cât și ca medie a mediilor calculate pentru fiecare grupă (categorie) a
variabilei calitative Y.
a. Media pe total calculată pe baza distribuției marginale ( x )
Ca și în cazul unei distribuții univariate, considerând frecvențele absolute și relative

marginale, ni• și fi• , media se calculează după relațiile:
 xi ⋅ ni•
x= i
=  xi ⋅ f i• .
n i
78
Exemplul 3.11. Media pe total eșantion
Se consideră distribuția marginală prezentată în tabelul de mai jos:

Salariu Frecvențe absolute ( ni• ) Frecvențe relative ( f i• )
10 1 0,10
12 2 0,20
19 2 0,20
22 2 0,20
25 1 0,10
27 2 0,20
Total 10 1
Să se calculeze salariul mediu pe total eșantion.
Rezolvare
Salariul mediu pe total eșantion se calculează astfel :
- folosind frecvențe absolute marginale :
 x ⋅ni i•
10 ⋅ 1 + 12 ⋅ 2 + ... + 27 ⋅ 2
x= i
= = 19 ,50 sute lei
n 10
- folosind frecvențe absolute marginale :
x =  xi ⋅ f i• = 10 ⋅ 0,10 + 12 ⋅ 0,20 + ... + 27 ⋅ 0,20 = 19,50 sute lei
i
Interpretare: Salariul mediu al persoanelor din eșantionul observat este de 19,5 sute lei.
b. Media pe total calculată pe baza mediilor condiționate (pe grupe) ( x j )
Pentru o variabilă cantitativă, X, se pot calcula medii pentru fiecare categorie (grupă) a
variabilei Y. Mediile pe categorii ale variabilei Y se calculează astfel:
 x ⋅n i ij
xj = i
, cu i=1, m și j=1, p.
n• j
Folosind mediile condiționate pe grupe, se poate calcula media pe total ca o medie a

mediilor condiționate, astfel:
79
x j ⋅ n• j
x= j
.
n
Exemplul 3.12. Medii condiționate (pe grupe)
Pentru distribuția din tabelul 3.1, să se calculeze salariile medii pentru persoanele cu
studii liceale, universitare și post-universitare.
Rezolvare
Distribuțiile condiționate pentru cele 3 nivele de studii se prezintă astfel:
Tabelul 3.17. Distribuțiile condiționate de valorile variabilei Y

Studii liceale Studii universitare Studii post-universitare
Salariu Nr. persoane Salariu Nr. persoane Salariu Nr. persoane
10 1 10 0 10 0
12 2 12 0 12 0
19 0 19 2 19 0
22 0 22 2 22 0
25 0 25 0 25 1
27 0 27 0 27 2
Total 3 Total 4 Total 3
Salariile medii pentru fiecare nivel de studii se calculează astfel :

- pentru nivelul de studii liceale:
10 ⋅ 1 + 12 ⋅ 2 + 19 ⋅ 0 + ... + 27 ⋅ 0
x1 = = 11,333 sute lei;
3
- pentru nivelul de studii universitare:
10 ⋅ 0 + 12 ⋅ 0 + 19 ⋅ 2 + 22 ⋅ 2 + ... + 27 ⋅ 0
x2 = = 20,50 sute lei;
4
- pentru nivelul de studii post-universitare:
10 ⋅ 0 + 12 ⋅ 0 + ... + 25 ⋅ 1 + 27 ⋅ 2
x3 = = 26,333 sute lei.
3
Interpretare: Salariul mediu al persoanelor cu studii liceale este de 11,333 sute lei, al
persoanelor cu studii universitare este de 20,5 sute lei iar al persoanelor cu studii post-
universitare este de 26,333 sute lei.
80
Exemplul 3.13. Calculul mediei pe total folosind mediile condiționate
Pentru distribuția din tabelul 3.17, să se calculeze salariul mediu pentru eșantionul
observat, știind că : x1 = 11,333 sute lei, x2 = 20,50 sute lei și x3 = 26,333 sute lei.
Rezolvare
Media pe total se calculează ca o medie ponderată astfel :
11,333 ⋅ 3 + 20,50 ⋅ 4 + 26,333 ⋅ 3
x= = 19,5 sute lei.
10
Interpretare: Salariul mediu al persoanelor din eșantionul observat este de 19,5 sute lei.
Observație: Media pe total (19,5 sute lei) este aceiași folosind distribuția marginală în X sau
mediile condiționate oe grupe ale variabilei Y.
3.3.2. Varianța pe total eșantion ( s 2 )
Aprecierea dispersiei la nivelul eșantionului se realizează prin calculul varianței. În

cazul observării unei variabile cantitative (X) pe grupe sau categorii ale unei variabile
calitative Y, pentru a explica variația valorilor xi față de media lor, variația totală se
descompune în următoarele componente:
- Variația intra-grupe sau variația în interiorul fiecărei grupe a variabilei calitative.
Măsurarea variației intra-grupe se realizează prin calculul varianței intra-grupe. Pentru
a aprecia varianța intra-grupe la nivelul întregului eșantion, se calculează media
acestor varianțe de grupă. Acest indicator măsoară influența factorilor aleatori asupra
variației totale.
- Variația inter-grupe sau variația mediei fiecărei grupe față de media totală. Măsurarea
variației inter-grupe se realizează prin calculul varianței inter-grupe. Această varianță
măsoară influența factorilor esențiali (de grupare) asupra variației totale.
Relația de descompunere a varianței totale poate fi scrisă astfel:

Varianța totală = Varianța intra-grupe + Varianța inter-grupe
81
a. Varianța intra-grupe
Varianța intra-grupe la nivelul întregului eșantion se calculează ca medie a varianțelor

calculate la nivelul fiecărei grupe a variabilei calitative Y. Varianța calculată pe fiecare grupă
se numește și varianță condiționată (pe grupe).
a.1. Varianța condiționată (pe grupe) ( s 2j )
Varianța condiționată (pe grupe) măsoară variația valorilor unei variabile X pe categorii
(grupe) ale unei variabile Y. Considerând variabila cantitativă X, varianțele condiționate,
pentru fiecare grupă j a variabilei Y, se calculează astfel :
 ( x i − x j ) ⋅ nij
2
s =
2
j
i
.
n• j
Aceste varianțe măsoară omogenitatea unei grupe și permit aprecierea reprezentativității

mediei pe fiecare grupă a variabilei Y.
Exemplul 3.14. Calculul varianțelor condiționate (pe grupe)

Pentru distribuția din tabelul 3.1, să se calculeze varianțele condiționate pentru cele 3
categorii de nivel de studii absolvite, știind că : x1 = 11,333 sute lei, x 2 = 20 ,50 sute lei și
x 3 = 26,333 sute lei.
Rezolvare
Distribuțiile condiționate pentru cele 3 nivele de studii se prezintă astfel :
Tabelul 3.18. Distribuțiile condiționate de valorile variabilei Y

Salariu Nr. persoane Salariu Nr. persoane Salariu Nr. persoane
10 1 10 0 10 0
12 2 12 0 12 0
19 0 19 2 19 0
22 0 22 2 22 0
25 0 25 0 25 1
27 0 27 0 27 2
Total 3 Total 4 Total 3
82
Varianțele condiționate pe grupe se calculează astfel :
(10 − 11,333) 2 ⋅ 1 + (12 − 11,333) 2 ⋅ 2 + ... + (27 − 11,333) 2 ⋅ 0
s12 = = 0,8889 ;
3
(10 − 20,50) 2 ⋅ 0 + (12 − 20,50) 2 ⋅ 0 + (19 − 20,50) 2 ⋅ 2 + ... + (27 − 20,50) 2 ⋅ 0
s =2
2 = 2,25 ;
4
(10 − 26,333) 2 ⋅ 0 + ... + (25 − 26,333) 2 ⋅1 + (27 − 26,333) 2 ⋅ 2
s =
2
3 = 0,8889 .
3
Interpretare: Varianțele condiționate nu se interpretează. Pentru aprecierea variației trebuie

calculate abaterile standard.
Exemplul 3.15. Aprecierea omogenității grupelor

Se cunosc mediile și varianțele pentru 3 nivele de studii absolvite, prezentate astfel:

x1 = 11,333 sute lei x 2 = 20 ,50 sute lei x 3 = 26,333 sute lei
s12 = 0,8889 s 22 = 2,25 s 32 = 0,8889

Se cere să se aprecieze omogenitatea fiecărei grupe.
Rezolvare
Pentru aprecierea omogenității fiecărei grupe, se calculează coeficientul de variație
astfel:
s1 0,8889
v1 = ⋅100 = ⋅100 = 8,32%
x1 11,333
s2 2,25
v2 = ⋅100 = ⋅100 = 7,31%
x2 20,50
s3 0,8889
v3 = ⋅100 = ⋅100 = 3,58%
x3 26,333
83
Interpretare: Valorile coeficienților de variație (mai mici decât 50%) evidențiază faptul că
toate cele 3 grupe de studii absolvite sunt omogene din punctul de vedere al salariului lunar,
iar mediile calculate sunt reprezentative pentru fiecare grupă.
2
a.2. Media varianțelor de grupă ( s )
Pentru a măsura variația intra-grupe la nivelul eșantionului observat, se calculează

media varianțelor de grupă. Considerând varianțele condiționate calculate pentru fiecare grupă
j a variabilei Y ( s 2j ), media varianțelor de grupă se calculează astfel :
 sj
2
⋅ n• j
s2 =
j
.
n
Media varianțelor de grupă arată influența factorilor aleatori asupra variației salariului.
Exemplul 3.16. Media varianțelor de grupă

Se cunosc mediile și varianțele pentru cele 3 nivele de studii absolvite, prezentate astfel:

s12 = 0,8889 s 22 = 2,25 s 32 = 0,8889

n•1 = 3 n•2 = 4 n •3 = 3
Se cere să se măsoare influența factorilor aleatori asupra variației salariului.
Rezolvare
Pentru aprecierea influenței factorilor aleatori asupra variației salariului se calculează
media varianțelor de grupă astfel :
0,8889 ⋅ 3 + 2,25 ⋅ 4 + 0,8889 ⋅ 3
s2 = = 1,433
10
84
2
b. Varianța inter-grupe ( s x j )
Varianța inter-grupe se calculează ca varianța mediilor de grupă ( x j )față de media lor
( x ), astfel:
 (x j − x ) 2 ⋅ n• j
s x2j = j
.
n
Varianța mediilor de grupă față de media lor arată influența factorilor esențiali, de
grupare asupra variației salariului (variația inter-grupe).
Exemplul 3.17. Varianța inter-grupe

Se cunosc mediile și varianțele pentru cele 3 nivele de studii absolvite, prezentate astfel:

s12 = 0,8889 s 22 = 2,25 s 32 = 0,8889

n•1 = 3 n•2 = 4 n•3 = 3
Se cunoaște că media pe total este 19,5 sute lei.

Se cere să se măsoare influența factorilor esențiali asupra variației salariului.
Rezolvare
Pentru aprecierea influenței factorilor esențiali asupra variației salariului se calculează
varianța mediilor de grupă față de media lor astfel:
(11,333 − 19 ,5) 2 ⋅ 3 + ( 20 ,50 − 19 ,5) 2 ⋅ 4 + ( 26 ,333 − 19 ,5) 2 ⋅ 3
s x2j = = 3,44 .
10
c. Varianța totală ( s 2 )
Varianța totală este suma varianței intra-grupe și a varianței inter-grupe.

s 2 = s 2 + s x2j .
Plecând de la această relație, se pot calcula 2 coeficienți, k1 și k2, după cum urmează:
85
s x2j
- Coeficientul k1 = ⋅ 100 măsoară influența factorilor esențiali asupra variației
s2
variabilei X;
s2
- Coeficientul k 2 = ⋅ 100 măsoară influența factorilor aleatori asupra variației
s2
variabilei X.
Suma acestor 2 coeficienți este 100, astfel încât se poate considera că atunci când k1>k2,
factorii esențiali au o influență mai mare asupra variației variabilei X față de factorii aleatori.
Exemplul 3.18. Măsurarea influenței factorilor esențiali și aleatori asupra variației

Pentru distribuția unui eșantion de persoane după salariul obținut și nivelul de studii, se
cunosc următoarele rezultate :
s 2 = 1,433 ; s x2j = 3,44 .
Se cere să se aprecieze care factori (esențiali sau aleatori) au o influență mai mare
asupra variației salariului.
Rezolvare
Pentru a măsura influența factorilor esențiali și aleatori asupra variației unei variabile, se
află varianța totală :
s 2 = s x2j + s 2 = 3,44 + 1,433 = 4,873 .
Coeficientul care măsoară influența factorilor esențiali asupra variației salariului este:
s x2j 3,44
k1 = 2
⋅ 100 = ⋅ 100 = 70,59 % ;
s 4,873
Coeficientul care măsoară influența factorilor aleatori asupra variației salariului este:
s2 1,433
k2 = 2
⋅ 100 = ⋅ 100 = 29,41% .
s 4,873
Interpretare: Coeficientul (k1=70,59%)>(k2=29,41%) ceea ce arată că factorii esențiali au o
influență mai mare asupra variației variabilei X față de factorii aleatori.
86
PARTEA A DOUA. STATISTICĂ INFERENŢIALĂ
US4. NOŢIUNI ŞI NOTAŢII FOLOSITE ÎN STATISTICA INFERENŢIALĂ
Cuprins
4.1. Populaţie şi eşantion

4.2. Parametri şi estimaţii
4.3. Noţiunea de probabilitate
4.4. Abaterea standard şi distribuţia normală
4.5. Distribuţia Student
4.6. Distribuţia de selecţie a mediei
Rezumat
În acest capitol sunt prezentate cele mai importante noțiuni folosite în inferența
statistică: populație statistică și eșantion, parametri și estimații, distribuții de selecție.
Fundamentele inferenței statistice sunt estimarea și testarea statistică. Caracterizarea unei
populații în mod indirect, prin extragerea unui eșantion din aceasta, presupune prelucrarea
datelor la nivelul eșantionului extras, respectiv calculul unor indicatori statistici (medie,
varianță, proporție), care se numesc estimații. Aceste mărimi se folosesc pentru a estima
parametrii unei populații (media populației, varianța populației, proporția unei categorii la
nivelul unei populații), care nu pot fi cunoscuți în mod direct.
Bibliografie

4. Saporta, G., Probabilités, analyse des données et statistique, Editura Technip, Paris, 1990
87
US4. NOŢIUNI ŞI NOTAŢII FOLOSITE ÎN STATISTICA
INFERENŢIALĂ
Statistica inferenţială are ca obiectiv cunoaşterea unei populaţii în mod indirect, prin
prelucrarea datelor la nivelul unui eşantion extras aleatoriu din aceasta. Inferenţa statistică
presupune estimarea parametrilor unei populaţii şi testarea ipotezelor statistice.
4.1. Populaţie şi eşantion
Observarea şi înregistrarea valorilor unei variabile pentru toate unităţile populaţiei

presupune o observare exhaustivă, totală. Acest procedeu se aplică, de exemplu, în cazul
recensământului unei populaţii, când sunt înregistrate mai multe caracteristici ale populaţiei
(vârsta, categoria socio-profesională, sexul persoanei etc.), la un moment de referinţă.
Volumul unei populaţii se notează cu N.
Observarea şi înregistrarea valorilor unei variabile pentru anumite unităţi statistice
extrase dintr-o populaţie presupune o observare parţială. În acest caz, se observă doar un
eşantion reprezentativ extras din populaţie. Inferenţa statistică are ca obiectiv cunoaşterea
unei populaţii în mod indirect, prin prelucrarea datelor la nivelul unui eşantion extras din
aceasta. Volumul eşantionului se notează cu n. Avantajele cercetării prin sondaj decurg, în
principal, din costurile reduse de obţinere a datelor statistice.
4.2. Parametri şi estimaţii
Parametrii reprezintă mărimi reale dar necunoscute prin care poate fi caracterizată o
populaţie. De exemplu, o populaţie poate fi caracterizată folosind un indicator al tendinţei
centrale, cum ar fi media populaţiei ( µ ) şi un indicator al dispersiei, cum ar fi abaterea medie
pătratică ( σ ).
Aceste mărimi sunt estimate prin prelucrarea datelor înregistrate la nivelul unui
eşantion, proces în urma căruia se obţin estimaţii ale parametrilor populaţiei. De exemplu,
prin înregistrarea valorilor unei variabile la nivelul unui eşantion, pot fi calculate media
eşantionului ( x ) şi abaterea medie pătratică ( s ).
Notaţiile folosite pentru definirea parametrilor şi estimaţiilor sunt prezentate în tabelul
de mai jos.
88
Estimaţii Parametri
(eşantion) (populaţie)
Media x µ
Varianţa s2 σ2
Abaterea standard s σ
Proporţia p π
4.3. Noţiunea de probabilitate
DEFINIȚIE Probabilitatea (p) ca un anumit eveniment să se întâmple este raportul dintre

numărul cazurilor favorabile ale unui experiment (n) și numărul total de cazuri
n
ale respectivului eveniment (N): p =
N
Prin experiment înțelegem o acțiune al cărei rezultat nu poate fi anticipat exact, iar prin
eveniment înțelegem unul dintre rezultatele posibile ale acestui experiment.
Probabilitatea este un număr real, cuprins între 0 și 1. Valoarea p=0 corespunde
imposibilităţii realizării evenimentului sau evenimentul imposibil, iar valoarea p=1
corespunde evenimentului cert sau sigur.
Observaţie:
Probabilitatea este definită ca un caz limită al frecvenţei, adică este frecvenţa relativă de
apariţie a unui eveniment (fi).
Exemplul 4.1. Calculul probabilităţii de apariţie a unui eveniment

Considerând aruncarea a două zaruri, pentru care există un total de 36 de evenimente
posibile, așa cum sunt prezentate în figura 4.1, se cere să se afle:
a) care este probabilitatea ca, după o aruncare a zarurilor, suma de pe fețele celor două
zaruri să fie egală cu 4?
b) care este probabiltatea ca, după o aruncare a zarurilor, suma de pe fețele celor două
zaruri să fie mai mică sau egală cu 8?
89
Figura 4.1. Evenimentele posibile în cazul aruncării
arunc simultane a douăă zaruri
Rezolvare
a) Există 4 cazuri când suma de pe fețele celor două zaruri este egală cu 4, și anume:
Având în vedere căă în total sunt 36 de cazuri posibile, probabilitatea ca suma de pe fețele
fe celor
două zaruri să fie egală cu 4 este egală
egal cu 4/36=0.11 sau 11%.
b) Putem considera valorile posibile ale fiecăruia dintre cele două zaruri (1, 2, 3, 4, 5,
6) ca valori ale unor variabile numerice discrete. Variabila care rezultă prin însumarea
numerelor de pe cele două zaruri este tot o variabilă discretă ale cărei valori posibile sunt de la
2 la 12. Probabilitatea ca suma de pe fețele celor două zaruri să fie mai mică sau egală cu 8
este astfel frecvența absolută cumulată crescător asociată acestei valori.
În tabelul de mai jos, prezentăm frecvențele relative de apariție, simple şi cumulate
crescător, ale valorilor acestei variabile.
90
Tabelul 4.1. Distribuţia evenimentelor după suma de pe fețele celor două zaruri
Suma celor două zaruri ni fi Fi↓
2 1 0.027778 0.027778
3 2 0.055556 0.083333
4 3 0.083333 0.166667
5 4 0.111111 0.277778
6 5 0.138889 0.416667
7 6 0.166667 0.583333
8 5 0.138889 0.722222
9 4 0.111111 0.833333
10 3 0.083333 0.916667
11 2 0.055556 0.972222
12 1 0.027778 1
Total 36 1 -
Probabilitatea ca, după o aruncare a zarurilor, suma de pe fețele celor două zaruri să fie
mai mică sau egală cu 8 este 0,7222 sau 72,22%. Această probabilitate s-a obţinut prin
cumularea tuturor probabilităţilor asociate cazurilor în care suma este 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau 8
(0,027778+0,055556+0,083333+0,111111+0,138889+0,166667+0,138889=0,722222).
4.4. Abaterea standard şi distribuţia normală
Cunoscând nivelul mediu şi abaterea standard pentru o distribuţie, putem afla care este
proporţia unităţilor care înregistrează valori mai mari, de exemplu, decât ( x + s ).
Pentru aceasta, se calculează o valoare standardizată Zi, cunoscută şi sub denumirea de
xi − x
scor Zi, după relaţia: z i = .
s
Această mărime arată poziţia unei unităţi faţă de nivelul mediu ( xi − x ), folosind ca
„unitate de măsură” abaterea standard.
De exemplu, pentru o distribuţie caracterizată printr-o medie de x = 100 şi o abatere
140 − 100
standard de s = 20 , putem afla valoarea zi pentru xi=140, astfel: z i = = 2 . Aceasta
20
arată că unitatea care înregistrează valoarea xi=140 se găseşte la o distanţă faţă de nivelul
mediu egală cu de două ori abaterea standard.
91
Odată calculată valoarea z, putem afla proporţia unităţilor care înregistrează valori mai
mari decât 140, de exemplu. Aceste valori sunt calculate pentru o distribuţie normală şi sunt
tabelate într-un tabel cunoscut sub denumirea de tabelul Z (prezentat în Anexa 1).
Tabelul care prezintă aceste rezultate este de forma:
0 0.01 K 0.05 K
0
0.1
0.2
M
1 0,341
1.1 0,375
M
Pe prima coloană sunt valorile lui z, prima cifră şi prima zecimală, iar valorile din
următoarele coloane reprezintă a doua zecimală a valorii z. Valorile din interiorul tabelul arată
proporţia unităţilor care înregistrează valori cuprinse între nivelul mediu şi scorul z
corespunzător.
Exemplul 4.2. Citirea probabilităţii asociate unei valori zi

Pentru zi=1,15, se citeşte în tabelul Z valoarea 0,375. Această valoare arată că
aproximativ 37,5% din unităţile distribuţiei înregistrează valori cuprinse între nivelul mediu şi
valoarea zi=1,15.
În tabelul Z nu sunt valori negative pentru zi, însă distribuţia normală este o distribuţie
simetrică, deci aria suprafeţei cuprinse între nivelul mediu şi valoarea pozitivă sau negativă a
lui Z este aceeaşi.
92
Exemplul 4.3. Calculul probabilităţilor pentru o variabilă normal distribuită
a. Pentru o distribuţie normală de medie, x , şi abatere standard, s, să se afle proporţia
unităţilor care înregistrează valori cuprinse în intervalele ( x ± s ), ( x ± 2 ⋅ s ) şi ( x ± 3 ⋅ s ).
Rezolvare
Pentru a afla proporţia unităţilor care înregistrează valori cuprinse în intervalul
( x − s; x + s ) , se calculează scorul Z, astfel:
x1 − x x − s − x
z1 = = = −1
s s
x2 − x x + s − x
z2 = = = +1 .
s s
Din tabelul Z se citeşte valoarea care corespunde valorii zi=1, şi anume 0,341.
0 0.01 K 0.05 K
0
0.1
0.2
M
1 0,341
1.1 0,375
M
Această valoare, 0,341, reprezintă aria suprafeţei cuprinse între nivelul mediu şi zi=1.
Proporţia unităţilor care înregistrează valori cuprinse în intervalul ( x − s; x + s ) este:
2 ⋅ 0 ,341 = 0 ,682 sau 68,2%.
93
În mod similar, se obţin valorile zi=±2, pentru limitele intervalului ( x ± 2 ⋅ s ).
Din tabelul Z, se citeşte valoarea care corespunde valorii zi=2, de 0,477.
0 K 0.05 K
0
0.1
0.2
M
2 0,477
M
Proporţia unităţilor care înregistrează valori cuprinse în intervalul ( x − 2 ⋅ s; x + 2 ⋅ s )

este: 2 ⋅ 0 ,477 = 0 ,954 sau 95,4%.
94
Pentru intervalul ( x ± 3 ⋅ s ), se obţin valorile zi=±3:
Pentru zi=±3, se citeşte valoarea corespunzătoare 0,499.
0 K 0.05 K
0
0.1
0.2
M
3 0,499
Proporţia unităţilor care înregistrează valori cuprinse în intervalul ( x − 3 ⋅ s; x + 3 ⋅ s )

este: 2 ⋅ 0 ,499 = 0 ,998 sau 99,8%.
Interpretare: Într-o distribuţie normală, în intervalul ( x ± s ) sunt cuprinse 68,2% din unităţi,
în intervalul ( x ± 2 ⋅ s ) sunt cuprinse 95,4% din unităţi şi în intervalul ( x ± 3 ⋅ s ) sunt cuprinse
99,8% din unităţi.
b. Distribuţia unor studenţi după nota obţinută la un test urmează o lege normală şi se
caracterizează prin următoarele rezultate: x = 7 şi s=2. Se cere să se afle proporţia studenţilor
care au luat note mai mici decât 6.
95
Rezolvare
Valoarea Zi care corespunde unei valori xi=6 se calculează astfel:
xi − x 6 − 7
zi = = = −0 ,5
s 2
Din tabelul Z se citeşte valoarea care corespunde unui nivel zi=0,5, egală cu 0,191.
0 0.01 K 0.05 K
0
0.1
0.2
M
0,5 0,191
M
Proporţia studenţilor care au luat note mai mici decât 6 este p=0,5-0,191=0,309 sau
30,9%.
Observaţie: Aria suprafeţei reprezentate în figura de mai sus este egală cu unu (după cum am
precizat anterior, suma proporţiilor este egală cu 1 sau 100%). Distribuţia normală este o
distribuţie simetrică, deci proporţia unităţilor care au valori mai mari decât nivelul mediu este
de 0,5.
c. Distribuţia unor persoane după vârstă urmează o lege normală şi se caracterizează

prin următoarele rezultate: x = 30 ani şi s=4 ani. Se cere să se afle proporţia persoanelor care
au o vârstă cuprinsă între 27 ani şi 35 ani.
Rezolvare
Valorile lui Z corespunzătoare lui x1=27 şi x2=35 sunt:
96
x1 − x 27 − 30
z1 = = = −0 ,75
s 4
x 2 − x 35 − 30
z2 = = = +1,25 .
s 4
Din tabelul Z se citesc valorile corespunzătoare lui z1=-0,75 şi z2=+1,25, astfel:
0 K 0.05 K
0
0.1
0.2
M
0,7 0,273
M M
1,2 0,394
M M
Proporţia persoanelor care au o vârstă cuprinsă între 27 ani şi 35 ani este:

f=0,273+0,394=0,667 sau 66,7%.
d. Pentru o distribuţie normală de medie, x , şi abatere standard, s, să se afle limitele

intervalului care include 95% din unităţile statistice observate.
Rezolvare
Această problemă poate fi prezentată grafic astfel:
97
Demersul urmat pentru rezolvarea acestei probleme este invers celui prezentat anterior:
se cunoaşte proporţia (95%) şi trebuie să aflăm valoarea lui z care corespunde acestei
proporţii.
Pentru a afla valoarea lui z, se calculează aria suprafeţei cuprinsă între nivelul mediu şi
0 ,95
z, care este egală cu = 0 ,475 .
2
Pentru această valoare egală cu 0,475, se citeşte valoarea lui z corespunzătoare, de 1,96.
0 K 0.06 K
0
0.1
0.2
M
1,9 0,475
M M
Prin urmare, într-o distribuţie normală 95% din unităţi au valori cuprinse în intervalul
[x − 1,96 ⋅ s; x + 1,96 ⋅ s ]. Riscul asumat pentru ca o unitate să nu fie în acest interval este de
5%.
98
Observaţie: În estimarea parametrilor unei populaţii, problematică prezentată în partea a doua,
obiectivul urmărit este de a afla limitele unui interval care acoperă media unei populaţii, în
95% din cazuri, de exemplu. În acest caz, riscul asumat ca media unei populații să nu fie în
acest interval este de 5% (sau 100%-95%). Acest risc este simbolizat cu α.
4.5. Distribuţia Student
Atunci când nu se cunoaște varianța populației (σ2), caz frecvent întâlnit în practică,
aceasta poate fi „înlocuită” prin varianța calculată la nivelul eșantionului (s2).
x−µ
Variabila Z „devine” astfel: . Această mărime este cunoscută sub denumirea
s/ n
de variabila t.
Întrucât pentru fiecare eșantion se pot înregistra valori diferite ale lui s, vom avea mai
multe distribuții t (cu varianțe diferite). Cum valorile variabilei t depind de volumul
eșantionului, cu cât eșantionul este de volum mai mare, cu atât varianța eșantionului va estima
mai bine varianța populației.
Precizia acestei estimări este luată în calcul în modelul matematic al distribuției t
(cunoscută sub denumirea de t Student) prin numărul gradelor de libertate, egal cu (n-1), care
crește odată cu creșterea volumului eșantionului (n).
Ca și în cazul variabilei Z, variabila t are media egală cu zero. Varianța sa însă nu mai
este egală cu 1, este întotdeauna mai mare decât 1, dar se apropie de 1 atunci când numărul
gradelor de libertate este mare (eșantionul este de volum mare). Se poate astfel considera că
atunci când n → ∞ distribuția Student tinde spre o distribuție normală standard Z.
Ca și în cazul variabilei Z, valorile variabilei t sunt calculate și tabelate în tabelul
Student (prezentat în Anexa 2). Acest tabel este de forma :
99
Grade de libertate 0.10 0.05 0.025 K
1 3.078 6.314 12.706 K
2 1.886 2.920 4.303 K
M M M M K
30 1.310 1.697 2.042 K
>30 1.282 1.645 1.960 K
În prima coloană sunt prezentate gradele de libertate (n-1), iar pe prima linie sunt date
diferite valori ale riscului asumat (α). Valorile t care sunt în interiorul tabelului sunt valorile t
Student pentru care probabilitatea P(t >tα)=α (aria suprafeței din dreapta valorii t este α).
Pentru aceeaşi probabilitate, valorile variabilei t diferă în funcţie de gradele de libertate
considerate.
De exemplu, pe prima coloană (0.10) se găsesc valorile t pentru care aria suprafeței
delimitate la dreapta de aceste valori este de 0.10 sau 10%.
Exemplul 4.4. Citirea valorii t din tabelul Student
a. Considerând 9 grade de libertate, să se afle valoarea t astfel încât P(t >t0.05)=0.05.
Rezolvare
În tabelul Student, în dreptul gradelor de libertate egale cu 9 se citește pentru coloana
0.05 valoarea t=1,833.
0.10 0.05 K
1
2
3
M
9 1,833
M
Interpretare: Pentru o distribuție t Student cu 9 grade de libertate, valoarea t Student

este t0.05=1,833. Probabilitatea ca t să aibă valori mai mari de 1,833 este de 0.05 sau 5% :
P(t >1,833)=0.05.
b. Considerând 9 grade de libertate, să se afle P(t >2,52).
100
Rezolvare
În tabelul Student, în dreptul gradelor de libertate egale cu 9 se observă că valoarea
t=2,52 se găsește între valorile 2,262 și 2,821, care corespund probabilităților 0,025 și 0,01.
0.10 0.05 0.025 0.01 K

1
2
3
M
9 2,262 2,821
M
Probabilitatea ca t să fie mai mare decât 2,52 este deci cuprinsă între 0,01 și 0,025:
0,01 < P(t > 2,52) < 0,025.
Interpretare: Pentru o distribuție t Student cu 9 grade de libertate, probabilitatea ca t să fie

mare mare decât 2,52 este cuprinsă între 1% și 2,5%.
Observaţie: Numeroase soft-uri statistice permit calculul exact al acestei probabilități.
c. Să se afle valorile t astfel încât P(t >t0.05)=0.05, considerând următoarele grade de

libertate : 9, 25, 30, 50. Să se compare aceste valori.
Rezolvare
În tabelul Student, pentru coloana 0.05 se citesc valorile prezentate mai jos, în dreptul
gradelor de libertate egale cu 9, 25, 30, 50:
101
Grade de libertate 0.10 0.05 K
1
2
M
9 1,833
M
25 1,708
M
30 1,697
>30 1,645
Interpretare: Se observă că valorile t sunt din ce în ce mai mici (1,833 >1,708>1,697>1,645)

pe măsură ce numărul gradelor de libertate crește (volumul eșantionului crește).
De asemenea, se observă că distribuția t tinde spre o distribuție normală Z pentru

eșantioane de volum mare (mai mare decât 30). Valoarea t pentru eșantioane mari este aceeași
cu valoarea Z. Pentru exemplul dat, valoarea Z astfel încât P(Z <z)=0,95 este 1,64.
4.6. Distribuţia de selecţie a mediei
O distribuţie de selecţie este distribuţia unui estimator. Un estimator este o funcţie de

variabile aleatoare de selecţie şi se notează, de regulă, cu semnul „^” deasupra parametrului
respectiv. De exemplu, estimatorul mediei se notează µ̂ , al varianţei σˆ 2 , iar al proporţiei πˆ .
Pentru a forma distribuţia mediei de selecţie, să considerăm cele K eşantioane de volum
n care se pot extrage dintr-o populaţie de volum N. Considerând o populaţie de volum N, se
pot forma K = C Nn eşantioane de volum n, extrase aleator nerepetat (o unitate extrasă şi
înregistrată nu se mai reintroduce în populaţie). Pentru fiecare din cele K eşantioane, se pot
calcula mediile eşantioanelor şi se pot determina frecvenţele de apariţie a fiecărei medii.
Exemplu 4.5. Construirea distribuţiei de selecţie a mediei

Să considerăm o populaţie formată din 4 supermarket-uri pentru care se înregistrează
preţul (lei) la cafea şi se obţin următoarele valori: 14, 15, 17, 18. Să se construiască distribuţia
mediei de selecţie, extrăgând toate eşantioanele de volum n=2.
102
Rezolvare
Caracterizarea acestei populaţii se poate realiza prin calculul unui indicator al tendinţei
centrale, media, de exemplu, şi a unui indicator al dispersiei, cum este abaterea standard:
 Xi 14 + 15 + 17 + 18
Media populaţiei este: µ = i
= = 16 lei.
N 4
Abaterea standard este σ = σ 2 . Varianţa se calculează astfel:
 ( X i − µ )2 (14 − 16) 2 + (15 − 16) 2 + (17 − 16) 2 + (18 − 16) 2

σ2 = i
= = 2,5
N 4
Înlocuind în relaţia de mai sus, se obţine: σ = σ 2 = 2,5 = 1,58 lei.
4!
Dacă n=2, K = C Nn = C42 = = 6 eşantioane.
2!⋅(4 − 2)!
Valorile variabilei pentru cele 2 unităţi din fiecare din cele 6 eşantioane sunt:
Eş. 1 Eş.2 Eş.3 Eş.4 Eş.5 Eş.6

14 14 14 15 15 17
15 17 18 17 18 18
Pentru fiecare din cele 6 eşantioane, se calculează mediile eşantioanelor, astfel:
14 + 15 15 + 17
Eşantionul 1: x1 = = 14,5 Eşantionul 4: x6 = = 16
2 2
14 + 17 15 + 18
Eşantionul 2: x2 = = 15,5 Eşantionul 5: x7 = = 16,5
2 2
14 + 18 17 + 18
Eşantionul 3: x3 = = 16 Eşantionul 6: x8 = = 17,5
2 2
Distribuţia mediei de selecţie, µ̂ , se formează prin ordonarea mediilor eşantioanelor şi

determinarea probabilităţii (frecvenţei) de apariţie a fiecărei variante:
103
Tabelul 4.2. Distribuţia variabilei media de selecţie µ̂
xi Frecvenţa de pi
apariţie
14,5 I 1/6=0,167
15,5 I 1/6=0,167
16 II 2/6=0,332
16,5 I 1/6=0,167
17,5 I 1/6=0,167
TOTAL - 1
Distribuţia mediei de selecţie este o distribuţie de probabilitate a mediilor tuturor

eşantioanelor de volum n care se pot extrage aleatoriu dintr-o populaţie de volum N.
Caracteristicile variabilei media de selecţie sunt:
- media mediei de selecţie este: M (µˆ ) = µ ;
- varianţa mediei de selecţie este:
σ2
V ( µˆ ) = σ µ2ˆ = , în cazul unui sondaj aleator repetat;
n
σ2 N −n
V ( µˆ ) = σ µ2ˆ = ⋅ , în cazul unui sondaj aleator nerepetat.
n N
În cazul nostru,
- media mediei de selecţie este calculată ca o medie aritmetică folosind frecvenţe
relative:
M (µˆ ) =  xi ⋅ pi =14,5 ⋅ 0.167 + 15,5 ⋅ 0.167 + ... + 17,5 ⋅ 0.167 = 16 .
i
Media mediei de selecţie este, deci, egală cu media populaţiei ( µ ).

