STATISTICA Unita

STATISTICA 2010
MULTIPLE CHOICE
1. Se cunoaste abaterea medie liniara ( = 19 u.m.) si media aritmetica ( = 20 u.m.).
Sa se calculeze coeficientul de variatie ( ) si sa se interpreteze rezultatul.
1. 70%; 2. 40%; 3. 95%; 4. media nereprezentativa, variatie mare;
5. media strict reprezentativa, variatie mica; 6. media reprezentativa, variatie mare.
Alegeti combinatia corecta: a. 1-4 b. 3-4 c. 3-5 d. 2-6 e.3-6 ANS: B
2. Se cunoaste abaterea medie liniara ( = 50 u.m.) si media aritmetica ( = 115 u.m.).
1. 70 %; 2. 43,4%; 3. 55 %; 4. 26 % 5. media nereprezentativa, variatie mare;
6. media relativ reprezentativa, variatie relativ mare; 7. media reprezentativa, variatie mica.
Alegeti combinatia corecta: a.1-4 b.4-7 c.3-5 d.2-6 e.3-6 ANS: D
3. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 10 u.m.) si media aritmetica ( = 50 u.m.).
1. 70%; 2. 34%; 3. 20%; 4. media nereprezentativa, variatie mare;
5. media relativ reprezentativa, variatie relativ mare; 6. media moderat reprezentativa, variatie mica.
Alegeti combinatia corecta: a.1-4 b.2-4 c.3-5 d.2-5 e.3-6 ANS: E
4. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 7,5 u.m.) si media aritmetica ( = 24 u.m.).
1. 70%; 2. 31,25%; 3. 16%; 4. media nereprezentativa, variatie mare;
5. media moderat reprezentativa, variatie mica; 6. media strict reprezentativa, variatie mica.
Alegeti combinatia corecta: a.1-4 b.2-4 c.3-5 d.2-5 e.3-6 ANS: D
5. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 9,5 u.m.) si media aritmetica ( = 80,3 u.m.).
1.24,28 % 2. 70 %; 3. 31,25 %; 4. 11,8 %; 5. media nereprezentativa, variatie mare;
6. media este reprezentativa, variatie mica; 7. media strict reprezentativa, variatie foarte mica.
Alegeti combinatia corecta: a.1-4 b.2-4 c.1-6 d.2-5 e.3-6 ANS: C
6. Se cunoaste dispersia (2 = 81 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica ().
a. 9 u.m. b.15 u.m. c.35 u.m. d.42 u.m. e.40,5 u.m. ANS: A
a.9 u.m. b.25 u.m. c.35 u.m. d.12 u.m. e.40,5 u.m. ANS: D
a.9 u.m. b.25 u.m. c.35 u.m. d.12 u.m. e.11 u.m. ANS: E
a.9 u.m. b.25 u.m. c .10 u.m. d.12 u.m. e.19 u.m. ANS: C
a.9 u.m. b.13 u.m. c.10 u.m. d.12 u.m. e.19 u.m. ANS: B
11. La o firma se analizeaza situatia profitului obtinut:
Gruparea firmelor dupa profit (mil um) Nr. firme
6-10 6
10-14 5
14-18 15
18-22 4
Total 30
Valoarea mediana (Me) calculata va fi: a.15,2 b.17,7 c.18,9 d.20,5 ANS: A
12. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme:
Capital social (mild. lei) Nr. de firme
2-6 4
6-10 7
10-14 20
14-18 9
18-22 10
Total 50
Calculati: - valoarea medianei (Me); - valoarea quartilei 3 (Q3).
a. 14,5/13,8 b.13,8/18,3 c.25,7/23,4 d.25,5/13.8 e.12,9/17,22 ANS: E
13. Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Grupe de firme dupa profit (mil.um) Numar de firme (ni) Frecvente absolute
Determinati 20-30 10 frecventele
relative sub forma 30-40 20 de coeficienti:
a.0,3/ 1,3/ 40-50 15 3,0/2,6/ b. 0,2/
0,4/ 0,3/ 0,1/ 50-60 5 c. 0,2/ 0,5/ 0,2/
0,1/ d.2,5/ Total 50 1,6/ 4,3/1,6/
ANS: B
Grupe de firme dupa profit (mil.um) Numar de firme (ni)Frecvente absolute
20-30 10
30-40 20
40-50 15
50-60 5
Total 50
Determinati: 1. marimea constantei “a”; 2. amplitudinea variatiei numarului de firme;
3. marimea intervalului de grupare 4. frecventa relativa a grupei (clasei) a-a;
a. 35/ 20/ 10/ 0,4/ b. 20/ 10/ 0,4/ 15/ c. 35/ 15/ 10/ 0,4/ d.25/35/10/0,3/ ANS: C
15. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:
Grupe de firme dupa profitul realizat (mil.um) Frecvente absolute Numar de firme(ni)
6-10 6
10-14 5
14-18 15
18-22 4
Total 30
Determinati valoarea quartilei a treia (Q3).
a.26,7 b.15,32 c.22,7 d.17,26 ANS: D
16. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:
Grupe de firme dupa profitul realizat (mil.um) Frecvente absolute Numar de firme (ni)
6-10 6
10-14 5
14-18 15
18-22 4
Total 30
Determinati valoarea decilei a noua (D9).
a.16,85 b.17,26 c.19,9 d.17,85 ANS: C
17. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:
Grupe de firme dupa investitiile realizate (mil.um) Frecvente absolute Numar de firme (ni)
2-6 5
6-10 10
10-14 15
14-16 6
Total 36
Sa se determine mediana (Me). a.14,3 b.12,6 c.11,8 d.10,9 ANS: D
Grupe de firme dupa investitiile realizate (mil um) Frecvente absolute Numar de firme (ni)
2-6 5
6-10 10
10-14 15
14-16 6
Total 36
Sa se determine valoarea quartileia 1-a: a.7,7 b.6.9 c.8,1 d.10,4 ANS: A
2-6 5
6-10 10
10-14 15
14-16 6
Total 36
Sa se determine valoarea quartilei a 2-a (Q2).
a.10,0 b.11,7 c.7,7 d.10,9 ANS: D
2-6 5
6-10 10
10-14 15
14-16 6
Total 36
Sa se determine valoarea decilei a 3-a (D3).
a.8,32 b.10,9 c.7,7 d.10,9 ANS: A
2-6 5
6-10 10
10-14 15
14-16 6
Total 36
Sa se determine valoarea decilei a 8-a (D8). a.8,32 b.11,25 c.10,9 d.13,89 ANS: D
2-6 5
6-10 10
10-14 15
14-16 6
Total 36
Sa se determine valoarea modala (Mo).
a.13,89 b.11,25 c.10,9 d.8,3 ANS: B
MULTIPLE CHOICE
1. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 26 23 18 37

Sa se calculeze sporul mediu (modificarea medie absoluta - ).
a.15 mil. u.m. b.25 mil. u.m. c.1,33 mil. u.m. d.30 mil. u.m. e.3,67 mil. u.m ANS: E

a.15 mil. u.m. b.25 mil. u.m. c.7 mil. u.m. d.30 mil. u.m. e.8,33 mil. u.m. ANS: E
3. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 8 7 6 8 15

a.1,75 mil. u.m. b.25 mil. u.m. c.7 mil. u.m. d.30 mil. u.m. e.0,5 mil. u.m. ANS: A

a.1,5 mil. u.m. b.25 mil. u.m. c.3,75 mil. u.m. d.30 mil. u.m. e.3 mil. u.m. ANS: C

Sa se calculeze indicele mediu ( ).
a.4,12 mil. u.m. b.25,52 mil. u.m. c.10,12 mil. u.m. d.1,023 mil. u.m. e.33,5 mil. u.m. ANS: D
6. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

profitul (mil.u.m.) 5 15 18 31
a. 1,45 mil. u.m. b. 25,52 mil. u.m. c. 10,12 mil. u.m. d. 1,84 mil. u.m. e. 33,5 mil. u.m. ANS: A

a.11,09 mil. u.m. b.5,52 mil. u.m. c.1,034 mil. u.m. d.4,09 mil. u.m. e.1,093 mil. u.m. ANS: C
8. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului.
profitul (mil.u.m.) 8 10 15 12 20
a. 11,09 mil. u.m. b. 5,52 mil. u.m. c. 10,12 mil. u.m. d. 25,09 mil. u.m. e. 1,25 mil. u.m. ANS: E
9. Se cunoaste indicele mediu = 0,80. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere ( ).
a.8,12 % b.-20 % c. -2 % d.7,5 % e.10 % ANS: B
10. Se cunoaste indicele mediu = 1,115. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere ( ).

a.8,12% b.11,5% c.-0,02% d.7,5% e.10,5% ANS: B
11. Se cunoaste indicele mediu = 1,4. Sa se calculeze procentual ritmul mediu de crestere ( ).
a.8,12 % b.25 % c.-0,02% d.40 % e.10,5% ANS: D
12. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 2,5 u.m.), profitul obtinut in primul an (y1 = 25 u.m.) si valoarea timpului din anul de
prognoza (ti = 7). Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului ti prin metoda sporului mediu.
a.37,5 u.m. b.20,8 u.m. c.15,5 u.m. d.42,5 u.m. e.47,5 u.m. ANS: D
13. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 2 u.m.), profitul obtinut in primul an (y1 = 11 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza
(ti = 7). Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului ti prin metoda sporului mediu.
a.37,5 u.m. b.20,8 u.m. c.1 u.m. d.42,6 u.m e.25 u.m ANS: E
14. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 7,7 u.m.), profitul obtinut in primul an (y1 = 100 u.m.) si valoarea timpului din anul de
prognoza (ti = 5).
Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului ti prin metoda sporului mediu.
a.37,5 u.m. b.161,6 u.m. c.154 u.m. d.42,6 u.m. e.138,5 u.m. ANS: E
15. Se cunoaste indicele mediu ( = 1,01 u.m.), profitul obtinut in primul an (y1 = 33 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (ti = 4).
Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului ti prin metoda indicelui mediu.
a.35,03 u.m. b.20,8 u.m. c.154 u.m. d.34,34 u.m. e.50,5 u.m. ANS:D
Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului ti prin metoda indicelui mediu
a.35,03 u.m. b.20,8 u.m. c.70,36 u.m. d.42,21 u.m. e.50,5 u.m. ANS: C
a.35,03 u.m. b.20,8 u.m. c.154,79 u.m. d.62,21 u.m. e.50,5 u.m. ANS: D
a.35,03 u.m. b.20,8 u.m. c.129,09 u.m. d.321,2 u.m. e.304,66 u.m. ANS: C
19. Se da urmatoarea serie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003
Profitul (mil.u.m.) 6 7 6 8 12
S-a calculat modificarea medie absoluta ( ) si s-a obtinut urmatorul rezultat:1)(0,75); 2)(1,5); 3)(0,95)
Care este raspunsul correct? a.(2); b.(1); c.(3) ANS: A
20. Se da urmatoarea serie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Cifra de Afaceri mil.u.m. 8 12 11 10 16 13
S-a calculat indicele mediu al sporului ( ) si s-a obtinut urmatorul rezultat:1)(2,4); 2)(1,10); 3)(1,05)
Care este raspunsul corect? a.(2); b.(1); c.(3) ANS: A
21. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ….. 2007
Profitul mil.u.m. 12 8 9 10 11 14 ?
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (15,6); 2) (10); 3) (13); 4) (12)
Care este raspunsul corect? a.(1); b. (4); c. (2); d. (3). ANS: A