- varianţa mediei de selecţie este:
V ( µˆ ) = σ µ2ˆ =  xi2 ⋅ pi − ( xi ⋅ pi ) 2 = 256,83 − 16 2 = 0,83 .
i i
Reamintim că varianţa poate fi calculată ca diferenţă între media pătratelor valorilor

unei variabile şi pătratul mediei variabilei.
- abaterea standard a mediei de selecţie este:
σ µˆ = σ µ2ˆ = x
i
i
2
⋅ pi − ( xi ⋅ pi ) 2 = 0,83 = 0,911 .
i
104
Tabelul 4.3. Elemente de calcul ale mediei şi varianţei variabilei µ̂
xi pi xi ⋅ p i xi2 xi2 ⋅ pi
14,5 0,167 2,421 210,250 35,111
15,5 0,167 2,588 240,250 40,121
16 0,332 5,312 256,000 84,992
16,5 0,167 2,755 272,250 45,465
17,5 0,167 2,922 306,250 51,143
TOTAL 1,0 16 - 256,832
Reprezentarea grafică a distribuţiei mediei de selecţie este realizată în figura de mai

jos:
Figura 4.2. Reprezentarea grafică a distribuţiei mediei de selecţie, µ̂
După cum se observă, distribuţia mediei de selecţie urmează o lege normală, iar mediile
eşantioanelor „se grupează” în jurul mediei lor, adică a mediei populaţiei.
Variabila media de selecţie se caracterizează prin legea normală - teorema limită

centrală, bazată pe legea numerelor mari:
- dacă variabila aleatoare X urmează o lege normală, atunci µ̂ urmează o lege
normală oricare ar fi n;
- dacă variabila aleatoare X nu urmează o lege normală, atunci µ̂ urmează o lege
normală doar pentru valori mari ale lui n, de regulă mai mari decât 30.
σ2
Folosind notaţiile prezentate, putem scrie: µˆ ~ N ( µ , σ µ̂ ) sau µˆ ~ N ( µ ,
2
).
n
105
US5. ESTIMAREA PARAMETRILOR UNEI POPULAŢII
Cuprins
5.1. Estimarea mediei unei populaţii (μ)

5.2. Estimarea proporţiei unei populaţii (π)
Rezumat
Capitolul 5 prezintă modalitatea de estimare a parametrilor unei populații, respectiv a

unei medii și a unei proporții, atunci când populația nu poate fi observată în mod direct.
Estimarea parametrilor unei populații se poate realiza punctual sau prin interval de încredere
(IC). Estimarea prin interval de încredere se realizează diferit în funcție de cunoașterea sau
necunoașterea varianței populației, folosind diferite grade de risc asumat.
Bibliografie

106
US5. ESTIMAREA PARAMETRILOR UNEI POPULAŢII
Estimarea reprezintă procedeul de determinare a unui parametru al unei populaţii (µ,

σ2, π) prin prelucrarea datelor înregistrate la nivelul unui eşantion.
Estimarea se poate realiza:
1. punctual: presupune aflarea unei valori posibile a estimatorului parametrului căutat.
2. prin interval de încredere (IC): presupune aflarea limitelor de încredere ale unui
interval care acoperă valoarea unui parametru.
5.1. Estimarea mediei unei populaţii ( µ )
Estimarea mediei unei populaţii se poate realiza punctual şi prin interval de încredere
(I.C.).
5.1.1. Estimarea punctuală a mediei unei populaţii
DEFINIȚIE Estimarea punctuală a mediei unei populaţii presupune aflarea unei valori
posibile a estimatorului parametrului µ̂ .
În paragraful anterior, am arătat că media eşantionului, x , este o valoare a

estimatorului µ̂ . Media eşantionului este, deci, o estimaţie punctuală a mediei populaţiei.
5.1.2. Estimarea prin interval de încredere a mediei unei populaţii
Construirea IC se bazează pe variabila normală standard Z, prezentată în partea întâi:

µˆ ~ N ( µ , σ µ2ˆ )  Z ~ N ( 0 , 1 ) .
Luând în considerare media (μ) şi varianţa ( σ 2 ) unei populaţii, variabila Z este dată de
X −µ
relaţia Z = . Pentru variabila µ̂ , valorile variabilei Z se calculează după relaţia:
σ
xi − µ xi − µ x−µ
zi = = . Astfel, se poate determina: P( − z ≤ ≤ + z ) = 1 − α , unde:
σ µˆ σ/ n σ/ n
α este un nivel al probabilităţii cuprins între zero şi unu. Acest nivel arată riscul
asumat în estimare. De regulă, în economie se foloseşte un risc de 0,05 sau 5%.
107
Intervalul de încredere pentru media populaţiei, când se cunoaşte varianţa populaţiei,
este:
 σ 
 x ± zα / 2 ⋅  , unde:
 n
x este media calculată la nivelul eşantionului;
zα / 2 este o valoare a statisticii Z care se citeşte din Tabelul Z pentru un risc α .
σ este abaterea standard la nivelul populaţiei;
n este volumul eşantionului.
Atunci când nu se cunoaşte varianţa populaţiei, în estimarea mediei prin interval de

încredere se foloseşte statistica t Student. Limitele intervalului de încredere pentru media
populaţiei sunt definite de:
 s' 
 x ± tα / 2,n−1 ⋅  , unde:
 n
x este media calculată la nivelul eşantionului;
tα / 2,n −1 este valoarea statisticii t Student care se citeşte din Tabelul Student pentru un risc α şi
n-1 grade de libertate;

s' este abaterea standard corectată determinată la nivelul eşantionului, după relaţia:
 ( xi − x ) 2
s' = i
;
n −1
n este volumul eşantionului.
Observații:
Precizia estimării creşte (mărimea intervalului de încredere este mai mică), atunci când:
- volumul eşantionului (n) creşte (“legea rădăcinii pătrate”: mărirea de 4 ori a
volumului eşantionului, dublează precizia estimării);
- probabilitatea cu care se garantează rezultatele este mai mică;
- varianţa eşantionului este mică (valorile aberante afectează mărimea intervalului de
încredere).
108
Exemplul 5.1. Estimarea mediei prin interval de încredere
a. La nivelul unui eşantion format din 28 de angajaţi ai unei firme, extras aleator
simplu, s-au obţinut următoarele rezultate privind vechimea în muncă (luni):
x = 62 luni, s ' = 4 luni . Să se estimeze prin interval de încredere vechimea medie la nivelul
tuturor angajaţilor firmei din care a fost extras eşantionul, considerând un risc de 0,05.
Rezolvare
Întrucât nu se cunoaşte varianâa populaţiei, în estimarea prin IC a mediei populaţiei se
 s 
foloseşte statistica t Student. IC este definit de:  x ± tα / 2,n−1 ⋅ .
 n
Din Tabelul repartiţiei Student se citeşte valoarea t0,025;28-1=2,093.
t K 0.025 K
M
27 K 2.052 K
Înlocuind cu valorile date, se obţine:

 4 
62 ± 2,052 ⋅  = [62 ± 1,551] sau [60,449; 63,551] luni .
 28 
Interpretare: Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 sau 95% că vechimea medie a

întregii populaţii de angajaţi ( µ )este acoperită de intervalul: [60,449; 63,151] luni.
b. La nivelul unui eşantion format din 9 angajaţi, extras aleator simplu, s-au obţinut
următoarele rezultate privind vechimea în muncă (luni): x = 62 luni, s ' = 4 luni . Să se
estimeze prin interval de încredere vechimea medie a întregii populaţii din care a fost extras
eşantionul, considerând un risc de 0,05.
Rezolvare
 s' 
IC este definit de:  x ± tα / 2 ⋅ .
 n
Din Tabelul Student se citeşte valoarea t0,025;9-1=2,306.
109
t K 0.025 K
M
8 K 2,306 K
Înlocuind cu valorile date, se obţine:

 4 
62 ± 2,306 ⋅  = [62 ± 3,074] sau [58,926; 65,074] luni.
 9
Interpretare: Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că vechimea medie a întregii

populaţii de angajaţi ( µ ) este acoperită de intervalul: [58,926; 65,074] luni.
Observaţie: Mărimea intervalului de încredere este, în acest caz, mai mare faţă de exemplul
anterior. Precizia estimării s-a micşorat datorită volumului mai redus al eşantionului.
5.2. Estimarea proporţiei unei populaţii (π)
Estimarea proporţiei unei populaţii se poate realiza punctual şi prin interval de

încredere.
5.2.1. Estimarea punctuală a proporţiei la nivelul unei populaţii
Estimarea punctuală a proporţiei la nivelul unei populaţii presupune aflarea unei valori
posibile a estimatorului parametrului πˆ . Proporţia unei anumite categorii calculată la nivelul
eşantionului (p) este o estimaţie punctuală a proporţiei acestei categorii la nivelul populaţiei.
Exemplul 5.2. Estimarea punctuală a unei proporţii

În urma realizării unui sondaj in randul studenţilor unei serii s-a extras un eşantion de
80 de studenţi, pentru care s-a observat că 68 dintre aceştia au fost declaraţi admişi la un
examen. Să se estimeze punctual, la nivelul întregii serii, proporţia studenţilor care au fost
declaraţi admişi la examen.
110
Rezolvare
Proporţia studenţilor care au fost declaraţi admişi la examen, calculată la nivelul
ni 68
eşantionului, este: p = = = 0,85 sau 85%.
n 80
Interpretare: Proporţia studenţilor admişi la examen la nivelul întregii serii poate fi estimată
punctual prin proporţia calculată la nivelul eşantionului, deci π=0,85 sau π=85%.
5.2.2. Estimarea prin interval de încredere a proporţiei unei populaţii
π (1 − π )
Variabila proporţia de selecţie ( πˆ ) se caracterizează prin: πˆ ~ N (π , ).
n
Construirea intervalului de încredere pentru proporţia calculată la nivelul unei
populaţii se realizează în mod similar mediei unei populaţii.
Intervalul de încredere pentru proporţia la nivelul unei populaţii este:
 p ⋅ (1 − p) 
 p ± tα / 2,n−1 ⋅  , atunci când nu se cunoaşte σ πˆ .
 n 
Exemplul 5.3. Estimarea proporţiei prin interval de încredere

În urma realizării unui sondaj în rândul studenţilor unei serii, s-a extras un eşantion de
80 de studenţi, pentru care s-a observat că 68 dintre aceştia au fost declaraţi admişi la un
examen. Să se estimeze prin interval de încredere proporţia studenţilor care sunt admişi la
nivelul întregii serii, considerând un risc de 0,05.
Rezolvare
Proporţia studenţilor care sunt admişi la examen, la nivelul eşantionului, este:
ni 68
p= = = 0,85 sau 85%.
n 80
Limitele intervalului de încredere se calculează astfel:
 p ⋅ (1 − p) 
 p ± tα / 2,n−1 ⋅  , unde:
 n 
p = 0,85 ;
tα / 2 ,n −1 este valoarea statisticii t Student care se citeşte din Tabelul Student pentru un risc
α = 0 ,05 şi n-1 grade de libertate. Din Tabelul Student se citeşte: t0,025;80-1=1,96.
111
t K 0.025 K
M
M K K
∞ K 1,96 K
Înlocuind în relaţia de mai sus, se obţine:

 0,85 ⋅ (1 − 0,85) 
0,85 ± 1,96 ⋅  = [0,85 ± 0,078] sau [0,772; 0,928] .
 80 
Interpretare: Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 sau 95% că proporţia studenţilor

admişi la examen, la nivelul întregii serii, este cuprinsă între 77,2% şi 92,8%.
112
US6. TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE
Cuprins
6.1. Testarea ipotezelor cu privire la valoarea unui parametru

6.2. Testarea ipotezelor cu privire la două valori ale unui parametru
6.3. Estimare versus testare
Rezumat
În acest capitol este prezentat demersul testării statistice. Testarea statistică are ca
obiectiv testarea diferenței dintre un parametru al unei populații (medie, proporție), care este
estimat pe baza datelor înregistrate la nivelul unui eșantion, și un alt parametru al unei
populații, o valoare cunoscută, de referință. În procesul de testare statistică se formulează
două ipoteze statistice: ipoteza nulă și ipoteza alternativă. În condițiile unui risc asumat, se
adoptă decizia de a respinge sau a accepta una dintre cele două ipoteze.
Bibliografie
113
US6. TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE
Testarea ipotezelor statistice este un procedeu prin care se testează semnificaţia

egalităţii dintre valoarea unui parametru şi o valoare de referinţă sau dintre două valori ale
aceluiaşi parametru (două medii ale populaţiei sau două proporţii de la nivelul unor populaţii).
6.1. Testarea ipotezelor cu privire la valoarea unui parametru
Testarea ipotezelor cu privire la valoarea unui parametru are ca obiectiv testarea

egalităţii dintre media unei populaţii sau proporţia la nivelul unei populaţii faţă de valori de
referinţă, cunoscute.
6.1.1 Demersul testării
• Verificarea ipotezelor care se formulează cu privire la populaţie. Inferenţa statistică

presupune ca distribuţia populaţiei din care a fost extras eşantionul să urmeze o lege
normală sau volumul eşantionului să fie suficient de ridicat (n>30).
• Formularea ipotezelor statistice
O ipoteză este o presupunere cu privire la valoarea unui parametru: media unei
populaţii, varianţa unei populaţii sau proporţia unei anumite categorii dintr-o populaţie.
Ipotezele care se formulează în statistică sunt:
- ipoteza nulă este ipoteza prin care se presupune că nu există diferenţe faţă de o
valoare teoretică sau o valoare de referinţă considerată. Ipoteza nulă are un rol important în
determinarea distribuţiei de selecţie care va fi folosită în procesul testării. Se notează cu H0.
- ipoteza alternativă este contrară ipotezei nule, deci este ipoteza prin care se
presupune că există diferenţe faţă de o valoare teoretică sau o valoare de referinţă considerată.
Se notează cu H1.
• Alegerea pragului de semnificaţie a testului
În testarea ipotezelor statistice, pragul de semnificaţie a testului, notat cu α ,
reprezintă probabilitatea (de regulă, egală cu 0.05) bazată pe ipoteza că H0 este adevărată.
• Alegerea şi calcularea statisticii test
Testul statistic se alege în funcţie de legea urmată de distribuţia de selecţie a statisticii
considerate. De exemplu, în paragraful anterior am arătat că distribuţia de selecţie a mediei de
selecţie urmează o lege normală. În testarea semnificaţiei mediei unei populaţii, se foloseşte
testul Z sau testul t Student.
114
• Definirea regulii de decizie
Pentru definirea regulii de decizie, valoarea calculată a statisticii test, pe baza datelor
observate la nivelul unui eşantion, se compară cu valoarea teoretică, numită şi valoare critică,
care se alege din tabelele teoretice. Decizia corectă poate fi adoptată şi prin compararea
probabilităţii asociate statisticii test calculate (Prob.) cu riscul α . În mod sintetic, regula de
decizie, în cazul folosirii repartiţiei Z, poate fi prezentată astfel:
Se respinge ipoteza H0 Nu se respinge ipoteza H0

Folosind probabilitatea dacă Pr ob. < α dacă Pr ob. ≥ α
asociată statisticii test
Folosind valoarea calculată a dacă z calculat < − zα / 2 sau dacă z calculat ≥ − zα / 2 sau
statisticii test
z calculat > + zα / 2 z calculat ≤ + zα / 2
Reprezentarea grafică a regiunilor de respingere şi de acceptare a ipotezei H0 este

realizată în figura de mai jos:
1-α
α/2 α/2
-zα/2 zα/2 Z
H 1 H 0 H 1
Figura 6.1. Regiunile de respingere şi de acceptare a ipotezei H0
6.1.2. Testarea semnificaţiei mediei unei populaţii
a. Ipoteze statistice
În testarea semnificaţiei mediei unei populaţii se formulează două ipoteze statistice,

ipoteza nulă şi ipoteza alternativă.
115
Ipoteza nulă este ipoteza prin care se presupune că nu există diferenţe între media unei
populaţii, µ , estimată prin media calculată la nivelul eşantion, şi o valoare de referinţă
considerată, µ 0 .
Exemplul 6.1. Formularea ipotezei H0

Într-un studiu statistic cu privire la nivelul ratei şomajului în anumite ţări ale Uniunii
Europene, în procesul testării statistice se poate urmări dacă există diferenţe semnificative
între nivelul mediu al ratei şomajului pentru ansamblul ţărilor din UE ( µ ) şi nivelul mediu al
ratei şomajului din SUA ( µ 0 ). Ipoteza nulă care se formulează este: H 0 : µ = µ 0 .
Ipoteza alternativă este contrară ipotezei nule, deci este ipoteza prin care se presupune
că există diferenţe între valorile comparate.
Exemplul 6.2. Formularea ipotezei H1

Pentru exemplul 6.1, ipoteza alternativă se formulează astfel: H 1 : µ ≠ µ 0 (test
bilateral), H 1 : µ > µ 0 (test unilateral la dreapta) sau H 1 : µ < µ 0 (test unilateral la stânga).
b. Alegerea pragului de semnificaţie a testului
În testarea ipotezelor statistice, pragul de semnificaţie a testului, notat cu α , este, de

regulă, egal cu 0.05.
De exemplu, dacă pragul de semnificaţie a unui test este de 0,05, atunci ipoteza
H 0 : µ = µ 0 va fi respinsă dacă media eşantionului extras din populaţie este atât de
îndepărtată, la stânga sau la dreapta, de valoarea fixă µ 0 (se încadrează printre cele 5% cele
mai puţin probabile medii ale eşantioanelor posibil de extras din populaţie).
Pragul de semnificaţie a testului, α , arată probabilitatea de a respinge ipoteza H0
atunci când aceasta este adevărată. Eroarea comisă în respingerea ipotezei H0, atunci când
aceasta este adevărată, poartă denumirea de eroare de tip I.
Eroarea de tip II se produce în momentul acceptării ipotezei H0, atunci când aceasta
este falsă.
116
c. Alegerea şi calculul statisticii test
Atunci când se cunoaşte varianţa populaţiei ( σ 2 ) , în testarea semnificaţiei mediei unei

distribuţii se foloseşte statistica Z. Pe baza datelor observate la nivelul unui eşantion de volum
n, se calculează statistica test Z astfel:
x − µ0 x − µ0
z calculat = = .
σ µˆ σ/ n
Atunci când nu se cunoaşte varianţa populaţiei, în testarea semnificaţiei mediei unei
distribuţii se foloseşte statistica t Student. Pe baza datelor observate la nivelul unui eşantion
de volum n, se calculează statistica test t Student astfel:
x − µ0 x − µ0  ( xi − x ) 2
t calculat = = , unde s' = i
.
s µˆ s' / n n −1
d. Definirea regulii de decizie
Considerând un test bilateral, regula de decizie poate fi definită astfel:
Se respinge ipoteza H0 Nu se respinge ipoteza H0

Folosind valoarea calculată a dacă z calculat < − zα / 2 sau dacă z calculat ≥ − zα / 2 sau
statisticii test
z calculat > + zα / 2 z calculat ≤ + zα / 2
Reprezentarea regiunii de acceptare şi de respingere a ipotezei H0 este realizată în

figura de mai jos:
1-α
α/2 α/2
-zα/2 zα/2 Z
H 1 H 0 H 1
Figura 6.2. Regiunea de respingere şi de acceptare a ipotezei H0 în cazul unui test bilateral
Regula de decizie pentru un test unilateral poate fi definită astfel:
117
Se respinge ipoteza H0 Se acceptă ipoteza H0
Test unilateral la dreapta dacă z calculat > + zα dacă z calculat ≤ + zα
H 1 : µ > µ0
Test unilateral la stânga dacă z calculat < − zα dacă z calculat ≥ − zα
H 1 : µ < µ0
Reprezentarea regiunilor de respingere şi de acceptare a ipotezei H0 pentru un test

unilateral este realizată în figura de mai jos:
Figura 6.3. Regiunea de respingere şi de acceptare a ipotezei H0 în cazul unui test unilateral la
dreapta
Figura 6.4. Regiunea de respingere şi de acceptare a ipotezei H0 în cazul unui test unilateral la
stânga
118
Exemplul 6.3. Citirea valorilor critice şi definirea regiunilor critice
În cazul unui test bilateral, considerând un prag de semnificaţie α = 0 ,05 , valoarea
critică a statisticii test Z este z=1,96. Regiunea de respingere a ipotezei Ho este definită de:
z calculat < −1,96 , respectiv z calculat > +1,96.
În cazul unui test unilateral la dreapta, pentru care ipoteza H 1 : µ > µ 0 , considerând
un prag de semnificaţie α = 0 ,05 , valoarea critică a statisticii test Z este z=1,64. Regiunea de
respingere a ipotezei Ho este, astfel, definită de: z calculat > 1,64 .
În cazul unui test unilateral la stânga, pentru care ipoteza H 1 : µ < µ 0 , considerând
un prag de semnificaţie α = 0 ,05 , valoarea critică a statisticii test Z este z = −1,64 . Regiunea
de respingere a ipotezei Ho este definită de: z calculat < −1,64 .
Exemplul 6.4. Testarea diferenţei dintre o medie şi o valoare fixă, cazul unui test bilateral
La nivelul unui eşantion format din 100 de persoane, se înregistrează salariul lunar
obţinut şi se obţine x = 14 sute lei. Ştiind că σ = 4 sute lei , se cere să se testeze dacă există
diferenţe semnificative între salariul mediu al întregii populaţii din care a fost extras
eşantionul şi salariul mediu pe economie, de 13 sute lei. Se consideră un risc α = 0 ,05.
Rezolvare
Formularea ipotezelor statistice
H 0 : µ = 13 sute lei (nu există diferenţe semnificative între salariul mediu al întregii populaţii
din care a fost extras eşantionul şi salariul mediu pe economie)
H 1 : µ ≠ 13 sute lei (există diferenţe semnificative între salariul mediu al întregii populaţii
din care a fost extras eşantionul şi salariul mediu pe economie)
Alegerea pragului de semnificaţie a testului

α = 0 ,05.
Statistica test
Pentru testarea semnificaţiei mediei unei populaţii, atunci când se cunoaşte σ , se foloseşte
x − µ0
statistica test Z: z = .
σ/ n
119
Calculul statisticii test
14 − 13
Pe baza datelor obţinute la nivelul eşantionului, se obţine: z cakulat = = 2 ,5 .
4 / 100
Regula de decizie
Folosind probabilitatea asociată statisticii test calculate:
• dacă Pr ob. < α , atunci se respinge ipoteza H0;
• dacă Pr ob. ≥ α , atunci se acceptă ipoteza H0.
Folosind statistica test:

• dacă z calculat < − zα sau z calculat > + zα , atunci se respinge ipoteza H0;
• dacă z calculat ≥ − zα sau z calculat ≤ + zα , atunci se acceptă ipoteza H0.
Valoarea teoretică a statisticii test

Se citeşte din tabelul Z pentru un risc α = 0 ,05 . Această valoare este: zα / 2 = 1,96.
Probabilitatea asociată statisticii test calculate

Valoarea probabilităţii asociate statisticii test calculate, z cakulat = 2 ,5 , se citeşte din tabelul Z,
astfel: P( Z > 2 ,5 ) = 0 ,5 − 0 ,494 = 0 ,006 . Această valoare este furnizată de programele

specializate de statistică şi poartă denumirea de Prob. sau p-value (programul E-VIEWS) sau
Sig. (Significance Level) (programul SPSS).
Figura 6.5. Regiunea de respingere şi de acceptare a ipotezei H0
120
Interpretare: z calculat = 2 ,5 > z0 ,025 = 1,96 sau (Pr ob. = 2 ⋅ 0 ,006 = 0 ,012 ) < α = 0 ,05 , se
respinge ipoteza Ho. Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că există diferenţe

semnificative între salariul mediu al întregii populaţii din care a fost extras eşantionul
observat ( µ ) şi salariul mediu pe economie ( µ 0 ) .
Exemplul 6.5. Testarea diferenţei dintre o medie şi o valoare fixă, cazul unui test unilateral
La nivelul unui eşantion format din 100 de persoane, se înregistrează salariul lunar
obţinut şi se obţine x = 14 sute lei. Ştiind că σ = 4 sute lei , se cere să se testeze dacă salariul
mediu al întregii populaţii din care a fost extras eşantionul este mai mare decât salariul mediu
pe economie, de 13 sute lei. Se consideră un risc α = 0 ,05.
Rezolvare
H 0 : µ = 13 sute lei
H 1 : µ > 13 sute lei

α = 0 ,05.
Statistica test
Pentru testarea semnificaţiei mediei unei populaţii, atunci când se cunoaşte σ , se foloseşte
x − µ0
statistica test Z: z = .
σ/ n

14 − 13
Pe baza datelor obţinute la nivelul eşantionului, se obţine: z cakulat = = 2 ,5 .
4 / 100
Regula de decizie
Folosind probabilitatea asociată statisticii test calculate:
• dacă Pr ob. < α , atunci se respinge ipoteza H0;
• dacă Pr ob. ≥ α , atunci se acceptă ipoteza H0.
121
Folosind statistica test:
• dacă z calculat > + zα , atunci se respinge ipoteza H0;
• dacă z calculat ≤ + zα , atunci se acceptă ipoteza H0.

Se citeşte din tabelul Z pentru un risc α = 0 ,05 . Această valoare este: zα / 2 = 1,64.
Probabilitatea asociată statisticii test calculate

Valoarea probabilităţii asociate statisticii test calculate, z cakulat = 2 ,5 , se citeşte din tabelul Z,
astfel: Pr ob.( Z > 2 ,5 ) = 0 ,5 − 0 ,494 = 0 ,006 .
Figura 6.6. Regiunea de respingere şi de acceptare a ipotezei H0 în cazul unui test unilateral
la dreapta
Interpretare: z calculat = 2,5 > z 0, 025 = 1,64 sau Pr ob. = 0 ,006 < α = 0 ,05 , se respinge ipoteza
Ho. Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că salariul mediu al întregii populaţii din care
a fost extras eşantionul observat ( µ ) este mai mare decât salariul mediu pe economie ( µ 0 ) .
Exemplul 6.6. Testarea diferenţei dintre o medie şi o valoare fixă, cazul în care nu se
cunoaşte varianţa populaţiei
Pentru un eşantion format din 25 de persoane, se înregistrează salariul lunar obţinut şi se
obţin următoarele rezultate: x = 15 sute lei, s' = 2 sute lei. Se cere să se testeze dacă există
diferenţe semnificative între salariul mediu al întregii populaţii din care a fost extras
eşantionul şi salariul mediu de economie, de 13 sute lei. Se consideră un risc α = 0 ,05.
122
Rezolvare
H 0 : µ = 13
H 1 : µ ≠ 13

α = 0 ,05.
Statistica test
Pentru testarea semnificaţiei mediei unei populaţii se foloseşte statistica test t Student,
x − µ0
t= .
s' / n

15 − 13
Pe baza datelor obţinute la nivelul eşantionului, se obţine: t cakulat = = 5.
2 / 25
Regula de decizie
• dacă t calculat < −tα / 2 sau t calculat > +tα / 2 , atunci se respinge ipoteza H0;
• dacă t calculat ≥ −tα / 2 sau t calculat ≤ +tα / 2 , atunci se acceptă ipoteza H0.

Se citeşte din tabelul t Student pentru un risc α = 0 ,05 şi n-1 grade de libertate. Această
valoare este: tα / 2 ;n−1 = t 0 ,025;24 = 2 ,064 .
t K 0.025 K
M
24 K 2,064 K
123
Interpretare: Regiunea de acceptare şi regiunea de respingere a ipotezei Ho sunt prezentate în
figura de mai jos:
0,95
0,025 0,025
tcalc =5
t
-2,064 2,064
H1 H0 H1
t calculat = 5 > t 0 ,025;24 = 2 ,064 , se respinge ipoteza Ho. Se poate garanta cu o probabilitate de
0,95 că există diferenţe semnificative între salariul mediu al întregii populaţii din care a fost
extras eşantionul observat ( µ ) şi salariul mediu pe economie ( µ 0 ) .
6.1.3 Testarea semnificaţiei proporţiei unei populaţii
Demersul testării semnificaţiei unei proporţii este similar demersului prezentat în

cazul mediei unei populaţii.
Ipoteze statistice
Ipotezele care se formulează în testarea semnificaţiei unei proporţii sunt:
H0 :π = π0
H 1 : π ≠ π 0 (test bilateral)

α = 0 ,05 .
Alegerea şi calculul statisticii test

Atunci când nu se cunoaşte varianţa populaţiei, în testarea semnificaţiei proporţiei unei
distribuţii se foloseşte statistica t Student. Pe baza datelor observate la nivelul unui eşantion
de volum n, se calculează statistica test t astfel:
124
p −π0 p −π0
t calculat = = sau, în cazul folosirii procentelor,
sπˆ p(1 − p) / n
p −π0 p − π0
t calculat = = .
sπˆ p (100 − p ) / n
Definirea regulii de decizie

Adoptarea decizie corecte presupune compararea valorii calculate a statisticii test cu valoarea
teoretică. De exemplu, considerând un test bilateral, atunci când nu se cunoaşte varianţa
populaţiei, regula de decizie poate fi definită astfel:
Se respinge ipoteza H0 Se acceptă ipoteza H0

Folosind probabilitatea dacă Pr ob. > α dacă Pr ob. ≥ α
Folosind valoarea calculată a dacă t calculat < −tα / 2 sau dacă t calculat ≥ −tα / 2 sau
statisticii test
t calculat > +tα / 2 t calculat ≤ +tα / 2
Exemplul 6.7. Testarea diferenţei dintre o proporţie şi o valoare fixă

La nivelul unui eşantion de volum n=25 de persoane, se observă că ponderea
persoanelor care votează pentru candidatul A este de 49%. Se cere să se testeze dacă există
diferenţe semnificative între proporţia persoanelor care votează pentru candidatul A la nivelul
întregii populaţii şi proporţia persoanelor care au votat pentru acest candidat la alegerile
anterioare, de 51%. Se consideră un risc α = 0 ,05.
Rezolvare
H 0 : π = 51%
H 1 : π ≠ 51%

α = 0 ,05.
Statistica test
125
Pentru testarea semnificaţiei mediei unei populaţii se foloseşte statistica test t Student,
p −π0
t= .
p ⋅ (100 − p ) / n

Pe baza datelor obţinute la nivelul eşantionului, se obţine:
49 − 51
t calculat = = −0 ,2 .
49 ⋅ ( 100 − 49 ) / 25
Regula de decizie
• dacă t calculat < −tα / 2 sau t calculat > +tα / 2 , atunci se respinge ipoteza H0;
• dacă t calculat ≥ −tα / 2 sau t calculat ≤ +tα / 2 , atunci se acceptă ipoteza H0.

Se citeşte din tabelul t Student pentru un risc α = 0 ,05 şi n-1 grade de libertate. Această
valoare este: tα / 2 ;n−1 = t 0 ,025;24 = 2 ,064 .
Interpretare: t calculat = 0 ,2 < t 0 ,025;24 = 2 ,064 , se acceptă ipoteza Ho. Se poate garanta cu o
probabilitate de 0,95 că nu există diferenţe semnificative între proporţia persoanelor care

votează pentru candidatul A la nivelul întregii populaţii, π, şi proporţia persoanelor care au
votat pentru acest candidat la alegerile anterioare, π0.
6.2. Testarea ipotezelor cu privire la două valori ale unui parametru
Testarea ipotezelor cu privire la două valori ale aceluiaşi parametru poate viza două
medii ale unor populaţii, µ1 şi µ 2 , sau două proporţii, π 1 şi π 2 .
6.2.1 Testarea diferenţei dintre două medii
În cazul eşantioanelor independente, statistica test folosită în testarea ipotezelor

statistice este statistica Z sau t.
Ipoteze statistice
126
H 0 : µ1 − µ 2 = 0
H 1 : µ1 − µ 2 ≠ 0
Alegerea pragului de semnificaţie a testului α

Atunci când σ 12 = σ 22 şi nu se cunosc varianţele populaţiilor, statistica test se calculează
astfel:
x1 − x 2
t calculat = .
s12 s 22
+
n1 n2
Atunci când σ 12 ≠ σ 22 şi nu se cunosc varianţele populaţiilor, statistica test se calculează

astfel:
x1 − x 2
t calculat = , unde:
1 1
s p⋅ +
n1 n2
s12 ( n1 − 1 ) + s 22 ( n2 − 1 )
sp = .
n1 + n2 − 2
Definirea regulii de decizie

Regula de decizie se defineşte în mod similar testării semnificaţiei unui parametru al unei
populaţii. Valoarea teoretică a statisticii test se alege însă pentru (n1+n2-2) grade de libertate.
Exemplul 6.8. Testarea diferenţelor dintre două medii

Pentru două eşantioane extrase aleator simplu de volum n1=n2=625 persoane s-a
înregistrat vârsta şi s-au obţinut următoarele rezultate: x1 = 35 ani, x2 = 32 ani ;
s1 = 2 ani, s2 = 4 ani . Să se testeze ipoteza potrivit căreia între vârstele medii ale celor două
populaţii din care au fost extrase eşantioanele observate există diferenţe semnificative. Se
consideră un risc de 0,05.
127
Rezolvare
Ipoteze statistice:
H0: µ1 = µ 2 (nu există diferenţe semnificative între vârstele medii ale celor două populaţii din
care au fost extrase eşantioanele)
H1: µ1 ≠ µ 2 (există diferenţe semnificative între vârstele medii ale celor două populaţii din
care au fost extrase eşantioanele)

α = 0 ,05.
Statistica test
Când nu se cunosc varianţele populaţiilor, pentru testarea ipotezelor statistice se foloseşte
statistica t, calculată după relaţia:
x1 − x 2
t=
s12 s 22
+
n1 n 2
Regula de decizie
• dacă t calc > tα / 2 , se respinge ipoteza H0;
• dacă t calc ≤ tα / 2 , se acceptă ipoteza H0.
Regiunea de acceptare şi regiunea de respingere a ipotezei Ho sunt prezentate în figura de mai

jos:
1-α
α/2 α/2
-t α/2 tα/2 t
H 1 H 0 H 1

Statistica test este:
128
35 − 32
t= = 16 ,7
2 +4
2 2
625

Valoarea teoretică a statisticii t se citeşte din Tabelul Student pentru un risc α=0,05 şi n1+n2-2
grade de libertate: t α /2=1,96.
Interpretare: ( t calc = 16 ,7 ) > (t0 ,025 = 1,96 ), se respinge ipoteza H0. Se poate garanta cu o
probabilitate de 0,95 că există diferenţe semnificative între vârstele medii ale populaţiilor din
care au fost extrase eşantioanele observate.
Exemplul 6.9. Testarea diferenţelor dintre două medii

Pentru două eşantioane, extrase aleator simplu, formate din 7 persoane de sex
masculin, iar al doilea din 9 persoane de sex feminin, se înregistrează salariul lunar obţinut şi
se obţin următoarele rezultate: x M = 24 sute lei, x F = 25 sute lei ; s M = 3 , s F = 2 . Să se
testeze ipoteza potrivit căreia între salariul mediu al persoanelor de sex masculin şi salariul
mediu al persoanelor de sex feminin există diferenţe semnificative, la nivelul populaţiei din
care au fost extrase eşantioanele observate. Se consideră un risc de 0,05.
Rezolvare
Ipoteze statistice
H0: µ M = µ F
H1: µ M ≠ µ F

α = 0 ,05.
Statistica test
Când nu se cunosc varianţele populaţiilor, pentru testarea ipotezelor statistice se foloseşte
statistica t, calculată după relaţia:
xM − xF
t=
sM2 sF2
+
n1 n2
129
Regula de decizie
• dacă t calc > tα / 2 , se respinge ipoteza H0;
• dacă t calc ≤ tα / 2 , se acceptă ipoteza H0.
Regiunea de acceptare şi regiunea de respingere a ipotezei Ho sunt prezentate în figura

de mai jos:
1-α
α/2 α/2
-t α/2 tα/2 t
H 1 H 0 H 1

Statistica test este:
24 − 25
t= = 0 ,76
32 22
+
7 9

grade de libertate: t α /2; 7+9-2=2,145.
Interpretare: ( t calc = 0 ,76 ) < (t0 ,025 = 2 ,145 ), se acceptă ipoteza H0. Se poate garanta cu o
probabilitate de 0,95 că nu există diferenţe semnificative între salariul mediu al persoanelor de

sex masculin şi salariul mediu al persoanelor de sex feminin, la nivelul populaţiilor din care
au fost extrase eşantioanele observate.
6.2.2 Testarea diferenţei dintre două proporţii
Ipoteze statistice
H 0 : π1 − π 2 = 0
H1 : π 1 − π 2 ≠ 0
130
Alegerea pragului de semnificaţie a testului α

Statistica test se calculează astfel:
p1 − p2
tcalculat = .
p1 ⋅ (1 − p1 ) p2 ⋅ (1 − p2 )
+
n1 n2
Regula de decizie
• dacă t calc > tα / 2 ; n1 + n2 − 2 , se respinge ipoteza H0;
• dacă t calc ≤ tα / 2 ;n + n , se acceptă ipoteza H0.

1 2 −2
Exemplul 6.10. Testarea diferenţelor dintre două proporţii

Pentru două eşantioane extrase aleator simplu de volum n1=n2=625 persoane s-a
înregistrat proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A în anul 2016 şi în anul
2012 şi s-au obţinut următoarele rezultate: p1 = 51%, ; p 2 = 49% . Să se testeze ipoteza
potrivit căreia între proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A în cele două
momente, la nivelul populaţiilor, există diferenţe semnificative. Se consideră un risc de 0,05.
Rezolvare
Ipoteze statistice:
H0: π 1 = π 2 (nu există diferenţe semnificative între proporţia persoanelor care au votat pentru
candidatul A în anul 2016 şi anul 2012)
H1: π 1 ≠ π 2 (există diferenţe semnificative între proporţia persoanelor care au votat pentru
candidatul A în anul 2016 şi anul 2012)

α = 0 ,05.
Statistica test
Statistica t se calculează după relaţia:
131
p1 − p2
tcalculat =
p1 ⋅ (100 − p1 ) p2 ⋅ (100 − p2 )
+
n1 n2
Regula de decizie
• dacă t calc > tα / 2 ; n1 + n2 − 2 , se respinge ipoteza H0;
• dacă t calc ≤ tα / 2 ;n + n , se acceptă ipoteza H0.

1 2 −2

Pe baza datelor înregistrate la nivelul eşantioanelor, se calculează statistica test astfel:
51 − 49
tcalculat = = 0,71 .
51 ⋅ (100 − 51) + 49 ⋅ (100 − 49)
625

grade de libertate: t α /2=1,96.
Interpretare: ( t calc = 0 ,71) < (t 0 ,025 = 1,96 ), se acceptă ipoteza H0. Se poate garanta cu o
probabilitate de 0,95 că nu există diferenţe semnificative între proporţia persoanelor care au

votat pentru candidatul A în anul 2016 şi în anul 2012, la nivelul populaţiilor din care au fost
extrase eşantioanele observate.
6.3. Estimare versus testare
Estimarea prin interval de încredere presupune construirea unui interval pentru valoarea
unui parametru, plecând de la rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor la nivelul unui
eşantion extras din populaţie.
Testarea ipotezelor statistice presupune un demers invers: se formulează o ipoteză
asupra valorii unui parametru şi se verifică dacă această ipoteză este sau nu „contrazisă” de
observaţiile de la nivelul unui eşantion extras din populaţie.
De exemplu, să presupunem că în urma prelucrării datelor la nivelul unui eşantion, se
obţin limitele intervalului de încredere pentru media unei populaţii definite de [14; 18] . Dacă
132
în procesul testării statistice, formulăm ipotezele H 0 : µ = 10 ; H 1 : µ ≠ 10 , atunci putem
observa că se respinge ipoteza H0, deoarece media populaţiei, µ , nu poate fi egală cu 10.
133
Anexe
134
Anexa 1
Distribuţia Laplace:
z t2
1 −
Φ( z ) = e 2 dt
2π 0
0 z
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09
0 0.000 0.004 0.008 0.012 0.016 0.020 0.024 0.028 0.032 0.036
0.1 0.040 0.044 0.048 0.052 0.056 0.060 0.064 0.067 0.071 0.075
0.2 0.079 0.083 0.087 0.091 0.095 0.099 0.103 0.106 0.110 0.114
0.3 0.118 0.122 0.126 0.129 0.133 0.137 0.141 0.144 0.148 0.152
0.4 0.155 0.159 0.163 0.166 0.170 0.174 0.177 0.181 0.184 0.188
0.5 0.191 0.195 0.198 0.202 0.205 0.209 0.212 0.216 0.219 0.222
0.6 0.226 0.229 0.232 0.236 0.239 0.242 0.245 0.249 0.252 0.255
0.7 0.258 0.261 0.264 0.267 0.270 0.273 0.276 0.279 0.282 0.285
0.8 0.288 0.291 0.294 0.297 0.300 0.302 0.305 0.308 0.311 0.313
0.9 0.316 0.319 0.321 0.324 0.326 0.329 0.331 0.334 0.336 0.339
1 0.341 0.344 0.346 0.348 0.351 0.353 0.355 0.358 0.360 0.362
1.1 0.364 0.367 0.369 0.371 0.373 0.375 0.377 0.379 0.381 0.383
1.2 0.385 0.387 0.389 0.391 0.393 0.394 0.396 0.398 0.400 0.401
1.3 0.403 0.405 0.407 0.408 0.410 0.411 0.413 0.415 0.416 0.418
1.4 0.419 0.421 0.422 0.424 0.425 0.426 0.428 0.429 0.431 0.432
1.5 0.433 0.434 0.436 0.437 0.438 0.439 0.441 0.442 0.443 0.444
1.6 0.445 0.446 0.447 0.448 0.449 0.451 0.452 0.453 0.454 0.454
1.7 0.455 0.456 0.457 0.458 0.459 0.460 0.461 0.462 0.462 0.463
1.8 0.464 0.465 0.466 0.466 0.467 0.468 0.469 0.469 0.470 0.471
1.9 0.471 0.472 0.473 0.473 0.474 0.474 0.475 0.476 0.476 0.477
2 0.477 0.478 0.478 0.479 0.479 0.480 0.480 0.481 0.481 0.482
2.1 0.482 0.483 0.483 0.483 0.484 0.484 0.485 0.485 0.485 0.486
2.2 0.486 0.486 0.487 0.487 0.487 0.488 0.488 0.488 0.489 0.489
2.3 0.489 0.490 0.490 0.490 0.490 0.491 0.491 0.491 0.491 0.492
2.4 0.492 0.492 0.492 0.492 0.493 0.493 0.493 0.493 0.493 0.494
2.5 0.494 0.494 0.494 0.494 0.494 0.495 0.495 0.495 0.495 0.495
2.6 0.495 0.495 0.496 0.496 0.496 0.496 0.496 0.496 0.496 0.496
2.7 0.497 0.497 0.497 0.497 0.497 0.497 0.497 0.497 0.497 0.497
2.8 0.497 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498
2.9 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.498 0.499 0.499 0.499
3 0.499 0.499 0.499 0.499 0.499 0.499 0.499 0.499 0.499 0.499
135
Distribuţia Student: p=P(t>tα) Anexa 2
Grade de libertate 0.1 0.05 0.025 0.01 0.005 0.001 0.0005
1 3.078 6.314 12.706 31.821 63.656 318.289 636.578
2 1.886 2.920 4.303 6.965 9.925 22.328 31.600
3 1.638 2.353 3.182 4.541 5.841 10.214 12.924
4 1.533 2.132 2.776 3.747 4.604 7.173 8.610
5 1.476 2.015 2.571 3.365 4.032 5.894 6.869
6 1.440 1.943 2.447 3.143 3.707 5.208 5.959
7 1.415 1.895 2.365 2.998 3.499 4.785 5.408
8 1.397 1.860 2.306 2.896 3.355 4.501 5.041
9 1.383 1.833 2.262 2.821 3.250 4.297 4.781
10 1.372 1.812 2.228 2.764 3.169 4.144 4.587
11 1.363 1.796 2.201 2.718 3.106 4.025 4.437
12 1.356 1.782 2.179 2.681 3.055 3.930 4.318
13 1.350 1.771 2.160 2.650 3.012 3.852 4.221
14 1.345 1.761 2.145 2.624 2.977 3.787 4.140
15 1.341 1.753 2.131 2.602 2.947 3.733 4.073
16 1.337 1.746 2.120 2.583 2.921 3.686 4.015
17 1.333 1.740 2.110 2.567 2.898 3.646 3.965
18 1.330 1.734 2.101 2.552 2.878 3.610 3.922
19 1.328 1.729 2.093 2.539 2.861 3.579 3.883
20 1.325 1.725 2.086 2.528 2.845 3.552 3.850
21 1.323 1.721 2.080 2.518 2.831 3.527 3.819
22 1.321 1.717 2.074 2.508 2.819 3.505 3.792
23 1.319 1.714 2.069 2.500 2.807 3.485 3.768
24 1.318 1.711 2.064 2.492 2.797 3.467 3.745
25 1.316 1.708 2.060 2.485 2.787 3.450 3.725
26 1.315 1.706 2.056 2.479 2.779 3.435 3.707
27 1.314 1.703 2.052 2.473 2.771 3.421 3.689
28 1.313 1.701 2.048 2.467 2.763 3.408 3.674
29 1.311 1.699 2.045 2.462 2.756 3.396 3.660
30 1.310 1.697 2.042 2.457 2.750 3.385 3.646
>30 1.282 1.645 1.960 2.326 2.576 3.091 3.291
136
Bibliografie
1. Andrei, T., Statistică şi econometrie, Editura Economica, Bucureşti, 2003.

2. Andrei, T. şi Stancu, S., Statistică - teorie şi aplicaţii , Editura All, Bucureşti, 1995
3. Bărbat, Al. , Teoria statisticii sociale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.
4. Baron, T.; Biji, E.; Tövissi, L., ş.a., Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1991.
5. Biji, M.; Biji, El., Statistica teoretică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
2. Biji, M.; Stoichiţă, I. , Metoda selectivă a cercetării statistice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.
3. Capanu, I; Wagner, P.; Mitruţ, C., Sistemul conturilor naţionale şi agregate macroeconomice,
Editura All, Bucureşti, 1994.
4. Chelcea, S., Chestionarul în investigaţia sociologică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1975.
3. Galton, Fr., Natural Inheritance, Macmillan, London, 1889
4. Georgescu Roegen, N. , Metoda statistică - elemente de statistică matematică, I.S.C.S., Bucureşti,
1933.
5. Glenberg, A.M., Andrzejewski, M.E., Learning from data. An Introduction to Statistical Reasoning,
Taylor and Francis Group, New York, 2008.
6. Isaic-Maniu, Al.; Grădinaru, A.; Voineagu, V.; Mitruţ, C. - Statistică teoretică şi economică, Editura
Tehnică, Chişinău, 1994.
7. Jaba, E., Grama, A., Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
8. Jaba, E., Statistica, Ediţia a treia, Editura Economica, Bucureşti, 2002
9. Jaba, E., Pintilescu, C., Iosub F., Statistică descriptivă. Teste grilă şi probleme, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2001.
10. Jaba, E., Pintilescu, C., Statistică. Teste grilă şi probleme, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005.
11. Lecaillon, J.; Labrousse, C., Statistique descriptive, Editura Cujas, Paris, 1988
12. Mallinvaud, E. - Méthodes statistique de l'économetrie, Dunod, Paris, 1981
13. Marinescu, I. , Analiza factorială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984.
14. McClave, J.T.; Benson, P.G. , Statistics for Business and Economics, Dellen Publishing Company,
San Francisco, 1985.
15. Mills, Fr.G., Statistical Methods, 3rd ed., Henry Holt, New York, 1955.
16. Milton Smith, G. - Ghid simplificat de statistică pentru psihologie şi pedagogie, E.D.P., Bucureşti
1971.
17. Minium, E.W., Clarke, R., C., Coladarci, T., Elements of Statistical Reasoning, John Wiley and
Sons, 1999.
18. Pecican, E.S. - Econometrie, Editura All, Bucureşti, 1994
19. Pintilescu, C., Analiza datelor, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
137
20. Pintilescu, C., Analiză statistică multivariată, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi,
2007.
21. Saporta, G., Probabilités, analyse des données et statistique, Editura Technip, Paris, 1990
22. Tövissi, L.; Isaic-Maniu, Al., Statistica, A.S.E., Bucureşti, 1984.
23. Trebici, V.(coord.) - Mica enciclopedie de statistică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1985.
24. Ţarcă, M. , Statistică, vol.I şi II, Universitatea "Al.I.Cuza" Iaşi, 1979.
25. Yule, U.G.; Kendall, M.C. - Introducere în teoria statisticii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
26. Wonnacott, T.H., Wonnacott, R.J., Statistique, Economica, Paris, 1991.
138
lOMoARcPSD|14443567
Grile sesiune statistica anul1 sem2
Bazele statisticii (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Eduard Chitanu (eduardchitanu@gmail.com)
lOMoARcPSD|14443567
GRILE STATISTICA
BROSURA 16
1) Pentru o variabila X- N(0,1) P(X >= -0,157)
a) 0,9418
b) 0,4418
c) 0,9772
2) Sporul absolut cu baza fixa exprima:
a)Cu cat s-a modificat in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzatoare momentului
current 1,comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzatoare momentului anterior 1-1;
b)Cu cat s-a mofificat in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului current 1,
comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta;
c) de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului current 1,fata de nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta.
3) Pentru testarea diferentei dintre mediile a doua populatie se foloseste:
a) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei;
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei;
c) statistica H, patrat
4) Nivelul cifrei de afaceri ( mld lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2010-2011
urmatoarea evolutie:
2010 2011
Trim I 3 4
Trim II 4 5
Trim III 3 4
Trim IV 7 11
Stiind ca T= 1,20, sunt corecte afirmatiile:
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. Lei pe trimestru;

b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru;
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.
5) Atunci cand se cunoaste dispersia , a variabilei X, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii
se face cu :
a) statistica Fisher;
b) statistica t;
c) statistica Z.

lOMoARcPSD|14443567
6) Intr-un sondaj aleator simplu de 625 angajati, pentru variabila venitului lunar s-au obtinut
rezultatele de mai jos:
VENITUL LUNAR
Mean 1200
Standard Deviation 165
Pentru o probabilitate de 0.95 intervalul de incredere pentru parametru medie este:
a) [1187,064; 1212,936]
b) [ 861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]
7) Se analizeaza Rata somajului pentru un esantion n=25 tari si se obtin urmatoarele rezultate MEDIA
(X)= 5% , X^2= 4%. In testarea semnificatiei diferentei dintre rata medie a somajului la nivelul populatiei
din care a fost extras esantionul si valoarea prevazuta μ = 3% , printr-un test bilateral, ipoteza H0 nu se
respinge pentru:
a) a=0,02
b) a= 0,01
c) a= 0,005
8)Parametrul reprezinta:
a) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
9) Pentru un esantion de personae, se studiaza variata venitului annual in raport cu profesia. Aplicand
metoda ANOVA, variatia a obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertate
Explicand(intergrupe) 980 6
Reziduala(intergrupe) 2500 30
Sunt corecte afirmatiile:
a) Volumul esantionului este de 30 unitati;

b) Numarul de grupe definite de factorul de grupare este 7
c) Numarul gradelor de libertate associate variatiei totale esteb 36
10) Probabilitatea este o valoare:
a) care tinde spre zero;
b) curprinsa intre 0 si 1;
c) pozitiva.
11) Eroarea maxima admisibila arata:

lOMoARcPSD|14443567
a) eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica;
b) marimea intervalului de incredere;
c) eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
14) Demersul testari statistice cuprinde etapele:
a) alegerea pragului de semnificatie a;
b) formularea ipotezelor statistice;
c) alegerea valorii calculate a statisticii test.
15) Atunci cand nu se cunoaste dispersia a variabilei analizate X, testarea ipotezelor asupra mediei unei
populatii se face cu:
a) statistica Z;
b) statistica t;
c) statistica Fisher.
16) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat trei este:
a) 0,33;
b) 0,5;
c) 0,66.
17) In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand In realitate
aceasta este adevarata;
b) probabilitatea asociata erorii de testare de tip II se noteaza cu beta;
c) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in realitate
aceasta este falsa.
18) La un examen sustinut in anul universitar current, un stundent(Mihai) a obtinut un punctaj de 500
puncte. La acest eveneiment punctajul mediu a fost de 450 de puncta iar abaterea standard de 90 de
puncta. In anul universitar precedent, un alt student(George) a obtinut 50 puncte. Pentru acel an,
punctajul mediu a fost de 40 de puncta si abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi student au
ocupatun loc mai bun in clasamentul annual?
a) cei doi student au fost la fel de buni;
b) Mihai;
c)George.
19) Pentru o variabila X- N(10,4) P(9<X<12) este:

lOMoARcPSD|14443567
a) 0,3413
b) 0,1915
c) 0,5328
20) In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in reaitate
aceasta este falsa;
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata;
c) ptobabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaa cu a.
21) A estima punctual inseamna:
a) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant;
b) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate;
c) a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie.
22) Estimatorul nedeplasat:
a) are dispersia egala cu zero;
b) are varianta minima;
c) are media egala cu parametrul.
24) Pentru un esantion de judete, s-a analizat variatia venitului pe regiuni ale Romaniei. S-a aplicat
metoda ANOVA si s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grad de libertate Estimatori ai variantei
Explicata(intergrupe) 360 6 60
Reziduala(intergrupe) 368 23 16
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) Volumul esantionului este 30;

b) Exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiilor, in conditiile
unui risc de …
c) Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 2,528.
25) Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) conditia de homsca…..
b) conditia de normalitate;

lOMoARcPSD|14443567
c) conditia de dependenta a vaiabelor corespunzatoare a celor IC grupe.
26. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
a)respecta proprietatea de nereprezentativitate;
b) din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei;
c) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire.
BROSURA 38
1) Sporul mediu absolut arata:
a) Modificarea relativa, pe unitate de timp, inregistrata de un fenomen intr-o anumita
perioada de timp;
b) De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada;
c) Modificarea medie absoluta, pe unitate de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
2) Pentru o variabila X- N( μ , a^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P( μ -a< X< μ +a)
Aceasta probabilitate este:
a) 95,4%
b) 68,2%
c) 75%
a) Are media egala cu parametrul;
b) Are varianta minima;
c) Are dispersia egala cu zero.
4) Parametrul reprezinta:
d) O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii.
5) Esantionuk reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta
care:
a) Poate fi extras aleatory, cu revenire sau fara revenire;
b) Respecta proprietatea de reprezentativitate;
c) Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei.
6) In vederea studierii optiunii candidatilor la dimiterea FEAA privind specializarea pe care o vor
urma, se extrage aleator, simplu repetat un esantion format din 25 candidati si se observa ca
proportia celor care prefera specializarea Alpha este de 30%. Stiind ca proportia inregistrata
in anul universtitar precedent este de π=40% , se pot afirma ca:
a) Nu exista diferente semnificative intre proportia candidatiilor care prefera
specializarea Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar
precedent, in conditiile riscului asumat de 10%;
b) Exista diferente semnificative intre proportia candidatiilor care prefera specializarea
Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in
conditiile riscului asumat de 1%;
c) Valoarea critica a testului statistic pentru un risc a=10% , este egal cu 1,711.

lOMoARcPSD|14443567
7) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti privind opinia cu privier la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 280 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere
penntru parametrul proportiei, cu o probabilitate de 0,90, este:
a) [0,663; 0,737]
b) [0,356; 0,644]
c) [0,4245; 0,8428]
8) Pentru a analiza ptobabilitatea firmelor dintr-un judet s-a extras un esantion de firme si s-a
inregistrat cifra de afaceri a acestora(mld.lei). Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor
de la nivelul esantionului sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Mean 42
Standard Error 0,793
Median 40
Mode 40
Sample Variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 50
Minimum 10
Maximum 60
Sum 3507
Count 78
Confidence Level( 95%) 1,553
Care afirmatii sunt adevarate?

a) Volumul esantionului este de 50 de firme;
b) Media esantionului este de 42 mld lei;
c) Eroarea maxima admisibila este 0,793;
d) Intervalul de incredere este [ 40,447; 43,553]
9) In legatura cu eroarea de testare de tip II sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in
reaitate aceasta este falsa;
b) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand in
realitate aceasta este adevarata;
c) ptobabilitatea asociata erorii de testare de tip II este numita prag de semnificatie si se

noteaa cu beta.
10) Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a) formularea ipotezelor statistice;

lOMoARcPSD|14443567
b) alegerea valorii calculate a statisticii test;
c) alegerea pragului de semnificatie a.
11) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre rata somajului corespunzatoare persoanelor de
gen masculine si cea a persoanelor de gen feminin pentru 2 esantioane de volume n1=n2=9 tari din
Uniunea Europeana. Se cunosc urmatoarele date: M masculine= 8,13% ; M feminine= 8,81% ; S^2
masculin= 19,15; S^2 feminin=46,43. Stiind ca varianta celor doua populatii sunt diferite din punct de
vedere statistic, sunt adevarate afirmatiile:
a) nu exista diferente semnificative intre rata somajului a persoanelor de gen masculine si cea a
persoanelor de fen feminine, in conditiile riscului de 5%;
b) ipoteza alternativa formulate este H1: μ M = μF;

c) valoarea calculate a testului, in marime absoluta, este 0,25.
13) Pentru o variabila X- N(10,4) P(9< X<11)

a) 0,383;
b) 0,962;
c) 0,454
14) Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) statistica Z;
b) statistica Fisher;
c) statistica t.
15) Potrivit datelor Eurostat, in Romania, in anul 2009, PIB/locuitor a fost de 550 E, fata de 6500 E in
anul 2008. Astfel, in anul 2009, s-a inregistrat a scadere a PIB/locuitor cu 1000 E sau cu 15,38% ,
fata de anul 2008.
In afirmatiile de mai sus , s-au folosit urmatorii indicatori ai seriilot de timp.
a) rata( indicele) de variatie;
b) sporul absolut;
c) rata(ritmul) sporului.

a) formularea ipotezelor statistice;
b) regula de decizie;
c) alegerea valorii calculate a statisticii test.

lOMoARcPSD|14443567
Brosura 27
1) In urma prelucrarii datelor privind veniturile famililor inregistrate la nivelul unui
esantion de volum n=625, s-au obtinut urmatoarele reultate X(media)= 12 mii, s’= 2 mii
le. Sa se testeze daca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale famililor la
nivelul populatiei din care a fost extras esantionul si venitul mediu pe tara 𝜇= 13 mii lei
considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:
c) se respinge ipoteza Ho.
2) Ipoteza statistica reprezinta:
b) o presupunere cu privier la legea de distributie a unei populatii.
3) Pentru o variabila X-n (10,4), P(X>11) este:
c)0,3085.
4. Sa verifica daca media unei populatii ,𝜇 , difera in mod semnificativ de o valoare fixa, 𝜇0.
In acest caz,ipptezele statistice sunt:
a) H0 : µ≠ µ0
H1 : µ= µ0
b) H0 : µ=µ0
H1 : µ > µ0
c) H0 : µ= µ0
H1 : µ≠µ0
5) Estimatorul reprezinta:
c) o variabila aleatoare.
a) poate fiextras aleator, cu revenire sau fara revenire.

lOMoARcPSD|14443567
7) In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, 𝜇0 = 46, s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a) H0 : µ=46 ; H1 : µ ≠ 46
8) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani, si speranta medie de viata a femeilor la nivel Mondial, egala cu 70 ani. Se cunosc
urmatoarele date : n=16 , s’=1.75.
b) exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la
nivel Mondial, in conditiile riscului asumat de 5%.
9) Estimatia este:
b) o valoare a estimatorului calculate la nivelul esantionului observat.
a) marimea intervalului de incredere.
11) Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor
oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiin prezentate mai jos.
Mean 14.6
Standard Error 0.342893216
Median 14
Mode 14
Standard Deviation 3.42893216
Sample Variance 11.75757576

lOMoARcPSD|14443567
Kurtosis 0.086261532
Skewness 0.685985753
Range 12
Minimum 10
Maximum 22
Sum 1460
Count 100
Confidence Level(99,0%) 28,9799368
b) Intrevalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatiilor firmei,
pentru o incredere de 99%, este [144,021, 201,979]
a) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant.
13) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie de 8,25 si o abatere standard sde esantion egala cu 1,8. Intervalul de incredere pentru parametrul
medie, cu o probabilitate de 0,95, este:
b) [8,0736; 8,4264]

lOMoARcPSD|14443567
14) Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X – Consumul
saptamanal de paine(kg), s-au obtinut rezultatele: X(media) =3 kg, s’=1 kg. Considerand un risc de 5%, se
poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
a) nu difera semnificativ de 𝜇0 = 3,5 𝑘𝑔
15) Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
b) statistica t NU ESTE SIGUR
16) Dint-o Ancheta de opinie asupra unui esantion de 900 persoane, extras aleator repetat, a rezultat ca,
in medie, la 100 de personae, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de
incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, considerand o incredere de
95%, este:
17) Pentru variabila X- N( 𝜇, 𝜎2) , se cere sa se calculeze probabilitatea P(𝜇 − 𝜎 < X < 𝜇 + 𝜎). Aceasta
probabilitate este:
b) 95%
a) mai mica sau cel mult egala cu unu.
19) Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial ( sute lei) din regiunea de
Nord-Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor,
s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Mean 9.918

lOMoARcPSD|14443567
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence Level(99,0%) 0,755
Pentru a= 0,05, sunt adevarate afirmatiile:
20) Precizia estimarii creste atunci cand:
c) volumul esantionului creste.
21) Intr-un sondaj simplu de 400 angajati, pentru variabila venitului lunar s-au obtinut rezultatele de mai
jos:

lOMoARcPSD|14443567
Mean 1020
Standard Deviation 158,11
Pentru o probabilitate de 0,95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
b) [1004,51; 1035,39]
22) Pentru testarea semnificatiei medie unei populatii se foloseste:
b) testsul Z NU ESTE SIGUR
23) In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion extras aleator simplu repetat, de
volumul n=100, s-au obtinut urmatoarele valori: X(media)= 40 mii lei, s’2= 25. Considerand un risc de
0,05, limitele intervalului de incredere pentru media populatiei din care a fost extras esantionul sunt:
a) (35,1 mii lei; 44,9 mii lei)
24) Considerand numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic, bilateral, ipoteza nula nu se respinge
daca:
a) |t calculate|> ta/ 2, v

lOMoARcPSD|14443567

lOMoARcPSD|14443567
Cod brosura 38 – Bazele statisticii

1) Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula
nu se respinge daca:
a) |tcalculat| > tα / 2, v
b) |tcalculat| < tα, v
c) |tcalculat| ≤ tα / 2, v
2) Sporul mediu absolut arata

a) modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
b) de cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp
c) modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
3) Pentru o variabila X ~ N (𝜇, 𝜎 2 ), se cere sa se calculeze probabilitatea P ( 𝜇 − 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 +

𝜎). Aceasta probabilitate este:
a) 95,4%
b) 68,2%
c) 75%
4) Estimatorul nedeplasat
a) are media egala cu parametrul
b) are varianta minima
c) are dispersia egala cu zero
5) Parametrul reprezinta
a) o functie a variabilelor de selectie
b) obiectul estimarii statistice
c) o statistica
d) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii

lOMoARcPSD|14443567
6) Intr-un sondaj aleatoriu simplu de 625 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut
Venitul lunar
Mean 1200
a)[1187,064; 1212,936]
b)[34520,1066; 36,6244]
c)[861,89; 1178,11]
7) Pentru o variabila X ~ N(0,1), P(X ≥-1,57) ETSE:

a)0,9772
b)0,4418
c)0,9418
8) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta

care:
a) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b) respecta proprietatea de reprezentativitate
c) din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
9) In vederea studierii optiunii candidatilor la admiterea FEAA privind specializarea pe care o

vor urma, se extrage aleator simplu repetat un esantion format din 25 candidati si se observa
ca proportia celor care prefera specializarea Alpha este de 30%. Stiind ca proportia inregistrata
in anul universitar precedent este π0 = 40%, se poate afirma ca:
a) nu exista diferente semnificative intre proportia candidatilor care prefera specializarea
Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile
riscului asumat de 10%
b) exista diferente semnificative intre proportia candidatilor care prefera specializarea Alpha
in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului
asumat de 1%

lOMoARcPSD|14443567
c) valoarea critica a testului statistic pentru un risc α= 0,10 este egala cu 1,711
10) Pentru testarea diferentei dintre media a doua populatii se foloseste:

a) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
b) statistica Hi, patrat
c) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
11) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar impar este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
12) Pentru o variabile X~ N (10,4), P (9 < X < 12) este:

a) 0,5326
b) 0,3413
c) 0,1915
13) Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei fiemr pe trimester a inregistrat in perioada 2010-
2011 urmatoarea evolutie:
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca i=1,20, sunt corecte afirmatiile:
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. Lei pe trimestru
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru

lOMoARcPSD|14443567
14) Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenti, pentru varabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie de 6,8 si o abatere standatdd de esantion egala cu 1,5. Intervalul de incredere
pentru parametrul medie, cu probabilitate de 0,95 este:
a) [8,1280; 9,2020]
b) [5, 5260; 9,3424]
c) [6,702; 6,898]
a) conditia de normalitate
b) conditia de dependenta a variabilelor corespunzatoare celor k grupe
c) conditia de homoscedasticitate
16) Se analizeaza proportia candidatilor la un concurs care opteaza pentru specializarea X.

Pentru a verifica daca proportia π, din anul current, difera in mod semnificativ de proportia π 0,
din anul precedent, ipotezele statistice se formuleaza, astfel:
a) H0 : π ≤ π0
H1 : π > π0
b) H0 : π = π0
H1 : π < π0
c) H0 : π = π0
H1 : π ≠ π0
17) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ul/locuitor in
tarile din grupul OECD si nivelul mediu al PIB-ul/locuitor in tarile Europa de Est, in conditiile
unui risc de 1%. Se stie ca varianta celor doua populatii sunt egale si se cunosc urmatoarele
rezultate:
-tcalculat = 12,56
-numarul gradelor de libertate este 46
Sunt adevarate afirmatiile:
a)exista diferente semnificative intre PIB-ul/locuitor al tarilor din OECD si cel al tarilor din
Europa de Est, in conditiile riscului asumat de 1%.

lOMoARcPSD|14443567
b)valoarea teoretica a statisticii Student este egala cu 2,576
c)suma volumelor celor doua esantioane analizata este egala cu 48

lOMoARcPSD|14443567
1. Eficienta estimatorului vizeaza:

-abaterea standard a estimatorului este minima
-media estimatorului este egala cu 0
-dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
2. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
-un nr infinit de esantioane
-1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
- 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
3. Sporul absolut cu baza in lant ( imobila) se calculeaza ca:
-raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare pentru doua momente de
timp constante
- diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp oarecare, t, si
nivelul aceleiasi variabile , corespunzator unui moment de referinta
3. Atunci cand se cunoaste dispersia q2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se
face cu:
-statistica Z
-statistica t
-statistica Fisher
4. Estimatia este:
-o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat
-o valoare calculata pe baza datelor de sondaj
-o statistica
- o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatiei
4. La acelasi nivel de incredere si aceiasi varianta, pt a mari precizia rezultatelor este necesar:
-sa marim volumul esantionului
-sa lucram cu esantioane nealeatoare
-sa reducem eroarea de reprezentativitate
5. Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
-probabilitatea cu care estimam rezultatele
-eroarea maxima admisibila
-gradul de omogenitate al populatiei
-numarul maxim de unitati ce pot fj extrase
6. Functia de repartitie se defineste astfel:
-F(x)=P(X>=x)
-F(x)=P(X=x)
-F(x)=P(X>x)
-F(x)=P(X<x)
7. In legatura cu eroarea de testare de tip 2 , sunt adevarate afirmatiile:
-probabilitatea de reproducere a erorii de tip 2 se noteaza cu beta
-eroarea de testare de tip 2 reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula Ho
8. Stiind ca i=0,85:
-cifra de afaceri medie a unei firme a fost de 4.625 mld. Lei pe trimestru
-cifra de afaceri a inregistrat o scadere media anuala de 15%
-cifra de afaceri a crescut in medie cu 85% pe trimestru
- cifra de afaceri medie a unei firme a fost de 4 mld. Lei pe an

lOMoARcPSD|14443567
9. Estimarea reprezinta:
- o valoare de forma o=f(x1, x2,...,xn)
-o variabila aleatoare
-o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
10. In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE) masoara:
-variatia sub influenta factorilor aleatori sk intamplatori
-variatia sub influenta factorilor esentiali de grupare
11. Aplicand metoda ANOVA s au obtinut urmatoarele rezultate :

Explicata 300 4
Reziduala 26
Totala 450 32
Variabila numerica este „salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este „regijnea”. In
aceasta situatie se poate afirma ca:
- Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o onfluenta

seminificativa asupra variatiei salariului
- Ipoteza Ho este u1=u2=u3=u4
- Pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regijni
- Valoarea calculata a statisticii F este 14
12. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unek fete cu numar par este de
-o,33

lOMoARcPSD|14443567
1. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator?

a. Un numar infinit de esantioane
b. 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema de revenire
c. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
2. Într-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand V numarul gradelor de libertate,
ipoteza nula nu se respinde daca:
a. 𝑡𝛼/2,𝑐 < | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |
b. 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 > 𝑡𝛼/2
c. . | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |≤ 𝑡𝛼/2,𝑣
3. Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a. statistica Fisher
b. metoda ANOVA
c. statistica t
4. Atunci când se cunoaște dispersia, in demersul testarii ipotezelor asupra mediului unei populatii se
foloseste:
b. statistica Z
c. statistica t
5. Se extrag aleator simplu repetat doua esantioane, primul format din 5 persoane de sex masculin, iar al
doilea din 7 persoane de sex feminin. Se inregistreaza varsta acestora și, in urma prelucrarii datelor, se
obtin urmatoarele rezultate:
𝑥̅𝑀 =25 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 ; 𝑥̅𝐹 = 26 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖; 𝑆2

𝑀 =9 𝑎𝑛𝑖; 𝑆2
𝐹=4
Sa se testeze ipoteza potrivit careia intre varsta medii alepersoanelor de sex masculin si ale celor de sex
feminin la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate exista rezulate semnificative. Se
cere garantarea rezultatului cu o probabilitate de 0,95.
a. Valoarea calculata a statisticii test este t=-0,65
b. Valoarea calculata a statisticii test este t= -6,5
c. Intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex feminin la nivelul
populatiei din care au facut parte esantioaneleobservate exista diferente semnificative.
d.Intre varstele medii ale peroanelor de sex masculin si ale celor de sex feminin la nivelul populatiei
din care fac parte esantioanele obsevate nu exista diferente semnificative.
6. Rata medie a sporului cifrei de afaceri a unei firme pe o perioada de 15 ani este de 15%. Rata medie ?
7. Estimatia este:
a. o statistica
b. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii

lOMoARcPSD|14443567
c. o valoare calculata pe baza unui sondaj

d. o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantioanului observat
8. Intr-un sondaj de opinie , s-a inregistrat optiunea de vot pentru candidatul favorit. Din 1500 de persoane
observate, 65 de persoane si-au exprimat preferinta pentru acel candidat. Sa se ferifice daca proportia
persoanelor care vor vota candidaturafavorita la alegeridifera semnificativ de 50% (riscul asumat este de
5%)
a. proportia persoanelor care au vor vota condidatul favorit la alegerile difera semnificativ de 50%, in
conditiile unui risc de 5%.
b. valoarea calculata a statistici test este de regula t = 0,015
c. valoarea calculata a statistici test este de regula t = 3,145
d. proportia persoanelor care au vor vota condidatul favorit la alegerile NU difera semnificativ de
50%, cu o probabilitate de 95%.
9. Pentru un esantion de 400 de angajati, s-a inregistrat numarul de ani de scoala (ani) si s-a obtinut media
𝑥̅̅=13,7 ani si abaterea standard s=2,8. Sa se verifice daca numarul mediu de ani de scoala la nivelul
intregii populatii de angajati difera de 13 ani, considerand un risc de 0,05.
a. numarul mediu de ani de scaola la nivelul intregii populatii de angajati difera semnificativ de 13
ani, in condtiile unui risc de 5%.
b. statistica test utilizata este textul Z
c. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t = 5
10. Rata (ritmul) sporului de baza in lant exprima :
a. de cate ori s-a modificat, nivelulunei variabile corespunzator curent t, comparativ cu nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de timp anterior, t-1
b. cu cat s-a modificat, in marime ralativa nivelul unei variabile corespunzator momentullui curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior, t-1
c. cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator nivelului curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta
11. Intr-un sondaj aleatoriu simplu de 625 de studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie de 7,3. Cunoscand ca varianta la nivelul populatiei totale are o valoare egala cu 4, intervalul de
incredere pentru paramentrul mediei, probabilitatea de 0,95% este:
a. [7,1432 ; 7,4565]
b. [6,628 ; 8,2021]
c. [6,50 ; 9,00]
12. In vederea testarii semnificatiei diferentei intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇0 , pentru un esantion de volum
n = 50, o valoare calculate a statisticii test z = 3,24. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica
este z = 2,17, atunci urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. Exista diferente semnificative intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇0
b. riscul asumat de respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este 𝛼 = 0,05
c. media 𝜇 nu difera semnificativ statistic de valoarea fixa 𝜇0
d. riscul asumat de respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este 𝛼 = 0,025
13. O banca doreste sa verifice corectitudineainformatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleatoriu de 400 de persoane si s-au identificat 35 dosare de informatii gresite. Proportia dosarelor cu
greseli ale bancilor, pentru o incredere de 95% esteacoperita de intervalul:
a. [0,0605 ; 0,1145]
b. [0,0423 ; 0,1605]

lOMoARcPSD|14443567
c. [0,0920 ; 0,1177]
14. Din doua populatii cu variantele 𝜎12 = 𝜎22 , se extrag esantioanele de volum 𝑛𝑡 = 10 si 𝑛2 = 15. In
vedere testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii, pentru un prag de semnificatie 𝜎 =
0,05, valoarea teoretica si statistica test se citeste pentru:
a. 𝑣1 = 9 ; 𝑣2 =14 grade de libertate
b. v = 25 grade de libertate
c. v = 23 grade de libertate
15. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat doi este>
a. 0,33
b. 0,5
c. 0,66
16. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar>
a. sa lucram cu esationul nealeatoare
b. sa marim volumul esantionului
c. sa reducem eroarea de reprezentativitatea a esantionului
17. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA.
S-a extins un esation de 625 de persoane si s-a identificat ca 78% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente.
Pentru 98% incredere, s-a estimate intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie
alimentatiei sale, afirmatiile sunt adevarate?
a. intervalul de incredere este [0,742 ; 0,818]
b. valoarea teoretica utilizata este 1,96
c. proportia de 78% este o estimatie
18. Pentru o variabila X – N(0,1), P(-1,6 < X < 2,3) este>

a. 0,9345
b. 0,1505
c. 0,4452
d. 0,4893
19. Demersurile testarii statistice cuprinde mai multe etape, din care si urmatoarele etape:
a. alegerea pragului de semnificatie
b. alegerea valorii calculate a statisticii test din tabelul repartitiei teoretice
c.formularea ipotezelor statistice
20. In vederea testarii semnificatiei diferentelor dintre media 𝜇 si valoarea 𝜇0, pentru un esantion de volum
s=50, valoarea calculate a statisticii test Z= 1,45 in cazul unui test bilateral dacavaloarea teoretica este
Z= 1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
a. 𝜎 = 0,01
b. 𝜎 = 0,95
c, 𝜎 = 0,05
21. Estimatorul reprezinta:

a. o valoare calculata la nivel esantional
b. o valoare aleatoare

lOMoARcPSD|14443567
c. o valoare de forma 𝜃 = 𝑓(𝑥̅1, 𝑥̅2, . . . , 𝑥̅𝑛)

d. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
22. Pentru tesatarea diferentelor dintre mediile a trei sau mai multe populatii se poate folosi>
a. metoda ANOVA
b. statistica Fisher
c. statistica Student t
23. Pentru o variabila X – N(0,1), se cunoaste P(-𝛼 < X < 𝛼) = 0,6424. In acest caz
a. a=0,92
b. a=0,0675
c. a=0,1331
24. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei, volumul esantionului
care este parametru proportii cu o eroare maxim admisibila de +/- 2,8% si o probabilitate de 0,95 este
a. 1067
b. 1500
c. 1225
25. Eroarea maxima admisibila arata:

a. marimea intervalului de incredere
b. eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica
c. eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate
26. Se verifica daca proportia 𝜋 a clientilor care prefera produsul A, in anul current, difera in mod
semnificativ de proportia a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a. 𝐻0 ∶ 𝜋 = 𝜋0
𝐻0 ∶ 𝜋 ≠ 𝜋0
b. 𝐻0 ∶ 𝜋 ≤ 𝜋0 𝐻0 ∶ 𝜋 > 𝜋0
c. 𝐻0 ∶ 𝜋 = 𝜋0 𝐻0 ∶ 𝜋 < 𝜋0
27. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele de
mai jos:
Venitul lunar
Mean 1200
a. [ 1183,83 ; 1216,17 ]
b. [ 861,89 ; 1178,11 ]
c. [34520,1066 ; 36,6244 ]
28. Pentru o variabila X – N(0,1), P(X≥ - 1,22) este:

lOMoARcPSD|14443567
a. 0,341
b. 0,889
c. 0,997
29. Un politician, la inceputul mandatului, afirma in mass-media ca va creste salariu net pe economie la
300 EUR. La sfarsitul mandatului sse face un sondaj pe n=900 de respondenti prin care se urmareste
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 249 EUR ; 𝜎 = 90;
Selectati care din afirmatiile de mai jos sunt:
a. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant.
b. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant.
c. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant.
30. In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:

a. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula 𝐻0 atunci cand in realitate
aceasta este falsa.
b. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula 𝐻0 atunci cand in realitate
aceasta este adevarata.
c. probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α
31. Sporul mediu absolut arata:

a. modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistata de un fenomen, intr-o anumita perioada de
timp.
b. de cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
c. modificarea mediei absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
32. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge daca:
a. 𝑡𝛼/2,𝑐 > | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |
b. | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝛼/2,𝑐
c. . | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |≤ 𝑡𝛼/2,𝑐
33. Sporul absolut cu baza in lant (mobila) se calculeaza ca

a. diferenta intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente de timo
consecutive
b. raportul intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare pentru doua momente de timp
consecutive.
c. diferenta intre nivelul unei variabile corespunzatoare unui moment de timp oarecare t, si nivelul
aceleiasi variabile corespunzatoare unui moment de referinta
34. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor oferite
cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos>
Mean 173
Media 180
Mode 180

lOMoARcPSD|14443567

Sample Variance 1267,777778
Kurtosis 1,175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (90,0%) 28,9799368

a. intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor firmei,
pentru o incredere de 99% este [161,75 ; 184,25]
b. eroarea maxima admisibila este 28,97
c, riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
d. volumul esantionului este 10
35. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Explicata (intergrupe) …. 4
Reziduala (intragrupe) 150 …
Totala 450 32
Variabila numerica este Salariu, iar variabila (factorul) de grupare este Regiunea. Inaceasta situatie, se poate
afirma ca:
a. ipoteze 𝐻0 este µ1 =µ2 =µ3 =µ4
b. pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ de regiuni

c. se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variantei salariului
d. valoarea calculate a statisticii test este F=14
36. Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant bonusul oferite cu ocazia
sarbatorilor de Pasti, rezultatele diind prezentate mai jos:

lOMoARcPSD|14443567
a. riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%

b. . intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei, pentru o incredere de 99% este [161,75 ; 184,25]
c. volumul esantionului este 10
d. eroarea maxima admisibila este 28,97
1) Volumul esantionului poate fi estimate daca se cunoaste

a) Numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
b) Gradul de omogenitatea populatiei
c) Probabilitatea cu care estiman rezultatele
d) Eroarea maxima admisibila
2) Pentru o variabila X ~ N(0,1), se cunoaste P( -a < X < a ) = 0,6424 . In acest caz
a) a=0,0675
b) a=0,92
c) a=0,1331
3) Un esantion de 36 studenti au sustinut un test pe calculator, iar un esantion de 45 de student au sustinut
un test clasic. S-au inregistrat punctajele obtinute de cele doua esantioane si s-au obtinut: 𝑥̅1 = 65 puncte si
𝑥̅2 = 60 puncte. Stiind ca abaterile standard la nivelul populatiei sunt egale cu 18, respective 15, sa se
verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de student difera semnificativ statistic, pentru un risc
de 5%.
a) Valoarea calculata a statisticii teste este z = 0,062
b) Valoarea calculata a statisticii teste este z = 1,34
c) Punctajele medii ale celor doua grupe de student difera semnificatic statistic, pentru un risc de 5%
4) Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015

lOMoARcPSD|14443567
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
Stiind ca 𝑖 =0,82 , sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. Lei pe an;
b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mld. Lei pe trimestru;
c) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 8%
d) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru.
5) La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 65 si 70 vor
primi calificativul B. Pentru anul current, distributia punctajelor este normala, X ~ N (55,25). Care este
procentul elevilor care primesc calificativul B?
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
6) In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇 0, pentru un esantion de
volum n=50, se obtine o valoare calculata a statisticii test z= 3,24, In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z= 2,17, atunci urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Exista diferente semnificative intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇 0
b) Media 𝜇 nu difera semnificatic statistic de valoarea fixa 𝜇 0
c) Riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻 0 este α=0,05
d) Riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻 0 este α=0,03
7) Pentru o variabila X ~ N (𝜇, 𝜎 2 ), se cere sa se calculeze probabilitatea P ( 𝜇 − 3𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 3𝜎) .
a) 95,4%
b) 75%
c) 99,74%
8) Intr-un sondaj de opinie, care admite situatie de maxima eterogenitate a populatiei, volumul
esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare maxim admisibila de ± 2,8% si o probabilitate
de 0,95 este:
a) 1225
b) 1067
c) 1500
9) In metoda ANOVA, variatia explicita (VE) masoara:
a) Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) Variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c) Variatia sub influenta factorilor esentiali si a factorilor aleatori (intamplatori)
20) Din doua populatii cu variatie 𝜎12 = 𝜎22 , se extrag esantioanele de volum n1 =10 si n2 =15. In vederea
testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii, pentru un prag de semnificatie α=0,05 ,
valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru:
a) v = 23 grade de libertate
b) v=25 grade de libertate
c) v1=9 si v2=14 grade de libertate

lOMoARcPSD|14443567
19. Pentru o variabila X~N(20,16), P(18<X<22) este
a) 0,383
b)0,454
c)0,962
20. A estima punctual inseamna
a)A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
c) A calcula o valoarea posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrare la nivelul esantionului

observat
21. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin

𝑜2
a) u~N(u, )
𝑛
b) u~N(u, 𝑜 2 )
𝑜
c) u~N(u, 𝑛)
√
22. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge
daca
a) |tcalculat|>ta/2,v
b)|tcalculat|<=ta/2,v
c)ta/2,v>|tcalculat|
23. Potrivit datelor Eurostat, in Romania , exporturile de bunuri si serivicii (exprimate in euro/locuitor),
in perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele
valori:600,700,800,800,1000,1200,1500,1700,2000,1700,2100. Sunt corecte urmatoarele afirmatii
a)Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu 1500euro/locuitor
b)volumul exporturilor Romaniei a crescut, in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori
c)Volumul mediu annual al exporturilor Romaniei , in perioada 2000-2010 a fost de 1281,81 euro/loc.
24. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u si o valoare fixa u0, pentru un esantion
de volum n=50, se obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca
valoarea teoretica este z=1,645, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a) a=0.10
b) a=0,01
c) a=0,95

lOMoARcPSD|14443567
25. Sporul aboslut cu baza fixa exprima:
a) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
comparativ cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta
b) De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t, fata de nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta
c) cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator momentului curent, t
comparativ cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului anterior, t-1.
26) In legatura cu eroarea de testatre tip I, sunt adevarate afirmatiile
a)eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipotza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
c)probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu a
27. Aplicand metoda ANOVA, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa Variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertatae

Explicata(intergrupe) 300 4
Reziduala(intragrupe) 28
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila(factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
se poate afrima:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra variatiei salariuliu
b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3=u4
c) Pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regiuni
d) Valoarea calculata a statisticii F este 14
28. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din
SUA. S-a extras un esantion de 1600 de persoane si s-a identificat ca 30% dintre persoane sunt
preopcupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere, s-a estimat ca intervalul pentru
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care sunt afirmatiile adevarate?
a)Intervalul de incredere este [0,278; 0,322]
b) poportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica utilizata este 1,96
29. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85 vor primi
calficativ anul curent, distributia punctajelor este normala, X~N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc calificativ

lOMoARcPSD|14443567
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
30. Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora) din
regiunea Romaniei si productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma prelucrarii
datelor, s-au obtinut rezultatele:
Column1
Mean 39,918
Median 39.000
Mode 33.000
Standard
Deviation 2.629
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.0000
Confidence level(95.0%) 0.515
Pentru a=0,05, sunt adevarate afirmatiile
a) Exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord Est a Romaniei si
cea la nivel national, in conditiile riscului de asumat 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t=-19,33
c) Nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Romaniei si cea la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
d) Productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de [39,403, 40,433] cu o
probabilitate de 95%
31. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a)0,33
b)0,5
c)0,66

lOMoARcPSD|14443567
32. Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc
a)Metoda Anova
b) statistica t
c) statistica Fisher
33. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansambu extras din populatia de referinta:
a)poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b)respecta proprietatea de reprezentativitate
34. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a)conditia de homoscedasticitate
b)conditia de normalitate
c)conditia de independenta
35. Atunci cand se cunoaste dispersia 𝑜 2 , testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) Statistica t
b) statistica Fisher
c) statistica Z
36. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste
a) Statistica Fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
37. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este
a)0,977
b)0,889
c)0,341
38. Demersul testarii statistice cuprinde etapele
a) regula de decizie
b)formularea ipotezelor statistice
c) alegerea valorii calculate a statisticii test

lOMoARcPSD|14443567
39. Estimatorul nedeplasat
a)are media egala cu parametrul
b)are varianta minima
c)are dispersia egala cu zero
40. Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de firme si s-a
inregistrat profitul acestora. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Column1
Mean 21
Median 20
Mode 20
Standard
Deviation 7
Sample Variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Sum 1507
Count 78
Confidence level(95,0%) 1,553
Care afirmatii sunt adevarate?
a)media esantionului este de 21 mld. Lei
b)intervalul de incredere este [19,447; 22,553]
c)eroarea maxima admisibila este 1,553

lOMoARcPSD|14443567
Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a. un numar infinit de esantioane

b. 1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c. 100 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
Eficienta estimatorului vizeaza:
a. abaterea standard a estimatorului este minima

b. media estimatorului este egala cu 0
c. dispersia estimatorului este egala cu media estimatorului
Variatia explicita masoara
a. variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)

b. variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)
Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie:
Anii 2010 2011 2012 2013