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 ….. 2007
Cifra de afaceri mild.u.m. 16 8 12 11 18 …… prognoza?
S-a realizat prognoza cifrei de afaceri prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (19,5); 2) (14); 3) (12,5); 4) (20).
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(3); c. (2); d.(4). ANS: A

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 ….. 2006
Profit mil.u.m. 15 10 14 11 15 …… prognoza?
1) (15); 2) (10); 3) (14); 4) (16).
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(4); c.(2); d.(3). ANS: A
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 ….. 2006
Profit mil.u.m. 20 21 22 18 16 25…… prognoza?
1) (15); 2) (28); 3) (17); 4) (16,8).
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(4); c.(2); d.(3). ANS: C
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 ….. 2006
Investitii mil.u.m. 18 19 20 22 24 …… prognoza?
S-a realizat prognoza investitiilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2005 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (27); 2) (18); 3) (15); 4) (25,5).
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ….. 2008
Nr. salariati (pers) 80 85 86 88 90 89 90 …… prognoza?
S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (80); 2) (100); 3) (92); 4) (96,7).
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(4); c.(2); d.(3). ANS: B
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 ….. 2008
Nr. salariati (pers) 50 48 48 46 45 45 …… prognoza?
S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (100); 2) (50); 3) (25,5); 4) (42).
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(4); c. (2); d.(3). ANS: B
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 ….. 2008
Profit mil.u.m. 77 72 73 75 60 65 77 …… prognoza?
1) (77); 2) (79); 3) (80,25); 4) (77,75).
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 ….. 2006
Profit mil.u.m. 40 48 42 40 35 34 …… prognoza?
1) (40,5); 2) (30,4); 3) (38,5); 4) (13,6).
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(4); c.(2); d.(3). ANS: C
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 …. 2006
Profitul (mil u.m.) 15 10 14 11 18 ….. prognoza?
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2006 si s-au gasit urmatoarele rezultate:
1) indicele mediu = 1; Prognoza 2006 = 15 mil u.m. 2) indicele mediu = 1,05; Prognoza 2006 = 21,11mil u.m.
3) indicele mediu = 2,15; Prognoza 2006 = 22,15 mil u.m.
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c.(3). ANS: B

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 …. 2006
Profitul (mil u.m.) 20 21 22 18 16 15 ….. prognoza?
2) indicele mediu = 0,94; Prognoza 2006 = 24 mil u.m.
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c.(3). ANS:C

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004…. 2008
Profit (mil u.m.) 80 85 86 88 90 89 92 …. prognoza?
1) indicele mediu = 1,023; Prognoza 2008 = 100,42 mil u.m. 2) indicele mediu = 1,023; Prognoza 2008 = 105,72 mil u.m.
3) indicele mediu = 1,15; Prognoza 2008 = 95 mil u.m.
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c.(3). ANS: A

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 …. 2008
Salariati (pers) 50 48 48 46 45 45 …. prognoza?
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza numarului de salariati pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate:
1) indicele mediu = 0,979; Prognoza 2008 = 45 persoane. 2) indicele mediu = 1,115; Prognoza 2008 = 46 persoane.
3) indicele mediu = 0,979; Prognoza 2008 = 42 persoane.
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c.(3). ANS: C

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 …. 2008
Profit (mil u.m.) 77 72 73 75 60 65 77 …. prognoza?
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate: 1) indicele mediu =
1; Prognoza 2008 = 80 mil u.m. 2) indicele mediu = 1; Prognoza 2008 = 77 mil u.m.
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c. (3). ANS: B

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 …. 2008
Profit (mil u.m.) 10 12 11 10 11 12 …. prognoza?
1) indicele mediu = 1,037; Prognoza 2008 = 18,56 mil u.m. 2) indicele mediu = 1,037; Prognoza 2008 = 13,86 mil u.m.
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c.(3). ANS: B
MULTIPLE CHOICE
1. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 3380 u.m.) si vanzarile din perioada de baza ( = 3400
u.m.). Se cere sa se calculeze dinamica vanzarilor in perioada curenta fata de perioada de baza in cifre relative si absolute.
1. 2,5 2. 0,96 3. 0,99 4. -120 u.m. 5. 325 u.m. 6. -20 u.m.
Alegeti combinatia corecta.
a.2-4 b. 1-5 c.3-6 d.2-5 e.1-6 ANS: C PTS: 1
2. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 650 u.m.) si vanzarile din perioada de baza ( = 400
u.m.). Se cere sa se calculeze dinamica vanzarilor in perioada curenta fata de perioada de baza in cifre relative si absolute.
1. 1,5 2. 0,96 3. 1,63 4. -120 u.m. 5. 250 u.m. 6. 200 u.m.
a.2-4 b.1-5 c.3-6 d.3-5 e.1-6 ANS: D PTS: 1
3. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza ( = 3325 u.m.) si vanzarile din
perioada de baza ( = 3400 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului cantitativ (q) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.
1. 1,5 2. 0,978 3. 2,6 4. -120 u.m. 5. - 75 u.m. 6. 150 u.m.
a.2-4 b.1-5 c.3-6 d.2-5 e.1-6 ANS: D PTS: 1
4. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza ( = 250 u.m.) si vanzarile din perioada
de baza ( = 300 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului cantitativ (q) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.
1. 1,25 2. 0,83 3. 2,6 4. -120 u.m. 5. -50 u.m. 6. 50 u.m.
a.2-4 b.1-6 c.3-6 d.2-5 e.1-5 ANS: D PTS: 1
5. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 3480 u.m.) si vanzarile din perioada curenta la preturile
perioadei de baza ( = 3325 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului pret (p) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.
1. 1,05 2. 5,978 3. 0,986 4. 155 u.m. 5. - 75 u.m. 6. - 45 u.m.
a.2-4 b.1-5 c.3-6 d.2-5 e.1-4 ANS: E PTS: 1
6. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 700 u.m.) si vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei
de baza ( = 300 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului pret (p) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.
1. 1,66 2. 5,978 3. 2,33 4. 200 u.m. 5. - 75 u.m. 6. 400 u.m.
a.2-4 b.1-4 c.3-6 d.2-5 e.1-6 ANS: C PTS: 1
7. La nivelul unor firme se cunosc:

Cifra de afaceri (x) Profit (y)
25 5
19 7
30 15
2 4
Sa se determine coeficientul Sperman si sa se interpreteze.
1. 0,4 2. 0,9 3. 0,8 4. corelatie slaba, directa 5. corelatie slaba, inverse 6. corelatie puternica, directa
a.1-4 b.1-5 c.2-4 d.3-5 e.3-6 ANS: E PTS: 1

Cifra de afaceri (x) Profit (y)
17 5
30 9
15 4
20 7
25 7
1. 0,4 2. 0,85 3. 0,3 4. corelatie slaba, directa 5. corelatie slaba, inverse 6. corelatie puternica, directa
Alegeti combinatia corecta. a.1-4 b. 1-5 c.2-6 d.3-6 e.1-6 ANS: C PTS:
1

Investitii (x) Profit (y)
120 9
100 7
200 10
200 15
130 10
300 30
1. 0,97 2. 1 3. 0,8 4. corelatie slaba, directa 5. corelatie perfecta, directa 6. corelatie directa de tip functional;
Alegeti combinatia corecta. a.1-4 b.2-5 c.2-4 d.3-6 e.1-6 ANS:E PTS: 1
10.Coeficientul de corelatie dintre investitie si profit ( = - 0,97). Ce legatura exista intre investitie si profit?
a.inversa, slaba b.inversa, de tip functional, foarte puternica; c.directa, foarte slaba d.directa, puternica e.directa, slab
ANS: B PTS: 1
11. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:
Consumuri structura (g) % Ip1/0
Marfuri alimentare 55% 1,5
Marfuri nealimentare 25% 2
Servicii 20% 1,5
Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC)..
a.1,425 b.1,56 c.1,315 d.1,63 e.0,956 ANS: D PTS: 1
12. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:

Consumuri structura (g) % Ip1/0
Marfuri alimentare 45% 1,1
Marfuri nealimentare 35% 1,1
Servicii 20% 1,5
Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC).

a.1,24 b.1,56 c.1,315 d.1,18 e.0,956 ANS: D PTS: 1
13. Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii:
Investitia realizata mil. u.m. (xi) Profitul realizat mil. u.m. (yi)
3 2
10 7
2 10
5 3
10 15
12 8
16 9
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (Cs) si s-a obtinut urmatorul rezultat si s-a tras
urmatoarea concluzie:
1) Cs = 1,75 4) Concluzie: corelatie directa puternica intre investitii si profit
2) Cs = 0,85 5) Concluzie: corelatie slaba deoarece coeficientul Spearman este mai mic decat 1
3) Cs = 0,28 6) Concluzie: legatura slaba, directa;
Care este raspunsul corect? a.1+5 b.3+4 c.2+6 d.3+6 e.2+5 ANS: D PTS: 1
14. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) Indicii cu baza fixa 2) Indicii cu baza in lant 3) au nivel de referinta mobil
4) au nivel de referinta neschimbat pentru intreaga perioada analizata
5) au ca baza de comparare nivelul din perioada anterioara
Care este combinatia corecta?
a.(1 cu 4 si 2 cu 3 si 5) b.(1 cu 3 si 2 cu 4) c.(1 cu 5 si 2 cu 3 si 4) ANS: A PTS: 1
15. Se cunosc urmatoarele informatii:

Tipuri de marfuri Structura cheltuielilor Indicii preturilor din perioada curenta fata de perioada de baza (%)
si servicii (g%)
Marfuri alimentare 55 1,24
Marfuri nealimentare 31 1,20
Servicii 14 1,35
S-a calculat indicele preturilor de consum (IPC) si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (2,201); 2) (1,234); 3) (1,831)
Care este raspunsul corect? a.(1); b.(2); c.(3). ANS: B PTS: 1
16. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:
1,004; 1,002; 1,005; 1,008.
S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.
S-a obtinut: 1) 5,85%; 2) 1,15%; 3) 1,82%; 4) 4,56%.
Raspunsul corect este: a.(4); b.(1); c.(3); d.(2). ANS: B PTS: 1
17. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 3 luni ale anului: 1,006; 1,006; 1,007.
S-a obtinut: 1) 3,86%; 2) 8,29%; 3) 7,87%; 4) 8,92%.
Raspunsul corect este: a.(nici-un raspuns corect); b.(1); c.(3); d.(2). ANS: C PTS: 1
1,001; 1,002; 1,003; 1,004; 1,06.
S-a obtinut: 1) 8,36%; 2) 4,52%; 3) 17,79%; 4) 5,65%.
Raspunsul corect este: a.(4); b.(1); c.(2); d.(3). ANS: D PTS: 1
19. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului: 1,011; 1,009; 1,005; 1,006.
S-a obtinut: 1) 9,0%; 2) 8,15%; 3) 1,16%; 4) 9,7 %.
Raspunsul corect este: a.(2); b.(1); c.(3); d.(4). ANS: D PTS: 1
1,001; 1,002; 1,005; 1,006; 1,006; 1,007.
S-a obtinut: 1) 4,69%; 2) 4,86%; 3) 8,36%; 4) 5,53%.
Raspunsul corect este: a.(4); b.(1); c.(3); d.(2). ANS: A PTS: 1
21. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului: 1,011; 1,012; 1,009; 1,018
S-a obtinut: 1) 16,07%; 2) 2,9%; 3) 12,01%; 4) 14,68%.
22. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului: 1,08; 1,08; 1,07; 1,06.
S-a obtinut: 1) 131,53%; 2) 15,2%; 3) 38,5%; 4) 33,6%.
23. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 3 luni ale anului:1,009; 1,004; 1,009.
S-a obtinut: 1) 31,56%; 2) 4,69%; 3) 7,44%; 4) 9,15 %.
Raspunsul corect este: a.(4); b.(1); c. (3); d.(2). ANS: A PTS: 1
24. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 2 luni ale anului: 1,016; 1,015.
S-a obtinut: 1) 3,65%; 2) 20,27%; 3) 74,39%; 4) 9,05%.
Raspunsul corect este: a.(nici-un raspuns corect); b.(1); c.(3); d.(2). ANS: D PTS: 1
25. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 5 luni ale anului:1,011; 1,009; 1,007; 1,005; 1,004.
S-a obtinut: 1) 8,98%; 2) 20,27%; 3) 31,56%; 4) 5,15%.
Raspunsul corect este: a.(nici-un raspuns corect); b.(1); c.(3); d.(2). ANS: B PTS: 1
TRUE/FALSE
1. Indicatorii simpli ai variatiei (dispersiei) masoara campul de imprastiere al caracteristicii. ANS:T PTS:1
2. Inferenta statistica presupune extinderea rezultatelor cercetarii asupra intregii colectivitati. ANS:T PTS:1
3. Coeficientul de probabilitate “Z” este direct proportional cu eroarea limita si invers proportional cu eroarea medie de reprezentativitate.
ANS: T PTS: 1
4. Coeficientul “Z” din formula erorii maxime admise in cazul sondajului este argumentul functiei Gauss Laplace si se gaseste in tabelele
statistice. ANS: T PTS: 1
5. Legaturile multiple studiaza dependenta unei caracteristici endogene in functie de doua sau mai multe caracteristici exogene.
ANS: T PTS: 1
6. Valoarea coeficientului de regresie “b” egala cu( -2 )arata ca o crestere a variabilei “x” cu o unitate, conduce la scaderea variabilei
rezultative “y” cu 0,2 unitati. ANS: F PTS: 1
7. Coeficientul de regresie “b” arata ca la cresterea cu o unitate a factorului “x”, factorul “y” raspunde cu o crestere egala cu valoarea
coeficientului “b”. ANS: T PTS: 1
8. Valoarea coeficientului de corelatie egala cu 0,2 arata ca intre variabilele “x’ si “y” nu exista legatura sau aceasta este foarte slaba.`
ANS: T PTS: 1
9. Ajustarea seriei statistice presupune inlocuirea termenilor empirici (termeni reali) cu termeni teoretici.
ANS: T PTS: 1
10. Sondajul se foloseste cand trebuie sa se inlocuiasca observarea totala care este foarte costisitoare, printr-o observare partiala.
ANS: T PTS: 1
11. Un esantion este mai reprezentativ daca acesta nu difera cu mai mult de 10 % in raport cu structura colectivitatii generale.
ANS: F PTS: 1
12. Coeficientul de corelatie = 0,9. Legatura dintre fenomenele cercetate este inversa. Afirmatia este: ANS: F PTS: 1
13. Rata de dependenta economica este raportul dintre populatia in afara limitelor varstei apte de munca si populatia in varsta apta de
munca.Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
14. Rata de intretinere este raportul dintre populatia inactiva si populatia inapta de munca. Afirmatia este: ANS: F PTS: 1
15. Rata somajului este raportul dintre numarul somerilor si populatia activa. Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
16. Omogenitatea termenilor presupune existenta unor termeni cu esenta calitativa diferita. Afirmatia este: ANS: F PTS: 1
17. Interdependenta termenilor presupune ca fiecare termen depinde de valoarea termenului anterior.
Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
18. Rata generala de activitate este raportul dintre populatia activa si populatia totala. Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
19. Rata de dependenta economica se calculeaza ca raport intre populatia in afara limitelor varstei apte de munca si populatia in varsta apta de
munca.Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
20. Rata de intretinere se calculeaza ca raport intre populatia inactiva si populatia activa.Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
21. Energointensivitatea exprima consumul de energie primara (echivalent huila) care revine la 1000 lei PIB sau VN.Afirmatia este:
ANS: T PTS: 1
22. Valoarea indicatorului real se calculeaza ca raport intre valoarea indicatorului nominal si indicele preturilor bunurilor si serviciilor care
formeaza indicatorul.Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
23. Electrointensivitatea exprima consumul de energie electrica masurata in kWh pantry obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau
VN.Afirmatia este: ANS: T PTS: 1
24. Obiectul de studiu al statisticii il constituie fenomenele de masa(stochastice) sau fenomene de tip colectiv, care prezinta proprietatea de a fi
variabile ca forma de manifestare individuala in timp si spatiu dar si sub raport organizatoric. ANS: T PTS: 1
25. Statistica studiaza fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile statistice care actioneaza ca o tendinta
predominanta in masa manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element al colectivitatii. Legea statistica
apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata intra sub
actiunea legii numerelor mari. ANS: T PTS: 1
26. Statistica studiaza fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile statistice care actioneaza ca o tendinta
predominanta in masa manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element al colectivitatii. Legea statistica
apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata intra sub
actiunea legii numerelor mari. ANS: T PTS: 1
27. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa
poata intra sub actiunea legii numerelor mari. ANS: T PTS: 1
28. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si concepte: colectivitatea statistica, unitatea statistica, caracteristici
statistice, date statistice, indicatori statistici. ANS: T PTS: 1
29. Unitatile colectivitatii statistice sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice ale informatiei statistice, deoarece asupra lor se exercita
nemijlocit observarea. Unitatile colectivitatii statistice au un caracter efectiv, concret (persoane, firme, mijloace materiale sau banesti), iar
numarul lor este variabil, dar in orice moment are o valoare precisa. ANS: T PTS: 1
30. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta acele insusiri, proprietati, trasaturi comune unitatilor unei colectivitati statistice
care sunt retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate si care vor defini si delimita colectivitatea. ANS: T PTS: 1
31. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt: recensamantul, rapoartele statistice, anchetele prin sondaj, ancheta
statistica, observarea partii principale, monografia, ancheta integrata in gospodarii, ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, ancheta
structurala in intreprinderi, observarea pietei taranesti. ANS: T PTS: 1
32. Reprezentarile grafice reprezinta o modalitate ineexpresiva deoarece vizualizeaza informatiile statistice in vederea perceperii sintetice si
globale a intregului ansamblu de mesaje informationale si nu permite formarea unei imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor
si proceselor in timp. Reprezentarile grafice sunt metode putin rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene si nu pun
in evidenta caracteristicile acestora: structuri, relatii, tendinte, regularitati, precum si anomalii, erori sau omisiuni in datele originale.
ANS: F PTS: 1
33. Functia de masurare se realizeaza prin observarea directa la nivelul fiecarei unitati, operatie in urma careia se obtin indicatori absoluti
exprimati cantitativ sau valoric, si ocupa un loc bine determinat in sistemul de indicatori care caracterizeaza in final colectivitatea. Acesti
indicatori, numiti si indicatori primari, sunt supusi in continuare unui proces de prelucrare cu ajutorul unor modele de calcul si analiza
statistica. ANS: T PTS: 1
34. Dispersia  x este un indicator care inlatura neajunsurile abaterii medii liniare, este un indicator abstract, nu are forma concreta de
2
exprimare si arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei. Dispersia masoara variatia totala a caracteristicii studiate
datorita cauzelor esentiale si intamplatoare. ANS: T PTS: 1
35. Abaterea medie patratica numita si abaterea standard sau abaterea tip    , este un indicator care acorda fiecarei abateri importanta
x
cuvenita, prin ridicarea la patrat a abaterilor. Abaterea medie patratica este mai mare decat abaterea medie liniara.
ANS: T PTS: 1
36. Coeficientul „z” este argumentul functiei Gauss – Laplace, care se gaseste in tabele statistice. Pe masura ce creste valoarea functiei, creste
si valoarea argumentului, adica pe masura se creste probabilitatea, creste si intervalul de incredere al mediei si scade exactitatea cu care se
estimeaza media colectivitatii generale. Coeficientul de probabilitate „z” este direct proportional cu eroarea limita si invers proportional cu
eroarea medie de reprezentativitate. ANS: T PTS: 1
37. Functia de probabilitate z este direct proportionala cu marimea coeficientului „z”, ea se apropie de 1 (catre certitudine) proportional cu
cresterea coeficientului „z”. Cresterea probabilitatii se manifesta prin marirea intervalului de incredere, ceea ce duce la o precizie mai
scazuta a rezultatelor. Pe masura ce creste probabilitatea, precizia scade. In conditii date de probabilitate, cresterea preciziei rezultatelor se
obtine prin marirea volumului de selectie, adica a esantionului. ANS: T PTS: 1
38. 1)Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se recomanda folosirea formulei lui Shurgers
pentru a afla marimea intervalului de grupare. True/False ANS: T PTS: 1
39. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica. True/False ANS: F PTS: 1
40. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie
aritmetica. True/False ANS: T PTS: 1
41. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie.True/False ANS: T PTS: 1
42. Într-o distributie de repartitie unidimensionala cu intervale egale si variatie continua, centrul de interval este o medie aritmetica simpla
între limitele intervalului. True/False ANS: T PTS: 1
43. Într-o distributie cu intervale egale si variatie continua, marimea intervalului de grupare este diferenta dintre limitele aceluiasi interval de
grupare. True/false ANS: T PTS: 1
44. Într-o colectivitate statistica cu structura neomogena si o amplitudine mare se prefera o grupare pe intervale neegale. True/False
ANS: T PTS: 1
45. Distributia statistica bidimensionala se reprezinta grafic cu ,,diagrama norului de puncte". True/False ANS: T PTS: 1
46. Daca analiza manifestarii unui fenomen de masa poate fi sintetizata într-un singur nivel reprezentativ ca tendinta centrala atunci vorbim de
marimi medii. True/False ANS: T PTS: 1
47. Recensamântul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice. True/False ANS: F PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Fenomenele si procesele care fac obiectul de studiu al statisticii prezinta unele particularitati, si anume:
a. se produc intr-un numar mare de cazuri individuale, care permit desprinderea esentei lor din punct de vedere statistic;
b. se produc intr-un numar mic de cazuri individuale, in acelasi in timp si spatiu
c. se caracterizeaza prin variabilitate, deoarece sunt rezultatul actiunii unui numar mare de factori de influenta de natura diferita;
d. se produc si se manifesta in conditii de incertitudine.
a.a, c, d; b.a, b, c; c.b, c, d. ANS: A PTS: 1
2. Obiectul de studiu al statisticii il constituie:

a. fenomenele de masa (stochastice); b. fenomene de tip colectiv;
c. fenomene care prezinta proprietatea de a fi variabile ca forma de manifestare individuala in timp si spatiu dar si sub raport organizatoric;
d. fenomene de tip izolat, speciale.
a.a, b, c, d; b.a, b, c; c.b, c, d. ANS: B PTS: 1
3. Statistica studiaza:
a. fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile statistice;
b. legi care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element
al colectivitatii;
c. fenomene care se produc in conditii de certitudine.
a.a, b, c; b.a, b; c.b, c. ANS: B PTS: 1
4. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si concepte:

a. colectivitatea statisica; b. unitatea statistica; c. caracteristici statistice;
d. proprietate statistica; e. date statistice; f. indicatori statistici.
a.a ,b, e; b.a, c, d, e; c.c, d, e; d.a, b, c, e, f. ANS: D PTS: 1
5. Colectivitatea statistica sau populatia statistica desemneaza:

a. totalitatea elementelor de aceeasi natura (adica sunt omogene din punct de vedere al anumitor criterii) care sunt supuse cercetarii
statistice;
b. colectivitatea statistica are un caracter obiectiv si finit, ceea ce impune delimitarea ei din punct de vedere al continutului, spatiului si
formei organizatorice;
c. elementele unei colectivitati pot fi fiinte, lucruri, precum si fapte sau evenimente referitoare la acestea;
d. totalitatea elementelor de natura diferita, neomogena din punct de vedere al continutului.
a.a, b, c; b.a, b, d; c.b, c, d; d.a, b, c, d. ANS: A PTS: 1
6. Unitatile colectivitatii statistice:

a. sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice ale informatiei statistice;
b. asupra lor se exercita nemijlocit observarea; c. au un caracter efectiv, concret (persoane, firme, mijloace materiale sau banesti);
d. au un caracter virtual, invariabil, cu o valoare neprecizata; e. numarul lor este variabil, dar in orice moment are o valoare precisa.
a.a, b, c, d; b.c, d, e; c.b, c, d; d.a, b, c, e. ANS: D PTS: 1
7. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta:

a. acele insusiri, proprietati, trasaturi comune unitatilor unei colectivitati statistice;
b. care sunt retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate; c. care vor defini si delimita colectivitatea si fiecare unitate
statistica in parte; d. acele insusiri, proprietati, trasaturi de natura diferita.
a.a, b, c; b.a, b, c, d; c.b, c, d; d.a, c, d. ANS: A PTS: 1
8. Prin programul de observare trebuie sa se precizeze câteva elemente fixe, si anume:
a. datele statistice, indicatorii statistici si mesajul informatiai statistice;
b. scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statistica si de exacta lui intelegere depinde
reusita actiunii;
c. obiectul cercetarii sau colectivitatea cercetata reprezinta multimea unitatilor la care vor fi inregistrate caracteristicile precizate.
Obiectul observarii trebuie sa fie delimitat ca volum, in timp, spatiu, cât si din punct de vedere organizatoric;
d. unitatea de observare ca element component al colectivitatii trebuie sa fie clar definita pentru a obtine date complete, exacte si
comparabile in timp si spatiu. Unitatile de observare pot fi simple sau complexe in functie de scopul cercetarii;
e. programul observarii consta in stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie inregistrate, a modalitatilor concrete de culegere a datelor,
incadrarea in timp si spatiu a activitatii de obtinere a informatiilor;
f. formularele si instructiunile de inregistrare se prezinta sub forma de fise (care se completeaza pentru o singura unitate de observare) si
liste (care se completeaza pentru mai multe unitati). Formularele de inregistrare sunt insotite de norme metodologice si tehnice privind
completarea lor, norme ce pot fi imprimate direct pe formular sau in brosuri anexe.
a.a, b, d; b.a, b, c, d, e; c.b, c, d, e, f; d.a, e, f. ANS: C PTS: 1
9. Observarea statistica presupune respectarea unor principii fundamentale impuse prin lege (Legea nr. 11/1994), principii asemanatoare cu
cele impuse pe plan international. Ele au in vedere:
a. autonomia metodologica; b. confidentialitatea; c. transparenta; d.colectivitatea statistica; e.
specializarea; f. proportionalitatea; g. deontologia statistica.
a.a, c, d, f; b.c, d, e, f; c.a, b, c, d, e, f, g; d.a, b, c, e, f, g. ANS: D PTS: 1
10. Programul observarii statistice consta in:

a. stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie inregistrate; b. stabilirea modalitatilor concrete de culegere a datelor;
c. incadrarea in timp si spatiu a activitatii de obtinere a informatiilor; d. stabilirea legilor fundamentale.
a.a,b,c,d; b.a,c,d; c.a,b,c; d.b,c,d. ANS: C PTS: 1
11. Gruparea metodelor de inregistrare (observare) in sisteme are la baza diferite criterii:
a. dupa modul de organizare a activitatii social-economice deosebim:
-observari permanente, care se efectueaza prin intermediul sistemului informational statistic;
-observari special organizate ca: recensaminte, anchete, monografii;
b. dupa timpul la care se refera datele, observarile statistice pot fi:
-curente, cum sunt rapoartele statistice;
-periodice, care se efectueaza la un anumit interval de timp (recensamântul);
-unice (observari speciale), care se fac pentru consemnarea statistica a unui eveniment nerepetabil;
c. dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile pot fi:
-totale, cum sunt recensamintele si raportarile statistice, prin care se culeg date de la toate unitatile colectivitatii;
-partiale, cum este sondajul prin care se realizeaza inregistrari numai la o parte din unitatile colectivitatii;
d. dupa gradul de complexitate a operatiunilor se disting:
– observari simple; - observari variabile; - observari complexe.
a.a,b,c; b.b,c,d; c.a,b,c,d; d.a,c,d. ANS: A PTS: 1
12. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt:

a. recensamântul; b. rapoartele statistice; c. anchetele prin sondaj;
d. ancheta statistica; e. colectivitatea statistica; f. observarea partii principale;
g. monografia; h. ancheta integrata in gospodarii; i. ancheta asupra fortei de munca in gospodarii;
j. ancheta structurala in intreprinderi; l. observarea pietei taranesti.
a.a,b,c,e; b.a,b,c,d,e,f,g,h,i; c.a,b,c,d,f,g,h,i,j,l; d.a,e,j,l. ANS: C PTS: 1
13. Etapele sistematizarii statistice implica parcurgerea urmatoarelor etape:

a. centralizarea; b. gruparea sau clasificarea datelor si calculul indicatorilor statistici absoluti;
c. calculul indicatorilor derivati; d. prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de: serii, tabele si grafice;
e. descentralizarea.
a.b,c,d ,e; b.a,b,c,d; c.a,b,c,d,e; ANS: B PTS: 1
14. Notiunile de baza folosite de metoda gruparii statistice sunt:

a. caracteristica de grupare; b. monografia; c. intervalul de grupare.
a.a,b,c; b.a,c; c. a,b. ANS: B PTS: 1
15. Intervalele de grupare pot fi:

a. intervale egale si neegale; b. intervale inchise si deschise;
c. intervale mari si intervale mici; d. intervale cu variatie discreta si cu variatie continua.
a.a,b,d; b.a,b,c,d; c.a,c,d. ANS: A PTS: 1
16. Metodele de prezentare a rezultatelor prelucrarii primare sau secundare a datelor statistice sunt:
a. unitati statistice; b. tabelele statistice; c. seriile statistice; d. reprezentarile grafice.
a.a,b,c; b.a,b,c,d; c.b,c,d; d.a,b,d. ANS: C PTS: 1
17. Continutul tabelului este format din:

a. titlul tabelului sau subiectul tabelului, care reda intr-o forma concisa colectivitatea si partile sale componente;
b. predicatul tabelului (respectiv titulatura coloanelor) reprezinta elementele statistice care caracterizeaza subiectul tabelului, deci este
format din sistemul de caracteristici pentru care s-a facut centralizarea datelor;
c. legenda tabelului sau scara de reprezentare.
a.a,b,c; b.a,c; c.a,b; d.b,c. ANS: C PTS: 1
18. Seria statistica este:

a. prezentarea paralela a doua siruri de date; b. in care primul sir prezinta caracteristica de grupare (atributiva, de spatiu sau de
timp); c. iar cel de-al doilea, rezultatul centralizarii fenomenelor, adica numarul de unitati din fiecare grupa;
d. prezentata titulatura tabelului.
a.a,b,c; b.a,b,c,d; c.b,c,d; d.a,b,d. ANS: A PTS: 1
19. Elementele de baza ale graficelor sunt:
a. titlul graficului; b. scara de reprezentare; c. reteaua graficului; d. reteaua tabelului;
e. legenda; f. sursa datelor; g. notele explicative; h. graficul propriu-zis.
a.a,b,d,e,f; b.a,b,c,e,f,g,h; c.b,d,h. ANS: B PTS: 1
20. Principalele tipuri de grafice statistice:
a. cronogramele; b. diagramele polare; c. histograma; d. poligonul frecventelor;
e. curba frecventelor; f. tabelul cu dubla intrare; g. cartogramele; h. cartodiagramele.
a.a,b,f,g,h; b.b,f,g,h; c.a,b,c,d,e,g,h; d.a,b,g,f,h. ANS: C PTS: 1
21. Indicatorii statistici:

a. asigura compatibilitatea informatiilor atât pe plan national, cât si international; b. au un continut real;
c. au un obiectiv determinat; d. au o formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimare;
e. au intervale de grupare neegale.
a.a,b,d,e; b.a,b,c,d,e; c.a,b,c,d; d.a,b,e. ANS: C PTS: 1
22. Functiile indicatorilor statistici sunt multiple si complexe:

a. Functia de comparare; b. Functia de masurare; c. Functia de analiza; d. Functia de sinteza;
e. Functia de estimare; f. Functia de grupare a datelor statistice; g. Functia de verificare a ipotezelor.
a.a,b,c,d,e,g; b.a,b,f,g; c.a,b,c,d,e,g; d.a,b,d,f. ANS: C PTS: 1
23. Etapele parcurse in folosirea marimilor relative:

a. stabilirea intervalelor de grupare;
b. alegerea bazei de comparare, care trebuie sa fie in functie de gradul de interdependenta dintre caracteristici;
c. asigurarea comparabilitatii datelor care formeaza raportul, din punctul de vedere al gradului de cuprindere a elementelor, cât si al
metodologiei de culegere si prelucrare;
d. alegerea formei de exprimare a marimilor relative, care trebuie sa corespunda scopului cercetarii si care se poate concretiza sub forma de:
coeficienti, procente, promile, prodecimile.
a.b,c,d; b.a,b,c,d; c.a,d; d.a,b,d. ANS: A PTS: 1
24. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere si informare asupra:
a. verificarii reprezentativitatii mediei ca valoare tipica a unei serii de repartitie; b. verificarii gradului de omogenitate a seriei;
c. cunoasterii gradului de influenta a cauzelor dupa care s-a facut gruparea unitatilor statistice inregistrate si separarii cauzelor esentiale de
cauzele intâmplatoare; d. corelatiei si regresiei statistice.
a.a,c,d; b.a,b,c; c.b,c,d ; d.a,b,c,d. ANS: B PTS: 1
25. Indicatorii simpli ai(variatiei) dispersiei masoara:

a. câmpul de imprastiere al caracteristicii; b. imprastierea fiecarui nivel individual al caracteristicii fata de nivelul lor mediu;
c. corelatia termenilor seriei in jurul unei valori.
a.a,b,c; b.a,b; c.a,c; d.a. ANS: B PTS: 1
26. Abaterea medie liniara arata in medie:

a. cu cât se abat termenii seriei de la media lor; b. prezinta dezavantajul ca nu tine seama de semnul algebric;
c. acorda aceeasi importanta atât abaterilor mici, cât si abaterilor mari;
d. acest indicator este un indicator concludent numai daca seria prezinta un grad mare de omogenitate;
e. arata concentratea termenilor seriei prin curba Lorentz-Gini.
a.a,b,c,d; b.a,b,c,d,e; c.b,c,d,e; d.a,b,e. ANS: A PTS: 1
27. Dispersia 
2
x este un indicator care:
a. inlatura neajunsurile abaterii medii liniare; b. este un indicator abstract; c. arata legatura(corelatia) dintre fenomene; d. nu
are forma concreta de exprimare; e. arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei; f. dispersia masoara
variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor esentiale si intâmplatoare;
g. se foloseste in verificarea ipotezelor statistice.
a.a,b,d,e,f,g; b.a,c,d,e; c.b,c,d; d.b,c,d,e,g. ANS: A PTS: 1
28. Abaterea medie patratica:
a. numita si abaterea standard sau abaterea tip   ;
x
b. este un indicator care acorda fiecarei abateri importanta cuvenita, prin ridicarea la patrat a abaterilor;
c. abaterea medie patratica este mai mare decât abaterea medie liniara; d. numita si dispersie;
e. formula de calcul a abaterilor medii patratice sau abaterii standard sau abaterii tip este:
 x   2x
a.a,d,e; b.a,b,c,d,e; c.a,b,c,e; d.a,b,d. ANS: C PTS: 1
29. Coeficientul de variatie (Vx) propus de Pearson se calculeaza:

dx
a. ca raport intre abaterea medie liniara si nivelul mediu: Vx   100 (media calculata);
x
x
b. ca raport intre abaterea medie patratica si media calculata: Vx   100 ; c. coeficientul de variatie inlatura toate neajunsurile
x
celorlalti indicatori de variatie; d. mai este numit si curba Lorentz –Gini.
a.a,b,c; b.a,b,c,d; c.a,c,d; d.b,c,d. ANS: A PTS: 1
30. Coeficientul de variatie:

a. ia valori intre -1 si +1; b. ia valori de la 0 – 100%; c. 0  Vx  100%;
d. Daca: Vx = 0, inseamna lipsa de variatie, valorile sunt egale intre ele si egale cu media lor;
e. Vx  0 variatia caracteristicii este mica; f. Vx  100% variatia caracteristicii este mare.
a.a,b,d,e; b.b,c,d,e,f; c.a,b,f; d.a,b,c,f. ANS: B PTS: 1
31. Coeficientul de variatie poate fi folosit ca test de semnificatie a reprezentativitatii mediei astfel:
a) 0 < Vx  17 % - media este strict reprezentativa; b) 17% < Vx  35% - media este moderat semnificativa;
c) 35% < Vx  50% - media este relativ reprezentativa; d) Vx > 50% - media nu este reprezentativa;
e) Vx.>100% - media este reprezentativa.
a.a,b,c,d,e; b.a,b,c,d; c.a,b,c,e. ANS: B PTS: 1
32. Cercetarea selectiva, selectie sau sondaj este o notiune ampla, care cuprinde culegerea, prelucrarea, analiza si extinderea rezultatelor asupra
intregii colectivitati. Pentru aceasta se parcurg etape distincte:
a. descrierea statistica, ce presupune culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la esantion si calculul indicatorilor care-l definesc:
media, dispersia etc.;
b. inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra intregii colectivitati;
c. determinarea indicatorilor seriei cronologige.
a.a,b,c; b.a,c; c.a,b. ANS: C PTS: 1
33. Principiul alegerii aleatoare sau probabilistice presupune:

a. extragerea unitatilor din colectivitatea generala dupa jocul hazardului;
b. fiecare unitate componenta având sanse egale de a fi aleasa in esantion;
c. are la baza un principiu prestabilit, rational, nealetor.
a.a,b,c; b.b,c; c.a,b. ANS: C PTS: 1
34. In practica sondajului se folosesc mai multe procedee de constituire a esantionului:

a. al bilei revenite si nerevenite;
b. mecanic – care necesita ordonarea unitatilor dupa o caracteristica si stabilirea unui pas de numarare;
c. tabelul cu numere intâmplatoare – care consta in inscrierea la intâmplare intr-un tabel a numerelor care au fost mai intâi amestecate;
d. selectii dirijate si mixte – care au un obiectiv special si sunt mai rar folosite in practica curenta;
e. inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra intregii colectivitati.
a.a,b,c,d; b.a,b,c,d,e; c.a,b,c; d.b,c,d,e. ANS: A PTS: 1
35. Se disting urmatoarele tipuri de selectie:

a. selectie intâmplatoare simpla; b. selectie mecanica; c. selectie tipica (stratificata); d. selectie de serii;
e. selectie in mai multe trepte; f. selectie secventiala (in cazul controlului calitatii produselor);
g. selectie subiectiv organizata (dirijata); h. selectie tip sondaj multidimensional.
a.a,c,d,h; b.a,b,c,d,e,f,g; c.a,d,e,f,h. ANS: B PTS: 1
36. Coeficientul „z” este argumentul functiei Gauss – Laplace:

a. se calculeaza cu curba Lorentz-Gini; b. se gaseste in tabele statistice (anexa cu valorile functiei Gauss Laplace);
c. pe masura ce creste valoarea functiei, creste si valoarea argumentului;
d. pe masura se creste probabilitatea, creste si intervalul de incredere al mediei si scade exactitatea cu care se estimeaza media colectivitatii
generale;
e. functia de probabilitate z este direct proportionala cu marimea coeficientului „z”, ea se apropie de 1 (catre certitudine) proportional cu
cresterea coeficientului „z”.
a.a,b,c,d; b.b,c,d,e; c.a,b,c,e; d.a,c. ANS: B PTS: 1
37. Dupa numarul caracteristicilor luate in studiu legaturile statistice pot fi:
a. legaturi simple, când caracteristica endogena, rezultativa, este studiata in functie de o singura caracteristica exogena: y = f(x);
b. legaturi multiple când se studiaza dependenta unei caracteristici endogene in functie de doua sau mai multe caracteristici exogene;
c. legaturi cu decalaj (asincrone), când influenta caracteristicilor factoriale asupra caracteristicii rezultative se observa dupa scurgerea unei
perioade de timp.
a.a,b; b.a,b,c; c.a,c. ANS: A PTS: 1
38. Dupa directia legaturii se disting legatur intre fenomene:

a. legaturi directe, când modificarea factorului x presupune si modificarea variabilei rezultative y in acelasi sens (x creste  y creste; x
scade  y scade);
b. legaturi inverse, când caracteristica dependenta se modifica in sens contrar fata de modificarea lui x (x creste  y scade si invers).
Exemplu: cresterea calitatii managementului duce la scaderea cheltuielilor de productie;
c. legaturi parametrice, care se realizeaza in acelasi timp si se pot urmari in dinamica pentru aceeasi perioada;
a.a,b,c; b.a,b; c.a,c; d.b,c. ANS: B PTS: 1
39. Metodele parametrice de stabilire a legaturilor dintre fenomene sunt:
a. metoda regresiei (functie de modelare); b. metoda covariantei; c. metoda de corelatie a rangurilor Spearman; d. metoda
coeficientului de corelatie; e. metoda raportului de corelatie; f. metoda analizei dispersionale.
a.a,b,c,d,e,f; b.a,b,d,e,f; c.a,c,d,f; d.b,c,f. ANS: B PTS: 1
40. Metodele neparametrice nu includ intotdeauna valorile variabilelor si nici parametrii acestora, acestea luând in considerare numere de
ordine denumite ranguri:
a. Coeficientul de asociere; b. Coeficientul de contingenta; c. Coeficientul de concordanta Fechner;
d. Coeficientii de corelatie a rangurilor; e. Coeficientul Spearman; f. Calcularea valorilor parametrilor „a” si „b”;
g. Coeficientul Kendall.
a.a,b,c,d,e,g; b.a,b,c,d,e,f,g; c.a,f,g. ANS: A PTS: 1
41. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre –1 si +1.