AniiVolumul vanzarilor 2 8 10 12
(mld. Lei)
a. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. Lei pe an
Stiind ca o variabila X~N(μ, σ2 ), sa se afle P(μ-2σ<X<μ+2σ)
a. 75%
b. 66.2%
c. 95.4%
Demersul testarii cuprinde:
a. alegerea valorii calculate a statisticii test

b. regula de decizie
c. formularea ipotezelor statistica
Aplicand metoda Anova s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Gradele de libertate

ESS 120 2
RSS 320 200
Total 440 202

lOMoARcPSD|14443567
Variabila numerica este salariul, iar factorul de grupare este regiunea. Pentru un risc de 0.05 se poate
afirma ca:
a. se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra salariului
b. ipoteza 𝐻𝑜 este μ1=μ2=μ3
c. se respinge 𝐻𝑜
Valoarea vanzarilor unei firme in perioada 2010-2013 se prezinta astfel:
Anii 2010 2011 2012 2013

AniiVolumul vanzarilor 2 8 10 12
(mld. Lei)
a. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. Lei pe an
e. stiind ca Î=125% vanzarile firmei au crescut in medie cu 25% pe an
Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 frade de libertate

b. valoarea calculata a statisticii test este de 45
c. se accepta ipoteza H0
d. marimea firmei nu influenteaza nivelul profitului
e. volumul esantionului este de 128 de firme
Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:
a. 25 de esantioane de 2 firme, dupa schema de revenire

b. 10 esantioane de 2 firme, fara schema de revenire
c. 50 de esantioane, indiferent de schema de extragere
La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80 puncte vor
primi calificativul C. Pentru anul curent distributia punctajelor este normala, X=(75, 25). Procentul
elevilor care primesc calificativul C este de:
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%
Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0,18, volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o
eroare maxim admisibila de ±3% si o probabilitate de 0,95 este:

lOMoARcPSD|14443567
a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
Intr-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere pentru
proportia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90, este:
a. [0,58; 0,66]
b. [0,65; 0,68]
c. [0,51; 0,75]

lOMoARcPSD|14443567
1. Care din variabilele urmatoare este dihotomica:

b. Sexul
2. Care este o variabila continua?

b. O variabila care permite ca intre 2 valori succesive sa se poata interpune o alta valoare
intermediara
3. Care dintre urmatoarele variabile poate fi considerata nominala
b. Culoarea ochilor
4. Care dintre urmatoarele forme de distributie discrimineaza cel mai bine subiectii cu rezultate foarte
bune la o examinare psihologica
a. Distributia cu asimetrie la dreapta
5. In ce tip de distributie media, mediana si valoarea se identifica:
c. Nominala
6. Riscul de eroare apare la nivelul
b. Estimatiilor
7. Cuantilul este
b. O borna valorica care separa doua couantumuri procentuale complementare
8. Care dintre urmatorii indicatori satistici se refera la nivelul boltirii:
d. Kurtosis
9. In ce zona discrimineaza mai binele clasele standard construite prin procedeul cuantilelor
a. In zona central a distributiei
10. Abaterea standard este
a. Radacina patrata din variant
11. Variatia intraindividuala este
a. Seria de valori care exprima rezultatele aceluiasi individ la o anumita solicitare in diferite
momente temporal
12. Reprezentativitatea este caracteristica a
b. Esantionului
13. Esantioanele dependente sunt constituite din
a.Aceeasi indivizi inainte si dupa aplicarea unui tratament experimental
b. Asambluri de indivizi cu diferite dar care au fost anterior egalizate

lOMoARcPSD|14443567
c. Indivizi diferiti aflati in situatii distinct
d. a+c
e. a+b
14. Operatia prin care dintr-o scala cu m categorii obtinem o scala cu n categorii in care m>n se numeste
b. Grupare
15. Care este valoarea indicelui Sckwenes la o distributie normala:
b. 0
16. Entropia este un indicator specific pentru:
a. Scala nominala
17. Care din urmatoarele exigente ale constituirii unor tabele statistice este falsa:
b. Sa admita rubrici incomplete
18. Daca valoarea indicelui Kurtosis este semnificativ <3 atunci avem o distributie
c. Platicurtica
19. Intr-o distributie cu o asimetrie pozitiva, care este ierarhia valorica a indicatorilor de nivel
b. 1 valoarea mod, 2 mediana, 3 media
20. In urma unei operatii de cvintilare obtinem
b. 5 intervale
21. Scorul care imparte distributia in doua parti egale sau cat mai aproape de valoare se numeste
c. Mediana
22. Amplitudinea semnifica
b. Numarul de variante de variatie care poate exista intre doua scoruri
23. Care din urmatoarele scale de masura pot fi considerate slabe:
a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
24. Care este nivelul maxim de masurare pentru variabila de tipul de temperament

lOMoARcPSD|14443567
a. Nominal
25. Un cercetator raporteaza ca rezultatele obtinute pe esantionul studiat pot fi extrapolate la nivelul
intregii populatii. Acest rationament apartine statisticii
b. Inferentiale
26. Amplitudinea este un indicicator de:
b. Imprastiere
27. In cazul scorurilor aberante indicatorul statistic care isi pierde relevanta este:
b. Media
28. Pentru a folosi clase nominalizate folosim
a. Media
b. I.V.C
c. Abaterea standard
d. a+b
e. b+c
29. Frecventele relative incrucisate se obtin prin
a. Divizarea fiecarei frecvente absolute la totalul general N
30. Varianta de variatie reprezinta
c. Valorile particulare a unei variabile
3. In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de
persoane, s-au obtinut urmatoarele rezultate
Mean 10
Median 9
Mode 9
Standard
Deviation 2.309401
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Range 8
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100

lOMoARcPSD|14443567
Count 10
Condfidence level(95.0%) 1.652046
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmatiile:
a)Intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8.35; 11.65)
b)Exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE, de 15
sute euro
c) Eroarea maxima admisibila este de 1.652
d) Se respinge ipoteza H0: u=15
5.Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A si B, si se obtin urmatoarele
rezultate: t calc=8,23 , numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevarate
afrimatiile
a)Valoarea teoretica a statisticii test este egala cu 1,960

b) Suma volumelor celor doua esantioane este 27
6. Un estimator este nedeplasat daca:
a) M(0)=0
b) V(0) ->= cand n->N
c)Are varianta cea mai mica posibil fata de varianta oricarui alt estimator calculat pentru acelasi esantion
7. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grad de libertate

Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
considerand un risc de 0,05, se poate afrima ca:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra variatiei salariului
b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3
c) Se respinge ipoteza H0
d) Numarul gradelor de libertate asociate variatiei totale este 203

lOMoARcPSD|14443567

Explicata(intergrupe) 350
Totala 500 24
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
se poate afrima ca:
a) Valoarea calculata a statisticii F este 16,33

b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3=u4
9.Variatia explicata masoara
a. Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)

lOMoARcPSD|14443567
a) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire

a) conditia de homoscedasticitate
b) conditia de normalitate
c) conditia de independenta
12. Atunci cand se cunoaste dispersia O^2 , testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) statistica t
c) statistica Z
13. Pentru testare diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste :
a) statistica Fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste variatia populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste variatia populatiei
14. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:

a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341
15. Demersul testarii statistice cuprinde etapele:

b) formularea ipotezelor statistice
16. Estimatorul nedeplasat:

b) are varianta minima
c) are dispersia egala cu 0

lOMoARcPSD|14443567
17. Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de firme si s-a inregistrat
profitul acestora. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
Profit
Mean 21
Median 20
Mode 20
Sample Variance 49
Kurtosis 2.233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Sum 1507
Count 78
Confidence Level 1.553
Care din afirmatii sunt adevarate?

a) media esantionului este de 21m= mld lei
b) intervalul de incredere este [19.447 ; 22.553]
c) erroarea maxima admisa este 1.553

a) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b) o variabila aleatoare
c) o valoare de forma O=f(x1,x2,…..,xn)
20. Parametrul reprezinta

b) o statistica
c) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
21. La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe listele electorale. Din
lista existenta, s-a extras un esantion de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc conditiile
de alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul de incredere pentru proportia alegatorilor exclusi
de pe lista electorala, pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
a) valoarea teoretica utilizata este 1,96
b) intervalul de incredere pentru proportie este [0,073 ; 0,165]
c) intervalul de incredere pentru proportie este [0,05 ; 1,96]

lOMoARcPSD|14443567
22. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa u0=46, s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a) H0 : u = 10; H1: u <> 10
b) H0: u = 46; H1: u <> 46
c) H0: u = 46; H1: u0 < 46
23. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de populatie n = 900 persoane. Pentru o variabila X – consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele x(cu bara sus ca nu l gasesc fmmmm) = 3kg, s’=1kg.
Considerand un risc de 5%, se poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
a) este egal cu u0=3,5kg
b) nu difera semnificativ de u0=3,5kg
c) difera semnificativ de u0=3,5kg
24. Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salariale(sute lei) din regiunea de Nord-
Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor s-au
obtinut urmatoarele rezultate:
Mean 9.981
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence Level (95%) 0.755
Pentru a=0,05, sunt adevarate afirmatiile:

a) Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculata a statisticii test este t= -10,86
c) exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romaniei si castigul
mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
34. O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion aleator
de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor gresite ale bancii
pentru incredere de 95% este acoperita de intervalul:

lOMoARcPSD|14443567
a) [0,07 ; 0,11]
b) [0,051 ; 0,129]
c) [ 0,09 ; 0,91
35. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est,
egala cu 68 ani, si speranta medie de viata la nivelul mondial, egala cu anii. ????Se cunosc urmatoarele date:
n=16, s’=3.5 . Sunt adevarate afirmatiile:
a) cu o probabilitate de 95%, nivelul mmediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Vest este
acoperit de intervalul de incredere [66.135 ; 69.965]
b) exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la nivelul
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%
c) se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta medie de viata
a femeilor din Europa si media la nivel mondial
36. Estimatia este:

a) o variabila fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b) o statistica
c) o valoare calculata pe baza datelor din sondaj
d) o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat
37. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenti, pentru nota la un test, s-a obtinut o valoare medie de 8,5 .
Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere
pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,97 este:
a) [3,612 ; 6,025]
b) [7,251 ; 9,444]
c) [8,356 ; 8,644]
74. Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:

a) probabilitatea cu care estimam rezultatele
b) erroarea maxima admisibila
c) gradul de omogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
75. Functia de repartizatie se defineste astfel:

a) F(x) = P(X>=x)
b) F(x)= P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)

lOMoARcPSD|14443567
76. In legatura cu eroare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

a) probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza B
b) Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H(?) atunci cand in realitate…
c) Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-B si se masoara puterea testului
77. Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015 urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
Stiind ca i=0,85 sunt corecte afirmatiile
a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
b) cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4mld lei pe an

lOMoARcPSD|14443567
Functia de repartitie se defineste astfel:
a) F(X) = P(X>= x)
b) F(X) = P(X = x)
c) F(x)=P (X < x)
d) F(X) = P(X> x)
Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a) Probabilitatea cu care estimam rezultatele

b) Eroarea maxim admisibila
c) gradul de ommogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
In legatura cu eroarea de testare de tip II sunt adevarate afirmatiile:
a) Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β

b) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de e accepta ipoteza nula H0 atunci cand…
c) probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-β si masoara puterea testului
Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada…
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca i = 0.85 sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost 4.625 mld.lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) Cifra de afaceri medie a frmei a fost de 4 mld.lei pe an
Estimatia este:
a) O valoarea a esantionului calculata la nivelul esantionului observant
b) O valoare calculata pe baza datelor de sondaj
c) O statistica
d) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a) sa marim volumul esantionului
b) Sa lucram cu esantioane nealeatoare
c) Sa reducem eroarea de reprezentativitate

lOMoARcPSD|14443567
Se verifica daca proportia π a clientilor care prefera produsul A in anul curent difera in mod
semnificativ de proportia a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0 : π = π0
H1 : π ≠ π0
b) H0 : π = π0
H1 : π < π0
c) H0 : π <= π0
H1 : π > π0
Atunci cand se cunoaste dispersia 𝜎 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face
cu:
a) Statistica Z
b) statistica t
a) abaterea standard a estimatorului este minima
b) media estimatorului este egala cu 0
c) Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului

a) Un nr infinit de esantioane
b) 1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c) 100 de esantioane de 2 studenti dupa schema cu revenire
Un producator de cereale realizeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor
din SUA. …un esantion de 1600 de persoane si s a identificat ca 30% dintre persoane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 96% incredere s a estimat intervalul pt
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt
adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0.278; 0.322]
b) Proportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica utilizata este 1.96
La aruncarea unui zar probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a) 0.33
b) 0.5
c) 0.66

lOMoARcPSD|14443567
Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:

a) Raporturile intre 2 niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare pt doua momente de
timp consecutive
b) ?? Diferenta intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare a doua momente
de timp consecutive
c) Diferenta intre nivelul unei variabile corespunzator unui moment de timp oarecare t si
nivelul aceleiasi variabile corespunzator unui moment de referinta
Intr-un sondaj aleator de 400 de student, pt variabila nota la test, s a obtinut o medie de 8 si o
abatere standard modificata de 2 I.C pt parametrul medie, cu o probabilitate de 0.95 este:
a) [7.50; 9.00]
b) [7.804; 8.196]
c) [8.128; 9.200]
Un producator de cereal realizeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor
din SUA. S a extras aleator un esantion de 900 de persoane si s a identificat ca 25% dintre
persoane sunt preocupate de consumul alimentelor sanatoase. Pt 90% incredere s a estimate
intervalul pt proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentatiei sanatoase. Care
afirmatii sunt adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0.22263; 02737]
b) Riscul asumat este de 0.05
c) Valoarea teoretica utilizata este de 1.645
Pretul unui produs (lei) pe trimestru a inregistrat in perioada 2012-2013:

2012 2013
Trim 1 1 3
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8
Stiind ca i=1.28 sunt corecte afirmatiile:

a) Pretul mediu al produsului a fost de 4.6 lei pe an
b) Pretul a crescut in medie cu un leu pe trimestru
c) Pretul a crescut in medie cu 28% pe trimestru

lOMoARcPSD|14443567
Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au dezvoltat o
metoda noua de dectetare a cancerului. Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion
de 140 de femei cu cancer mamar si au observat ca, in urma aplicarii noiii metode , pentru 12
femei nu s a reusit detectarea cancerului. Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20% ,
pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a) Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
b) Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c) Ipoteza alternative este µ≠ 20
La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de
transport in comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de 8% care dintre urmatoarele afirmatii
sunt adevarate?
a) H0: π= 8%
b) Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c) Pentru un risc asumat de 1 % se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d) Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0.0475
Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se folseste
a) Statistica fisher
b) Statistica t cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) Statistica Z cand se cunoaste varianta populatiei
Pentru o variabila X – N(0,1), P(X>= -1.22) este:
a) 0.977
b) 0.889
c) 0.341
Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a) Regula de decizie
b) Formularea ipotezelor statistice
c) Alegerea valorii calculate a statisticii test
In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate informatiile:
a) Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se
noteaza cu a
b) Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand
in realitate aceasta este adevarata
c) Eroarea de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
A estima punctual inseamna
a) A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate

lOMoARcPSD|14443567
b) A calcula o valoare posibila a esantionului pe baza datelor inregistrate la nivelul

esantionului observant
c) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
Intr-un sondaj de opinie, cunoscand 𝜎 2 = 0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul
proportie cu o eroare maxim admisibila de ± 3% si o probabilitate de 0.95 este
a) 640
b) 1067
c) 2040
Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta
care:
a) Din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
b) Respecta proprietatea de reprezentativitate
c) Poate fi extras aleator cu revenire sau fara revenire
Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:
𝜎
a) µ - N( µ, )
√𝑛
2
b) µ - N( µ, 𝜎 )
𝜎2
c) µ - N( µ, )
𝑛
Un politician la inceputul mandatului afirma in mass media ca va creste salariul mediu net pe
economie la… sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n= 900 de respondenti prin care se
urmareste estimarea salariului net pe economie (X). se cunosc urmatoarele rezultate:
_
x= 294 EUR si 𝜎 = 90. Selectati care dintre afirmatiile urmatoare sunt valide:
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
b) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de
cuvant
Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Explicata(intergrupe) 300 4
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiune”. In aceasta
situatie se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta
semnificativa asupra variatiei salariului
b) ipoteza H0 este µt=µ2=µ3=µ4
c) pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni

lOMoARcPSD|14443567
d) valoarea calculata a statisticii F este 14

La un examen punctajele obtinute de studenti sunt distribuite normal cu media 500 si abaterea
standard 100. Un student a obtinut punctajul de 650. Ce procent din student au obtinut un
punctaj mai mare decat el?
a) 4.3%
b) 1.5%
c) 6.7%
Pentru o variabila X- N(12, 4); P (10<X<13) este:
a) 0.289
b) 0.532
c) 0.341
Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni si se obtin urmatoarele rezultate:
T calculat= 8.23 , numarul gradelor de libertate = 25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate
afirmatiile:
a) Valoarea teoretica a statisticii test este de 1.96
b) Suma volumelor celor 2 esantioane este27
c) Exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
d) Ipoteza H0: µ1=µ2=µ3
Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a) Metoda ANOVA
b) Statistica t
c) Statistica fisher
Eroarea maxim admisibila arata:
a) Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate
b) Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica
c) Marimea intervalului de incredre
Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta;
a) Un parametru
b) O estimatie
c) Un estimator

lOMoARcPSD|14443567
Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat cuantumul
bonusurilor oferite cu ocazia sarbatorilor de paste, rezultatele fiind prezentate mai jos
Cuantum bonus
Meann 173
Standard error 11.25956384
Median 180
Mode 180
Standard deviation 35.60586715
Sample variance 1267.7777778
Skewness -0.5844736
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level(99%) 28.9799368

a) Eroarea maxim admisibila este 11.259
b) Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
c) Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei pentru o incredere de 99% este [ 144.021; 201.979 ]
d) Volumul esantionului este 10
Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea
de nord-est a romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma
prelucrarii datelor s-au obtinut urmatoarele date:
Column 1
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 5.000
Sample variance 6.910
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000

lOMoARcPSD|14443567
Maximum 15.000
Sum 455.000
Count 49.000
Confidence level(95.0%) 0.755
Pentru α=0.05 sunt adevarate informatiile:
a) Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiune de nord-est a
Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t = -10.88
c) Exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de nord-est a
Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%

lOMoARcPSD|14443567
Grile statistica Quiz

1) In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u(miu) si o valoare fixa u0(miu 0), pentru
un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645, ... asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
- Afla = 0,10
- Mai mica sau cel mult egala cu unu
- Pozitiva
3) Sporul mediu absolut arata:
-Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
4) Parametrul reprezinta:
- O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
5) Media calculata la nivelul esantionului reprezinta:
- Un parametru;
6) Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
- Statistica Fisher;
- Metoda ANOVA;
7) Estimatorul este nedeplasat daca: ( acel 0 este teta din alfabetul grecesc)
- M(0)=0
8) Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de
libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
- |tcalculat|
9) În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate afirmațiile:
- Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β;
-Eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă Ho atunci când ......
10) Eficienta estimatorului vizeaza:
- Abaterea standard a estimatorului este minica

lOMoARcPSD|14443567
11) Atunci cand se cunoaste dispersia (sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra mediei unei
populatii se face cu:
- Statistica Z
12) Dintr-o populatie de 10 studenti, se pot extrage aleator:
- 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
13) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat patru este:
- 0,03
14) In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE ) masoara:
- Variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare
-A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului
observat.
- Are dispersia egala cu zero
17) La același nivel de încredere si aceeași varianță, pentru a mări precizia rezultatelor este necesar:
- Să reducem eroarea de reprezentativitate.
- Să mărim volumul eșantionului;
18) Functia de repartitie se defineste astfel: ( >= este semnul mai mare sau egal )
- F(x)=P(X)
19) Pentru o variabila X~N(20,16),P(18<X<22) este:
- 0,383
20) Precizia estimarii creste atunci cand
- Varianta esantionului este mica;
-Volumul esantionului creste;
21) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
- 0,5
22) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut
rezultatele de mai jos: ---------------------------------------- Mean - 1200 Standard Deviation - 165 ------------------
---------------------- Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
- [1183,83 ; 1216,17]

lOMoARcPSD|14443567
23) Pentru o variabilă X~N(10,4), P(9<X<11) este:

- 0,383
24) In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:
-Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula Ho, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata.
-Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α.
25) Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii(exprimate in
euro/locuitor), in perioada 2000-2010, s-au inregistrat urmatoarele valori: 600, 700, 800, 800, 1000,
1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte afirmatiile:
-Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori;
-Volumul mediu anual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010, a fost de 1281,81 euro/loc.
26) Estimatorul reprezintă:
- o variabila aleatoare
27) Estimația este:
- O valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat;
- O valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
- Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
29) Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013 Volumul vânzărilor ( mld. lei ).
-Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
-Vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
30) Ipoteza statistica reprezinta:
-O presupunere cu privire la un parametru;
-O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
31) Demersul testării statistice cuprinde etapele:
-Formularea ipotezelor statistice;
-Regula de decizie;

lOMoARcPSD|14443567
-Conditia de normalitate;
-Conditia de independenta;
-Conditia de homoscedasticitate
33) Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:
- 0,889
-Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta;
35) Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
- Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
- Statistica z, cand se cunoaste varianta populatiei
36) .Aplicand metoda ANOVA, s-au obținut următoarele rezultate:
Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate Explicată(intergrupe) 300 4
Reziduală(intragrupe) 26 Totală 450 32 Variabila numerică este "Salariul", iar variabila(factorul) de
grupare este "Regiunea".În această situație, se poate afirma că:
- Pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni;
- Se garantează cu o probabilitate de 0.95 că factorul de grupare are o influență semnificativă asupra
variației salariatului;
37) Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de
libertate, ipoteza nulă se respinge dacă:
- |tcalculat|>tα/2,v
38) Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
- Testul F
39) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care
-Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
-Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei

lOMoARcPSD|14443567
1) Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
b) Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) Statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei

a) Regula decizie
b) Formularea ipotezelor statistice
c) Alegerea valorii calculate a statisticii test
3) In vederea testarii diferentei dintre medie si o valoare fixa µ0 , pentru un
esantion X se obtine o valoare calculate a statisticii z = 1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica… Asumat de a resprinde pe nedrept ipoteza H 0
este:
a) α= 0,10
b) α= 0,01
c) α= 0,95
4) Demersul testarii cuprinde:

a) Calculul valorii statisticii test
b) Regula de dicizie
c) Formularea ipotezelor statistice
5) La acelasi nivel e incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia

rezultatelor este necesar:

lOMoARcPSD|14443567
a) Sa lucram cu esantioane nealeatorii

b) Sa marim volumul esantioanelor
c) Sa reducem erarea de reprezentativitate
6) Nivelul vanzarilor unei firme (mld. lei) a inregistrat, in perioada 2007-2010,

ANUL VANZARI
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4
mld. lei
b) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu
2,33 mld. lei
c) Valoarea vanzarilor a crescut, in medie, comparativ cu anul 2007 cu 4
mld. lei
d) Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 4.2
mld. lei
e) Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25
mld. lei
f) Media vanzarilor este de 4,2 mld. lei
g) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu
233%

lOMoARcPSD|14443567
7) Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au
dezvoltat o metoda noua de detectare a cancerului. Pentru a proba aceasta
metoda au alcatuit un esantion de 140 femei cu cancer mamar si au observant
ca, in urma aplicarii noii metode, pentru 12 femei nu s-a reusit detectarea
cancerului. Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20%, pentru un risc
asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a) Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii
metode
b) Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c) Ipoteza alternatica este µ≠20
8) La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc

niciodata mijloace de transport in comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de
8%, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) H0 : π = 8%
b) Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c) Pentru un risc asumat de 1% se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d) Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0,0475

lOMoARcPSD|14443567
1.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoarea fixa µ0 pentru un esantion de
volum n=50, obtine o valoare calculate a statisticii test z= 1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z=1,654, asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este
a) α=0.10
b) α=0.01
c) α=0.95
2. Sporul absolut cu baza fixa exprima:
a) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator moementului curent
cu nivelul aceleiasi varaibile corespunzator momentului de referinte
b) De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzatoare momentului current, t comparative
cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior, t1
c) Cu cat s-a modificat in marime relativa nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t
comparative cu nivelu aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior t1
3. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin

𝜎
a) µ̂~𝑁(µ, )
√𝑛
2
b) µ̂~𝑁(µ, 𝜎 )
𝜎2
c) µ̂~𝑁(µ, )
𝑛
4. Pentru o variabila X – N(20, 16), P(18<X<22)

a) 0.383
b) 0.962
c) 4.454
5. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate. Variabila numerica este “venitul” iar
variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. Pentru exemplu afirmatiile
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0.96 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale
populatiilor
b) volumul esantionului este 22
c) valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.073
6. Pent)ru testarea diferentei dintre trei sim ai multe medii ale unor populatii se folosesc
a) metoda ANOVA
b) statistica t
statistica Fisher
7. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor oferite
de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Column 1
Mean 173
Median 180

lOMoARcPSD|14443567
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (99%) 28.9799368

a) Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul angajatilor in procent de
99% este [161,75 ; 184,25]
b) Volumul esantionului este 10
c) Eroarea maxima admisibila este 28,97
d) Riscul asumat in estimarea prin interal de incredere a mediei este de 5%
8. Estimatorul reprezinta
a) o valoarea de forma ϴ=ƒ(x1, x2,,….., xN)
c) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
9. Probalitatea este o valoare
a) care tinde spre zero
b) pozitiva
c) mai mica sau cel mult egala cu unu
10. Eroarea maxima admisibila arata
a) eroarea cu care estimam un parametru pentru o probalitate fixate
b) marimea intervalului de incredere
c) eroarea maxim de estimare pentru probalitatea cea mai mica
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimator al variatiei
variatiei
Explicata intergrupe 200 2 (k-1) 100
Reziduala intragrupe 100 16(n-k) 7.5
Variabila numerica “venitul” iar variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. In aceste situatie, se poate
afirma ca
a) Valoarea teoretica a a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.634

lOMoARcPSD|14443567
c) Se garanteaza cu o probalitate de 0.95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni
la nivelul populatiilor
12. Un politician, la inceputul mandatului afirma in mass media ca va creste salariul mediu net pe
economie la 300 EUR. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondent prin care se
urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate 𝑥̅ =294 EUR
si σ=90. Selecteaza care dintre afirmatiile de mai jos sunt valide
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de seminificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
13. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru o variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele
de mai jos
1200
165
Pentru o probalitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [345520,1066; 36,6244]
14. Estimatia este
a) o valoare a esantionului calculate la nivelul esantionului observant
b) o valoare calculate pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
15. La acelasi nivel de incredere si aceeasi variatie, pentru a mari precizie rezultatelor este necesar
b) sa lucram cu esantioane nealatoare
c) sa reducem eroarea de reprezentativitate
16. Se verifica daca proportia π a clientilor care preferea produsul A, in anul curent, difera in mod
semnificcativ a clientilor din anul precendent. In acest caz, ipotezele statistice sunt
a) H-0:π=πo
H1=π≠π0
b) H0:π=π0
H1:π<π0
C) H0=π<=π0 & H1:π>π0
17. Eficienta estimatorului vizeaza

lOMoARcPSD|14443567
a) abaterea standart a estimatorului este minima

b) media estimatorului egala cu 0
c) dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
18. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleatoru
a) un numar infinit de esantioane
b) 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
c) 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
19. Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste
a) testul Z
b) testul F
c) testul I
20. Ipoteza statistica reprezinta
a) a presupune cu privier la legea de distributie a unei populatii
b) o presupunere cu privire la un parametru
21. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei columul
esantionului parametrul populatiei cu o eroare maxima admisa de +/- 2% si o probabilitate de 0.95 este
a) 1500
b) 1067
c) 2401
22. Volumul esantionului poate fi estimate daca se cunoaste
a) probabilitatea cu care estimam rezultatele
b) eroarea maxima admisibila
c) gradul de omogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi retrase
23. Functia de repartitie se defineste astfel

a) F(x)= P(X≥x)
b) F(x)= P(X=x)
c) F(x)= P(X<x)

lOMoARcPSD|14443567
24. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
Trim III 5 4
Trim IV 3 2

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
c) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere media anuala de 15%
d) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
25. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se folosesc
a) statistica fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
26. Pentru o variabila X – N(0,1), P(X≥-1,22) este
a) 0.977
b) 0.889
c) 0,371
28. La aruncarea unui zar, probabiliatea de aparitie a unui fete cu numar par este
a) 0.33
b) 0.55
c) 0.66
29. Variatia explicate masoara
a) variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) variatia sub influenta factorilor aleatorii (intamplatori)
c) variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatorii (intamplatori)
30. Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie
Sunt corecte afirmatiile
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor (mld lei) 2 8 12 12

lOMoARcPSD|14443567
a) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c) Vanzarile firmei cu crecut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d) Vanzarile firmei au crecut in medie cu 3,33 mld lei pe an
a) abatarea standard a estimatorului este minima
32. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator
c) 100 de esantioane de 2 stundeti, dupa schema cu revenire
33. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului cu o valoare µ0=46 s-a inregistrat un esantion de
volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze
a) H0 :µ = 10; H1: µ≠10
b) H0 :µ = 46; H1: µ≠46
c) H0 :µ = 46; H1: µ<46
34. Intr-un sondaj aleatory simplu de 400 de stundet privind opinia la decizia de a schimba sistemul de
evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru parametrul proportiei cu
o probabilitate de 0.90 este
a) [0,4245; 0.7428]
b)[0.5851; 0,6649]
c) [0,3560; 0,6440]
35. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezulatate
Explicate intergrupe 300 4
Reziduala intragrupe 150 28
Totala 450 32
Variabila numerica este “salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. In aceasta situatie se
poate afirma ca
a) Se garanteaza cu o probalitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variatiei salariului
b) Ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3=µ4
c) Valoarea calculata a statisticii F este 14
36. Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor), in
perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele valori 600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000,
1700, 2100.

lOMoARcPSD|14443567
Sunt corecte urmatoarele afirmatii

a) Volumul exporturilor romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu 1500 euro/loc
b) Volumul exporturilor romaniei a crescut in 2010 comparativ cu anul 2000 de 3.5 ori
c) Volumul mediu annual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010 a fost de 1281,81 euro/loc
37. In vederea testarii semnificatiei diferite dinrte o medie µ si o valoare fixa µ 0 pentru un esantion de
volum n=50 se obtine o valoare calculate a statisticii teste z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z= 1,645 asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este
a) α = 0,10
b) α = 0,01
c) α = 0,095
38. Sporul absolut cu baza fixa exprima
a) cu cat s-a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent, t,
comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzatoare momentului de referinta
b) de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent t fata de nivelul
aceleiasu variabile corespunzatoare momentului de referinta
c) cu cat s-a modificat, in marime relativa nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent, t
comparative cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior t-1
39. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4, 625 mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
Sursa variatiei Sursa patratelor Gradele de libertate Estimatori ai variatiei
variatiei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7.5
Variabila numerica este numita “venitul” iar variabila (factorul) de grupare este regiunea in aceasta situatie
se poate afirma ca
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe
regiune la nivelul populatiei
b) Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.634
c) Valoarea esantionului este 19
2. Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei populatiei se face cu
a) statistica fisher

lOMoARcPSD|14443567
b) statistica t
c) statistica z
41. In vederea studierii optiunii studentilor din anul 1 de la FEAA privind specializarea pe care o vor urma
se extrage un simplu esantion format din 36 de student si se observa ca proportia celor care prefera
specializarea Alpha. Stiind ca prorportia inregistrata in anul universitar precedent este de π=25% iar pentru
un risc de 0.01 se poate garanta ca
a) nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefer specializarea Alpha din anul
curent si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 1%
b) exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefer specializarea alpfa din anul curent
si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 1%
c) testarea diferentei dintre proportia studentilor care prefer specializarea alpha in anul curent si proportia
din anul anterior se face cu testul t
43. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleatoriu

a) are varianta minima
b) are dispersia egala cu zero
c) are media egala cu parametrul
45. Media calculate la nivelul esantionului reprezinta
a) un parametru
b) o estimatie
c) un estimator
46. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentu a mari precizia rezultatelor este necesar
a) sa lucram cu esantioane nealeatoare
b) sa marim volumul esantionului
c) sa reducem erarea de reprezentativitate

lOMoARcPSD|14443567
TIPURI DE ÎNTREBĂRI GRILĂ

pentru examenul disciplinei ”Bazele statisticii”
1) La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt distribuite normal cu media 500 şi

abaterea standard 100. Un student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi au
obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P( 10  X  13 ) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
3) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru variabila nota la un test, s-a
obţinut o valoare medie de 8,25 şi o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8.
Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95, este
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
4) În urma prelucrării datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un eşantion
de persoane, s-au obţinut următoarele rezultate:
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence Level(95.0%) 1.652046
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmaţiile:

a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populaţiei este (8.35; 11.65)
b) există diferenţe semnificative între venitul mediu al populaţiei şi venitul mediu al
ţărilor din UE, de 15 sute euro;
c) eroarea maxim admisibilă este de 1.652

lOMoARcPSD|14443567
d) se respinge ipoteza H0: μ=15.
5) Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A şi B, şi se obţin

următoarele rezultate: tcalc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%,
sunt adevărate afirmaţiile:
a) valoarea teoretică a statisticii test este egală cu 1,960
b) suma volumelor celor două eşantioane este 27
c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni
d) ipoteza H0 este 1   2   3
6). Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vânzărilor ( mld. lei ) 2 8 10 12
Sunt corecte afirmaţiile:

a) vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 50%
b) vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
c) vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
7). Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada
2010-2011 următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că i  2 ,98 , sunt corecte afirmaţiile:

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625 mld. lei pe an;
b) cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c) cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 198% pe trimestru.
8). Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor variaţiei Grade de libertate

Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
această situaţie, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
semnificativă asupra variaţiei salariului

lOMoARcPSD|14443567
b) ipoteza H0 este 1   2   3
c) se respinge ipoteza H0
9). Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
c). are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa oricărui alt estimator calculat pentru
acelaşi eşantion
10). Pentru un eşantion de persoane se cunosc următoarele rezultate:

sexul_pers
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Masculin 4 40.0 40.0 40.0
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
Considerând un risc de 0,10, să se calculeze limitele intervalului de încredere pentru

proporţia persoanelor de sex feminin la nivelul populaţiei.
11). Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a) condiţia de normalitate
b) condiţia de homoscedasticitate
c) condiţia de independenţă
12). Variaţia explicată măsoară

a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători)
13). Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de libertate

variaţiei
Explicată (intergrupe) 130 4
Reziduală (intragrupe) 250 95

a) volumul eşantionului este de 95 unităţi
b) numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c) numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale este 99

lOMoARcPSD|14443567

Explicată (intergrupe) 350
Reziduală (intragrupe) 21
Totală 500 24
această situaţie, se poate afirma că:
a) valoarea calculată a statisticii F este 16,33
b) ipoteza H0 este 1
   2  3   4
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
15. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de Estimatori ai

variaţiei libertate varianţei
Explicată (intergrupe) 150 2 75
Reziduală (intragrupe) 65 17 3,823
Variabila numerică este "Venitul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
a) există diferenţe semnificative între veniturile medii pe regiuni la nivelul populaţiilor,
pentru un risc de 5%
b) valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,592
c) se respinge ipoteza H 0 : 1   2  3

lOMoARcPSD|14443567
Tipuri de întrebări grilă

la disciplina “Bazele statisticii”
1) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 1000 lei. Această valoare
reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei
2) Distribuţia familiilor dintr-un bloc după numărul de copii se prezintă astfel:

Număr copii 0 1 2 3 4
Număr familii 3 10 32 18 2
Pentru exemplul dat valoarea modului este

a) Mo = 2 copii
b) Mo = 18 familii
c) Mo = 32 familii
3) Un coeficient de variaţie egal cu 56% arată că:

a) media este reprezentativă
b) distribuţia se caracterizează printr-o dispersie mare
c) media este nereprezentativă
4) Sunt variabile discrete

a) PNB/locuitor, speranţa de viaţă
b) numărul de copii pe familie, numărul de camere ale unui apartament
c) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
5) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea iunie
2017 se prezintă astfel:
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
Numărul studenţilor care au obţinut cel mult nota 8 la examen este:
a) 130 studenţi
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi

lOMoARcPSD|14443567
6) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea iunie
2017 se prezintă astfel:
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
Ponderea studenţilor care au obţinut peste nota 7 la examen este
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
7) Valoarea vânzărilor (mld. lei) înregistrate de niste firme se prezintă astfel: 10, 12, 15,
18, 10. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) vânzările medii sunt de 13 mld .lei
b) jumătate din firme au vânzări de până la 10 mld. lei, iar jumătate din firme au peste 10
mld. lei
c) cele mai multe firme au vânzări de 10 mld. lei
8) Distribuţia firmelor dintr-o localitate după valoarea cifrei de afaceri realizate în anul
2010 este caracterizată prin următoarele valori: x = 17 mld . lei ; Mo = 10 mld . lei ;
Me = 12 mld . lei ; s 2 = 9 . Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) distribuţia este asimetrică la dreapta
b) media distribuţiei este reprezentativă
c) cele mai multe firme au înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld. lei
9) Distribuţiile studenţilor din două serii (seria 1 şi seria 2) după nota obţinută la un
examen în sesiunea ianuarie 2017 se prezintă astfel:

lOMoARcPSD|14443567
N OTA_1
N OTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:

a) 50% din numărul total al studenţilor din prima serie au obţinut o notă de până la 6
b) 75% din numărul total al studenţilor din a doua serie au obţinut o notă de până la 8
c) distribuţia studenţilor din prima serie se caracterizează printr-o dispersie mai mare
d) 50% din studenţii din prima serie au luat note între 5 şi 9.
10. Se cunosc următoarele rezultate privind vârsta înregistrată pentru un eşantion de

persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Kurtosis -1.06
Skewness 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00

a) cele mai multe persoane au o vârstă de 23 de ani;
b) coeficientul de variaţie este 10,44% şi arată că media este reprezentativă;
c) distribuţia este asimetrică şi platicurtică.

lOMoARcPSD|14443567
11) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($) s-au obţinut
rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
Std. Deviation $17,000.000
Percentiles 25 $24,000.00
50 $28,000.00
75 $37,000.00
Sunt valabile interpretările:

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ anual
12) Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada 1990-2011.
Rezultatele sunt reprezentate in figura de mai jos.
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate?
a) Judeţul B are o distribuţie a şomajului asimetrică la dreapta

b) Rata mediană a şomajului pentru judeţul A este mai mică decât cea pentru judeţul B
c) Judeţul A este mai omogen decât judeţul B din punctul de vedere al ratei şomajului
d) Mediana pentru judeţul B este de 14%

lOMoARcPSD|14443567
12. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul lunar obţinut
(sute lei) prezentată astfel:
Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

a) ponderea persoanelor din mediul rural este de 31,7%;
b) ponderea persoanelor din mediul rural este de 68,3%;
c) ponderea persoanelor cu un salariu de 12 sute lei este de 21,95%;
13. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul lunar obţinut
(sute lei), prezentată astfel:
Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

a) salariul mediu al persoanelor din mediul urban este de 9,27 sute lei;
b) salariul mediu al persoanelor din mediul rural este de 10,69 sute lei;
c) salariul mediu al persoanelor din eşantion este de 12,66 sute lei;
d) coeficientul de variaţie a salariilor din mediul urban faţă de salariul mediu este de
12,98%.

1) Parametrul reprezintă
a) o valoare fixă şi necunoscută la nivelul unei populaţii
b) o statistică
c) o funcţie a variabilelor de selecţie
2) Precizia estimării creşte atunci când:
a) volumul eşantionului creşte
b) varianţa eşantionului este mică
c) varianţa eşantionului este mare
3) Media calculată la nivelul unui eşantion reprezintă
a) o estimaţie
b) un parametru
c) un estimator
4) La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obţine un punctaj cuprins

între 80 şi 90 vor primi calificativul B. Pentru anul curent, distribuţia punctajelor este
normală, X ~ N(83, 25) . Care este procentul elevilor care primesc calificativul B?
a) 64,5%
b) 80%
c) 90%
5) Pentru o variabilă X ~ N(10,4), P( X  11 ) este
a) 0,1915
b) 0,3085
c) 0,6915
obţinut o valoare medie de 8,25 şi o abatere standard de eşantion modificată egală
cu 1,8. Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95,
este
a) [ 7,5260; 9,3424 ]
b) [8,1280 ;9,2020 ]
c) [8,0736 ;8,4264 ]
7) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi privind opinia cu privire la decizia de
a schimba sistemul de evaluare, 250 au fost de acord cu această opţiune. Intervalul
de încredere pentru parametrul proporţie, cu o probabilitate de 0,90, este
a) [0,5851 ;0,6649 ]
b) [0,4245 ; 0,7428]
c) [ 0,3560; 0,6440]
8) Intr-o anchetă prin sondaj asupra unui eşantion de angajaţi, s-a observat
cuantumul bonusurilor oferite cu ocazia Sărbătorilor de Paşte, rezultatele fiind
prezentate mai jos.
Column1
Mean 23.78
Standard Error 0.62
Median 24.00
Mode 26.00
Kurtosis -1.57
Skewness -0.19
Range 5.00
Minimum 21.00
Maximum 26.00
Sum 214.00
Count 9.00
a) intervalul de încredere care acoperă valoarea medie a bonusurilor la nivelul

tuturor angajaţilor firmei, pentru o incredere de 95%, este [22,35 ; 25,21 ]
b) eroarea maxim admisibilă este 1,43

c) riscul asumat în estimarea prin interval de încredere a mediei este 10%
d) volumul eşantionului este 10
9) Într-un sondaj aleator simplu de 400 angajaţi, pentru variabila venitul lunar s-au
obţinut rezultatele de mai jos:
Venitul lunar
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,95, intervalul de încredere pentru parametrul medie este:
a) [ 1004,51; 1035,49]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
10) Se verifică dacă există diferenţe semnificative între câştigul mediu salarial (sute
lei) din regiunea de Nord-Est a României şi câştigul mediu salarial la nivel naţional,
de 14 sute lei. În urma prelucrării datelor, s-au obţinut următoarele rezultate:
Column1
Mean 9.918
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence 0.755
Level(95.0%)
Pentru  = 0,05 , sunt adevărate afirmaţiile:
a) există diferenţe semnificative între câştigul mediu salarial din regiunea de

Nord-Est a României şi câştigul mediu salarial la nivel naţional, în condiţiile
b) nu există diferenţe semnificative între câştigul mediu salarial din regiunea de Nord-
Est a României şi câştigul mediu salarial la nivel naţional, în condiţiile riscului asumat
de 5%
c) valoarea calculată a statisticii test este t = -10.86.
11) Se studiază dacă există diferenţe semnificative între speranţa medie de viaţă a
femeilor din Europa de Est, egală cu 68 ani, şi speranţa medie de viață a femeilor la
nivel mondial, egală cu 70 ani. Se cunosc următoarele date: n = 16; s' = 1,75.
Sunt adevărate afirmaţiile:
a) se garantează cu o probabilitate de 90% ca nu există diferenţe semnificative între

speranţa media de viaţă a femeilor din Europa de Est şi media la nivel mondial;
b) există diferenţe semnificative între speranţa medie de viaţă a femeilor din

Europa de Est şi media la nivel mondial, în condiţiile riscului asumat de 5% ;
c) cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al speranţei medii de viaţă a

femeilor din Europa de Est este acoperit de intervalul de încredere (67,068;
68,932).
12) În vederea testării ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixă, μ0

=46, s-a înregistrat un eşantion de volum n=10 persoane. În acest caz, se pot formula
următoarele ipoteze statistice:
a) H o :  = 10; H 1 :   10
b) H o : 0 = 46; H 1 : 0  46
H o :  = 46; H1 :   46
c)
18.
Sursa variatiei suma .....

intergrupe 130 1
intragrupe 230 95
a) Numarul gradelor de libertate
b) Volumul este de 95 de unitati
c) Numarul de grupe ale factorului de grupare este 8
19. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de studenti

a) [8, 1280 ; 9, 2020]
b) [8, 0735; 8,4254]
c) [7, 5280; 9, 3424]
20. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati
Venitul lunar
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,96 intervalul de incredere
a) [881,89; 1178,11]
b) [1004,51; 1035,46]
c) [34520, ....]
a) Modificarea relativa pe unitate de timp inregistrata de un fenomen intr-o anumita perioada

de timp
b) Modificarea medie absoluta acordata de unitatea de timp,inregistrata de un fenomen intr-o
anumita perioada de timp
c) De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen intr-o anumita perioada de timp
22. Nivelul cifrei de afaceri a unei firme
2010 2011
Trim1 1 2
Trim2 5 4
Trim3 2 5
Trim4 4 8
Stiind ca Ī=1,34, sunt corecte afirmatiile :
a) Cifra de afacere medie a firmei a fost in medie de 2,87% mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri media a firmei a fost de 4,245 mld lei pe trimestru
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 34%
23. Pentru o variabila X-N(12,4) P(9<X<11)
a) 0,383
b) 0,982
c) 0,454
24. Atunci cand se cunoaste dispersia α*2
a) Statistica Z
b) Statistica Fisher
c) Statistica t
25. Potrivit datelor Eurostur, in Romania, in anul 2009
a) Rata de variatie
b) Sporul absolut
c) ....sporului
27. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor

din SUA. S-a realizat un esantion de 1600 de peroane si s-a identificat ca 30% dintre peroane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere s-a estimat intervalul pentru
porportia adultilor din SUA care acorda atentie .....
a) Interalul de incredere este [0,278; 0,322]

b) Proportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica ultilizata este 1,96
28. La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85...
a) 13, 59%
b) 47,72%
c) 2,28%
29. Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora)
Column1
Mean 39.918
median 39.000
mode 33.000
Sample variace 6.910
kurtosis 1.217
skewness 1.161
range 19.000
minimum 29.000
maximum 48.000
sum 3991.8
count 100.000
Confindece level(95,0%) 0.515
Pentru α=0,05, sunt adevarate afirmatiile:
a) Exista diferente semnificative intre productivitatea medie in regiunea de N-E a Romaniei,

nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t=-19.33
c) Nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiune de N-E a Romaniei,
nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
d) Productivitatea medie din regiunea de N-E este acoperita de intervalul [39.403, 40.]
probabilitatea de 95%
30. La aruncarea unui zar , probabilitatea de apartie a unei fete cu numar par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
3. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat cuantumul bonusurilor
oferite de Paste, rezultatele fiind prezentaete mai jos.
Cuantum bonus
Mean 173
Standard error 11,25956384
Median 180
Mode 180
Standard deviation 35,60586718
Kurtosis 1, 175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level(99,0) 28,9799368
a) Intervalul de incredere care acopera valorea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
99% este [161,75; 184,25]
c) Eroarea maxim admisibila este 28,97
d) Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 5%
4. Estimatorul reprezinta θ = f(x1, x2,....,xN)

a) O valoare de forma
b) O variabila aleatoare
c) O valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
5. Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:
a) Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator momentului
aceleiasi variabile corespunzator momentului de timp anterior, t-1.
b) De cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t,
corespunzator momentului de timp anterior, t-1
c) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator, aceleasi
variabile corespunzator momentului de referinta.
18. Pentru o variabila X-N(µ,θ*2) se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ, θ*2) probabilitatea este:
a) 75%
b) 68,2%
c) 95,4

Explicata (intergrupe) 1100 7
Reziduala (intragrupe) 2700 34
a) Numarul de grupe ale factorului de grupare este 8
b) Numarul gradelor de libertate asociate variatiei totale este 41
c) Volumul esantionului este de 34 unitati
20. Pentru aplicarea metodei Anova, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) Conditia normalitate
b) Conditia de independenta
c) Conditia de hornoscedasticitate
a) Are media egala cu parametrul

b) Are dispersia egala cu zero
c) Are variatia minima
23. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru variabila nota la un test....
a) [7,5260 ; 9,3424]
b) [7,3955 ; 7,604]
c) [8,1280 ; 9,2020]
24. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:

a) ύ ~N(μ , α/√n)
b) ύ~N( µ, α^2)
c) ύ~N( μ, α^2/n)
25. Pentru o variabila X-N(20,16), P(18<X<22)
a) 0,383
b) 0,962
c) 0,454
a) Abaterea standard a estimatorului este minima

b) Media estimatorului egala cu 0
c) Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
21. O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un
esantion aleator de 200 de doasare si s-au identidicat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia
dosarelor cu greseli ale bancii, pentru o incredere de 95%, este acoperita de intervalul
a) [0,051;0,129]
b) [0,09;0,91]
c) [0,07;0,11]
22. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din
Europa de Est, egala cu 63 de ani, si speranta de medie de viata a femeilor la nivel mondial, egal cu
70 de ani. Se cunosc urmatoarele date n=16; α=1,75.
a) Exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si
media la nivel mondial, in conditiile riscului asumat de 5%
b) Cu o probabilitate de 95% nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de
est este acoperita de intervalul de incredere(65,068;68,938)
c) Se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta
medie de viata a femeilor din Europa de est si media la nivel mondial.
23. In urma prelucrarii datelor privind veniturile famiilor, inregistrata la nivelul unui esantion de
volum n=625.
a) Se accepta ipoteza H0
b) Se respinge ipoteza H0
c) Exista diferente semnificative intre cele doua medii
24. A estima punctual inseamna
a) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie

b) A calucla unitatile unui interval cu o anumita probabilitate
c) A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului
observat
25. Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de
libertate, ipoteza nula nu se respinge daca:
a) |t calculat|≤tα
b) t>tn
c) tα<|t calculat|
10. Media calculata la nivelulunui esantion reprezinta:
a) o estimatie
b) un estimator
c) un parametru
11. Pentru o variabila X-N (10,4), P(X>11) este
a) 0,6915
b) 0,3085
c) 0,3830
12. Ipoteza statistica reprezinta
a) O presupunere cu privire la un parametru

b) O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii
c) O teorie care se verifica statistic
13. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie de 8,25 si o abatere standard de esantion modificata egala cu 1.8 intervalul de
incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0.95 este
a) [8,1280;9,2020]
b) [8,0736;8,4264]
c) [7,5260;9,3424]a
14. Esantionul reprezinta reprezinta o subpopulatie sau un subasamblu extras din populatia de
referinta care:
a) Respecta proprietatea de reprezentativitate

b) Poate fi extras aleator cu revenire sau fara revenire
c) Din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
a) Calculul valorii statisticii test

b) Regula de decizie
c) Formularea ipotezelor statisticie
17. Precizia estimarii creste atunci cand:
a) Varianta esantionului este mica

b) Volumul esantionului creste
c) Varianta esantoniului este mare
18. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a) Sa reducem eroare de reprezentivitate

b) Sa marim volum esantionului
c) Sa lucram cu esantioane nealeatoare
Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie:
Anii 2010 2011 2012 2013

Volumul vanzarilor 2 8 10 12
a.Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b.vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c.vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,3mld. Lei pe ani
2. Esantionul reprezinta:
a. o variabila aleatoare
b. o valoare de forma ᶿ=f(X1,X2….Xn)

c. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul populatiei
3.Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinde
daca:
a.[Tcalc]>T6/2.v
b.T6/2.v>[Tcalc]
c. [Tcalc]≤T6/2
4. In vederea testarii ipotenuzei de egalitate a salariului cu o valoare fixa µ =46 s-a inregistrat un
esantion de volum n=10. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a. Hₒ:µ=10;H1:µ∞10
b. . Hₒ:µ=46; H1:µ∞46
c. . Hₒ:µ=46; H1:µ<46
5. Intr-un sondaj simplu de 400 de strudenti privind opinia cu privier la decizia de a schimba sistemul de
evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intrevalul de incredere pentru parametrul
populatiei, cu o probabilitate de 0,90, este:
a.[0,4245;0,7428]
b.[0,5851;0,6649]
c.[0.3560;06440]
6. Pentru o variabila X~N(µ,o²) se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-Ơ<x<µ+Ơ). A ceasta
probabilitate este:
A 68,2%
B 95%
C 75%
7. Pentru o variabila x~N(10,4), P(x>11) este:
a. 0.6915
b. 0.3085
c 0.3830
7.Ipoteza statistica reprezinta:
A. O presuounere cu privire la legea de sistributie a unei populatii
B. O presupunere cu privire la parametru
C. O teorie care se verifica statistic
8. Un estimator este nedeplasat daca:
A. MǾ=Ǿ
B. V Ǿ-> Ǿ cand n->N
c.are variatia cea mai mica probabil fata de variatia oricaruialt estimator calculat pentru acelasi
esantion.
9.Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei suma patratelor grade de libertate

Explicate(intergrupe) 350
Rezidula (intragrupe) 21
Totala 500 24
Variabila numerica este Salariul , iar variabila de grupare este Regiunea. In aceasta situatie, se poate
afirma ca:
a. Valoarea calculata a statisticii F este 16,33
b. Ipotenuza h0 este
c. Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

10. Variatia explicata masoara:

a. variatia sub influenta factorilor esentiali( de gruparre)
b. variatia sub influenta factorilor aleatorii(intamplatori)
c.variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori(intamplatori)
11. Eroarea maxima admisiliba este:
a. eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica.
b.eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate.
c.marimea intervalului de incredere
12. La alegerile municipal s-a droit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala, din
lista existenta s-a extras aleatory un esantion de 317 nume si s-a detrminat ca 38 de nume nu
indeplinesc conditiile de alegator. Municipalul doreste sa estimeze intervalul de incredere pentu
proportia alegatorilor exclusive de pe lista electorala pentu o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte
sunt:
a. Valoarea teoretica utilizata este 1.96
b. intervalul de incredere pentru proportie este [0,05;1,96}
c. intervalul de incredere pentru proportie este [0,073;0,165]
13. La un examen profesorul a stability ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 90 de
puncte vor primi calificativul B. pentru anul current, distributia punctelor este normal. X~N(83:25). Care
este procentul elevilor care primesc calificativul B?
a.64,5%
b.80%
c. 90%
4) În urma prelucrării datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un eşantion de persoane, s-
au obţinut următoarele rezultate:
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9

Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmațiile:
a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populației este (8.35; 11.65)
b) există diferențe semnificative între venitul mediu al populației și venitul mediu al țărilor din UE, de
15 sute euro;
e) valoarea teoretică a statisticii test este 2,262.
7). Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada 2010-2011
următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Știind că i  2 ,98 , sunt corecte afirmațiile:

b) cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
Se testează diferențele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A și B, și se obțin următoarele

rezultate: tcalc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevărate
afirmațiile:
b) suma volumelor celor două eșantioane este 27
c) există diferențe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni
Grille BS
1) Dintr-o populatie de10 studenti se pot extrage aleator :
A) un număr infinit de eșantioane
b) 1000 de eșantioane de 2 studenți ,dupa schema cu revenire

c) 100 de esantioane de 2 studenți , dupa schema cu revenire
2) Intr-un test statistic bilateral in care se folosește statistica t , considerand v numărul
gradelor de libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
A) t calculate >t a,v
B) t a /2,v < |t calculat|
c) |t calculate |≤ t a / 2, v
3)Pentru a testa diferența dintre trei și mai multe medii ale unor populatii se folosesc :
a) Statistici Fisher
b) Metoda Anova
c) Statistica t
4)Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei)a unei firme pe trimestru in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim. 1 6 10
Trim.2 2 5
Trim.3 5 4
Trim.4 3 2
Stiind ca I = 0,85 sunt corecte afirmatiile :

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. lei pe trimestru;
b) cifra de afaceri a înregistrat o scadere medie anuală de 15%
c) cifra de afaceri a firmel a crescut în medie cu 85% pe trimestru.

d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. lei pe an;
5) Se verilică daca media unei populati u , difera in mod semnificativ de o valoare fixă u0 .In
acest caz, ipotezele statistice sunt
a) H 0: µ = µ 0
H1:µ ≠µ0
b) H 0: µ ≠ µ 0
H1:µ =µ0
c) H 0: µ = µ 0
H1:µ >µ0
6) Pentru o variabilă X - N(10,4), P(9<X <11)

a) 0,962
b) 0,454
c)0,382
7) Intr-un sondaj de opinie, cunoscând σ la a2a π =0,15 volumul eşantionului care estimează
parametrul proportie cu o eroare maxim admisibilă de ±3% şi o probabilitate de 0,95 este
a) 640
b)1067
c) 2040
8) Distribuția de selecție (distribuția unui estimator) admite:
a) o medie
b) o lege de repartiție
c)un set de valori posibile
9) La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegătorilor care nu pot fi trecuți pe lista
electorală. Din lista existentā, s-a extras aleator un eşantion de 317 nume și s-a determinat că
38 de nume nu îndeplinesc condițiile de alegător. Municipalitatea doreşte să estimeze
intervalul de încredere pentru proporția alegătorilor excluşi de pe lista electorală, pentru o
probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
a) valoarea teoretică utilizată este 1,96
b)[0.073; 0,165]
c)[0,05 :1,96]
10) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajați. pentru variabila venitul lunar s-au obținut
Venitul lunar
Mean 1020

a)[1004,51; 1035,49]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
11) Pentru o variabila X – N(µ ,𝛿²), se cere să se calculeze probabilitatea P(µ- 𝛿<X< µ +𝛿). Această
probabilitate este:
a) 95%
b) 75%
c)68,2%
a)formularea ipotezelor statistice
b)regula de decizie

a)o statistică
b)o valoare fixă şi necunoscută la nivelul unei populați
c)o funcție a variabilelor de setectie
14) Considerând v numarui gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nulă se
respinge dacă:
a)|t calculat |>t α/2,v

b) tα/2,v >|t calculat|
c) |t calculat|≤ tα/2,v
15) Probabilitatea este o valoare .
a)mai mică sau cel mult egală cu unu
b)pozitiva
c)care tinde spre zero

16) Dintr-o populație de 10 studenți se pot extrage aleator:
a)1000 de eşantioane de 3 studenți, după schema cu revenire
b)Dun număr infinit de eşantioane
c) 3000 de eşantioane de 3 studenți, dupa schema cu revenire
17) Din două populații cu varianțele Ꝺ²₁ =Ꝺ²₂ , se extrag eşantioanela de volum n₁=15 si n₂=17.
In vedere testarii ipotezei de egalitate a medilor celor două populații, valoarea teoretică a
statisticii test, pentru un prag de semnificație α = 0,05
a) v=32 grade de libertate

b) V=29 grade de libertate
c)v= 30 grade de libertate
18) In vederea studierii optiunii studenților din anul I de fa FEAA privind specializarea pe care o
vor urma, se extrage aleator simplu repetat un eşantion format din 25 studenți și se observá că
proportția celor care preferå specializarea Alpha este de 15%.
Ştiind că proportia inregistratà în anul universitar precedent este 𝜋₀ = 20 %, pentru un risc

α =0,05, se poate afirma ca :
a) există diferente semnificative între proporția studenților care preferă specializarea Alpha in
anul curent și proportia integistrată în anul universitar precedent, în condițile riscului asumat de
5%
b)testarea diferentei dintre proporția studenților care preferă specializarea Alpha în anul curent
şi proporția din anul precedent se face cu testul Z
c) nu există diferențe semnificative intre proporția studenților care prefera specializarea Alpha
în anul curent și proporția inregistrata in anul universitar precedent, In condițile riscului asumat
de 5%
19) A estima punctual inseamna

a) a calcula probabilitatea cu care se obține o estimație
b) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
c) a calcula o valoare posibilă a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul eşantionulul
observat
20) Un politician, la începutul mandatului, afirma în mass-media că va crește salariul mediu net
pe economie la 300 EUR. La sfårsitul mandatului se face un sondaj pe n= 900 de respondenti
prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc următoarele
rezultate: X = 294 EUR şi Ꝺ= 90 Selectati care dintre afirmațile de mai jos sunt valide:
a)putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% că politicianul s-a tinut de cuvânt.
b) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul s-a ținut de cuvânt;
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul nu s-a ținut de cuvânt;
21. Volumul esantionulul poate fi estimat daca se cunoaste:
a) Probabilitatea cu care estimam rezultatele

b) Eroarea maxim admisibila
c) Gradul de omogenitate al populatiei
d) Numanul maxim de unitati ce pot fi extrase
a) F(x) = P(X≥x)
b) F(x) = P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)
23. In legatura cu eroarea de tip II , sunt adevarate afirmatile:
a) Probabilitatea de producere a erori de tip II se noteasa β

b) Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H₀, atunci cand in
realitate ….
c) Probabilitatea de producere a erori de tip Il se noteaza cu 1-β si se masoara puterea testului
24) Se veritfica daca meda unei populati µ, difera in mod semnificativ de o valoare fixa, µ₀ .In
acest caz ipotezele statistice sunt:
a)H₀ : µ =µ₀
H₁:µ>µ₀
b) H₀ : µ ≠µ₀
H₁ : µ =µ₀
c) H₀ : µ =µ₀
H₁ : µ ≠µ₀
25) Demersul testari statistice cuprinde etapele
a) calculul valori statistice test
b) regula de decizie
c) formularea ipotezelor statisticefeaa
26) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 student, pentru variabila nota la un test, s-a obinut o
valoare medie de 8.25 si o abatere standard de esantion modificata egala cu 1.8. Intervalul de
incredere pentru parametrul medie, cu o probabilfate de 0,95, este
a) [6,1280 ; 9.2020 ]
b) [8.0736 ; 8,4264 ]
c) [7.5260 ; 9.3424 ]
27) Estimatorul reprezinta
a) o variabila aleatoare
b) o valoare de forma Ӫ = f(x₁ , x₂, …….x N)

c) o valoare fxa si cunoscuta la nivelul unei populați
28) Considerand v numărul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipotaza nula se
respinge daca
a) |t calculat| ≤ tα/2,v
b) tα/2,v > |t calculat|

c) |t calculat|> tα/2,v
29) In vederea testari ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, µ₀= 46 s-a
inregistrat un eşantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula umătoarele ipoteze
statistice:
a) H₀ : µ = 10; H₁ : µ≠ 10
b) H₀ : µ = 46; H₁ : µ ≠ 46
c) H₀ : µ₀ = 46; H₁ : µ₀ <46
30) Intr-un sondaj alealor simplu de 400 student privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 250 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru
parametrul proporie, cu o probabilitate de 0,90. este
a) [0.4245 : 0.7428]
b) [0.5851 : 0.6649]
c)[0.3580, 0,8440]
31) Pentru o variabila X-N (µ,Ꝺ²)se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ - Ꝺ < X < µ + Ꝺ)
a) 68,2%
b) 95%
c) 75%
32) Pentru o variabila X-N (10,4) , P(X >11) este
a) 0,6915
b) 0.3085
33)Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelelor variatiei Grade de libertate

Explicate (intergrupe) 300 4
Totala 450 32
Variabila numerica este "Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". In aceasta
situatje, se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa
b) ipoteza H₀ este µ₁= µ₂= µ₃= µ₄
c) Pentru un risc asumat de S%, salariile difera semnificativ pe regiuni
d) valoarea calculata a statisticii F este 14
34) Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al

adultilor din SUA. S-a extras un esantion de 1600 de persoane si s-a identificat ca 30% dintre
persoane sunt preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere, s-a
estimat intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase.
Care afirmați sunt adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0,278; 0,322]
b) proportia de 30% este o estimație
c) Valoarea teoretica utilizata este 1,96 .
35) La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obține un punctaj cuprins Intre 80 şi 85
vor primi calificativele din anul curent, distribuția punctajelor este normala,X=N(75,25) Care
este procentul elevilor care primesc calificative ….
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
36) Se verifică dacă există diferențe semnificative intre productivitatea medie a muncii (lel/ora)
din regiunea Romaniei și productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma
prelucrarii datelor, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Column 1
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000
Confidence Level (95.0%) 0.515
Pentru α = 0,05 sunt adevărate afirmațiile:

a) există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Românie nivel național, în condiiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculată a statisticii test este t = -19.33

c) nu există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Româr nivel național, în condițiile riscului asumat de 5%
d) productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de intervalul [39.403, 40.433]
37) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fețe cu număr par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
1) La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt distribuite normal cu media

500 şi abaterea standard 100. Un student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din
studenţi au obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P(10< X <13) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence 1.652046
Level(95.0%)
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmaţiile:

a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populaţiei este (8.35; 11.65)
b) există diferenţe semnificative între venitul mediu al populaţiei şi venitul mediu al ţărilor
din UE, de 15 sute euro;
5) Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A şi B, şi se obţin

următoarele rezultate: t calc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%,
sunt adevărate afirmaţiile:
b) suma volumelor celor două eşantioane este 27

c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni
d) ipoteza H0 este µ1 =µ2 =µ3
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că i =2,98 , sunt corecte afirmaţiile:

b) cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
2,98-1=1,98
8). Aplicând metoda ANOVA(se foloseste pentru mai multe madii) s-au obţinut
următoarele rezultate:

Intergrupe 120 ESS 2 (k-1)=3-1
Intragrupe 320 RSS 200 (n-k)=(203-3)
Totală 440 TSS 202 (n-1)=(203-1)
această situaţie, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă semnificativă

asupra variaţiei salariului
b) ipoteza H0 este miu1 =miu2 =miu3

a). M(θ ˆ)= θ
b). V(θˆ)=θ când n~N
acelaşi eşantion

sexul_pers
Freq Cumulative
uenc Percent
y Percent Valid Percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 1100.0 100.0
0

To,o5;9=1,833
I.Cπ=[0,84;0,33]
11). Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite următoarele
condiţii:

a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare) (ESS)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători) (RSS)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători) (TSS)

variaţiei
Explicată (intergrupe) 130 4 (k-1)=5-1
Reziduală (intragrupe) 250 95 (n-k)=95+5
(n-1)=100-1=99

Totală 500 24
b) ipoteza H0 este µ1 =µ2 =µ3 =µ4
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
semnificativă asupra variaţiei salariului.
15. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:

Explicată (intergrupe) 150 2 75 (150/2)
Reziduală (intragrupe) 65 17 3,823 (65/17)
a) există diferenţe semnificative între veniturile medii pe regiuni la nivelul populaţiilor,

pentru un risc de 5%
b) valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,592
c) se respinge ipoteza H0 :µ1 =µ2 =µ3
CURS RECAPITULATIV
1. Pentru figura de mai jos, care sunt afirmatiile adevarate:
a. Figura a) prezinta regiunile critice pentru un test bilateral

b. Figura b) prezinta regiunea critică pentru un test unilateral stânga
c. Figura c) prezinta regiunea critică pentru un test unilateral stânga
2. Pentru a verifica dacă femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au
dezvoltat o metodă nouă de detectare a cancerului. Pentru a proba această metodă, au
alcătuit un eşantion de 140 de femei cu cancer mamar, şi au observat că, in urma aplicării
noii metode, pentru 12 femei nu s-a reuşit detectarea cancerului. Ştiind că metoda veche
de detectare are o rată de eşec de 20%, pentru un risc asumat de 5%, care sunt afirmatiile
adevarate:
a. Rata de eşec a noii metode diferă semnificativ de rata de eşec a vechii metode
b. Metoda veche nu diferă semnificativ de metoda noua
c. Ipoteza alternativă este
3.Pentru un esantion de companii se cunosc datele din tabelul de mai jos. Care
afirmatii sunt adevarate?
Profit
Mean 17.5
Median 19
Mode 20
Kurtosis -1.180377683
Skewness -0.487108841
Range 13
Minimum 10
Maximum 23
Sum 175
Count 10
a. Eroarea maxim admisibila este 1.416

b. s’=4.478
c. σ = 20.05
d. Eroarea maxim admisibila este 3.203
e. Intervalul de incredere pentru media populatiei este
[14.297, 20.703]
4. O firmă de vânzări doreşte să evalueze eficienţa urmării de către angajaţi a unui
curs de vânzări. Pentru aceasta, alcătuieşte două eşantioane de angajaţi – angajaţii din
primul eşantion nu urmează cursul, iar cei din al doilea eşantion urmează cursul de
vânzări. S-a observat valoarea vânzărilor pentru cele două eşantioane. Ştiind că cele
două grupuri de angajaţi au varianţe diferite, iar la nivelul eşantioanelor s-a obţinut:
Pentru un risc asumat de 5%, care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. Ipoteza nulă este
b. Există diferenţe semnificative de performanţă între angajaţii care au urmat cursul si
cei care nu au urmat cursul
c. Cursul urmat nu are influenţă asupra vânzărilor
d. Cursul urmat are influenţă asupra vânzărilor
5. Profitul unei firme a crescut in 2012 faţă de nivelul din 2000 cu 25%. Acest
rezultat s-a obtinut folosind:
a. Indicele de variatie cu baza in lant
b. Rata medie a sporului
c. Rata sporului cu baza fixa
d. Rata sporului cu baza in lant
e. Sporul absolut cu baza fixa
6. La nivelul unui eşantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodată

mijloace de transport in comun. Ştiind ca anul trecut ponderea era de 8%, care dintre
următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a.
b. Pentru un risc asumat de 5%, se respinge ipoteza de egalitate a proporţiilor
c. Pentru un risc asumat de 1%, se acceptă ipoteza de egalitate a proporţiilor
d. Varianţa variabilei la nivelul eşantionului este 0,0475
7. Nivelul vânzărilor unei firme (mld.lei) a înregistrat, în perioada 2007 – 2010,

următoarea evoluţie:
Anul Vânzări (mld.lei)

2007 2
2008 3
2009
Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: 5
2010 4
2011 7
a. valoarea vânzărilor firmei în anul 2011 faţă de anul 2008 a crescut cu 4 mld.lei
b. valoarea vânzărilor firmei în anul 2011 faţă de anul 2008 a crescut de 2,33 ori
c. Valoarea vânzărilor a crescut, in medie, in 2011 comparativ cu 2007 cu 4 mld lei
d. creşterea medie anuală a vânzărilor în perioada 2011-2007 este de 4,2 mld. lei
e. creşterea medie anuală a vânzărilor în perioada 2011-2007 este 1,25 mld.lei
f. Media vânzărilor este de 4,2 mld lei
g. valoarea vânzărilor firmei în anul 2011 faţă de anul 2008 a crescut cu 233 %
8.Într-un sondaj de opinie, cunoscând , volumul eşantionului

care estimează parametrul proporţie cu o eroare maxim admisibilă de şi o
probabilitate de 0,95 este
a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
9. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariţie a unei feţe cu număr mai mic
decât patru este:
a. 50%
b. 0,5
c. 0,25
10.Într-un sondaj aleator simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate.
Intervalul de încredere pentru proporţia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90,
este:
a. [0,58 ;0,66 ]
b. [0,65 ;0,68 ]
c. [0,51 ;0,75 ]
11. La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obţine un punctaj cuprins
între 60 şi 80 puncte vor primi calificativul C. Pentru anul curent, distribuţia punctajelor
este normală, . Procentul elevilor care primesc calificativul C este:
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%
12. Dintr-o populaţie de 5 firme se pot extrage aleator:

a. 25 de eşantioane de 2 firme, după schema cu revenire
b. 10 esantioane de 2 firme, dupa schema fara revenire
c. 50 de esantioane, indiferent de scema de extragere
13. Pretul unui produs (lei) pe trimestre a înregistrat, în perioada 2012-2013,
următoarea evoluţie
2012 2013
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 6
Trim. IV 5 8
Ştiind că , sunt corecte afirmaţiile:

a. pretul mediu al produsului a fost de 4,12 lei pe an;
b. pretul a crescut în medie cu 1 leu pe trimestru;
c. pretul a crescut în medie cu 28% pe trimestru.
14. Pentru un esantion de intreprinderi s-a inregistrat marimea firmei (mica, medie,
mare) si nivelul profitului (mld. Lei). Datele obtinute, considerand un risc de 0,05, sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a. Valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 grade de libertate
b. Valoarea calculata a statisticii test este 45
c. Se accepta ipoteza H0
d. Marimea firmei nu influentează nivelul profitului
e. Volumul esantionului este de 128 de firme
15.Estimaţia este:
a. o valoare fixă şi cunoscută la nivelul unei populaţii
b. o statistică
c. o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
d. o valoare a estimatorului calculată la nivelul eşantionului observat
16.Într-un sondaj aleator simplu de 900 studenţi, pentru nota la un test,

s-a obţinut o valoare medie de 8,5. Cunoscând că abaterea standard la nivelul
populaţiei totale are valoarea egală cu 2, intervalul de încredere pentru
parametrul medie, cu o probabilitate de 0,97, este:
a. [3,612 ; 6,025]
b. [7,251 ; 9,444]
c. [8,356 ; 8,644]
1. Estimatorul reprezintă:
A. O valoare de forma 0=f(x1,x2,x3,...,Xn)
B. O variabila aleatoare
C. O valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
2. In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE ) masoara:
A. Variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori ( intamplatori)
B. Variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare )
3. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
A. 0.33
B. 0.5
C. 0.66
4. Atunci cand se cunoaste dispersia (sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra
mediei unei populatii se face cu:
A. Statistica Z
B.Statistica t
C. Statistica Fisher
A. Abaterea standard a estimatorului este minica
B. Media estimatorului egala cu 0
C.Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
D. Option4
6. Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea
evoluţie: Anii 2010 2011 2012 2013 Volumul vânzărilor ( mld. lei ) 2 8 10 12
A. Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 50%
B. Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
C. Vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
D. Vânzările firmei au crescut în medie cu 3,33 mld. lei pe an
7. Estimatorul este nedeplasat daca: ( acel 0 este teta din alfabetul grecesc)
A. M(0)=0
B. V(0)-->0 cand n-> N
C. Are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa oricărui alt estimator calculat pentru
acelaşi eşantion
D. Option4
8. Ipoteza statistica reprezinta:

A. O presupunere cu privire la un parametru;
B. O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
C. O teorie care se verifica statistic.
9. Media calculata la nivelul esantionului reprezinta:
A. Un parametru;
B. O estimatie;
C. Un estimator;
10. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia
A. Sa reducem eroarea de reprezentativitate;
B. Sa marim volumul esantionului
C. Sa lucram cu esantioane nealeatoare.
11. Precizia estimarii creste atunci cand
A. Varianta esantionului este mica;
B. Volumul esantionului creste;
C. Varianta esantionului este mare.
A. Modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
B. De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp;
C.Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o
anumita perioada de timp.
A. Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula Ho, atunci cand
in realitate aceasta este falsa.
B. Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula Ho, atunci cand
in realitate aceasta este adevarata.
C. Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se
noteaza cu α.
14. Pentru o variabilă X~N(10,4), P(9<X<11) este:
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
D. Option4
15. Demersul testării statistice cuprinde etapele:

A. Formularea ipotezelor statistice;
B. Regula de decizie;
C. Alegerea valorii calculate a statisticii test
16. La același nivel de încredere si aceeași varianță, pentru a mări precizia
A. Să mărim volumul eșantionului;
B. Să lucrăm cu eșantioane nealeatoare;
C. Să reducem eroarea de reprezentativitate.
17. Estimația este:
A. O valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat;
B. O valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
C. O statistică:
D. O valoare fixă și cunoscută la nivelul unei populații.
18. Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v
numărul gradelor de libertate, ipoteza nulă se respinge dacă:
A. Tcalculat>tα,v
B. Tα/2 < |tcalculat|
C. |tcalculat|>tα/2,v
19. Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v
numărul gradelor de libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
A. Tcalculat>tα,v
B. Tα/2 < |tcalculat|
C.|t calculat|<tα/2,v
20. Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se
folosesc:
A. Statistica Fisher;
B. Metoda ANOVA;
C. Statistica t.
21. În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate afirmațiile:
A. Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β;
B. Eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă Ho atunci când
......
C. Probabilitatea de producere a erorii de tip II se notează cu 1- β și măsoară puterea testului
…..
D. Option4
22. Aplicand metoda ANOVA, s-au obținut următoarele rezultate: Sursa variației
Suma pătratelor variației Grade de libertate Explicată(intergrupe) 300 4
Reziduală(intragrupe) 26 Totală 450 32 Variabila numerică este “Salariul”, iar
variabila(factorul) de grupare este “Regiunea”.În această situație, se poate afirma că:
A. Se garantează cu o probabilitate de 0.95 că factorul de grupare are o influență
semnificativă asupra variației salariatului;
B. Ipoteza Ho este u1=u2=u3=u4;
C. Pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni;
D. Valoarea calculată a statisticii F este 14.
23. Eroarea maxima admisibila arata:

A. Marimea intervalului de incredere;
B. Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica;
C. Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
24. Dintr-o populatie de 10 studenti, se pot extrage aleator:
A. Un numar infinit de esantioane;
B. 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
C. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
25. Functia de repartitie se defineste astfel: ( >= este semnul mai mare sau egal )
A. F(x)=P(X>=x)
B. F(x)=P(X=x)
C. F(x)=P(X>x)
D. F(x)=P(X
26. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u(miu) si o valoare
fixa u0(miu 0), pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a statisticii
test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645, ... asumat de
a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
A. Afla = 0,10
B. Alfa = 0,01
C. Afla = 0,95
D. Raspuns gresit.
27Sporul absolut cu baza fixa exprima:
A.Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
de referinta;
B. De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t, fata
de nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta;
C. Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator
momentului curent, t comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
anterior t-1;
28. Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii(exprimate
in euro/locuitor), in perioada 2000-2010, s-au inregistrat urmatoarele valori: 600, 700, 800,
800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte afirmatiile:
A. Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu
1500euro/locuitor;
B. Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5
ori;
C. Volumul mediu anual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010, a fost de
1281,81 euro/loc.
29. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:
A. 0,341
B.0,889
C. 0,977
30. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-
au obtinut rezultatele de mai jos: ---------------------------------------- Mean - 1200 Standard
Deviation - 165 ---------------------------------------- Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul
de incredere pentru parametrul medie este:
A. [1183,83 ; 1216,17]
B. [861,89 ; 1178,11]
C. [34520,1066 ; 36,6244]
A. Conditia de normalitate;
B. Conditia de independenta;
C. Conditia de homoscedasticitate
32. Pentru o variabila X~N(20,16),P(18<X<22) este:
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
33. Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
A. Testul Z
B. Testul F
C. Testul t
D. Option4
34. Probabilitatea este o valoare:
A. Care tinde spre zero
B. Pozitiva
C. Mai mica sau cel mult egala cu unu
D. Option4
35. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare
decat patru este:
A. 0.66
B. 0.5
C. 0.33
D. 0.25
A. Are media egala cu parametrul
B. Are varianta minima
C. Are dispersia egala cu zero
D. Option4
37. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia
de referinta care:
A. Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
B. Respecta proprietatea de reprezentativitate
C. Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
D. Afirmatiile de mai sus sunt complet false !
38. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
A. Statistica Fisher
B. Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
C. Statistica z, cand se cunoaste varianta populatiei
39. A estima punctual inseamna:
A. A calcula portabilitatea cu care se obtine o estimatie;
B. A calcula un interval cu o anumita probabilitate;
C. A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul
esantionului observat.
D. A calcula o probabilitate
40. Parametrul reprezinta:
A. O functie a variabilei de selectie
B. O statistica
C. O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
1.Distributia de selectie (distributia unui estimator) admite:
a)o lege de repartitie
b)o medie
c) un set de valori posibile
2. In vederea testarii semnificației diferenței dintre o medie µ și o valoare fixa µ0, pentru un
eşantion de volum n=50, se obține o valoare calculata a statisticii test z=1,45. In cazul unui test
bilateral, dacă valoarea teoretica este z=1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0
este:
a)α=0,01
b) α =0,95
c) α = 0,05
3. Se studiază dacă există diferente semnificative între nivelul mediu al PIB-ul/locuitor al țărilor din
OECD și cel al țărilor din Europa de Est, în condițiile unui risc de 5%. Se știe că varianțele celor doua
populații sunt egale și se cunosc urmâtoarele rezultate:
tcalculat = 10.732;
numărul gradelor de libertate este 33.
Sunt adevărate afirmațiile:
a)suma volumelor celor doua eşantioane analizate este egală cu 35;
b)exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ul/locuitor al țărilor din OECD și cel al
tarilor din Europa de Est, in condițiile riscului asumat de 5%.
c)valoarea teoretica a statisticii Student este egală cu 1,960
4. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajați, pentru variabila venitul lunar s-au obținut
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,95 intervalul de încredere pentru parametrul medie este:

a)[861,89;1178,11]
b)[1004,51;1035,49]
c)[34520,1066;36,6244]
5.Pentru o variabila X~N(µ, Ỽ^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-Ỽ<X<µ+Ỽ). Aceasta
probabilitate este:
a)68,2%
b)75%
c)95%
6.La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuți pe lista electorală.
Din lista existenta, s-a extras aleator un eşantion de 317 nume și s-a determinat ca 38 de nume nu
îndeplinesc condițiile de alegător. Municipalitalea doreşte sa estimeze intervalul de incredere pentru
proporția alegătorilor excluşi de pe lista electorală, pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele
corecte sunt:
b)[0.073;0,165]
c)[0,05;1.96]
7. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu numar par este:
a)0,33
b)0,5
c)0,66
a) are dispersia egala cu zero
b) media estimatorului este egala cu valoarea parametrului
25. In vederea studierii opțiunii studențiior din anul I de la FEAA privind specializarea pe care o vor
urma, se extrage aleator simplu repetat un eşantion format din 16 studenti și se observa ca
proportia celor care preferă specializarea Alpha este de 35%.
Ştind ca proporția inregistrată în anul universitar precedent este π0 =33%, pentru un risc de α=0,05,
se poate afirma ca:
a) nu există diferențe semnificative între proporția studenților care preferă specializarea Alpha in
anul curent şi proportia Inregistrata in anul universitar precedent, in condițiile riscului asumat de 5%
b) valoarea teoretică a statisticii test este t=2.131
c) există diferente semnificative intre proporția studenților care preferă specializarea Alpha in anul
curent şi proportia inregistrată In anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 5%
2. Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
a)metoda ANOVA
b)statistica t
c)statistica Fisher
3.Estimatorul reprezintă
a)o valoarea de forma 0=f(x1,x2,...,xn)
b)o variabila aleatoare
c)o valoare fixa și cunoscuta la nivelul unei populații
4.Aplicand metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:
Sursa variație Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variantei
variației
Explicata(Intergrupe) 81 3 27
Reziduala(intragrupe) 250 21 11.9
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru
exemplu, sunt adevărate afirmațiile:
a)se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferențe semnificative
b)volumul esantionului este 22
c)valoarea teoretica a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,073.
5.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui eșantion de angajați, s-a observat cuantumul bonusurilor
oferite se paste, rezultatele fiind prezentate mai jos:
Mean 173
Standar error 11,25956384
Median 180
Mode 180
Standard deviation 35,60586718
Sample variance 1267,777778
Kurdistan 1,175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidente level(99,0%) 28,9799368
Sunt corecte afirmațiile:
a)intervalul de încredere care acoperă valoarea medie a bonusurile la nivelul tuturor angajaților ..
99% este [161,75; 184,25]
b)volumul esantionului este 10
c)eroarea maxima admisibilă este 28,97
d)riscul asumat in estimarea prin interval de încredere este 5%
16. Estimatia este
a) o valoare a estimatorului calculata la nivelul eșantionului observat
b) o valoare calculata pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
d) o valoare fixa și cunoscuta la nivelul unei populații
17. La același nivel de încredere și aceeași varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a)sa mărim volumul esantionului
b)sa lucram cu eșantioane nealeatoare
c)sa reducem eroarea de reprezentativitate
18. Se verifica dacă proporția π a clienților care prefera produsul A, in anul curent, diferă in mod
semnificativ de proporția clienților din anul precendent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: π= π0
H1: π≠π0
b) H0: π≠π0
H1: π < π0
c)H0: π <= π0
H1: π > π0
19. Atunci când se cunoaște dispersia(Ỽ patrat), testarea ipotezelor asupra mediei unei populații se
face cu:
a) statistica Z
b) statistica t
20. Eficienta estimatorului vizează:
b)media estimatorului este egala cu 0
21. Dintr-o populație de 10 studenti se pot extrage aleator:
a) un număr infinit de eșantioane
b) 1000 de eșantione de 2 studenti, după schema de revenire
b) 100 de eșantioane de 2 studenti, după schema de revenire
27. Un producător de cereale realizează o ancheta privind comportametul de consum al adulților din
SUA . Eșantion de 1600 de persoane, 30% din persoane sunt preocupate de consumul de alimente
sănătoase. Pentru 98% încredere, s-a estimat ca intervalul pentru proporția adulților din SUA care
acorda atenție alimentelor sănătoase. Care afirmații sunt adevărate?
a)Intervalul de încredere este [0,278;0,322]
b)proporția de 30% este o estimatie??
c)valoarea teoretica utilizată este 1,96
28. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obține un punctaj între 80 și 85 vor primi ca..
anul curent, distribuția punctajelor este normala, X~N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc ca..?
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
29. Se verifica dacă exista diferențe semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora) din
regiunea de Nord-Est a României și productivitatea medie a muncii la nivel național, de 45 lei/ora.
Rezultatele:
Mean 39,918
Standard error 0,2629
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000
Confidence level(95%) 0,515
Pentru α=0,05 sunt adevarate afirmatiile:
a)exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei si
cea la nivel national, in conditiile de risc asumat de 5%
b)valoarea calculata a statisticii test este t=-19,33
c)nu exista diferente semificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei si
cea la nivel national, in conditiile de risc asumat de 5%
d)productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de intervalul [39,403;40,41], cu o
6.In metoda ANOVA, varianta explicata(VE) masoara:
a)varianta sub influenta factorilor esentiali si aleatori(intamplatori)
b)varianta sub influenta factorilor esentiali(de grupare)
c) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
7.Pentru o variabila X~N(µ,Ỽpatrat), se cere sa se calculeze P(µ-2Ỽ<X<µ+2Ỽ):

a)75%
b)68,2%
c)95,4%
1)Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele:
Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate Estimatori ai varianței
Variabila numerică este ‘’Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmațiile:
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că există diferențe semnificative între veniturile medii în funcție de
regiunea populațiilor
b) volumul eșantionului este 22
c) valoarea teoretică a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,073
2) Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
a) metoda ANOVA
b) statistica t
c) statistica Fisher ???
3) Într-o anchetă prin sondaj asupra unui eșantion de angajați, s-a observat cuantumul bonusurilor oferite de
sărbătorile de Paște, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

a) intervalul de încredere care acoperă valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajaților pentru o încredere
de 99%, este [161,75 ; 184,25]
b) volumul eșantionului este 10
c) eroarea maxim admisibilă este 28,97
d) riscul asumat în etimarea prin interval de încredere a mediei este 5%
4) Estimatorul reprezintă
a) o valoare de forma θ = f( x1, x2,...,xN )
b) o variabilă aleatoare
c) o valoare fixă și cunoscută la nivelul unei populații
5) În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate afirmațiile:

a) probabilitatea de producere a erorii de tip II se notează cu β
b) eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă H0, atunci când aceasta e falsă
c) probabilitatea de producere a erorii de tip II se notează cu 1-β și măsoară puterea testului......
6) Pentru testarea diferenței dintre două medii ale unor populații se folosește:
a) statistica Fisher
b) statistica t, când nu se cunoaște varianța populației
c) statistica Z, când se cunoaște varianța populației
7) Pentru o variabilă X ~ N(0,1), P(X ≥ -1,22) este:

a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341
8) Demersul testării statistice cuprinde etapele:

9) Precizia estimării crește atunci când:

a) varianța eșantionului este mică
b) volumul eșantionului crește
c) varianța eșantionului este mare
10) La același nivel de încredere și aceeași varianță, pentru a mări precizia rezultatelor este necesar:
a) să reducem eroarea de reprezentativitate
b) să mărim volumul eșantionului
c) să lucrăm cu eșantioane nealeatoare
11) Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:

Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate
Totală 450 32
Variabila numerică este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. În această situație, se poate
afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență semnificativă asupra variației
salariului
b) ipoteza H0 este µ1 = µ2 = µ3 = µ4
c) pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni
d) valoarea calculată a statisticii F este 14
12) Un producător de cereale realizează o anchetă privind comportamentul de consum al adulților din SUA. S-a extras
un eșantion de 1600 de persoane și s-a identificat că 30% dintre persoane sunt preocupate de consumul de alimente
sănătoase. Pentru 98% încredere, s-a estimat intervalul pentru proporția adulților din SUA care acordă atenție
alimentelor sănătoase. Care afirmații sunt adevărate?
a) intervalul de încredere este [0,278; 0,322]
b) proporția de 30% este o estimație
c) valoarea teoretică utilizată este 1,96
13) La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obține un punctaj cuprins între 80 și 85 vor primi calificativ. În
anul curent, distribuția punctajelor este normală, X ~ N(75,25). Care este procentul elevilor care primesc calificativ?
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
14) La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu număr par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
15) Se verifică dacă există diferențe semnificative între productivitatea medie a muncii (lei/ora) din regiunile României
și productivitatea medie a muncii la nivel național, de 45 lei/ora. În urma prelucrării datelor, s-au obținut următoarele
rezultate:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000
Confidence Level (95.0%) 0,515
Pentru α = 0,05, sunt adevărate afirmațiile:

a) există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a României și productivitatea
la nivel național, în condițiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculată a statisticii test este t = -19,33
c) nu există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a României și productivitatea
la nivel național, în condițiile riscului asumat de 5%
d) productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperită de intervalul [39.403, 40.333] la o probabilitate de
95%
16) Eroarea maxim admisibilă arată

a) mărimea intervalului de încredere
b) eroarea maximă de estimare pentru probabilitatea cea mai mică
c) eroarea cu care estimăm un parametru pentru o probabilitate fixată
17) Se verifică dacă proporția π a clienților care preferă produsul A în anul curent, diferă în mod semnificativ de
proporția π 0 a clienților din anul precedent. În acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b) H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
c) H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
18) Într-un sondaj aleator simplu de 400 angajați, pentru variabila venitul lunar s-au obținut rezultatele de mai jos:
Mean 1200
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]
19) Pentru o variabilă X ~ N(0,1) , P(X ≥ -1,22) este:

a) 0,341 ???
b) 0,889
c) 0,977
20) Un politician, la începutul mandatului, afirmă în mass-media că va crește salariul mediu net pe economie la 300
EUR. La sfârșitul mandatului se face un sondaj pe n = 900 de respondenți prin care se urmărește estimarea salariului
mediu net pe economie (X). Se cunosc următoarele rezultate: X (barat) = 294 EUR și σ = 90. Selectați care dintre
afirmațiile de mai jos sunt valide:
a) putem afirma că pentru un prag de semnificație de 3% că politicianul s-a ținut de cuvânt
b) putem afirma că pentru un prag de semnificație de 5% că politicianul nu s-a ținut de cuvânt
c) putem afirma că pentru un prag de semnificație de 5% că politicianul s-a ținut de cuvânt
21) În legătură cu eroarea de testare de tip I, sunt adevărate afirmațiile:

a) eroarea de testare de tip I reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă H0, atunci când în realitate aceasta este falsă
b) eroarea de testare de tip I reprezintă eroarea de a respinge ipoteza nulă H 0, atunci când în realitate aceasta este
adevărată
c) probabilitatea asociată erorii de testare de tip I este numită prag de semnificație și se notează cu α
22) Sporul mediu absolut arată

a) modificarea relativă, pe unitatea de timp, înregistrată de un fenomen, într-o anumită perioadă de timp
b) de câte ori a crescut, nivelul unui fenomen, într-o anumită perioadă de timp
c) modificarea medie absolută, pe unitatea de timp, înregistrată de un fenomen, într-o anumită perioadă de timp
23) La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu număr mai mare decât patru este
a) 0,33
.......
24) Considerând v numărul gradelor de libertate, într-un test statistic bilateral, ipoteza nulă se respinge dacă
a) tα/2,v > I tcalculat I
b) I tcalculat I > tα/2,v
c) I tcalculat I ≤ tα/2,v
25) Atunci când se cunoaște dispersia σ2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populații se...
a) statistica Z
b) statistica t
26) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenți, pentru variabila nota la un test, s-a obținut .... că abaterea standard
la nivelul populației totale are valoarea egală cu 2. Intervalul de încredere pentru o probabilitate de 0,95, este
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]
27) Sporul absolut cu bază în lanț (mobilă) se calculează ca

a) raport între două niveluri ale aceleiași variabile corespunzătoare pentru două momente...
b) diferență între două niveluri ale aceleiași variabile corespunzătoare a două momente
c) diferență între nivelul unei variabile, corespunzător unui moment de timp oarecare, .... corespunzător unui
moment de referință
28) Pentru o variabilă X ~ N(µ, σ2), se cere să se calculeze probabilitatea ..... este
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%
29) Dintr-o populație de 10 studenți se pot extrage aleator

a) un număr infinit de eșantioane
b) 1000 de eșantioane de 2 studenți, după schema cu revenire
c) 100 de eșantioane de 2 studenți, după schema cu revenire
30) Într-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de libertate, ipoteza
nulă nu se respinge dacă
a) tcalculat > tα, v
b) I tcalculat I ≤ tα/2,v
c) tα/2,v < I tcalculat I
PfW'ltrv o Pl'Obob dnl•Ou
l1 o�
• , lro'ht'W111ul de lnc�•...-irtu "8,.,.,...,.;,n--=»-- •
al (Bo1.89 . 117& 11
b)I 1183.83 1210,17j
c) (34520,I 000;:16 .0 244J
2J AfJA�nd mcieod;s ANOVA ►:-tJI ohţ!ll;-u;;:;41-:M;ar.!q r!IIZallt.Dt•
JJ /n vedtttea stud lorU op•unH studttn\l� chrl on� 1 oe la Fr .J..>. . p, 1·11rwS �,.... C.-. "''" '
9irnphJ r�tal un e$cl,nllon formai din 36 �ti.dfJl\\i t' Mt obMf'i3 c6 p,rc,o,-..,r9a � r.a,o ,pri!!�• I.C
Şttlntf ca proporţm fnrf!-Q!I�IG Jn wu., un,·,uQâ.'lt prac,,dM.t �I.J ,r• 'S¾
• 1..:1 W„ o,w,.,,.., ,.,
o) nu e.osta d 1ferenl9 semnlfi�hvo fmro pr�u 1,1u,cto,1�loc-c;a,e r,r,ri,,,:,. � ✓.1!1 oa Nc,tut 11
lnmgfSfralll rr, Mut u11ivorllta1 proc:edflnl. ln cond 1�1hs ,,�u1 u.umtA rM t•/•
b) 1es1area drrerentet dinuo proportJa 1-tudOn�br ca,, putfo,o 1pedaf ta.t� ţ.Jpn.a'" wrftff' flQ'
�'"'"'"
so toce cu tos1ul 1
G) ""'sta d,lecCf1!e•omnJVCiJlive lnlro pcopc,\W ,11><1n<1�1of cu� "'"'"'t /.l(>haln
-
rnreglsttaffl rn anul un 1!iomit01 p,ecedent. în condiţi1hs rdCUul 41•;4.JMM d.tş 1•1•
4) Un proaucator de cereale real,i.oa� o anchetâ prMnd Cl.)fflp<Jrt.lm.,..,.,J..,,, oonwm al acJ�

eşani,on de 900 de pefŞ()ano � .,.. ,denuficat ca 26¼ <1�11111 perso;.,,u ltffll ll""'JQlllll\ll d9 CJ.
Penlru 9()'11, lncredero. s-a eslJfflal 1111e,valul penlru p<opo,ţ,., a•l ;l\lkJI d<n SIJ1' '-"'" ;w,il'.I• t
nllnnap1 suni adevamte?
a) 1n1srvalul de ,ncredem este (0.22263: 0.27a7)
b) nscul as\Jfflal es1e de O.OS
c) Valoarea teoretica ut ilizată este 1,6'5
5) Se srudrazA dac.'! exista d1leren1e semnmca1s,e lmre ·.�.;<an',a moooe '1e 11.W. 11 lcm6"o
ş, 5peranfa medie de vla\3 a feme,lor la rwvel mood<�I. P.9at:; o., 75 ,-ro S,,; QJ!\t,'.e u1rn:.'
Suni adevârnle afirma�ile
a) cu o probabdrtale de 95%, mvell.li medru al spetan� mr,dl dl.! •,i'M a !'l!T',:;\,c,î ,jn f:I.,
de rncredere (66.135 ; 69,865)
b) se garantează cu o probabilil.J1e d<.: 90% ca ou e, si:, d:'ert:nV, :,emnt'e:ru-"'lrt:<> !.
Europa de Esr ş, mec1,a la nivel mondial
c) exista diferenţe semn,ficatrve rntr� spe1anta med11; rJi; 11:s\ă a 'r,me:lrJ! rt-n Eur°"" CI
cond,oile nsailu1 astfflat de 5%
6} Nive/1' c:rfrei de aracen (mld.lei) a unei fume p,;, tr mezts<:

, a i�egl!:l.ra\in ;,'>(ioalla
I 2010 I 20i 1 I
12
Tnm. I I1
Trim. li I5 I4
Trim. III 12 15
Tnm. IV I4 I 8
.
rversltat•• •AJexandru Ioa n Cuza" Inşi
Fu„ · de Economi• şi Administrarea Afacerilor
acultataa
TEST GRILĂ
Olsclpllna. Bazele statisticii -ecZ- 16.06.2017
Sesiunea: sem. li 2016/2017
Cod brosura: 16
1) Spc,,u mediu abtOIUI arata
•1 rnod,(icarea medie �utA. pe .,,.tal• de 11mp, lnn,giSlralA de un fenomen. tntr-o enumd
b) de dlle on a c:rescu. ,.velul unuo renomen. intr-o anun-ull pe,IOada de Ump
por,oaaa do llmP
onuml\6 penoadll de ump

�f1C31911 r8ia11Va. pe uni1a1• de timp, trveg,.ira1a de un fenomen. lnu--o
ute·
2) La aruncarea unul zar, probabil,tatoa de apanţ,a a unoo re10 cu număr mai m.iro docat p.11ru
a) 0,66
5
�0 .
60.33
3) Probabolilalea esla o valoare
a) care �nde sPr e zaro
(!lpoz,11Vi
c) mM md sau cel mult egali cu tn.t
4) ero.ea maxim admlSll)jfâ arata

(â)eroarea a, care estmam un parametru pentru o probabilitate fixa1a
b) manmea rnt8!V81ulul de lnaedere
cJ eroarea maxima de estimare peotru probabUnatea cea mai mica
5) Aplidnd mecoda ANOVA s-au obpnut urml'lloatele rezultate
Sursa� Suma patratelor Grade de llbertate Estlmaton al

varia ei varian
200 2 100
120 18 7.5
Yanabila n001enca este -Venitul", Iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea•. ln aceastA situa�e. se poate
a) valoatea teoreticA a a Slatisticii F, considertnd un risc de 0,05, este 3,834
) volum&A eşantion&Aw este 19
) se garan1eaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferenţe semnificative Intre venitunle medii pe regiuni la nlv
l) Un politlclan. la lnceputul mandat1'ui, afirmA ln mass-media că va aeşte salariij mediu net pe economie I
Arsdul mandatului se tace un sondaj pe n = 900 de respondenti prin care se urmAreste asumarea salariijli
to,ic)lll le (X). Se cunosc urrnatoarele rezultate: X = 294 EUR şi CT = 90 . Selectati care dintre afirmaţiile
de:
em afirma penlr\l un prag de semnificatie de 5% că polilicianw nu s-a �nut de cuvânt;
em afinna pentru un prag de sernnificatie de 3% că politicianul w ,nut de cuvânt
afirma pentru un prag de sernnificatie de 5% că politicianul s-a ,nul de cuvărt;
-un sondaj aleator simplu de 400 angajaJ, pentru vaiabila venitul tmar s-au obfru rezultatele de mal jos:
ul/unw
1200
Oeviation 165
79. llifflN) ?<ll)U1J1io dt 10 """""'" .. pol O,lf>I< ,1t,1u.'
,. "" ......, """'" li< .... ,.,...
b. 1000 <kl ..."""'"" d• >tcdtn\i. dupa W,Orn> <U , ...
n"•
:<· 100 C10<1>ntb0n• do ,tudofll� oupa .-.,.,u ,,,...,,1,,
80 ET�l,ntt.,,on1torulul ,;'""
I. Al»Wt> <!llr>d,,o• Ql.,..Lonalut,.,, ""nlN
b. M«III Ql,lllll!Ol"ulu, "� q,,_ <• O
,. o,,p,-,.i, eitltnotor,,lu, "'" q,11 <• fflltdi, ""'""'"''"'"I
81 Sr,otlll Ob„t.,! <11 I»,. ln ""' ,. ..�uit•"

<I
"'"''""'" ,,. """....... ""'"i."

• �"""'"""' ,.,, ..........,., ...., �..,..\,<li, .... ?Uni.,.,.,.. """"" """'
.....
,,.,.
,,,,,.,......,...
o Dlfor,nt1 lnt,,<1D1J1 ""'""' ,1 , ,.,i,\,<11<O-?U""'o"• • dou, 01om•••• dr
,. o;f«nn„ in,re n"'<lul "°"v.,,.l>llt. "'"'"""'''°' uou momonl do 1knp o,r<<a<O, � ,<
i
.,...,. 1<ele,nl '"'"bllt ,.,.,.,..,.,,.. unul ..-,nt d• ,.,,,1n1,
'"'""'"'ul ......,
81 1n,,.,n ,ond•J '"'"'"' oo400d• Jlwl<•< """"" ""'�" not> I• 1<>1. ,., obt<nut o ,,,....i„
do I Oi O •l>I••� .........
mod,�<i!,. do 2 I C, p<nlru <U o pr<,�blU<Mo
d• Q.95 """
,. /1.!<l: 9.00/
b. p.!l!M;B.1961
C , /8.118;9.100)
83, Ua proOu,;,rq,do ""'''" ,.,,11,..,, o '""""'" prl, nd comi>OrlamMtUI de <eMum ol

l
•duJtilo, din SUA s-, o.<lra> ale„o, un .,.n,lon d<, 900 pOR>>ino ,1 •·• ldonţo!lcat ,a
<lln/,e P<I''"°''" '""' l5%
P"''""'"''" d• con,urnul al•montoloo, """'""'-• Ponl, u 90,!, ,.-.crodere
•-• e,ilma, fntervalul pent,t, p,opont, •dultllar din SUA'""' ICC>rd
o atentle ollm•nial)el
••natoa ... Coro afirm,t/1 ,unt ,devaratel
•· Intervalul do 11'credere esle /0.2:126}; Oi1J71
b. Rl,rol aouma, estede 0.05
'- Valoare• "'<>«rka utllluta """ de I.GdS
�
I
- Pn,tul unul produs fl�/J pe trimestru a
Jn�glsuat. ln P•rioada 1012·20
I
13;
{rr/m l :012 3
1
!0
•
-
13) Pw1tn,
•I -islicatest-
Fill>o,
d,t"""1tof arnrn, -
dou,1mOdl, ale�
b/ otiK/al,ca
r.
•I Slatis{;caz. � nu se cunoa,1. POpulall/ se
""-srtt
Galld „ CUnoafto vana,,ia l>OpulalfOI
•anan,a llCl)Ufa�•
f4) P..,tn, o
aJo.en Vlllf,Ulir, X�/\\'li, t),
-
P(X� -J, 22) estn:
b) 0,889
-c) 0,341
-Eslima
fS) !OtlA IIGdepjasat
a) are mec1oa egaJ/1cul)a-ame11
bJarevan"llfa a
c) are d/spe,gJ,.rninimt
8gaUj cu zaro
"'-•
--
"'--·--....... .._,_
-----
-- ______
-M-
• - ·-
•H-
•-
-,
21
0,793
20
20
7
◄9
2.233
1,11◄
30
◄1507
10
O
78
1,553
-
.. • • .
II I >
llftJ I
1), -.\IVII I •:,
,,,,,v11
•• . lA f
P,J ţJJHIW
., ' _ ,.,j .,.....,..._ ---·-

., �4�· 1,111
.f:6tll':I"" ...
,,1 Mlff�...it f ,,,,..
f j ...,.4',(H...:I / eAtf'J M , lfi$Ui'.,.,._-"\li �
,!S 17 li TII ,'I-· I ., •
III (ff11 ,n .,� ,H t� ,,r)f',v:&,
,,111i1,m tt1tttliiit,&l'li a. -'4¼o iţ ,; J>f'A-,•="' 4v,1.,., ...u,
., .-,..,,J
,,, 1(.-i/
f'.J ,;,Q.4(J
r,.,,ţ.-rluf '""'cr rllCta o�""'�.,.., t,,;,A�C;lil.;,i.:I / iw,o; v,-,s
r-
1QJ
•J JX->•fe f, oi,'LMI.., � ,r,.-atd uu ,,.,.. 'W' 4J
f,,110� ,er.
hJ :•r>«.11 fA'(IJ)fie'I.� de lfltf�IU�,C,atA.:
C) 1111 tt�·ltt �, f'".h'M ,.,. IPI 1,Ju,n I� nw,:. {W� ;,., I V'r iM'
'11) eo,,,;1,t.,,tlrvj \I nur1tllrUI f/fllll>W;< "" •-b fh�=:,!:,-,
e) 1uI J., v ? l, ,,/, 11/al\

b) l1.i:oL••U#I-:; lu,,•
·- «-) I, ..,,,...,,,.,,I , ,,,,.,_ Iii
�fh�; :,rur,ca,..., unu llH , ;;.,,A,,.;x:al;i',;,;,;,.-�,;,; 21 ur;e

�,;,, ,,. �.
b) 0,66
cJ 0,33
------ --�-
13) SP. venfica daca prol,Q(\la ,r a ,.f..,.�•A ,;:,rt: ?(f.!.t<;:""'/2-r.J 1,.
a cllan�tor don anul pr� fn a•-"nl ,,;;7 iVJ.�,J&� u:ir:...:,r,, 1';
/lu: 1t-1Tr,
a,,r ,C�!To
fi'> : 1t == ;co
b) fi, · ,r < lto
lfo: 1r:;;1ro
c) f/1 : r. > lto
l)rimă
14) Sporul absolut cu bază fixă e.r. ,:r..., .-,..
u- ,.
t lr m ăr im e r':\a\Jvâ nr 1� : -;;
a) cu cât s-a modifica � am.'":ri,?r. t·'•••
r mOO",effilt
aceleiaşi variabile coresrNnzâto
câ te on s- a m od rca t r, ,el u\ un s- vanaflt.: '".ff.�,_-.. ,rrz.:
b) de
res pu nz ăt o r m o m el'11u lu1 de re'er·"'·.a
co 1.,-\ ă m � .. ,r<;:ii 'li.:
m ăr i.rn e ari s.o\
- c) cu cât s-a modifi
le
ca
COl'
t.
es
in
pu nz at o• T orr en tu\ u: 61: te•� w�
aceleiaşi variabi
testa�e de tip\, sunt a.1�1:
15) in legătură cu eroarea de 2.1n tă et o � ea a � a ?I
p I repre
a) eroarea de testare de ti nta c:;roarea de ar
tip\ reprezi
cb) eroarea de testare de
¼ 4.. I �+c:, .J - ...
,,1 penl/\J o variabilă X- N/20, l6J, P(18 <. X <. 12)
•J o.383 este
bJ 0.-454
•> 0,962
20) A estima punctual tn
a) a calcula limttele unul seamn:i
b) a calcula P1'0babillta1 lllterval cu o anumilă P<Obabnil81 e
c) a calcula o valoare e a cu care se ob\Jlle o esllma�e
l>OSibilă a e stimatorului
pe baza dalelor lnr egislrate a nlvelu eşan tlonu
21) Distribu�a med ei l l lui observat
i de Selecţie se carac:tenzeazA prin·
/Jl
µ~N(µ.-)
a) "
b) µ-N(µ,u )
l
µ- N(µ,7,;) (J
c)
22) Cooslde,and v numărul gtadelor de libertale
, tntr-un test statistic bllaleral, Ipoteza nula se respinge dacii:
_ a)' .,. 1
jr ,,,,,.,J
> oll.•
b) tco1o,Jo,J � 1 12.,
J a
c) 1aI 2, v > ltcatculatl
23) Potrivtt datelor Eurostat. ln Romania. exporturile de bunuri şi servial (exp<imale in euro/ locuilor), ln perioada 2090-201
au lnreglstrat urmatoarele valori: 600,700,800,800, 1000, 1200,
- 1500, 1700, 2000, 1700, 2100.
Suni corecte următoarele afirma,i:
a) volumul exporturilor Romaniel a aescut ln anul 2010 comparallv cu anul 2000 cu 1500 ewo/locuitor
b) volumul exporturilor RcmAnlel a crescut, ln anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori
_ c) volumul mediu anual al exporturilor RornAnlel,Tn perioada 2000-2010, a fost de 1281,81 euro/loc.
24) ln vederea testării semnifica�el diferenţei dintre o medie µ şi o valOafe lixl µo . pentru un *ntion de volum n=SO, �
ob,ne o valoare calculalli a stalistlcfl tesl z = 1,51 . ln cazul unui test bilateral. dacă valoarea teoretică este :=l,645, ri
asunal d e a respinge pe neclrepl lpo!eza HO este:
81 a=0,IO
b) a= 0,01
c) a=0,95
25) Spotu absolut cu bazi lixi exprima:
a) cu cAt H modificai. ln mArime absoluti, lllvelul unei variabile corespunzAtor momenWul curent, t. comparativ cu 111vel 1
ac:elelafl variabile corespunzitor momentului de referlnjl;
b) de cb ori s-a moclfk:al nivelul unei varllbile corespunzAtor momentului annt, t, la11
de nlvelul aceleiaşi variabile
corespunzitllr momentului de raferinţl.
c) cu dit „modillcal. 1n mlllm• relallvt. nivelul unei variabile, corespunziior momentului curent. t comparativ cu nivelu
ac■lllafl variabile corBll)IIIIZilomomantuul anlalar, t-1;
21) Tn leglturl1 cu•-- de llllant de tip I, sunt ldevnte aftrmalfile:
e).,... dl, lllln de Gp I raprezlrill 8t01181 de a l9ll)illgR lpoten 'I.dl Ho. alunel dind 1n realitate ac.easta este adeo.
b) ■one ci......,. de tip I raprezlnll erona de a ICCIICJ(a lpolen "'"Ho. allllci dind 1n nialilate aceasta este lalsl
a)� aodall tl'Oltl de llltale de tip I ate 111111111 prag de sernnmc:a,e li se no!•zA eu a
l7J � melodl ANOVA. HU abfrU llllllloarlle f8Zlllllle·
f.ll Un n1lmAJor csu ocdcrlaUI .i.,ca·
1
M(fl)=/1
'b 1'(0) •O dnd n • /, pent tu

de v"lr .!ln\l atkl n.11 a l t �stima tor c,1<ul>t
pa$4bll f1tJ
d ,,. flft,n\1 cu IM• rnid i
Kt'°'l' �1,1 nti0n
-
I
- ·- ....-- Grad• d• libNUtl!
- �- -
-
--
SurW \'lfl.ll-.t Suma p11r•1•tor Vat"1.-t�
1n1rrg,u�
lnvf&(Upe
- - -_._J
: )20
2
-
�- �
«o 20l
TOlaQ
-� _l
Vo1rYb1f, numt1r1d Mt, "$11,rlur', 1.u v1r1-11b1I„ 1f,c10fulJ de a,up,,, •1otP 1'Re11une1•.
INtuuJ iJlu,ţ,.. c-1dtr1nd un rac d4' O,�. se pa•te •f""" t1
,) J("pr1111r,11J cu o prob,1blh11tti dti O.� ci f,dorul dt 1rup,re are o 1nnuentl
SrNMllc,ild awpr, van•\"'i uLtriuhli
bi ipotrtik:,Ht.f µ, •}11 Jl1
q se reisp1n„ 1e,o1rr1 H1
dl numJrul gndrl0t"" lil>tfUi, ,,oc1a1, varu11e11oui. HI•203
Suri,J wrl•liel Suma p.l1ra1•lor varl •1iel Grode do liben•t•

f,q,t,c,rJ (,niiri,,-::pe, =
) -- -+- 3 -
-,--
50 -
:-;:-- -
llnidu•IS (1n1ragn,pt>
e1/ ţ--------- -f,-;------ -
----_J
l 21
Tola/J 500
24
•
a)un numar infinit de esntioane
b)1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c)100 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
a)abaterea standard a estimatorului este minima
b)media estimatorului este egala cu 0
c)dispersia estimatorului este egala cu media estimatorului
Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:
a)raporturile intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare unor momente de timp
consecutive
b)diferente intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare de timp consecutive
c)diferente intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment la nivelul aceleiasi variabile
corespunzator unui moment de re.....
O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleator de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor gresite
ale bancii pentru o incredere de 95% este acoperita de intervalul:
a) [0.07;0.11]
b) [0.051;0.129]
c) [0.09;0.91]
Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani, si speranta medie de viata la nivelul mondial, egala cu ani. Se cunosc urmatoarele
date: n=16, s’=3.5 . Sunt adevarate afirmatiile:
a)cu o probabilitate de 95% nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est este
acoperit de intervalul de incredere(66.135, 69.865)
b)exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa si media la nivelul
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%
c)se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta medie de
viata a femeilor din Europa si media la nivelul mondial
Estimatia este:
a)o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
b)o statistica
c)o valoare calculate pe baza datelor de sondaj
d)o valoare a estimatorului calculate la nivelul esntionului observat

Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru nota la un test s-a obtinut o valoare medie de
8.5. Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2. Intervalul de
incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0.97, este:
a)[3.612, 6.025]
b)[7.251, 9.444]
c)[8.356,8.644]
Pentru un esntion de intreprinderi s-a inregistrat marimea firmei(mica, medie, mare) si nivelul
profitului(mld. Lei). Datele obtinute , considerand un risc de 0.05, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Variatia Gradul de libertate
Intergrupe 6 2
Intragrupe 457
Total 436 128
a)valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 grade de libertate
b)se accepta ipoteza H0
c)valoarea calculata a statisticii test este de 45
Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variantei Grade de libertate
Intergrupe 120 2
Intragrupe 320 200
Totala 440 202
Variabila numerica este ”Salariul”, iar variabila(factorul) de grupare este ”Regiunea”. In aceasta situatie
considerand un risc de 0,05, se poate afirma ca:
a)se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
b)ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3
c)se respinge ipoteza H0
d)numarul geadelor de libertate asociate varietiei totale este 203
Factorul de repartitie se defineste astfel:
a)F(x)=P(X≥x)
b)F(x)=P(X=x)
c)F(x)=P(X>x)
d)F(x)=P(X<x)
Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a)probabilitatea cu care estimam rezultatele
b)eroarea maxima admisibila
c)gradul de omogeniate al populatiei
d)numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
In legatura cu eroarea de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a)probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza β
b)eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H1-β atunci cand in
realitate...
c)probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-β si se masoara puterea testului
Nivelul cifrei de afaceri(mld.lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015

urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
a)cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
b)cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c)cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d)cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa µ0 , pentru un esantion de
volum n=50 obtine o valoare calculata a statisticii test z=1.45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a)α=0.95
b)α=0.50
c)α=0.01
La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a)0.33
b)0.5
c)0.66
Distributia de selectie(distributia unui esantion) admite:
a)o lege de repartitie
b)o medie (NU SUNT SIGURĂ )
c)un set de valori posibile
Pentru o variabila X~N(10, 4), P(9<X<11) este:
a)0.962
b)0.454
c)0.382
Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se foloseste:
a)statistica Fisher
b)statistica ANOVA
c)statistica t
In vederea studierii optiunii studentilor din anul I privind specializarea pe care o vor urma, se extrage
aleator simplu repetat un esantion format din 16 studenti si se observa ca proportia celor care prefera
specializarea ALPHA este de 35%.
Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este π=33%, pentru un risc α=0.05, se poate
afirma ca:
a)nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefea specializarea ALPHA in anul
b)valoarea teoretica a statisticii test este t=2.131
c)exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefea specializarea ALPHA in anul
1) Nivelul de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015 urmatoarele:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca i=0,85, sunt corecte afirmatiile

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru;
b) cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe semestru

d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mdl. Lei pe an.
2)Se verifica daca proportia pi a clientilor care prefera produsul A, in anul curent, difera in mod
semnificativ de proportia pi 0 a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: pi=pi0
H1: pi ≠pi0
b) H0: pi=pi0
H1: pi < pi0
c) H0: pi ≤ pi0
H1: pi > pi0
3) Un producator de cereal realizaeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din

SUA. S-a extras un esantion de 1225 de personae si s-a identificat ca 28% dintre personae sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 99% incredere, s-a estimate intervalul pentru
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
a) intervalul de incredere este [0,247;0,313]
b) riscul asumat este de 0,05

c) valoarea teoretica utilizata este 2,576
4) In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile
a) probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu …
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata
c) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa

a) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observat
c) a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie

6) Intr-un sondaj de opinie, cunoscand σ2x =0,15, volumul esantionului care estimeaza paramentrul
proportie cu o eroare maxima admisibila de ± 3% si o probabilitate de 0,95 este
a) 640
b) 1067
c) 2040
7) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
a) din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei

c) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
8) Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:
a) µ ̴ N ( µ, σ/√𝑛)
b) µ ̴ N ( µ, σ2)
c) µ ̴ N ( µ, σ2/n)
9) Un politician, la inceputul mandatului afirma in mass-media ca va creste salariul mediu net pe
economie la 3…. Sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondent prin care se urmareste
estimarea salariului minim pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate x=294 EUR si σ=90.
Selectati care din urmatoarele afirmatii sunt valide:
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant

10) Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Reziduala (intergrupe) 28
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie
se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare este o influenta semnificativa asupra
b) ipoteza H0 este µ 1= µ 2= µ 3= µ 4
c) pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni

d) valoarea calculate a statisticii F este 14
11) Un producator de cereal realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din
SUA. S-a extras un esantion de 1600 persoane si s-a identificat ca 30% dintre personae sunt preocupate
de consumul de alimente sanatoase. Pnetru 98% incredere. S-a estimate intervalul pentru proportia
adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
a) intervalul de incredere este [0,276;0,332]

b) proportia de 30% este o estimatie
c) valoarea teoretica utilizata este 1,96
12) La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85 vor
primi calificativ…. anul current, distributia punctajelor este normala X ̴ N (75,25). Care este procentul
elevilor care primesc calificativ…..
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
13) Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii (lei/ora) din
regiunea … Romaniei si productivitatea media a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma
prelucrarii datelor, s-au obtinut:
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000
Pentru α= 0,05 sunt adevarate afirmatiile
a)exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a Romaniei la nivel
national, in conditiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculate a statisticii teste este t=-19.33
c) nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a Romaniei la
nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
d) productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de intervalul [39.403;40.433],

14) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
15) Atunci cand se cunoaste dispersia σ2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se…
a) statistica Z
b) statistica t
16) Intr-un sondaj aleator de 400 studenti pentru variabila nota la un test, s-a obtinut ca abaterea
standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere… probabilitate de
0,95 este:
a) [7,50; 9,00]
b) [7,804; 8,196]
c) [8,128; 9,202]
17) Sporul absolut de baza in lant (mobila) se calculeaza ca

a) raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunatoare pentru doua momente
b) diferenta intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente
c) diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp oarecare…. Corespunzator
unui moment de referinta
18) Eficienta esantionului vizeaza

b) media esantionului egala cu 0
19) Pentru o variabila X ̴ N (µ, σ2), se cere sa se calculeze probabilitatea ……. Este:
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%
20) Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:

21) Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand……respinge daca:
a) t calculat > t α,ν

b) |t calculat| ≤ t α/2,ν
c) t α/2,ν < |t calculat|
22) Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor
oferite de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
a) intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor de
99%, este [161,75; 184,25]
c) eroarea maxim admisibila este 28,97
d) riscul asumat in estimara prin interval de incredere a mediei de 5%
23) Estimatorul reprezinta:

a) o valoare de forma ϴ= f (x1,x2,…,xN)
c) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
24) Rata (ritmul) sporului de baza in lant exprima:
a) cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator momentului…aceleiasi
variabile corespunzator momentului anterios, t-1
b) de cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t,… corespunzator
momentului de timp anterior, t-1
c) cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului…..aceleiasi
variabile corespunzator momentului de referinta
25) In metoda ANOVA, variatia explicate (VE) masoara:
a) variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)

b) variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
c) ?
26) Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variatiei

variatiei
Explicata (intergrupe) 81 3 27
Reziduala (intragrupe) 250 21 11.9
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru exemplu
afirmatiile:
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale
populatiilor
c) valoarea teoretica a statisticii F, cinsiderand un risc de 0,05 este 3,073
27) Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a) metoda ANOVA
b) statistica t
a)o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b)0 variabila aleatoare
c)o valoare de forma θ=f(x1,x2....xN)
b)o statistica
c)o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
21) La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala.
Din lista existenta, s-a extras aleator un eşantion de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu
Indeplinesc conditile de alegator. Municipalitatea dorește så estimeze intervalul de Incredere pentru
proportia alegatorilor excluși de pe lista eloctorala, pontru a probabilitate de99% Rezultatele corecte
sunt:
b) intervalul de Incredere pentru proportie este [0.073:0.165)
c) intervalul de încredere pentru proportie este [0,05:1,96)
22) in vederea testärii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, μ0=46 s-a Inregistrat
un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice
a)H0: μ=10; H1: μ diferit de 10
b)H0: μ =46; H1: μ diferit de 46
c) H0: μ0 =46;H1: μ0<46
23) Dintr-o populație s-a extras un eşantion de volum n= 900 persoane. Pentru o variabila X-
consumul saptămânal de paine(kg), s-au obținut rezultatele x(barat)=3kg, s'=1kg. Considerand un risc
de 5%, se poate considera că nivelul consumului mediu saptamanal de paine
a) este egal cu μ0=3,5 kg
b) nu difera semnificativ de μ0=3,5 kg
c) difera semnificativ de μ0= 3,5kg
24) Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea
de Nord-Est a Româniel și câștigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii
datelor, s-au obținut urmatoarele rezultate:
Pentru alfa=0,05 sunt adevarate afirmatiile:

a) nu existà diferențe semnificative între câştigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romániei
și căștigul mediu salarial la nivel national, In condițile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculată a statisticil test este t = -10,86.
c) existà diferențe semnificative intre câştigui mediu salarial din regiunea de Nord-Est a României și
câştigul mediu salarial la nivel national, în condițile riscului asumat de 5%
23) Pentru o variabila X-N(10,4) P(9< X <11) este:
a) 0,382
b) 0,962
c)0.454
24) Atunci cand se cunoaste dispersia ò² testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu
a) statistica Z
b)statistica Fisher
c) statistica t
26) Demersul testarii statistice cuprinde etapele
a) formularea ipotezelor statistica

Se verifica daca media unei populatii μ difera In mod semnificativ de o valoare fixa μ0. In acest caz
ipotezele statistice sunt
a)H0: μ= μ 0
H1: μ > μ0
b)H0: μ diferit de μ0
H1: μ = μ0
c)H0: μ = μ0
H1: μ Diferit de μ0
2) Demersul testării statistice cuprinde etapele
a) calcul valorii statisticii test
c) formularea ipotezelor statistice
3) intr un sondaj aleator simplu de 400 student, pentru variabila nota la un test, s-a otinut o valoare
medie de 8,25 o abatere standard de esantion modificata egala cu 1,8. Intervalul de incredere pentru
parametrul medie cu o probabilitate de 0,95 este:
a)[6,1280;9,2020]
b)[8,0736;8,4264]
c)[7,5260;9,3424]
6) In vederea testarii ipotezei de egalitate a salarului mediu cu o valoare fixa, μ=46 sa inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane in acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice
a)H0: μ=10 H1: μ diferit de 10
b)H0: μ= 46 H1: μ diferit de 46
c)H0: μ0 = 46 H1: μ0<46
7) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 student privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 250 au fost de acord cu aceasta cine Intervalul de incredere pentru parametrul
proporse, cu o probabilitate de 0.90 este
a)[0,4245;0,7428]
b)[0,5851;0,6649]
c)[0,,3580;0,6440]
8) Pentru o variabila X~N(μ ó²), se cere sa se calculeze probabilitatea P(μ -ó<X< μ +ó) aceasta
probabilitate este.
a) 68,2%
b) 95%
c)75%
47. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste
b. Statistica t, cand nu se cunoaste variant populatiei
c) Statistica z, cand e variant populatiei
48. La un examen sustinut in anul universitar current, un student (Mihal) a obtinut un punctaj de 700
puncte. La acest examen, punctajul mediu a fost de 550 de puncte lar abaterea standard de 100 de
puncte. In anul universitar precedent, un alt student, George, a obtinut 40 puncte. Pentru acel an,
punctajul mediu a fost de 34 puncte abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi student au
ocupat un loc mai bun in clasament?
a George
b. Ambil au fost la fel de buni
C. Mihai
49. A estima inseamna
a. A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
b. A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
c) A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant.
50. Pentru aplicarea metodelor ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii
a) Conditia de independenta
b. Conditia de homocedasticitate
c. Conditia de normalitate
51. Pentru o variabila X-N (20,16) (18 <X<22) este:
a 0.383
b. 0.454
c. 0:962
52. Pentru o variabila X-N (0,1), P(X>=-1.22) este:
a. 0.977
b. 0.341
c. 0.889
53)La un examen, punctajele otiute de studenti sunt distribuite normal cu media 5050si abaterea
standard 100. Un student a obtinut punctajul de 650. Ce procent din sstudeni a obtinut un punctaj
mai mare decat el
a.4,3%
b.1,5%
c.67%
54. Pentru a variabia X~N(12,4) ,P(10<X<13) este
a. 0,289
b.0.532
c.0,341
55. Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni si se obtin urmatoarele rezultate.
Tcalculat-8,23, numarul gradelor de libertate -25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatile
a. Valoarea teoretica a statisticii test este 1,96
b. Suma volumelor celor 2 esantioane este 27
c.Exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
d. Ipoteza H0: μ1= μ2= μ3
67. Distributia medie de selectie se caracterizeaza prin

a. μ~N (μ, ó/radical din n)
b. μ~N(μ, ó²)
C. μ~N (μ, ó²/n)
68 un politician la inceputul mandatului, afirma in mass media ca va creste salariul mediu net
pe economie la 300 EURO. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n =900 de
respondenti prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (x). Se
cunosc urmatoarele: X(mediu)=294 euro, si ó= 90. Selectati care din afirmatile de mai jos
sunt valide:
a)putem afirma pentru un prag demnificatie de 3%ca pliticianul sa tinut de cuvant
b)putem afirma pentru un prag de demnificatie de 5%ca pliticianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca pliticianul nu s-a tinut de cuvant
69. Aplicand ANOVA s au obtinut rezultatele
a. Numarul de grupe ale factorului de grupare este 88

b.Numarul gradelor de libertate ale variantelor este 41
c. Volumul esantionului este 34 unitati
70. intr un sondaj ales aleator simplu de 625 studenti privind opinia cu privire la decizia de a
schimba sistemul de evaluare 400 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de
incredere pentru parametrul proportiel, cu o probabilitate de 0.90 este:
a.[0,6084;0,6716]
b. [0.4245;0.7428]
C. [0,3560;0,6440]
10) Dintr o ancheta de opine asupra unu esantion de 900 ppersoane extras aleator repetat a
rezultat ca In medie, la 100 de persoane 85 voteaza favorabil pentru candidat la functia de
primar. Intervalul de incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii
populatii considerand o incredere de 95% este
a. [0,146;0,567]
b.[0,567;0,614]
c.[0,5267;0,673]
1.Pentru a verifica dacă femeile sunt supuse riscului de cancer mamar,doctorii au
dezvoltat o metodă nouă de detectare a cancerului. Pentru a aproba această metodă au alcătuit
un eșantion de 140 de femei cu cancer mamar și au observat că, în urma aplicării noii metode,
pentru 12 femei nu s-a reușit detectarea cancerului. Știind că metoda veche are o rată de eșec
de 20%, pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmațiile adevărate?
a.Rata de eșec a noii metode diferă semnificativ de rata de eșec a vechii metode
b.Metoda veche nu diferă semnificativ de cea nouă
c.Ipoteza alternativă este μ≠0
2. La nivelul unui eșantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodată

mijloace de transport în comun. Știind că anul trecut ponderea era de 8 %, care dintre
următoarele afirmații sunt adevăratea?
a.Ho: π=8%
b. Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c. Pentru un risc asumat de 1% se acceptă ipoteza de egalitate a proporțiilor
d.Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0.0475
3. Dintr-o populație de 10 studenți se pot extrage aleator:

a.un număr infinit de eșantioane
b. 1000 de esantioane de 2 studenți, după schema cu revenire
c. 100 de eșantioane de 2 studenți, după schema de revenire
4. Într-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul

gradelor de libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
a.t calculat>t α,v
b. tα/2,v < |t calculat|
c.|t calculat|<tα/2,v
5. Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
a.statistica Fisher
b. Metoda ANOVA
c. Statistica t
6. În vederea testării semnificației diferenței dintre o medie μ și o valoare fixă μ0, pentru
un eșantion de volum n=50, se obține o valoare calculată a statiaticii z=1,45. În cazul unui test
bilateral, dacă valoarea z=1.96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza Ho este:
a.α=0,95
b.α=0,05
c.α=0,01
7. Media calculata la nivelul esantionului reprezinta:

a. Un parametru;
b. O estimatie;
c. Un estimator;
8. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor
este necesar:
a. Sa lucram cu esantioane nealeatoare.
b. Sa marim volumul esantionului
c. Sa reducem eroarea de reprezentativitate;
9. Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M(θ ˆ)= θ
b). V(θˆ)=θ când n~N
acelaşi eşantion
10.Estimaţia este:
a. o valoare fixă şi cunoscută la nivelul unei populaţii
b. o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
c. o statistică
d. o valoare a estimatorului calculată la nivelul eşantionului observat
11.Se verifică dacă proporția π a clienților care preferă produsul A în anul curent, diferă
în mod semnificativ de proporția π 0 a clienților din anul precedent. În acest caz, ipotezele
statistice sunt:
a. H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b. H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
c. H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
12.Atunci cand se cunoaste dispersia (σ2 sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra
mediei unei populatii se face cu:
A. Statistica Z
B.Statistica t
C. Statistica Fisher
13.Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenți, pentru variabila nota la un test, s-a
obținut o valoare medie că abaterea standard la nivelul populației totale are valoarea egală cu
2. Intervalul de încredere pentru o probabilitate de 0,95, este
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]
14.Sporul absolut cu bază în lanț (mobilă) se calculează ca

a) raport între două niveluri ale aceleiași variabile corespunzătoare pentru două momente...
b) diferență între două niveluri ale aceleiași variabile corespunzătoare a două momente
c) diferență între nivelul unei variabile, corespunzător unui moment de timp oarecare, ....
corespunzător unui moment de referință
15.Eficienta estimatorului vizeaza:
a. Abaterea standard a estimatorului este minica
b. Media estimatorului egala cu 0
c.Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
16.Pentru o variabilă X ~ N(µ, σ2), se cere să se calculeze probabilitatea P( <X<

)este
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%
17.Aplicand metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:

Sursa variație Sumapatratelor Grade de libertate Estimatori ai
variației variantei
Explicata(Intergrupe 81 3 27
)
Reziduala(intragrupe 250 21 11.9
)
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru
exemplu, sunt adevărate afirmațiile:
a.se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferențe semnificative
b.volumul esantionului este 22
c.valoarea toretica a statisticii F,considerand un risc de 0,05 este 3,073
18. Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele rezultate:

variaţiei
Explicată (intergrupe) 130 4 (k-1)=5-1
Reziduală (intragrupe) 250 95 (n-k)=95+5
(n-1)=100-1=99
a.numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale este 99
b.volumul eşantionului este de 95 unităţi
c.numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
19.Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru variabila nota la un test, s-a
a (8,1280 - 9,2020)
b) (8,0736 - 8,4264)
c) (7,5260 - 9,3424)
20. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au
obtinut rezultatele de mai jos:
Mean - 1020
Standard Deviation – 158,11
Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
a) [861,59;1178,11]
b) [1004,51;1035,48]
c) [545….]
21.Sporul mediu absolut arata:

a. Modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita perioada
de timp.
b.Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
c. De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp;
22. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
Ştiind că i =1,34 , sunt corecte afirmaţiile:

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost in medie de 1,975 mld. lei pe an;
b) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,525 mld pe trimestru;
23. Pentru o variabilă X~N(10,4), P(9<X<11) este:

A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
1. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu numar mai mare decat
patru este:
a) 0,66
b) 0,5
c)0.33
2.Probabilitatea este o valoare
a) care tinde spre zero
b)pozitiva
c)mai mică sau cel mult egală cu unu
3.Eroarea maxim admisibila arata
a)eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata
b) mårimea intervalului de încredere
c) eroarea maximă de estimare pentru probabilitatea cea mai mică
4. Aplicând metoda ANOVA s-au obținut urmatoarele rezultate.
Sursa variație Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai

variației variantei
Explicată 200 2 100
(intergrupe)
Reziduala 120 16 7,5
(intragrupe)
Variabila numerica este "Venitul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". In
această situatie, se poate afirma ca:
a) valoarea teoretică a a statisticii F, considerånd un risc de 0,05, este 3,634
b) volumul eşantionului este 19
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că existā diferențe semnificative intre
veniturile medi pe regiuni la nivelul populațiilor
5.Un politician, la începutul mandatului, afirma în mass-media că va creşte salariul
mediu net pe economie la 300 EUR. La sfârsitul mandatului se face un sondaj pe n =
900 de respondenti prin care se urmăreste estimarea salariului mediu net pe economie
(X). Se cunosc următoarele rezultate: X = 294 EUR și SIGMA= 90. Selectati care dintre
afirmațile de mai jos sunt valide:
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul nu s-a ținut de
cuvânt;
b.putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% că politicianul s-a tinut de cuvânt;
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul s-a tinut de cuvânt;
24.într-un sondaj aleator simplu de 400 angajați, pentru variabila venitul lunar s-au
obținut rezultatele de mai jos:
Venitul lunar
Mean 1200
a) [ 1183,83; 1216,17]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
6. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenți, pentru variabila nota la un test, sa
obinut o valoare medie de 7,5 şi o abatere standard de eşantion modificată ( corectată)
egală cu 1,6. Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de
0,95, este
a) [7,5260 ; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
7.Intr-un sondaj aleator simplu de 625 studenți privind opinia cu privire la decizia de a
schimba sistemul de evaluare, fost de acord cU această opțiune. Intervalul de încredere
pentru parametrul proporție, cu o probabilitate de 0,90, este
a) [0,6084 :0,6716]
b) [0,4245; 0,7428]
8.Aplicand metoda ANOVA sau obtinut urmatoarele rezutate
Sursa variatiel Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai
variatie variantei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7,5
variabila numerica este numita"venitul" lar variabila (factorul) de grupare este
"regiunea". In aceasta situatie se poate afirma ca
a)Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca esista diferente semnificative intre
veniturile mediipe regiune la nivelul populatiel
b. Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3,634
c.Volumul esantionului este 19
9.Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se
face cu:
a. Statistica fisher
b. Statistica t
c) Statistica z
10.In vederea studieril optiuni studentilor din anul 1 de la FEAA privind specializarea pe
care o vor urma se extrage simplu un esantion format din 36 de studenti si se observa
ca proportia celor care prefera specializarea Alpha. Stiind ca proportia inregistrata in
anul universitar precedent este de PI- 25%, iar pentru un risc de 0.01 se poate garanta
ca:
a. Nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefera specializarea
Alpha din anul curent si proportia inregistrata in anul universitar precedent., in conditiile
riscului asumat de 1%.
b. exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefera specializarea
Alpha din anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent., in conditiile
riscului asumat de 1%.
c)Testarea diferente dintre proportia studentilor care prefea specializarea Alpha in anul
current si proportia din anul anterior se face cu testul t
]
12.Într-un sondaj aleator simplu de 900 studenți, pentru variabila nota la un test, s-a
obtinut o valoare medie de 7,5 și o abatere standard de eşantion modificată (corectată)
egală cu 1,6. Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitatea
de0,95, este
a) [ 7,5260; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
13.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului cu o valoare fixa 𝜇0= 46 s-a
inregistrat un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula
urmatoarele ipotere statistice:
a.H0:𝜇=10; H1:𝜇=10
b.H0: 𝜇 = 46 H1: 𝜇 ≠46
c.H0: 𝜇 =46, H1: 𝜇 <46
14. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de student privind opinia cu privire la decizia de
a schimba sistemul de evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalu de
incredere pentru parametrul proportiel, cu o probabilitate de 0.90, este:
a [0.4245; 0.7428]
b. [0.5851; 0.6649]
c. [0.3560;0.6440 ]
15.Potrivit datelor Eurostat, în România, exporturile de bunuri şi servicii (exprimate in
euro / locuitor), în perioada 2000-2010 au înregistrat următoarele valori: 600, 700, 800,
800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte următoarele afirmații:
a) volumul exporturilor României a crescut în anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu
1500 euro/locuitor
b) volumul exporturilor României a crescut, în anul 2010 comparativ cu anul 2000 de
3,5 ori
c) volumul mediu anual al exporturilor României, în perioada 2000-2010, a fost de
1281,81 euro/loc.
15) În vederea testārii semnificației diferenței dintre o medie 𝜇 și o valoare fixă 𝜇0 ,
pentru un eşantion de volum n=50, se obține o valoare calculată a statisticii test =1,52.
În cazul unui test bilateral, dacă valoarea teoretică este z=1,645 asumat de a respinge
pe nedrept ipoteza H0 este:
a) ∝ = 0,10
b)∝= 0,01
C) ∝ = 0,95
24 Sporul absolut cu bază fixă exprimă:
a) cu cât s-a modificat, în mărime absolută, nivelul unei variabile corespunzător
momentului curent, t, comparativ cu nivel aceleiași variabile corespunzător momentului
de referință;
b) de câte ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzător momentului curent, t,
față de nivelul aceleiași variabile corespunzător momentului de referință.
c) cu cât s-a modificat, în mărime relativă, nivelul unei variabile, corespunzător
momentului curent, t comparativ cu nivelu aceleiași variabile corespunzător momentului
anterior, t-1; %8L
16. Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate
: Sursa variației Suma pătratelor Grade de libertate

variației
Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". In această
situație, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență semnificativă
asupra variației salariului
b) ipoteza Ho este 𝜇1 = 𝜇2 = 𝜇3
c) se respinge ipoteza Ho
d) numărul gradelor de libertate asociate variației totale este 203
17.Care dintre afirmatille urmatoare sunt adevarate:
a) Valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 greade de libertate
b) Valoarea calculatata a statisticii test este de 45
c) Se accepta Ipoteza HO
d) Marimea firmei nu influenteaza nivelul profitului
e) Volumul esantionului este de 128 de firme
18. Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:
a. 25 de esantioane de 2 firme; dupa schema de revenire
b.10 esantioane de 2 firme, fara schema de revenire
c. 50 de esantioane, indifferent de schema de extragere
19. La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80
puncte vor primi calificativul C. Pentru anul current distributia punctajelor este normala, X-
N(75, 25). Procentul elevilor care primesc calificativul C este de:
a.12,5%
b. 55%
C. 63%
d. 84%
20. Intru-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere
pentru proportia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90, este:
a. (0,58; 0,66)
b. 10,65; 0,68)
c. (0,51; 0,75)
21. Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 = 0,18, volumul esantionului care estimeaza parametrul
proportie cu o eroare maxim admisibila de +3% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 768 persoahe
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
22. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mic decat 4 este de:
a. 50%
b. 0,5
24.Volumul epantionului poate f estimat daca se cunoaste
a) mumarul maxim de unitati ce pot axtrase

b)gradul de omogenitate al populatiei
c)probabilitatea cu care estimam rezultatele
d) eroarea maxim admisibila P (-a<X<a) =0,6424
25) Pentru o variabila X- N(O,1), se cunoaste
a) a-0,0675
b)-0,92
c) a-0, 1331.
26) Un esantion de 36 d7e studenti au sustinut un test pe calculator, iar un esantion de 45 de student au
sustinut un test ciasic. S- au inregistrat punctajele obținute de cele doua eşantioane de studenti si s-au
obtinut = 65 puncte i = 60 puncte Stind ca abalerile standard la nivelul populatiet sunt egate cu 18.
respectiv 15. så se verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de studenți difera semnificativ
statistic, pentru un rise de 5%
a) Valoarea calculată a statisticii teste este z 0,062
b) Valoarea calculata a statistici teste este z= 1,34
e) Punctajele medi ale celor doua grupe de studenti difera semnificativ statistic, pentru un nisc de 5%
27) Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a Inregistrat In perioada 2014-2015
umàtoarea evolute
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
Ştiind ca i=0.82 sunt corecte afirmațiile:
a) cifra de afaceri medie a firrmei a fost de 4 mid. lei pe an;
b)cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mid. lei pe trimestru
C) cifra de afaceri a Inregistrat o scădere medie anuala de 18%
d)cifra de afaceri a firmel a crescut în medie cu 85% pe trimestru.
28) Un producător de cereale realizează o ancheta privind comportamentul de consum al adulților din
SUA. S-a extras aleator un santion de 625 de persoane și s-a identificat că 78% dintre persoane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase Pentru 98% incredere, s-a estimat intervalul pentru
proportia adulților din SUA care acordă atenție alimentației sănatoase. Care afirmații sunt adevărate?
a) Valoarea teoretică utilizată este 1,96
b) Intervalul de incredere este (0,742: 0,818]
c)proparția de 78% este o estimație V
29) La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obține un punctaj cuprins Intre 65 şi 70 vor
primi calificativul B. Pentru anul curent, distribuția punctajelor este normala, X-N(55,25) .Care este
procentul elevilor care primesc calificativul B ?
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
30) Atunci când se cunoaşte dispersia in demersul testårii ipotezelor asupra mediei unei populații se
foloseşte:
A)statistica Z
c) statisticat t
30) În vederea testării semnificației diferenței dintre media 𝜇 şi valoarea fixă 𝜇 0pentru un eşantion de
volum n=50, se obtine o valoare calculată a statisticii test z = 3,24. In cazul unui test bilateral, dacă
valoarea teoretică este z = 2,17, atunci urmātoarele afirmații sunt adevărate:
a)Există diferență semnificativă între media 𝜇 și valoarea fixă 𝜇0
31) Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei, volumul
esartionului care entimeaza parametrul proportiei cu o eroaremaxim admisibila de ±2.8%
si o probatbilitate de 0,95s este
a)1225
b) 1007
c)1500
32) Estiematia este
a)a valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populati
b)o valoare calculata pe baza datelor de sondaj

c)o valoare a estimatorului calculata la nivelul egantionului observant
d) o statistica
a) o variabila aleatoare
b)o valoare calculata la nivelul esantionului
c)o valoare fixa si cunoscuta la nivelu unei popurap i
32) In metoda ANOVA variatia explicata (VE) masoara
a) variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) varie sub influenta factorilor aleatori (Intamplatori)
c)variatia sub infiuenta factorilor esential si a factorilor aleatori (intamplatori)

1.studenți sunt distribuite normal cu media 500 și abaterea standard 100. Un student a obținut
punctajul X 650. Ce procent din studenți au obținut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%|
c) 6,7%
a.Are variant minima

b.Are dispersia egala cu zero
c.Are media egala cu parametrul
3.Intr-un sondaj aleator simplu e 900 de student prin variabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie standard de 7.5 si o abatere standard de esantion modificata (corectata) egala
cu 1.6. Intervalul de incredere pentru parametrul mediu 0.95 este:
a. [8.1280; 9.2020]
b. [7.3955; 7.6045]
c 7.5260, 9.3424]
4. In vederea testari diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa p, pentru un esantion X se abtine o
valoare calculate a statistici z=1.52 In cazul unul test bilateral, daca valoarea teoretica. Asumat de a
respinge ipoteza H0 este:
Á=0,10
Á=0.01
Á=0,95
5.Se verifica daca media unei populatii,µ difera in mod semnificativ de o valoare fixa µ0.In acest
caz,ipotezele sintactice sunt:
a.H0:µ=µ0
H1:µ>µ0
b. H0:µ≠µ0
H1:µ=µ0
c.H0:µ=µ0
H1:µ≠µ0
6.Demersul testarii cuprinde
a.Calculul valorii statiscticii test
b.Regula de decizie
c.Formularea ipotezolor statistica

7.Intr-un sondaj aleator de 400 de student, pentru variabila nota la test s a obtinut o medie 8,25 si
abatere standard modificata de 1,8.l.C. pentru parametrul medie,cu o probabilitate de 0,95 este
a. (7.5260-9,3424)
b.(8,1290-9,2020)
c.(8,0736-8,4264)
8.Nivelul vanzarilor unei firme (mld lei) a inregistrat , in perioada 2007-2010 urmoatoarea evolutie:
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate ?
a.Valoarea vanzarilor fimei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4 mld lei
b.Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 2.33 mld lei
c. Valoarea vanzarilor a crescut, in medie, comparative cu 2007 cu 4 mld lei
d. Cresterea media anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 4,2 mld lei
e. Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25 mld lei
f.media vanzarilor este de 4,2 mld lei
g.Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 233%
9.Pentru a verifica daca feimeile sunt supuse riscului de cancer mamar , doctorii au dezvoltat o
metoda noua de detectare a cancerului.Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion de
140 de femei cu cancer mamari si au observat ca, in urma aplicarii noii metode , pentru 12 femei nu
s a reusit detectarea cancerului.Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20% pentru un risc
asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a.Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
b.Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c.Ipoteza alternativa este µ≠20
10.La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de
transport in comun. Stind ca anul trécut ponderea era de 8%, care dintre urmatoarele afirmarti sunt
adevarate?
a.H0 :TT=8%
b.Pentru un risc asumat de 5% se sepinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c.Pentru un risc asumate de 1% se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d.Varianta variabilei la nivelul esantionului este 0.0475
11.
Mean 173
Meadian 180
Mode 180
Standard 35.60586718
Deviation
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 1730
Sum 1730
Count 10
Confidence 10
a. Eroare maxim admisibila este 11.259

b. Volumul esantionului este 10
c. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
d. Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei,pentru o incredere de 99% este [144.021,201.979]
12.Media calculata la nivelul esantionului reprezinta :
a.Un parametru
b.O esimatie
c.Un estimator
13.La acelasi nivel de incredere si aceeasi variant,pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a. Sa lucram cu esantioane nealeatoare
b. Sa marim volumul esantionului

c. Sa reducem eroarea de reprezentativitate
13,
Skewness 1.161
Range 11,000
Minimum 7,000
Maximum 18,000
Sum 488,000
Count 49,000
Confidence Level 0,755
Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile :
a.Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de N-E a Roamniei si
castigul mediu salarial la nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b. exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de N-E a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
c. Variant calculate a statisticii test este t=10.86( nu sunt sigur daca e 10.86 sau e cu minus)
14.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 500 de persoane, extras aleator repetat, a
rezultat ca in medie, din 100 de persoane , 85 voteaza favorabil pentru un candidat in funcia de
primar, intervalul de incredere al procentului de voturi la nivelul intregii populatii,este de 95%.
a.[0147;0,567]
b.[0,567:0,814]
c.[0,827;0,872]
15. Parametrul reprezinta :
a.O valoare fixa si necunscuta la nivelul populatiei.
b.O statistica
c.O funcite a variabilelor de selectie

15.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din
Europa de Est , egala cu 68 ani,si speranta medie de viata la nivelul mondial , egala cu 70 ani.Se
cunosc urmatooarele date : n=16,s’=1,75. Sunt adevarate afirmatiile :
a. Cu o probabilitate de 95% nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est
este acoperit de intervalul de incredere (67,068,68.932)
b.Exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa si media la
nivelul mondial,in conditiile riscului asumat de 5%.
16.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s a observat cuantumul bonusurilor
oferite de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180

Skewness -0,584473684
Range 130
Minumum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidance Level(99,0%) 28,9799368
a. Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor

angajatiilor 99% este [161,75;184,25]
b. Volumul esantionului este 10
c. Eroarea maxima admisibila este 28,97
d. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
17.Estimatorul reprezinta :
a. Θ=f(x1,x2,.....,xN)
b. o variabila aleatoare
c.o valoare fixa si cunsocuta la nivelul unei populatii
18.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima :
a.cu cat s a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzatoare momentului
aceleaiasi variabile corespunzator momentul anterior t-1;
b.de cate ori s a modificat ,nivelul unei variabile corespunzator momentului curent,t co,....
corespunzator mementului de timp anterior t-1
c.cu cat s a modificat , in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului aceleiasi
variabile corespunzator momentului de referinta
19. In metoda ANOVA , variatia explicata (VE) masoara :
a. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori(intamoplatori)
b.variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
19. In legatura cu eroarea de testare de tip tt, sunt adevarate afirmatiile
a. probabilitatea de producere a erorii de tip tt se noteaza cu β
b. eroarea de testare de tip tt reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H ( NU STIU SIGUR)
atunci cand in realitatea aceeasi.
c. probabilitatea de producere a erorii de tip tt se noteaza cu 1-β si masoara puterea testului
20. Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) aunei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015
urmatoare
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
TRIM III 5 4
TrIm IV 3 2
Stiind i(CU BARA DEASUPRA)=0.85 sunt corecte afirmatiile :
a. Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld.lei pe trimestru

b. Cifra de afaceri a inregistarat o scadere medie anuala de 15%
c. Cifra de afaceri a firmei a crecut in medie cu 85% pe trimestru
d. Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
21. IN vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa µ0 pentru ... obtine
valoare o valoare calculata a statisticii test z=1,45. In cazul unui test bilateral , daca valoarea...
asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 ESTE :
a.α=0.95
b. α=0.05
c. α=0.01
a. formularea ipotezelor statistice

1) La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt distribuite normal cu media 500 şi

abaterea standard 100. Un student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi au
obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
Rezolvare:
X ~ N(µ,σ2)
μ =500
σ=100
P(X>650)=?
xi  
zi 

650  500 150
x1=650 z1    1, 5
100 100
P(X>650)=P(Z>1,5)=0,5-φ(1,5)=0,5-0,4332=0,0668≈6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12, 4), P( 10  X  13 ) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
  12
2  4 ,   2
10  12
x1=10 z1   1 a
2
13  12
x2=13 z2   0, 5
2
P(10<X<13)=P(-1<Z<0,5)=φ(0,5)-φ(-1)=φ(0,5)+φ(1)=0,1915+0,3413=0,5328 sau
53,28%
1
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
n=400
x  8, 25
s  1, 8
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
t / 2;n1  t0 ,025;399  1,96
 1,8 
  8, 25  1,96 
 400 
[8,25±0,1764]
IC: [8,0736; 8,4264]
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmațiile:

a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populației este (8.35; 11.65)
2
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
 10  1,65  8,35;11,65
b) există diferențe semnificative între venitul mediu al populației și venitul mediu al

țărilor din UE, de 15 sute euro;
H 0 : μ  μ0 H : μ  15
sau 0
H1 : μ  μ0 H1 : μ  15
x  0 10  15 5
tcalc     6,84
s/ n 2, 3094 / 10 0,73
t /2;n 1  t0,025;9  2, 262 (test bilateral)

Deoarece t calc  6,84    t0,025;9  2, 262  cu un risc de 0,05 se respinge ipoteza nulă și
se acceptă ipoteza alternativă. Pentru un risc de 5%, se poate afirma că există diferențe
semnificative între venitul mediu al populației și venitul mediu al țărilor din UE, de 15
sute euro.
e) valoarea teoretică a statisticii test este 2,262.
5) Se testează diferențele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A și B, și se obțin

următoarele rezultate: t calc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%,
sunt adevărate afirmațiile:

t /2;n1  n2 2  t0,025;25  2, 060
b) suma volumelor celor două eșantioane este 27

n1  n2  2  25  n1  n2  27
c) există diferențe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni

H 0 : 1   2  0
H1 : 1   2  0
Deoarece  tcalc  8, 23   t0,025;25  2, 060  cu un risc de 0,05 se respinge ipoteza nulă și
se acceptă ipoteza alternativă. Deci, există diferențe semnificative între veniturile medii
din cele două regiuni.
3
d) ipoteza H0 este 1   2   3
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

Rata sporului:
y  y2011 12  8 4
r2013/ 2011  2013    0, 50
y2011 8 8
Dacă este corect răspunsul a, atunci răspunsul b este fals.
Rata sau indicele de variație

y 10
i2012 / 2011  2012   1, 25 ori
y2011 8
d) vânzările firmei au crescut în medie cu 3,3 mld. lei pe an
Sporul mediu
e) știind că rata medie de variație este 125, se poate afirma că vânzările firmei au crescut
în medie cu 125% pe an.
- vânzările firmei au crescut în medie cu 25% pe an.
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
4
Știind că i  2 ,98 , sunt corecte afirmațiile:
y
 yt  29  3, 625 mld. lei
n 8
b) cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
Sporul mediu
y  y 7 1 6
 n 1    0, 85 mld. lei
n 1 7 7
Rata medie a sporului
r  i  1 =2,98-1=1,98
Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate

Intergrupe 120 (k-1)=2
Intragrupe 320 (n-k)=200
Totală 440 (n-1)=202
această situație, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență
TSS=ESS+RSS ESS=TSS-RSS
ESS=440-320=120
k-1=2 k=3 (numărul de grupe ale factorului de grupare sau de medii ale
populațiilor)
n-1=202 n=203
n-k=203-3=200
H 0 : 1   2  3
H1 : cel putin două medii diferă între ele
ESS 120
 k 1  2 
60
Fcalc  37 , 5
RSS 320 1, 6
n  k 200
F;k 1;nk  F0 ,05;2;200  2,996
5
Deoarece Fcalc  F0,05;2;200 cu un risc asumat de 0,05 se respinge ipoteza H0 și se acceptă
ipoteza alternativă. Deci, factorul de grupare are o influență semnificativă asupra variației
salariului.
b) ipoteza H0 este 1   2   3
(k-1=2, deci k=3)
d) volumul eșantionului este 203

(n-1=202)

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
acelaşi eşantion

sexul_pers
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0

nA 6
p   0, 6 sau 60%
n 10
 p 1  p  p 1  p  
   p  t /2,n 1  ; p  t /2, n 1  
 n n 
t /2,n 1  t0,05;9  1,833
 0, 6 1  0, 6  0, 6 1  0, 6  
  0, 6  1,833 
 ;0, 6  1,833  
 10 10 
 0, 48989 0, 48989 
  0, 6  1,833  ;0, 6  1,833 
 3,162277 3,162277 
6
 0,6  0, 28;0,6  0, 28
 0,32;0,88
11). Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:


a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători)

variaţiei
Totală 380 99

k-1=4 k=5
n-k=95 n-5=95 n=100
k=5

n-1=100-1=99

Explicată (intergrupe) ESS 350 3=k-1
Reziduală (intragrupe) RSS 150 21=n-k
Totală TSS 500 24=n-1
7
RSS=TSS-ESS=500-350=150
n-k=21
n-1=24 n=25
25-k=21 k=4
H 0 : 1   2  3   4
H1 : cel putin două medii diferă între ele
ESS 350
 k 1  3 
116, 66
Fcalc  16, 33
RSS 150 7 ,14
nk 21
b) ipoteza H0 este 1   2  3   4
k=4
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență

semnificativă asupra variației salariului
F0 ,05;3; 21  3,073
Deoarece Fcalc  F0 ,05;3;21 cu un risc asumat de 0,05 se respinge ipoteza H0 și se acceptă

ipoteza alternativă. Deci, factorul de grupare are o influență semnificativă asupra
variației salariului.
15. Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:

a) există diferenţe semnificative între veniturile medii pe regiuni la nivelul
populațiilor, pentru un risc de 5%
8
ESS
Fcalc  k  1 
75
 19, 62
RSS 3, 823
nk
F0 ,05;2;17  3,592
Deoarece Fcalc  F0 ,05;2;17 cu un risc asumat de 0,05 se respinge ipoteza H0 și se acceptă

ipoteza alternativă. Deci, factorul de grupare are o influență semnificativă asupra
venitului.
b) valoarea teoretică a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,592
c) se respinge ipoteza H 0 : 1  2  3
k-1=2
k=3
9
1.Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a. Probabilitatea cu care estimam rezultatele

b. Eroarea maxim admisibila
c. Gradul de omogenitate al populatiei
d. Numarul maxim de uitati ce pot fi extrase
2.Functia de repartitie se defineste astfel:
a. F(x)=P(X≥x)
b. F(x)=P(X=x)
c. F(x)=P(X>x)
d. F(x)=P(X<x)
3.In legatura de eroare tip II sunt adevarate afirmatiile:
a. Pobabilitate de producer a erorii de tip II se noteaza β

b. Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteaza numa H atunci cand in
realitate…
c. Probabilitatea de producere a erorii e tip II se noteaza cu 1-β si se masoara puterea testului
4.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2

a. Cifra de afaceri medie a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
b. Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c. Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d. Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
5.In vederea testarii diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0, pentru un esantion X se obtine o
valoare calculate a statisticii z=1.45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica ….. Asumat de a
respinde pe nedrept ipoteza H0 este:
a. à=0.95
b. [34520.1066; 36.6244]
c. [1183.83; 1216.17]
6.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati s-a observant cuantumul bonurilor oferta
cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Column 1
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
a. Intervalul de incadrare care acopera valoarea medie a bonurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei pentru o probabilitate de 99% este [161.75; 184.25]
b. Volumul esantionului este de 10.
c. Eroarea maxima admisibila este 28.97
d. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 5%
7.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:
a. Cu cat s-a modificat in marime relative nivelul unei variabile corespunzatoare momentului
current, aceleiasi variabile corespunzator anului anterior t-1
b. De cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzatoare momentului current, t,
comparat corespunzator momentului de timp anterior t-1
8.Fara table
a. Intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8.35; 11.65)

b. Exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE,
de 15 sute euro
c. Eroarea maxima admisibila este de 1,652
d. Se respinge ipoteza Ho: μ=15
e. Valoarea theoretica a statisticii teste este 2,262
9.Aplicand metoda Anova s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Gradele de libertate

E55 120 2
R55 320 200
Total 440 202
Variabila numerica este salariul, iar factorul de grupare este regiunea. Pentru un risc de 0,05 se poate
afirma ca:
a. Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra salariului
b. Ipoteza Ho este μ1= μ2= μ3
c. Se respinge Ho
d. Volumul esantionullui este 203
10.Valoarea vanzarilor unei firme in perioada 2010-2013 se reprezinta astfel:
Anii 2010 2011 2012 2012

Volumul 2 8 10 12
vanzarilor
(miliarde lei)

a. Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b. Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. Vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1.25 ori
d. Vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld lei pe an
e. Stiind ca Î=125%, vanzarile firmei au crescut in medie cu 25% pe an
11.La un examen, profesorul a stabilit ca elevii re vor obtine un punctaj cuprins intra 80 si 90 vor primi
calificativul B. Pentru anul current, distributia puncatjelor este normal, X-N(83, 25). Care este procentul
elevilor care primesc alificativul B?
a. 80%
b. 64.5%
c. 90%
12.Eroarea maxima admisibila arata:
a. Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica

b. Eroarea cu care stabilim un parametru pentru o probabilitate fixate
c. Marimea intervalului de incredere
13.In urma prelucrarii privind veniturile familiilor familiilor inregistrate la nivelul unui esantion de volum
n=625, s-au obtinut urmatoarele rezultate x =12 mii lei, ś=2 mii lei. Sa se testeze daca exista diferente
semnificative intre veniturile medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras santionul si
venitul mediu pe tara μ0=13 mii considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte afirmatiile:
a. Se accepta ipoteza H0
b. Se respinge ipoteza H0
c. Exista diferente semnificative intre cele doua medii
14.Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de
libertate, ipoteza nula nu se respinge daca:
a. Tα/2, v</𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
b. 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 > 𝑡 𝛼 , v
𝑡𝛼
c. /𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡/ ≤ ⁄ ,v
2
15.Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor
oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Mean 173
Median 180
Mode 180
Standard Deviantion 35.60586718
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimu 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level (99.0%) 28.9799968
14.Sunt corecte afirmatile

A. Eroarea maxima adimisibila este 11,259
B. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
C. Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei, pentru o incredere de 99% este [144,021; 201,979]
D. Volumul esantionului este 10
16.Atunci cand se cunoaste dispersia σ2 , testarea ipotezelor asuprs mediei unei populatii se face cu:
a. Statistica Fisher
b. Statistica t
c. Statistica Z
17.Eficienta esantionului vizeaza
a. Abaterea standard a esantionului este minima

b. Media esantionului este egala cu 0
c. Dispersia esantionului este egala cu media esantionului
18.Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X- consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele x = 3kg, ś= 1 kg. Considerand un risc de 5 %, se
poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine
a. Difera semnificati de μo=3,5kg

b. Nu difera semnificativ de μo=3,5kg
c. Este egal cu μo=3,5kg
19.O banca doreste s a verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleatoriu de 200 de dosare si s-a indentificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor cu
greseli ale bancii, pentru incedere de 95% este acoperita de intervalul:
a. [0.051, 0.129]
b. [0.09, 0.91]
c. [0.07, 011]
20.A estima punctual inseamna
a. A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie

b. A calcula ? unui interval cu o anumita probabilitate
c. A calcula o valoare psibila a esantionului pe baza datelor inregistrare la nivelul esantionului
observant
21.Fara enunt
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8
Stiind ca i=1.28, sunt corecte afirmatiile:

a. Pretul mediu al produsului a fost 4.6 lei pe an
b. Pretul a crescut in medie cu uleu pe trimestru
c. Pretul a crescut in medie cu 28% pe trimestru
1. Care din variabilele urmatoare este dihotomica:
a. Data nasterii
b. Sexul
c. Greutatea
d. Inaltimea
e. Culoarea ochilor
2. Ce este o variabila continua?

a. O variabila care are un numar fix de valori
b. O variabila care permite ca intre 2 valori succesive sa se poata interpune o alta
valoare intermediara
c. O variabila care accepta doar numere intregi
3. Care din urmatoarele variabile poate fi considerata nominala:

a. Inaltimea
b. Culoare ochilor
c. Stadiul dezvoltarii inteligentei
d. Piramida nevoilor umane
e. Rangurile unor scolari intr-o clasa
4. Care din urmatoarele forme de distributie discrimineaza cel mai bine subiectii cu
rezultate foarte bune la o examinare psihologica
a. Distributia cu asimetrie de dreapta
b. Cu asimetrie de stanga
c. Distributia normala
5. In ce tip de distributie media, mediana si valoarea mod se identifica:

a. Asimetrie de dreapta
b. Asimetrie de stanga
c. Normala
6. Riscul de eroare apare la nivelul:

a. Parametrilor
b. Estimatiilor
c. Parametrilor si estimatiilor
7. Cuantilul este:
a. Un interval valoric
b. O borna valorica care separa doua couantumuri procentuale complementare
c. O valoare a variabilei care se repeat
8. Care din urmatorii indicatori statistici se refera la nivelul boltirii:
a. Varianta
b. Abaterea quartila
c. Sckwenes
d. Kurtosis
e. a+b
f. c+d
9. In ce zona discrimineaza mai bine clasele standard construite prin procedeul cunatilelor:
a. In zona central a distributiei
b. In zona extrema superioara
c. In zona extrema inferioara
10. Abaterea standard este:

a. Radacina patrata din variant
b. Media asimetrica a abaterilor abs. de la medie
c. Media aritm. a patratelor abaterilor de la medie
d. Radacina patrata din abaterea de la medie
11. Variatia intraindividuala este:

a. Seria de valori care exprima rezultatele aceluiasi individ la o anumita solicitare in
diferite moment temporal
b. Seria de valori care este exprimata prin valori represent. a diferite grupuri
c. Seria de valori care provine de la indivizi diferiti si exprima rezultatele la acelasi
tip de solicitare
12. Reprezentativitatea este o caracteristica a:

a. Grupului
b. Esantionului
c. Populatiei
13. Esantioanele dependente sunt constituite din:

a. Aceeasi indivizi inainte si dupa aplicarea unui tratament experimental
b. Ansambluri de indivizi diferite dar care au fost anterior egalizate
c. Indivizi diferiti aflati in situatii distinct
d. a+c
e. a+b
14. Operatia prin care dintr-o scala cu m categorii obtinem o scala cu n categorii in care m>n
se numeste:
a. ordonare
b. grupare
c. rafinare
d. cumulare
15. Care este valoarea indicelul Sckwenes la o distributie normala:

a. 1
b. 0
c. 3,5
16. Entropia este un indicator spefici pentru:

a. Scala nominala
b. Scala de raport
c. Scala de interval
17. Care din urmatoarele exigente ale contruirii unor tabele statistice este falsa:
a. Sa cuprinda numai informatii strict necesare
b. Sa admita rubric incomplete
c. Notele explicative trebuie sa indice sursa datelor
d. Sa faciliteze perceptia rapida si exacta a informatiilor prezentate
18. Daca valoarea indicelui Kurtosis este semnificativ < 3 atunci avem o distributie:
a. Asimetrica pozitiva
b. Asimetrica negative
c. Platicurtica
d. Leptocurtica
19. Intr-o distributie cu o asimetrie pozitiva, care este ierarhia valorica a indicatorilor de
nivel:
a. 1 media, 2 valoarea mod, 3 mediana
b. 1 valoarea mod, 2 mediana, 3 media
c. 1 media, 2 mediana, 3 valoarea mod
20. In urma unei operatii de cvintilare obtinem:

a. 4 intervale
b. 5 intervale
c. 6 intervale
d. oricate intervale in functie de situatie
21. Scorul care imparte distributia in doua parti egale sau cat mai aproape ca valoare se
numeste:
a. Valoare mod
b. Media aritmetica
c. Mediana
d. Decila
22. Amplitudinea semnifica:

a. Numarul de variante de variatie care exista
b. Numarul de variante de variatie care pot exista intre doua scoruri
c. Centrul intervalului
d. Numarul care ne indica de cate ori se repeta un scor
23. Care din urmatoarele scale de masura pot fi considerate slabe:

a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
24. Care este nivelul maxim de masurare pentru variabila tipul de temperament:
a. nominal
b. ordinal
c. de interval
d. de raport
25. Un cercetator raporteaza ca rezultatele obtinute pe esantionul studiat pot fi extrapolate la

nivelul intregii populatii. Acest rationament apartine statisticii:
a. Descriptive
b. Inferentiale
c. a+b
26. Amplitudinea este un indicator de:

a. Nivel
b. Imprastiere
c. Asimetrie
d. Exces
27. In cazul scorurilor aberante indicatorul statistic care isi pierde relevanta este:
a. Amplitudinea
b. Media
c. Mediana
d. b+c
28. Pentru a folosi clase nominalizate folosim:

a. Media
b. I.V.C
c. Abaterea standard
d. a+c
e. b+c]
29. Frecventele relative incrucisate se obtin prin:

a. Divizarea fiecarei frecvente absolute la totalul general N
b. Divizarea fiecarei frecvente relative la totalul general N
c. Inmultirea frecventei absolute cu totalul general
d. Aditia in coloana
30. Varianta de variatie reprezinta:

a. Proprietatea a lua anumite valori
b. Oscilatiile valorice a unei variabile
c. Valoriile particulare a unei variablie
---------------------------------------------------------------------
1) Se consideră distribuţia firmelor dintr-o localitate după numărul de salariaţi înregistraţi în
luna ianuarie 2018. Variabila statistica, în acest caz, este reprezentată de
a) ansamblul firmelor
b) o firmă
c) numărul de salariaţi
---------------------------------------------------------------------
2) Care din următoarele variabile sunt variabile numerice (cantitative)?
a) talia, greutatea, salariul
b) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
c) nivelul de studii absolvite
---------------------------------------------------------------------
3) Sunt discrete următoarele variabile:
a) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
b) numărul de membri ai unei gospodării, numărul de angajaţi ai unei firme
c) salariul lunar, venitul gospodăriilor, PIB/locuitor
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($) s-au obţinut
rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Cur rent Salary

N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
Std. D eviation $17,000.000
Percentiles 25 $24,000.00
50 $28,000.00
75 $37,000.00
Sunt valabile interpretările:

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ anual
---------------------------------------------------------------------
5) Pentru un eşantion de angajaţi s-au obţinut următoarele rezultate cu privire la nivelul
salariului ($):
S tatistics
Current S alary
N V alid 474
Mis sing 0
Mean $34,419.57
S td. E rror of Mean
$784.311
Median $28,875.00
Mode $30,750
S td. Deviation
$17,075.661
V arianc e 291578214,453
S kewnes s 2,125
S td. E rror of Skewnes s
,112
K urtos is 5,378
S td. E rror of Kurtos is
,224
Range $119,250
Minimum $15,750
Maximum $135,000
S um $16,314,875
P ercentiles 25 $24,000.00
50 $28,875.00
75 $37,162.50
Se poate aprecia că:

a) repartiţia angajaţilor după salariu este asimetrică la dreapta
b) repartiţia angajaţilor după salariu este asimetrică la stânga
c) repartiţia angajaţilor după salariu este leptocurtică
d) cei mai mulți angajați au un salariu de 30750$
e) 25% dintre salariați au cel puțin 37162$
f) 25% dintre salariați au cel mult 24000$
g) 25% dintre salariați au între 28875$ și 37162$
---------------------------------------------------------------------
6) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 2500 lei. Această valoare
reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei
---------------------------------------------------------------------
7) Distribuţia a n familii dintr-un bloc, după numărul de copii (X), la un moment dat, se
prezintă astfel :
xi 0 1 2 3 4
ni 5 15 20 10 5
Ponderea familiilor care au cel mult 2 copii este :
a) 72,7%
b) 40%
c) 2%
---------------------------------------------------------------------
8) Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada 1990-2011.
Rezultatele sunt reprezentate in figura de mai jos.
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate?

a) Judeţul B are o distribuţie a şomajului asimetrică la dreapta
b) Rata mediană a şomajului pentru judeţul A este mai mică decât cea pentru judeţul B
c) Judeţul A este mai omogen decât judeţul B din punctul de vedere al ratei şomajului
d) Mediana pentru judeţul B este de 14%
---------------------------------------------------------------------
9) Cheltuielile lunare (milioane lei) pentru plata serviciilor şi a dobânzilor la creditele luate
de un eşantion format din 8 familii sunt: X: (4, 6, 12, 7, 8, 10, 27, 16)
Pentru această distribuţie sunt valabile rezultatele:
a) Mo = 27
b) x = 11,25 milioane lei
c) Me = 9
---------------------------------------------------------------------
7) Distribuţia unui eşantion de 200 de firme din judeţul Iaşi după profitul lunar, obţinut in anul
2012, este caracterizată prin următoarele valori: x = 180 milioane şi s2= 361. Abaterea medie
pătratică (abaterea standard) arată că
a) o firmă obţine un profit lunar care se abate de la profitul mediu cu 19 milioane lei
b) o firmă obţine un profit lunar care se abate, în medie, de la profitul mediu, cu 19 milioane lei,
în sens pozitiv şi negativ
c) o firmă obţine un profit lunar care se abate, în medie, de la profitul mediu, cu 361 milioane lei,
în sens pozitiv şi negativ
d) o firmă obţine un profit lunar mai mare decât profitul mediu cu 19 milioane lei
---------------------------------------------------------------------
8) Distribuţia familiilor dintr-un bloc după numărul de copii se prezintă astfel:
Număr copii 0 1 2 3 4
Număr familii 3 10 18 3 2
Pentru exemplul dat, valoarea modului este:
a) Mo = 2 copii
b) Mo = 18 copii
c) Mo = 32 copii
---------------------------------------------------------------------
9) Diagramele box-plot obţinute pentru distribuţia angajaţilor a două firme după salariul lunar
(euro) obţinut sunt prezentate mai jos:
Care dintre interpretările următoare sunt corecte?

a) Angajaţii de la firma A obţin un salariu mediu lunar mai mare decât angajaţii de la firma B
b) Distribuţia angajaţilor după salariul obţinut este mai omogenă în cazul firmei B decât în cazul
firmei A
c) 50% dintre angajaţii firmei A obţin un salariu lunar mai mic de 400 euro în timp ce 50% din
angajaţii firmei B obţin un salariu lunar mai mic de 350 euro
d) 75% dintre angajaţii firmei B obţin un salariu mediu lunar mai mare de 250 euro
---------------------------------------------------------------------
10) În urma prelucrării datelor privind vârsta, înregistrate pentru o populaţie formată din
100 de persoane, s-au obţinut următoarele rezultate:
x = 25 ani s 2 = 9.
; Valoarea şi interpretarea corectă a coeficientului de variaţie sunt:
a) v=12% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
b) v=36% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
c) v=8,33% şi arată că media distribuţiei este nereprezentativă
--------------------------------------------------------------------
11) Un coeficient de boltire (k) egal cu - 4 arată:
a) o distribuţie leptocurtică
b) o distribuţie mezocurtică
c) o distribuţie platicurtică
---------------------------------------------------------------------
GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
a) valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat
b) o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
2. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia
b) sa lucram cu esantionul nealeatoare
c) sa reducem eroarea de reprezentativitate
3. Se verifica daca proportia π a clientilor care prefera produsul A, in anul
curent, difera in mod semnificativ de proportia clientilor din anul precedent.
In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
4. Atunci cand se cunoaste dispersia б^2, testarea ipotezelor
asupra mediei unei populatii se face cu:
a. Statistica Z
b. Statistica t
c. Statistica Fisher
5. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test,
s-a obtinut cu o valoare medie de 8. Cunoscand ca abaterea standard la
nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere
pentru parametru cu o probabilitatea de 0.95 este:
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
6. Sporul absolut cu baza in lant (mobila) se calculeaza ca:
a. raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatare pentru
doua momente de timp cons..
b. diferenta intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare a
doua momente de timp consecutiv
c. diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp
oarecare, t, si nivelul acelei.... corespunzator unui moment de referiinta
7. Sporul absoul cu baza fixa exprima:
a. cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile
corespunzator momentului de referinta
b. de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent t, fata de nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de
referinta.
c. cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
moemntului anterior t-1
a. abaterea standard a estimatorului este minima
b. media estimatorului egala cu 0
c. dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
9. Pentru o variabila X →N(µ; б^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
10. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a. un numar infinit de esantioane
b. 1.000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema de revenire
c. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
d. acelasi numar de esantioane, indiferent de schema de extragere
11. Parametrul reprezinta:
a. o functie a variabilelor de selectie
b. o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
c. o statistica
12. Pentru o variabila X -> N(20; 16). P(18<X<22) este
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
13. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin>
a.
2
ˆ ~ N (  , )
n
b.
ˆ ~ N (, ^2)
c. 2
ˆ ~ N (  , )
n
14. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru variablia nota la un
test, s-a obtinut o valoare medie de 7.5 si o abatere standard de esantion
modificata (corectata) egala cu 1.5. Intervalul de incredere pentru parametru
cu o probabilitate de 0.95 este:
a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
15. Un politician, la inceputul mandatului afirma ca va creste salariu mediu net
pe economie la 350 euro. La sfarsitului mandatului, se face un sondaj pe n=
900 de respondenti prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe
economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: media= 343 euro, б=90.
Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corect:
a. putem afirma un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut
de cuvant?
b. putem afirma un prag de semnificatie de 1% ca politicianul s-a tinut de
cuvant
c. putem afirma un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de
cuvant
16. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din
populatia de referinta:
a. poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b. respecta proprietatea de reprezentavitate
c. din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
17. Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a. conditia de homoscedasticitate
b. conditia de normalitate
c. conditia de independenta
18. Atunci cand se cunoaste dispersia sigma^2, testarea ipotezelor asupra mediei
unei populatii se face cu:
a. statistica t
b. statistica Fisher
c. statistica Z
19. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
b. Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c. Statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
14. Pentru o variabila X-N(0;1), P(X≥-1,22) este
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341

a. regula de decizie
b. formularea ipotezelor statistice
c. alegerea valorii calculate a statisticii test

a. are media egala cu parametrul
b. are varianta minima
c. are dispersia egala cu 0
22. Penttru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un
esantion de firme si s-a inregistrat profitul ac... lei ). Rezultatele obtinute in
urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
Confidence Level 1,553
(95,0%)
Care afrimatii sunt adevarate:
a. media esantionului este de 21 mld lei
b. interval de incredere este [19,447 ; 22,553]
c. eroare maxima admisibila este 1,553
23. Rata sporului cu baza in lant exprima:
a. cu cat s-a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ nivelului aceleiasi variabile corespunzator
momentului de referinta.
b. cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator
momentului t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzatoare
momentului anterior t-1 .
c. de cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent, t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
momentului de timp anterior t-1
24. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de
consum al adultilor din SUA. S-a extras aleator un esantion de 1600 de
persoane si s-a identificat ca 30% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Pentru 98%, incredere, s-a estimat
intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentatiei
sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate:
a. proportia de 30% este o estimatie
b. vaoarea teoretica utilizata este 1,96
25. A estima punctu:
a. a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b. a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
c. a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la
nivelul esantionului observat
26. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic biateral,
ipoteza nula se respinge daca:
a. modul tcalc > t alfa/2, v
b. modul t calc ≤ t alfa/2, v
c. t alfa/2, v > modul tcalc
27. Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii

(exprimate in euro) in perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele valori:
600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
a. volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul
2000 cu 1500 euro/locuitor
b. volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul
2000 de 3.5 ori
c. volumul mediu anual al exporturilor Romaniei a crescut in perioada 2000-2010
a fost de 1281,81 euro/loc.
28. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa

µ0, pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a
statisticii test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z=1,645, riscul asumat de a repinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
a. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0,
atunci cand in realitate aceasta este adevarata
b. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0,
atunci cand in realitate aceasta este falsa.
c. probabitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de
semnificatie si se noteaza cu alfa.
30. Pentru o variabila X-N(0; 1), P(-1<X<2,4) este:
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
31. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj
cuprins intre 80 si 85 vor primi calificativul B. Pentru anul curent distributia
punctajelor este normala X-N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc calificativul B?
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
32. Rata medie a sporului cifrei de afaceri a unei firme pe o perioada de 15 ani
este de – 15%. Rata medie de variația are valoare:
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
33. Într-un test statistic bilateral în care se foloseste statistica t, considerand v
numarul gradelor de libertate, ipoteza nula nu se respinge daca:
a. t calc > t alfa
b. modul t calc ≤ t alfa/2
c. t alfa/2, v < modul de t calculat
SURSA SUMA GRADELE DE ESTIMATORI AI
VARIIATIE PATRATELOR LIBERTATE VARIANTEI
VARIATEI
Intergrupe 81 3(k-1)=>k=4 27
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9
Variablia numerica este ,,Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este
,,Regiunea”. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:
a. se poate garanta cu o probabilitate de 0.95 ca exista diferene semnificative
intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiei
b. valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.073
c. volumul esantionului este 25
35. In legatura cu eroarea de tastare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

a. probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu beta
b. eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H2
atunci cand in realitate aceasta este falsa
c. probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-beta si masoara
puterea testului
36. Volumul esntionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a. numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
b. gradul de omogenitate al populatiei
c. probabilitatea cu care estimam rezultatele
37. Pentru o variabila X- N(0,1), se cunoaste P (-a<X<a)= 0,6424. In acest caz
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
38. Un esantion de 36 de studenti au sustinut un test pe calculator, iar un
esantion de 45 de studenti au sustinut un test clasic. S-au inregistrat
punctajele obtinute de cele doua esantioane de studenti, si s-au obtinut:
media x1=65 puncte ;i media x2=60 puncte.
Stiind ca abaterile standard la nivelul populatiei sunt egale cu 18, respectiv
15, sa se verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de studenti
difera semnificativ statistic, pentru un risc de 5%.
a. valoarea calculata a statisticii teste este z= 0,062
b. valoarea calculata a statisticii teste este z= 1,34
c. punctajele medii ale celor doua grupe de studenti difera semnificativ
statistic, pentru un risc de 5%.
39. Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in
perioada 2014-2015 urmatoarea evolutie:
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3
Stiind ca i (cu bara deasuora)= 0,82, sunt corecte afirmatiile:
a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. lei pe an
b. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mld. lei pe trimestru
c. cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anual de 18%
d. cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru.
40. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de

consumul al adultilor din SUA. S-a extras aleator un esantion de 625 de
persoane si s-a identificat ca 78% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase.
Pentru 98% incredere, s-a estimat intervalul pentru proportia adultilor din SUA
care acorda atentie alimentatiei snatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
a. valoarea teoretica utilizata este 1,96
b. intervalul de incredere este [0,742 ; 0,818]
c. proportia de 78% este o estimatie
41. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj
cuprins intre 65 si 70 vor primi calificativul B. Pentru anul curent, distributia
punctajelor este normala, X- N(55;25). Care este procentul elevilor care
primes caificativul B?
a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%
42. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre media µ si valoarea fixa
µ0, pentru un esantion de volum n=50, se obtine o valoare calculata a
statisticii test z=3,24. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z=2,17, atunci urmatoareale afirmatii sunt adevarate:
a. exista diferenta semnificativa intre media µ si valoare fixa µ0
b. riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este alfa= 0,05
c. Media µ nu difera semnificativ statistic de valoarea fixa µ0
43. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultatele:

Reziduala (intragrupe) 150 28
Totala 450 32
Variabila numerica este ,,Salariul,, , iar variabila (factorul) de grupare este
,,Regiunea,,. In aceasta situatie, se poate afirma ca:
a. se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta
semnificativa asupra variatiei salariului
b. valoarea calculata a statisticii F este 14
c. ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3=µ4
d. pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regiuni
teta= f (x1, x2.....xs)
a. o valoare de forma
b. o varibila aleatoare
c. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
45. Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:
a. cu cat s-a modificat in marime absoluta, niveulul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ nivelul aceleiasi variabile
corespuunzator momentului de referinta
b. de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent t, comoarativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
de timp anterior t-1
c. cu cat s-a modificat in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
momentului anterior t-1.
46. Intr-un sondaj aleator simplu de 625 studenti, pentru variabila nota la un
test, s-a obtinut o valoare medie de 7,3. Cunoscand ca varianta la nivelul
populatiei totale are valoarea egala cu 4, intervalul de incredere pentru
parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95 este:
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
47. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat
cuantumul bonsurilor oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
a. intervalul de incredere care acopera medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei, pentru o incredere de 99% este [191,75; 184,25]
b. eroarea maxim admisibila este 28,97
c. riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
48. Intr-un sondaj de opinie, s-a inregistrat optiunea de vot pentru un candidat
favorit. Din 100 de persoane observate, 65 de persoane si-au exprimat
preferinta pentru acel candidat. Sa se verifice daca proportia persoanelor
care vor vota candidatul favorit la alegeri difera semnificativ de 50% (riscul
asumat este 5%).
a. proportia persoanelor care vor vota candidatul favorit la alegeri difera
semnificativ de 50%, in conditiile unui risc de 5%
b. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=0,015
c. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=3,145
d. proportia persoanelor care vor vota candidatul favorit la alegeri nu difera
semnificativ de 50%, cu o probabilitate de 95%.
49. Pentru un esantion de 400 de angajati, s-a inregistrat numarul de ani de
scoala (ani) si s-a obtinut media esantionului = 13,7 ani si abaterea standard
s’= 2,8. Sa se verifice daca numarul mediu de ani de scoala la niveluk
intregii populatii de angajati difera de 13 ani, considerand un risc de 0,05.
a. Numarul mediu de ani de scoala la nivelul intregii populatii de angajati
difera semnificativ de 13 ani, in conditiile unui ris de 5%.
b. Statistica test utilizata este testul Z.
c. Valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=5
50. In vedere testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa
µ0, pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a
statiticii test z= 1,45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z= 1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
51. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-
ului/locuitor al tarilor din OECD si cel a tarilor din Europa de Est. In
conditiile unui risc de 5%. Se stie ca variantele celor doua populatii sunt
egale si se cunosc urmatoarele rezultate:
t calculat = 10.732
numarul gradelor de lbertate este 33
Sunt adevarate afirmatiile:
a. suma volumelor celor doua esantioane analizate este egala cu 35.
b. exista diferente semnificative intre nivelul mediu a PIB-ului/locuitor al
tarilor din OECD si cel al tarilor din Europa de Est, in conditiile riscului
asumat de 5%
c. valoarea teoretica a statisticii Student este egala cu 1,960
52. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati, pentru variabila venitul
lunar s-au obtinut rezultatele de mai jos:
Venitul Lunar
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,95 intervalul de incredere pentru parametrul
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
53. La un examen, punctajele obtinute de tudenti sunt distribuite normal cu
media 45 si abaterea standar 10. Un student a obtinut punctajul X=60. Ce
procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
54. Atunci cand se cunoaste dispersia б^2, in demersul testarii ipotezelor asupra
mediei unei populatii se foloseste:
b. statistica Z
c. statistica t
55. Se extrag aleator simplu repetat doua esantioane, primul format din 5
persoane de sex masculin, iar la al doilea din 7 persoane de sex feminim. Se
inregistreaza Varsta acestora si, in urma prelucrarii datelor, se obtin
urmatoarele rezultate:
media masculin= 25 ani
media feminin= 26 ani
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
Sa se testeze ipoteza potrivit careia intre varstele medii ale persoanelor
semnificative. Se cere garantarea rezultatului cu o probabilitate de 0,95.
a. valoarea calculata a statisticii test est t= -0,65
b. valoarea calculata a statisticii test est t= -6,5
c. intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex
femini la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate
exista diferente semnificative
d. intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex
femini la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate
nu exista diferente semnificative
56. In metoda ANOVA, Variatia explicata VE masoara:
a. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)
b. variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
57. La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi
trecuti pe lista electorara. Din lista existenta, s-a extras aleator un esantion
de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc conditiile de
alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul de incredere pentru
proportia alegatorii exclusi de pe lista electorala pentru o probabilitate de
99%. Rezultatele corecte sunt :
a. valoarea teoretica utilizata este 1,96
b. intervalul de incredere pentru proportie este [0,073; 0,165]
c. intervalul de incredere pentru proportie este [0,05; 1,96]
58. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa
µ0= 46 s-a inregistrat un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se
pot formula urmatoarele afirmatii:
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
59. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n= 900 persoane. Pentru o
variabila X- conusmul saptamanal de paine (kg) s-au obtinut rezultatele:
media = 3kg, s’= 1 kg. Considerand un risc de 5% se poate considera ca
nivelul consmului mediu saptamanl de paine :
a. este egal cu µ = 3.5kg?
b. nu difera semnificativ de µ = 3,5kg
c. difera semnificativ de µ=3,5kg
60. Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial
(sute lei) din regiunea de N-E a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel
national de 14 sute lei.
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence level 95,0% 0,755
Pentru alfa= 0,05, sunt adevarate afirmatiile:
a. nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de
N-E a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile
b. valoarea calculata a statisticii test est t= -10.86
c. exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea N-E
a Romaniei si castigul mediu la nivel national, in conditiile riscului asumat
de 5%
61. Aplicand metod anova :
Sursa variatie Suma patratelor Grade de libertate Estimatimatori ai
variantei variantei
Explicata 200 2 k=3 100
(intergrupe)
Reziduala 120 16 n=19 7,5
(intragrupa)
Variabila numerica este ,,VENITUL,, iar variabila (factorul) de grupare este
,,REGIUNEA,,
a. volumul esantionului este 19
b. se garanteaza cu o probabiilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative
intre veniturile medii ale populatiilor
c. valoarea teoretica a statisticii F, condisrand un risc de 0,05 este 3,634
62. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a

populatiei(0.25), volumul esantionului care estimeaza parametrul proportiei
cu o eroare maxim admisibila de +2,8% si -2,8% si o probabilitate de 0,95
este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
64. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a
populatiei, volumul esantionului care estimeaza parametrul proportiei cu o
eroare maxim admisibila de +2% si -2% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 2401
b. 1500
c. 1067
65. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apparitie a unei fete cu numar par
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.
Disciplina ”Bazele statisticii”
Exemple
Estimarea parametrilor unei populații
I. Estimarea statistică
- punctuală: presuspune aflarea unei valori posibile a estimatorului;
- prin interval de încredere (IC): presupune calculul limitelor (Li – Lower Bound și Ls – Upper
Bound) în care se găsește un parametru cu o anumită probabilitate.
II. Estimarea mediei unei populații (𝝁)

1) – punctuală: 𝑥̅
2) - prin interval de încredere (IC):
- când se cunoaște varianța populației (𝜎 2 ) – Z:
   
 x  z /2 , x  z /2 
 n n
- când nu se cunoaște varianța populației – t Student:
 s' s' 
 x  t / 2 , x  t / 2 
 n n
unde:
𝑠′
∆𝜇̂ = 𝑡𝛼/2 ∗ este eroarea maximă admisibilă sau eroarea limită (Confidence Level);
√𝑛
𝑠′
este eroarea medie de selecție sau de reprezentativitate (Standard Error of Mean);
√𝑛
s’ este abaterea standard corectată (modificată) (Standard Deviation);

n este volumul eșantionului (Count).
III. Estimarea proporției unei populații (𝝅)
𝑚
1) – punctuală: 𝑝 = 𝑛
2) - prin interval de încredere (IC):
√𝑝(1 − 𝑝)
[𝑝 ± 𝑡𝛼 ∗ ]
2 √𝑛
IV. Aplicații
1) Pentru un eșantion format din 25 de persoane, se cunosc următoarele rezultate privind
veniturile anuale: 𝑥̅ =65 mii lei, s’2=121. Să se estimeze prin IC veniturile medii anuale
la nivelul populației din care a fost extras eșantionul, considerând o probabilitate de
garantare a rezultatelor de 95%.
2) Pentru un eșantion format din 100 de persoane, se cunosc următoarele rezultate privind
punctajele obținute la un test: 𝑥̅ = 75 puncte, s’= 10 puncte. Să se estimeze prin IC
punctajele medii obținute de ansamblul populației din care a fost extras eșantionul,
considerând:
a) o probabilitate de 95%.
Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că punctajul mediu obținut de ansamblul populației

din care a fost extras eșantionul este cuprins între 73,04 pct. și 76,96 pct. Ne asumăm un risc de
0,05 sau 5% ca punctajul mediu obținut de ansamblul populației din care a fost extras eșantionul
să nu fie cuprins între 73,04 pct. și 76,96 pct.
b) o probabilitate de 99%.
Interpretare:
Se poate garanta cu o probabilitate de 99% că punctajul mediu obținut de ansamblul populației
din care a fost extras eșantionul este cuprins între 72,424 pct. și 77,58 pct. Ne asumăm un risc
de 0,01 sau 1% ca punctajul mediu obținut de ansamblul populației din care a fost extras
eșantionul să nu fie cuprins între 72,424 pct. și 77,58 pct.
3) În urma prelucrării datelor privind valoarea vânzărilor anuale (mil. lei) înregistrate pentru un
eșantion de firme, s-au obținut următoarele rezultate:
Column1
Mean 12.15
Median 12
Mode 10
Kurtosis -1.31
Skewness 0.4274
Count 20
Să se calculeze și să se interpreteze IC pentru media populației, considerând un risc de 5%.
Interpretare:
Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că vânzările medii anuale obținute de ansamblul
populației din care a fost extras eșantionul sunt cuprinse între 11,26 mil. lei și 13,04 mil. lei.
4) În urma prelucrării datelor privind vârsta (ani) înregistrate pentru un eșantion de persoane, s-
au obținut următoarele rezultate:
Column1
Mean 24.81
Median 25
Mode 25
Kurtosis -0.4875
Skewness 0.2277
Range 9
Minimum 21
Maximum 30
Sum 397
Count 16
Se cere:
a) să se precizeze valoarea erorii limită (erorii maxime admisibile).
b) să se precizeze valoarea erorii medii de reprezentativitate.
c) să se calculeze și să se interpreteze IC pentru media populației.
Interpretare:
Se poate garanta cu o probabilitate de 90% că vârsta medie a întregii populații din care a fost
extras eșantionul este cuprinsă între 23,63 ani și 25,99 ani.
5) În urma prelucrării datelor privind nota obținută la un examen de către o serie de studenți, s-
au obținut următoarele rezultate:
Se cere
a) să se precizeze eroarea maxim admisibilă;
b) să se interpreteze IC pentru media populației.
Interpretare:
Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că punctajul mediu al întregii populații din care a fost
extras eșantionul este cuprins între 7.24 puncte și 7.69 puncte.
6) Pentru un eșantion format din 10000 persoane, se observă că 75% sunt de acord cu mărirea
pedepselor pentru anumite infracțiuni. Să se estimeze prin IC proporția persoanelor care
consideră că este necesară mărirea pedepselor pentru anumite infracțiuni la nivelul populației
din care a fost extras eșantionul (α=0,10).
Disciplina ”Bazele statisticii”
Exemple
Testarea statistică
I. Testarea statistică
1. Ipoteze statistice:
- ipoteza nulă (H0)
- ipoteza alternativă (H1)
2. Tipuri de teste:
- test bilateral
H0: 𝜃 = 𝜃0
H1: 𝜃 ≠ 𝜃0
Observație: Valoarea teoretică se alege din tabel pentru un risc α/2
- test unilateral la dreapta
H0: 𝜃 = 𝜃0
H1: 𝜃 > 𝜃0
Observație: Valoarea teoretică se alege din tabel pentru un risc α
- test unilateral la stânga
H0: 𝜃 = 𝜃0
H1: 𝜃 < 𝜃0
Observație: Valoarea teoretică se alege din tabel pentru un risc α

3) Regula de decizie:
- O valoare calculată a statisticii test (luată în modul) mai mare decât valoarea teoretică duce
la respingerea ipotezei H0 cu o probabilitate α.
II. Testarea ipotezelor privind media unei populații (𝝁)

a) Ipoteze statistice
- ipoteza nulă: 𝐻0 : 𝜇 = 𝜇0 (nu există diferențe semnificative între cele 2 medii)
- ipoteza alternativă: 𝐻1 : 𝜇 ≠ 𝜇0 (există diferențe semnificative între cele 2 medii)
(cazul testului bilateral)
b) Alegerea testului statistic

- pentru testarea mediei unei populații, se alege testul Z (când se cunoaște σ2) sau t Student (când
nu se cunoaște σ2).
c) Alegerea pragului de semnificație 𝛼

- de regulă, se alege 𝛼=0,05
d) Calculul valorii statisticii test:

𝑥̅ −𝜇0 𝑥̅ −𝜇0 𝑠′
𝑧𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝜎 , respectiv 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝑠′
, unde este Standard Error.
√𝑛
√𝑛 √𝑛
e) Regula de decizie:
Dacă se cunoaște σ2:

- dacă |zcalculat|> zα/2, se respinge ipoteza H0 cu o probabilitate de α
- dacă |zcalculat|≤zα/2, nu se respinge ipoteza H0 cu o probabilitate de
(1-α).
- test bilateral Dacă nu se cunoaște σ2:
- dacă |𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝛼;𝑛−1 𝑠𝑎𝑢 |𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 , se respinge
2
ipoteza H0 cu o probabilitate de α
- dacă |𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | ≤ 𝑡𝛼;𝑛−1 , nu se respinge ipoteza H0 cu o
2
probabilitate de (1-α).
- test unilateral la dreapta Dacă se cunoaște σ2:

sau la stânga - dacă |zcalculat|> zα, se respinge ipoteza H0 cu o probabilitate de α
- dacă |zcalculat|≤zα, nu se respinge ipoteza H0 cu o probabilitate de
(1-α).
Dacă nu se cunoaște σ2:
- dacă |𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝛼; 𝑛−1 , se respinge ipoteza H0 cu o
probabilitate de α
- dacă |𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | ≤ 𝑡𝛼; 𝑛−1 , nu se respinge ipoteza H0 cu o
probabilitate de (1-α).
III. Testarea ipotezelor privind proporția unei populații (𝝅)
a) Ipoteze statistice
- ipoteza nulă: 𝐻0 : 𝝅 = 𝝅0 (nu există diferențe semnificative între cele 2 proporții)
- ipoteza alternativă: 𝐻1 : 𝝅 ≠ 𝝅0 (există diferențe semnificative între cele 2 proporții)
(cazul testului bilateral)
b) Alegerea testului statistic

- pentru testarea mediei unei populații, se alege testul Z (când se cunoaște σ2) sau t Student (când
nu se cunoaște σ2).
c) Alegerea pragului de semnificație 𝛼

- de regulă, se alege 𝛼=0,05
d) Calculul valorii statisticii test:

𝑝 − 𝝅0
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 =
√𝑝(1 − 𝑝)/√𝑛
e) Regula de decizie:
- este similară cu regula definită la testarea mediei unei populații.
IV. Aplicații
1) Pentru un eșantion format din 25 de persoane, se înregistrează salariul lunar obţinut şi se obţin
următoarele rezultate: 𝑥̅ = 15 sute lei și s’= 2 sute lei. Se cere să se testeze dacă există diferenţe
semnificative între salariul mediu al întregii populaţii din care a fost extras eşantionul (𝜇) şi
salariul mediu pe economie, de 13 sute lei. Se consideră un risc de 0,05.
2) Pentru un eșantion format din 100 de persoane, se obțin următoarele rezultate privind nota
obținută la un test: media este 7 și varianța corectată (modificată) este 4. Să se testeze dacă există
diferențe semnificative între nota medie obținută de ansamblul studenților din care a fost extras
eșantionul și nota medie obținută în anul anterior, de 8. Riscul asumat este de 0,10.
Se poate garanta cu o probabilitate de 90% că există diferențe semnificative între nota medie
obținută de ansamblul studenților din care a fost extras eșantionul și nota medie obținută în anul
anterior. Ne asumăm un risc de 10% de a respinge pe nedrept ipoteza nulă.
3) În urma prelucrării datelor privind valoarea vânzărilor anuale (mil. lei) înregistrate pentru un
eșantion de firme, s-au obținut următoarele rezultate:
Column1
Mean 12.15
Median 12
Mode 10
Kurtosis -1.31
Skewness 0.4274
Count 20
Să se testeze dacă există diferențe semnificative între valoarea vânzărilor anuale pentru
ansamblul firmelor din care a fost extras eșantionul și vânzările medii înregistrate în anul
anterior, de 14 mil. lei, considerând un risc de 5%.
4) La nivelul unui eşantion de volum n=25 de persoane, se observă că ponderea persoanelor care
votează pentru candidatul A este de 49%. Se cere să se testeze dacă există diferenţe semnificative
între proporţia persoanelor care votează pentru candidatul A la nivelul întregii populaţii şi
proporţia persoanelor care au votat pentru acest candidat la alegerile anterioare, de 51%. Se
consideră un risc de 5%.

Suport Curs Bazele Statisticii+Grile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Bazele Statisticii+Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Suport de curs – I.D.

PARTEA 1. STATISTICA DESCRIPTIVĂ

PARTEA A DOUA. STATISTICA INFERENŢIALĂ

US1 - NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Populație statistică

1. Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.

1.1. Populaţie statistică

DEFINIȚIE Populaţia statistică este obiectul studiului statisticii şi reprezintă un

Omogenitatea este definită prin specificarea naturii calitative a elementelor, a timpului

Exemplul 1.1. Definirea unei populaţii statistice

DEFINIȚIE Eşantionul este un sub-ansamblu de elemente extrase, după principii de

Volumul unui eşantion se notează cu n.

DEFINIȚIE Unităţile statistice reprezintă elementele componente ale unei populaţii

Exemplul 1.2. Identificarea unităţilor statistice

1.4 Variabilă statistică

DEFINIȚIE Variabila statistică este o caracteristică, o însuşire a unor unităţi statistice,

Exemplul 1.3. Variabile statistice

O variabilă statistică este notată cu X. Valorile sau variantele variabilei X se notează cu

a. Variabile numerice sau cantitative

Exemplul 1.5. Variabile discrete

Exemplul 1.6. Variabile continue

b. Variabile nenumerice, calitative sau categoriale

Exemplul 1.7. Variabile nenumerice

Pentru analiza statistică, valorilor variabilei categoriale li se atribuie un cod numeric. De

Un caz particular al variabilelor nominale este reprezentat de variabilele alternative

Exemplul 1.9. Variabile alternative

Exemplul 1.10. Variabile ordinale

1.5. Obiectivele statisticii descriptive

Datele obţinute în urma observării statistice sunt prelucrate cu ajutorul metodelor

2.1. Variabile cantitative

În acest capitol sunt prezentate metodele de analiză statistică univariată a datelor.

Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.

2.1. Variabile cantitative

Variabilele cantitative pot fi variabile cantitative discrete şi continue.

2.1.1 Variabile cantitative discrete

a. Structurarea datelor statistice

Structurarea datelor corespunzătoare unei variabile statistice discrete presupune

a.1. Distribuția de frecvență

DEFINIȚIE Distribuția de frecvență este reprezentată de tabelul valorilor variabilei X și

Pentru formarea distribuției de frecvențe, se parcurg următoarele etape :

Forma generalăă a distribuției

Tabelul 2.1. Distribuția

Exemplul 2.1. Distribuția

Să se grupeze datele de mai sus într-o

Tabelul 2.2. Distribuția familiilor după numărul de membri

Interpretare: Din cele 28 de familii observate, 4 familii au câte 2 membri, 11 familii au 3

a.2. Distribuția frecvențelor relative

Formarea distribuției frecvențelor relative presupune calculul ponderii unităților

DEFINIȚIE Distribuția frecvențelor relative este reprezentată de tabelul valorilor

Pentru formarea distribuției frecvențelor relative, se parcurg următoarele etape :

Forma generalăă a distribuției

Tabelul 2.3. Distribuția

Exemplul 2.2. Distribuția

Tabelul 2.4. Distribuția

a.3. Distribuția frecvențelor absolute cumulate

DEFINIȚIE Frecvențele absolute cumulate crescător (Ni↓) arată numărul de unități

Frecvențele absolute cumulate crescător (Ni↓) se calculează după relația :

Exemplul 2.3. Calculul frecvenţelor absolute cumulate crescător

Tabelul 2.6. Distribuția familiilor după numărul de membri

Să se calculeze frecvențele absolute cumulate crescător.

Tabelul 2.7. Distribuția familiilor după numărul de membri

a.3.2. Frecvențele absolute cumulate descrescător (Ni↑)