Intervalul de valori al coeficientului de corelatie se poate interpreta astfel:
a. 0  r  0,2 - intre variabilele x si y nu exista legatura sau este foarte slaba; b. 0,2  r  0,5 - legatura este slaba;
c. 0,5  r  0,75 - legatura este de intensitate medie; d. 0,75  r  0,95 - legatura este puternica;
e. 0,95  r  1,00 - legatura determinista de tip functional; f. -1  r  +1 - legatura perfecta.
a.a,b,c,d,e; b.a,d,g,f; c.a,b,d,f. ANS: A PTS: 1
42. Seria cronologica, numita si serie dinamica sau serie de timp:

a. este constituita dintr-un sir de termeni care reflecta evolutia unei variabile complet definite, sub forma de intervale de timp sau momente;
b. pe baza unor serii cronologice de timp si cu ajutorul unor metode se poate determina trendul (tendinta centrala) si se poate extrapola
marimea si evolutia fenomenului despre care avem o serie de date inregistrate;
c. poate determina si masura intensitatea legaturii dintre fenomene.
a.a,b,c; b.a,c; c.a,b; d.b,c. ANS: C PTS: 1
43. Proprietatile seriilor cronologice sunt:

a. variabilitatea termenilor unei SCR; b. omogenitatea termenilot; c. interdependenta termenilor;
d. periodicitatea termenilor; e. sezonalitatea termenilor.
a.a,b,c,e; b.a,b,c,d; c.a,b,e. ANS: B PTS: 1
44. Baze de comparare sau de referinta poate fi:

a. inceput sau sfarsit de perioada; b. o perioada anterioara; c. o perioada asemanatoare;
d. o perioada complet diferita, aberanta.
a.a,b,c,d; b.a,d; c.a,b,c; d.b,d. ANS: C PTS: 1
45. Indicele cu baza fixa se obtine:

a. raportand termenii seriei la un termen ales ca baza fixa de comparatie;
b. presupune raportarea fiecarui termen al seriei la termenul precedent
a.a; b.b; c.a,b. ANS: A PTS: 1
46. Indicele cu baza in lant numit si indice cu baza mobila:

a. se obine raportand teremenii seriei la un termen ales ca baza fiza fixa de comparatie;
b. presupune raportarea fiecarui termen al seriei la termenul precedent.
a.b; b.a; c.a,b. ANS: A PTS: 1
47. Indicii au o larga aplicabilitate:

a. in calculele de corelatii si legaturi dintre fenomene; b. in lucrarile statistice, in analiza si in planificarea economica, datorita
faptului ca reflecta cu multa expresivitate si in mod analitic schimbarile care au loc; c. arata rolul si influenta diversilor factori in
variatia fenomenelor.
a.a,b,c; b.b,c; c.a,c; d.a. ANS: B PTS: 1
48. Avutia nationala cuprinde:
a. produsul intern brut; b. avutia acumulata; c. resursele naturale; d. resursele spirituale.
a.a,b,c,d; b.b,c,d; c.a,c,d. ANS: B PTS: 1
49. Resursele de munca (Rm) reprezinta:

a. numarul persoanelor capabile de munca; b. acea parte a populatiei care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale;
c. care desfasoarea o activitate utila; d. populatia inactica, cu dizabilitati.
a.a,d; b.a,b,c,d; c.a,b,c. ANS: C PTS: 1
50. Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde:

a. toate persoanele de 14 ani si peste; b. care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila utilizata sau
neutilizata; c. populatia ocupata si someri; d. populatia inactica, cu dizabilitati.
a.a,b,c,d; b.a,b,c; c.b,c,d. ANS: B PTS: 1
51. Energointensivitatea:
a. exprima consumul de energie primara (echivalent huila) ce revine la 1000 lei PIB sau VN;
b. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN.
a.a,b; b.a; c.b. ANS: B PTS: 1
52. Electrointensivitatea:
a. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN;
b. exprima consumul integral de metale pe o unitate monetara PIB sau VN. Cu cât o tara este mai dezvoltata, cu atât consumurile de energie
primara sunt mai mici.
a.a; b.b; c.a,b. ANS: A PTS: 1
53. Metalointensivitatea:
a. exprima consumul integral de metale pe o unitate monetara PIB sau VN. Cu cât o tara este mai dezvoltata, cu atât consumurile de energie
primara sunt mai mici;
b. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN.
a.a,b; b.a; c.b. =ANS: B PTS: 1
54. Agregatele macroeconomice:

a. denumite si indicatori globali; b. caracterizeaza marimea si structura productiei nationale, evolutia acesteia in timp;
c. prin corelarea cu alti indicatori macroeconomici se calculeaza si se analizeaza eficienta valorificarii potentialului economic atât la nivelul
ansamblului economiei nationale, cât si pentru elementele sale structurale (ramuri, sectoare economice etc.); d. sunt
indicatori de caracterizare a activitatii la nivelul firmelor.
a.a,b,c; b.a,c,d; c.b,c,d; d.d ANS: A PTS: 1
55. Produsul intern exprima productia finala de bunuri la nivel macroeconomic pornind de la criteriul „intern si se se pot folosi trei metode de
calcul:
a. metoda de calcul incrucisat; b. metoda de productie sau metoda valorii adaugate;
c. metoda de repartitie sau metoda veniturilor; d. metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor.
a.b,c,d; b.a,b,c,d; c.a,c,d. ANS: A PTS: 1
56. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

a. ca indicatori nominali (in preturi curente, respectiv preturile anului pentru care se face calculul);
b. ca indicatori reali (in preturi comparabile) pentru a inlatura influentele datorate modificarii preturilor;
c. ca indicatori de variatie (dispersie).
a.a,b; b.a; c.b; d.a,b,c. ANS: A PTS: 1
57. Formula de calcul a indicatorilor reali:

a. valoarea indicatorului in preturi comparabile(indicator real) = valoarea indicatorului in preturi curente(indicator nominal)/indicele
preturilor bunurilor si serviciilor; b. indicatorul real = pretul factorilor/preturi curente.
a.a; b.a,b; c.b. ANS: A PTS: 1
58. Colectivitatea statistica desemneaza:
1) totalitatea elementelor de aceeasi natura; 2) o populatie statistica cu caracter obiectiv si finit;
3) totalitatea elementelor in diversitatea lor.
Care este raspunsul corect? a.1, 2; b.1; c.3. ANS: A PTS: 1
59. Reprezentarile grafice reprezinta:

1) o modalitate expresiva de vizualizare a informatiei 2) formarea unei imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor si
proceselor in timp; 3) metode rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene; 4) un mod de evidentiere
a structurii, relatiilor, tendintelor, regularitatilor, anomaliilor dintre fenomene.
Care este raspunsul corect? a.3; 4 b.1; 2 c.1; 2; 3; 4 ANS: C PTS: 1
60. Recensamantul este:

1) cea mai veche forma de observare statistica; 2) o forma periodica de cercetare statistica; 3) o “fotografiere “ a fenomenului cercetat.
Care este raspunsul corect? a.3 b.1; 2; 3. ANS: B PTS: 1
61. In cazul folosirii marimilor relative se cer a fi parcurse urmatoarele etape:

1) alegerea bazei de comparare in functie de gradul de interdependenta dintre caracteristici;
2) asigurarea comparabilitatii datelor din punct de vedere al gradului de cuprindere a elementelor si a metodologiei de culegere si
prelucrare;
3) alegerea formei de exprimare a marimilor relative sub forma de coeficienti, promile, prodecimile, procentimile.
Care este raspunsul corect? a.1; 2; 3 b.1; 2 c.2; 3 ANS: A PTS: 1
62. Functia de sinteza a indicatorilor statistici evidentiaza:

1) ceea ce este esential; 2) ceea ce este tipic; 3) ceea ce este intamplator.
Care este raspunsul corect?
a.1; 2; 3 b.1; 2 ANS: B PTS: 1
63. Functia de comparare a indicatorilor statistici presupune ca intre termeni sa existe:

1) o legatura obiectiva; 2) o legatura reala; 3) o legatura de cauzalitate; 4) o legatura de liniaritate.
a.1; 2; 3; 4. b.1; 2; 3 ANS: B PTS: 1
64. Media aritmetica:
1) este cea mai utilizata forma de medie; 2) se foloseste cand fenomenul cercetat are variatii aproximativ
constante; 3) se calculeaza sub forma simpla si ponderata; 4) se foloseste cand fenomenul creste in progresie geometrica.
a.1; 2; 3. b.3; 4. c.2; 3; 4. ANS: A PTS: 1
65. Indicatorii de variatie evidentiaza:

1) reprezentativitatea mediei; 2) gradul de omogenitate al seriei.
a.1; 2. b.1. c.2. ANS: A PTS: 1
66. Abaterea medie patratica este numita si:

1) abaterea standard; 2) abaterea tip; c) abaterea medie liniara.
a.1; 2. b.1; 3. c.1; 2; 3. ANS: A PTS: 1
67. Dispersia este un indicator care:
1) nu are forma concreta de exprimare; 2) arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul
mediei.
a.1. b.2. c.1; 2. ANS: C PTS: 1
68. Coeficientul de variatie mai mare de 50 % arata:
1) media nu este reprezentativa; 2) variatie foarte mare.
Care este raspunsul corect? a.1; 2. b.1. ANS: A PTS: 1
69. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 - 17 % indica:

1) media este nereprezentativa; 2) media este strict reprezentativa.
a.1. b.2. ANS: B PTS: 1
70. Coeficientul de variatie cuprins intre 50 – 100 % arata:

1) variatie foarte mare in cadrul colectivitatii; 2) media calculata nu este semnificativa; 3) se impune refacerea gruparii.
a.2. b.1. c.1; 2; 3. ANS: C PTS: 1
71. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 – 35 % arata:

1) variatie mare; 2) variatie mica; 3) colectivitate neomogena; 4) colectivitate omogena;
5) media este semnificativa.
a.2; 4; 5. b.1; 3; 4. ANS: A PTS: 1
72. Principiul alegerii aleatoare presupune extragerea unitatilor din colectivitatea generala:
1) dupa jocul hazardului; 2) in mod probabilistic; 3) intamplator; 4) in mod dirijat.
a.4. b.1; 2; 3. ANS: B PTS: 1
73. Cercetarea selectiva sau sondajul cuprinde:

1) culegerea; 2) prelucrarea; 3) analiza; 4) ancheta; 5) extinderea rezultatelor sondajului.
a.1; 2; 3; 4; 5. b.1; 2; 3; 5. c.4. ANS: B PTS: 1
74. Dupa directia legaturii se disting:

1) legaturi directe; 2) legaturi inverse; 3) legaturi de mare intensitate.
Care este raspunsul corect? a.1; 2. b.3. c.2; 3. ANS: A PTS: 1
75. Pe baza legaturilor simple se analizeaza variatia unui factor rezultativ in functie de:
1) o singura caracteristica endogena; 2) unele legaturi simple; 3) intensitatea legaturii dintre variabile.
Care este raspunsul corect? a.3. b.2. c.1. ANS: C PTS: 1
76. Coeficientul de concordanta Fechner ia valori intre:
1) 0 si 1; 2) -1 si +1.
Care este raspunsul corect? a.1. b.2. ANS: B PTS: 1
77. Raportul de corelatie cu o valoare egala cu 1 arata:

1) o legatura de tip functional; 2) o legatura foarte slaba.
a.2. b.1. ANS: B PTS: 1
78. Valoarea raportului de corelatie egala cu -0,95 arata:

1) o legatura directa slaba; 2) o legatura inversa de mica intensitate; 3) o legatura de tip functional.
a.3. b.1. c.2. ANS: A PTS: 1
79. Statistica se ocupă cu studiul:

1) fenomenelor de masă; 2) datelor statistice; 3) fenomene de tip colectiv.
a.1; 3. b.2. c.1. ANS: A PTS: 1
80. Concepte de bază folosite în statistică:

1) colectivitatea statistică; 2) unitatea statistică; 3) caracteristicile statistice; 4) datele statistice; 5) metode statistice.
a.1; 3. b.1; 2; 3. c.1; 3. d.1; 2; 3; 4. ANS: D PTS: 1
81. Etapele cercetării statistice sunt:

1) Culegerea datelor; 2) Prelucrarea statistică 3) Analiza şi interpretarea datelor 4) Esantionarea datelor.
a.1; 3; 4; b. 2; 3; 4. c.1; 2; 3. ANS: C PTS: 1
82. Cea mai veche formă de cercetare statistică este:

1) sondajul; 2) recensământul; 3) înregistrarea datelor.
a.3. b.1; 2 c.2. ANS: C PTS: 1
83. Monografia este o metodă de cercetare:

1) totală a unui fenomen; 2) aprofundată a unei unităţi economice; 3) descriptivă.
a. 3. b.2. c.1; 3. ANS: B PTS: 1
84. Prezentarea datelor statistice se face sub formă de:

1) tabele statistice; 2) serii statistice; 3) reprezentări grafice; 4) grupări statistice.
a.3; 4. b.1; 4. c.1; 2; 3. ANS: C PTS: 1
85. Coeficientul de variaţie ia valori între:

1) –1 şi +1; 2) 0 şi 100.
Care este raspunsul corect? a.1. b.2. ANS: B PTS: 1
86. Este reprezentativ eşantionul care nu diferă de colectivitatea generală cu mai mult de:
1) 1%; 2) 5%; 3) 10%.
Care este raspunsul corect? a.2. b.1. c.3. ANS: A PTS: 1
87. Coeficientul de corelaţie ia valori între:

1) –1 şi +1; 2) 0 şi 1; 3) 0 şi 100.
Care este raspunsul corect?a.3. b.2. c.1. ANS: C PTS: 1
88. Functiile indicatorilor statistici sunt:

1) de masurare; 2) de analiza; 3) de sinteza; 4) de estimare; 5) de verificare a ipotezelor statistice; 6) de programare.
a.1; 2; 3; 4; 5; 6. b.1; 2; 3; 4; 5. ANS: B PTS: 1
89. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere privind:

1) verificarea reprezentativitatii mediei; 2) calculul mediei seriei; 3) verificarea gradului de omogenitate a seriei;
4) compararea in timp si spatiu a mai multor serii:
a.1; 3; 4. b.2. c.1; 2; 3; 4. ANS: A PTS: 1
90. Coeficientul de variatie are valorile cuprinse intre:
1) 0 si 1; 2) -1 si +1; 3) 0 si 100.
Care este raspunsul corect? a.3. b.1. c.2. ANS: A PTS: 1
91. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:

1) 0 si 1; 2) -1 si +1; 3) 0 si 100.
Care este raspunsul corect? a.1. b.2. c.3. ANS: B PTS: 1
92. Semnul coeficientului de regresie arata:

1) directia legaturii; 2) intensitatea legaturii.
Care este raspunsul corect?a.1. b.2. c.1; 2. ANS: A PTS: 1
93. Avantajele sondajului statistic sunt:

1) este mai operativ si mai putin costisitor; 2) este mai greoi si mai costisitor decat un recensamant;
3) erorile de inregistrare sunt mai putine.
Care este raspunsul corect? a.1; 2; 3. b.1; 3. c.2; 3. ANS: B PTS: 1
94. Legaturile statistice pot fi:

1) simple; 2) multiple; 3) directe;` 4) inverse; 5) liniare; 6) circulare.
a.1; 2; 3; 4. b.1; 2; 3; 4; 5. c.3; 4; 5; 6. ANS: B PTS: 1
95. Produsul intern brut se calculeaza prin metodele:

1)metoda de productie; 2)metoda utilizarii finale (metoda cheltuielilor); 3)metoda cheltuielilor sociale;
4)metoda veniturilor; 5)metoda deductibila.
a.(1; 5); b.(2; 3; 4); c.(1; 2; 4); d.(1; 2; 3; 4; 5) ANS: C PTS: 1
96. Avutia nationala cuprinde:

1)Avutia acumulata; 2)Resursele naturale; 3)Resursele spirituale; 4)Resursele minerale.
Care este raspunsul corect? a.(1; 4); b.(1; 2; 3); c.(1; 3) ANS: B PTS: 1
97. Particularitatile SCR sunt:

1)reprezentativitatea termenilor;` 12)variabilitatea termenilor; 3)interdependenta termenilor;
4)omogenitatea termenilor.
Raspunsul corect este: a.(1; 2; 3); b.(2; 3; 4); c.(1; 3; 4) ANS: B PTS: 1
98. Seriile cronologice se reprezinta grafic prin:

1) corelograma; 2) cronograma; 3) diagrama polara.
Raspunsul corect este: a.(1; 2); b.(2); c.(3). ANS: B PTS: 1
99. Avantajul metodelor mecanice de ajustare a SCR este:

1) operativitatea; 2) simplitatea; 3) exactitatea;
Raspunsul corect este: a.(1; 3) ; b.(1; 2); c.(1; 2; 3). ANS: B PTS: 1
100. Limitele metodelor mecanice de ajustare a SCR sunt:

1)se folosesc in rezolvare numai termenii extremi; 2)uneori induc erori; 3)sunt metode complicate de calcul.
Raspunsul corect este: a.(3); b.(1; 2); c.(1; 2; 3). ANS: B PTS: 1
101. Metodele analitice de determinare a trendului:

1)estimeaza mai exact tendinta: 2)se bazeaza pe functii matematice; 3)iau in considerare toti termenii seriei. Raspunsul corect este:
a.(1; 2; 3); b.(1; 2); c.(2; 3). ANS: A PTS: 1
102. Clasificarea indicilor dupa modul de calcul:

1)indici agregati; 2)indici sub forma de medii; 3)indici ca raport a doua medii.
Raspunsul corect este: a.(1; 2); b.(2; 3); c.(1; 2; 3). ANS: C PTS: 1
103. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate sunt:

1)PIB; 2)PIN; 3)PNB; 4)PNN; 5)CA.
Raspunsul corect este: a.(1; 2; 3; 4); b.(1; 2; 3; 4; 5); ANS: A PTS: 1

1)in preturile pietei; 2)in preturile factorilor; 3)in costuri de productie;
Raspunsul corect este: a.1; 2; 3; b.1; 2. ANS: B PTS: 1
1)ca indicatori nominali (in preturi curente); 2)ca indicatori reali (in preturi comparabile).
Raspuns corect: a.1; b.2; c.1; 2. ANS: C PTS: 1
106. Amplitudinea variatiei se calculeaza cu formula:

1.A= Xmax -Xmin; 2.A=Xmax + Xmin; 3.A= X-Y; 4.A= Xmin-Xmax
a.(1); b.(2); c.(3); d.(4); ANS: A PTS: 1
107. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este:
1.valoarea pozitiva cea mai mare; 2.varianta care minimeaza dispersia;
3.varianta pozitiva sau negativa ,cu cea mai mare frecventa de aparitie; 4.varianta negativa, dar maxima in valoare absoluta;
a.(1); b.(2); c.(3) d.(4); ANS: C PTS: 1
108. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit,in cazul culegerii datelor prin:
1. anchete statistice; 2. rapoarte statistice; 3. recensamant; 4. sondaje statistice; 5.monografii;
a.(1,2); b.(2); c.(3); d.(5); e.(4); ANS: E PTS: 1
109. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:
1.numarul de unitati din colectivitate; 2.numarul de unitati din ultima grupa; 3. 1 sau 100%;
4.frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe.
a.(2); b.(1); c.(3); d.(4); ANS: A PTS: 1
110. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:

1.histograma; 2.cronograma; 3.corelograma; 4.diagrame de suprafata;
a.(1); b.(2); c.(3); d.(4); ANS: C PTS: 1
111. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:
1.legatura dintre variabile este liniara; 2.repartitia este unimodala; 3.legatura dintre variabile este inversa;
4.repartitia este simetrica;
a.(2) b.(1); c.(4) d.(2,3) ANS: B PTS: 1
112. Nu este posibila insumarea termenilor SCR:

1.de momente; 2.de intervale; 3.de fluxuri; 4.exprimate in unitati fizice;
a.(1) b.(3) c.(4) d.(2) ANS: A PTS: 1
113. Trendul unei SCR se determina prin metoda sporului mediu (MSM)atunci cand:
1.indicii cu baza in lant sunt apropiati; 2.modificarile absolute cu baza in lant sunt aproximativ egale;
3.graficul are un punct de minim;
a.(1); b.(2); c.(1,2); d.(2); ANS: D PTS: 1
114. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand :
1.fenomenul prezinta o evolutie aproximativ exponentiala; 2.indicii de dinamica cu baza mobila reprezinta valori apropiate intre ei;
3.variatia termenilor seriei prezinta evidente regularitati ciclice(sezoniere); 4. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare;
a.(3); b.(1) c.(4); d.(2); ANS: A PTS: 1
115. Daca intr-o SCR , suma vaorilor ajustate este aproximativ egala cu suma valorilor inregistrate atunci:
1. metoda de ajustare aleasa, nu este potrivita; 2.metoda de ajustare aleasa,este unica;
3.metoda de ajustare aleasa este exacta; 4.metoda de ajustare aleasa este corecta;
a.(1); b.(4): c.(3); d.(2); ANS: B PTS: 1
116. Operatiunea de corectare a valorilor inregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste:
1. eliminarea valorilor aberante; 2.ajustare; 3.esantionare; 4.corectarea erorilor sistematice.
a.(1) b.(4) c.(2) d.(3) ANS: C PTS: 1
117. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:
1. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizata conform unei legi de tendinta;
2. interpolare; 3.determinarea unui interval de incredere; 4.determinarea tendintei de evolutie a unui fenomen.
a.(4); b.(2); c.(3); d.(1); ANS: D PTS: 1
118. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care:
a. au o serie de trasaturi esentiale comune; b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale;
c. au trasaturi complet diferite
a.a,b b.c c.a,b,c ANS: A PTS: 1
119. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei:
a. A = Xmax + Xmin b. A = X - Y c. A = Xmin - Xmax d. A = Xmax - Xmin
a.a,b,c b.d c.c,d d.a,b,c,d ANS: B PTS: 1
120. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este:
a. varianta pozitiva cea mai mare b. varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie
d. varianta care minimizeaza dispersia e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.
a.a,b,c,d b.a,c c.b,c,d d.c ANS: D PTS: 1
121. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:
a. numarul de unitati din colectivitate b. numarul de unitati din ultima grupa c. 100%
d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe
a.a,b b.a,b,c c.a d.a,b,c,d ANS: C PTS: 1
122. Elementele unui grafic sunt:

1) titlul 2) axele de coordonate 3) reteaua 4) scara de reprezentare 5) graficul propriu-zis
Alegeti una din variantele: a. (1, 3, 4); b. (1, 2, 3, 4, 5); c. (1, 4, 5)
a.a,b b.a,b,c,d, c. b d.a,d ANS: C PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:
Grupe de firme dupa profit (mil.u.m.) Numar de firme (ni)
2-4 1
4-6 4
6-8 10
8-10 8
Total 23
Se cere sa se calculeze media aritmetica ( ).
a.10,15 mil. u.m. b.7,17 mil. u.m. c.8,35 mil. u.m. d.15,2 mil. u.m. e.6,92 mil.u.m. ANS: B

2-4 1
4-6 4
6-8 10
8-10 8
Total 23
Se cere sa se calculeze media armonica ( ).
a.15,3 mil. u.m. b.6,67 mil. u.m. c.8,35 mil. u.m. d.6,28 mil. u.m. ANS: B

2-4 1
4-6 4
6-8 10
8-10 8
Total 23
Se cere sa se calculeze media patratica ( ).
a.7,36 mil. u.m. b.15,85 mil. u.m. c.6,62 mil. u.m. d.13,25 mil. u.m. ANS: A
4. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Grupe de firme dupa cifra de afaceri (mil.u.m.) Numar de firme (ni)
4-8 2
8-12 5
12-16 6
16-20 7
Total 20
a.6,62 mil. u.m. b.5,85 mil. u.m c.13,60 mil. u.m. d.12,72 mil. u.m. ANS: C

4-8 2
8-12 5
12-16 6
16-20 7
Total 20
a.6,62 mil. u.m. b.11,41 mil. u.m. c.8,35 mil. u.m. d.12,12 mil. u.m. ANS: D

4-8 2
8-12 5
12-16 6
16-20 7
Total 20
a.14,17 mil. u.m. b.6,56 mil. u.m. c.13,25 mil. u.m. d.11,26 mil. u.m. ANS: A
7. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:
Grupe de firme dupa investitii (mil.u.m.) Numar de firme (ni)

3-5 5
5-7 9
7-9 10
9-11 4
Total 28
a.18,62 mil. u.m. b.6,93 mil. u.m. c.13,25 mil. u.m.d. 6,95 mil. u.m. ANS: B

3-5 5
5-7 9
7-9 10
9-11 4
Total 28
a.18,62 mil. u.m. b.6,36 mil. u.m. c.13,25 mil. u.m. d.7,26 mil. u.m. ANS: B
3-5 5
5-7 9
7-9 10
9-11 4
Total 28
a.18,62 mil. u.m. b. 7,18 mil. u.m. c.13,25 mil. u.m. d.6,56 mil. u.m. ANS: B
10. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) Indicii cu baza fixa 2) Indicii cu baza in lant 3) au nivel de referinta mobil
4) au nivel de referinta neschimbat pentru intreaga perioada analizata
5) au ca baza de comparare nivelul din perioada anterioara
Care este combinatia corecta?
a.(1 cu 4 si 2 cu 3 si 5) b.(1 cu 3 si 2 cu 4) c.(1 cu 5 si 2 cu 3 si 4) ANS: A
11. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 36 de firme se prezinta astfel:

Cifra de afaceri (CA) mil. lei Nr. firme(n)
10-20 5
20-30 10
30-40 15
40-50 6
Total 36
Nota: Limita inferioara inclusa în interval.
Determinati: · Limita inferioara a clasei a 3-a; · Centrul de interval a clasei a 4-a; · Marimea intervalului clasei a 2-a Alegeti
varianta: a.30/55/10 b.10/35/50 c.30/50/10 d.30/90/10 e.30/45/10 ANS: E
Cifra de afaceri (CA) mil. lei Nr. firme(n)
4-8 6
8-12 10
12-16 12
16-20 2
Total 30
Nota: Limita inferioara inclusa în interval.
Determinati: ·Frecventele absolute cumulate descrescator; ·Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ; ·Frecventa relativa
procentuala (%) a clasei a I-a .
a.2,14,29,30/ 18/ 20% b.6,16,28,30/ 22/ 33% c.2,12,10,6/ 10/ 40% d.2,14,24,30/ 18/ 20% e.6,1012,2/ 18 /20% ANS:D
13. În urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 64 de firme s-au obtinut urmatoarele date:
Grupe de firme dupa productivitatea muncii Nr. firme(n)
4-10 20
10-16 16
16-22 10
22-28 6
28-34 2
Total 64
Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 64 de firme printr-o medie adecvata.
a.media aritmetica/ 14,2 b.media patratica/ 14,8 c.media aritmetica/ 13,9 d.media armonica/ 13,76 ANS: D
Grupe de firme dupa profit (mil.um) Numar de firme (ni)
20-30 10
30-40 20
40-50 15
50-60 5
Total 50
Determinati:
1. limita inferioara a grupei a 2-a; 2. centrul de interval al grupei a 4-a; 3. marimea intervalului grupei a 3-a;
Raspunsurile sunt despartite prin bare(/).
a.50/35/20 b.10/50/25 c.45/30/20 d.30/55/10 ANS: D
20-30 10
30-40 20
40-50 15
50-60 5
Total 50
Determinati frecventele relative sub forma de coeficienti.
a.0,3/1,3/3,0/2,6 b.2,5/1,6/4,3/1,6 c.0,2/0,5/0,2/0,1 d.0,2/0,4/0,3/0,1 ANS: D
20-30 10
30-40 20
40-50 15
50-60 5
Total 50
Determinati frecventele absolute cumulate crescator:
a.20/30/40/50 b.20/10/45/50 c.10/30/45/50 d.5/20/40/50 ANS: C

Grupe de firme dupa cifra de afaceri (mil.um) Frecvente absolute Numar de firme(ni)
sub10 2
10 -16 15
16- 22 10
22- 30 12
peste 30 4
Total 43
Determinati:
1. limitele grupei 1-a; 2. limitele grupei a 5-a; 3. intervalul modal; 4. limita inferioara a intervalului modal.
Raspunsurile sunt despartite prin bare(/)
a.(4-10)/(10-16)/(10-30)/10/ b.(6-10)/(30-38)/(10-16)/10/ c.(10-16)/(6-10)/(20-30)/16/ d.(5-10)/(10-20)/(22-30)/8/
ANS: B
Grupe de firme dupa cifra de afaceri (mil.um) Frecvente absolute Numar de firme(ni)
4-10 2
10 -16 15
16- 22 10
22- 28 12
28-34 4
Total 43
Determinati: 1. frecventele absolute cumulate crescator; 2. frecventele absolute cumulate descrescator;
a.2, 15,10, 12, 4 / 4, 12, 10, 15, 2 b.2, 17, 27, 37, 43 / 4, 16, 28, 43, 43
c.2, 15, 10, 12, 43 / 4, 16, 26, 41, 43 d.2, 17, 27, 39, 43 / 4, 16, 26, 41, 43 ANS: D

STATISTICA Unita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STATISTICA Unita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STATISTICA 2010

13. Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

1. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 26 23 18 37

2. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 6 15 18 31

3. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 8 7 6 8 15

4. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 5 10 15 12 20

5. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 28 23 18 30

6. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

7. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului. profitul (mil.u.m.) 7 7 6 8 8

10. Se cunoaste indicele mediu = 1,115. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere ( ).

22. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

23. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

31. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

32. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

33. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

34. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

35. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

7. La nivelul unor firme se cunosc:

8. La nivelul unor firme se cunosc:

9. La nivelul unor firme se cunosc:

12. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:

Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC).

15. Se cunosc urmatoarele informatii:

2. Obiectul de studiu al statisticii il constituie:

4. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si concepte:

5. Colectivitatea statistica sau populatia statistica desemneaza:

6. Unitatile colectivitatii statistice:

7. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta:

10. Programul observarii statistice consta in:

12. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt:

13. Etapele sistematizarii statistice implica parcurgerea urmatoarelor etape:

14. Notiunile de baza folosite de metoda gruparii statistice sunt:

15. Intervalele de grupare pot fi:

17. Continutul tabelului este format din:

18. Seria statistica este:

21. Indicatorii statistici:

22. Functiile indicatorilor statistici sunt multiple si complexe:

23. Etapele parcurse in folosirea marimilor relative:

25. Indicatorii simpli ai(variatiei) dispersiei masoara:

26. Abaterea medie liniara arata in medie:

29. Coeficientul de variatie (Vx) propus de Pearson se calculeaza:

30. Coeficientul de variatie:

33. Principiul alegerii aleatoare sau probabilistice presupune:

34. In practica sondajului se folosesc mai multe procedee de constituire a esantionului:

35. Se disting urmatoarele tipuri de selectie:

36. Coeficientul „z” este argumentul functiei Gauss – Laplace:

38. Dupa directia legaturii se disting legatur intre fenomene:

41. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre –1 si +1.

42. Seria cronologica, numita si serie dinamica sau serie de timp:

43. Proprietatile seriilor cronologice sunt:

44. Baze de comparare sau de referinta poate fi:

45. Indicele cu baza fixa se obtine:

46. Indicele cu baza in lant numit si indice cu baza mobila:

47. Indicii au o larga aplicabilitate:

49. Resursele de munca (Rm) reprezinta:

50. Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde:

54. Agregatele macroeconomice:

56. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

57. Formula de calcul a indicatorilor reali:

59. Reprezentarile grafice reprezinta:

60. Recensamantul este:

61. In cazul folosirii marimilor relative se cer a fi parcurse urmatoarele etape:

62. Functia de sinteza a indicatorilor statistici evidentiaza: