Numere Rationale Clasa 6

4.1.
Noțiuni recapitulative
m
1. Orice fracţie ordinară se scrie sub forma , unde m, n şi n z 0 . Numărul n este numitorul fracţiei
n
şi arată că întregul a fost împărţit în n părţi egale. O parte din cele n părţi egale se numeşte unitate
fracţionară. Numărul m este numărătorul fracţiei şi arată câte unităţi fracţionare s-au luat în considerare.
Exemplu: Câteva batoane identice de ciocolată urmează să fie împărțite în mod egal unor copii. Se știe că,
dacă fiecare baton este împărțit în trei părți egale, atunci fiecărui copil îi revin 7 părți (bucăți) de
ciocolată. În această situație:
- întregul este batonul de ciocolată;
- unitatea fracționară este o parte din cele trei părți egale, adică o
1
treime, ceea ce se reprezintă cu ajutorul fracţiei ordinare . Prin
3
7
fracția ordinară se arătă că fiecărui copil îi revin 7 unități fracționare de ciocolată. Rezultă:
3
7 1 1 1 1 1 1 1 1 1
7 2
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
1 1
2. Orice fracţie ordinară poate fi transformată în fracţie zecimală, prin împărţirea numărătorului la numitor.
O fracție zecimală poate fi: Exemple:
- fracție zecimală finită: 2,04; 7,0; 7,32073;
- fracție zecimală periodică simplă: 1,(23); 14,(201); 34,(2);
- fracție zecimală periodică mixtă: 7,2(4); 21,31(5); 4,3(12);
Fracția zecimală rezultată prin împărțirea numărătorului unei fracții ordinare la numitorul acesteia
nu poate avea perioada 9.
3. Orice fracție zecimală poate fi transformată în fracţie ordinară.
Exemple:
3(3 1 4 13 1 12(3 4
1, (3) 1 1 1, (3)
9 3 3 9 9 3
(3
12 2 33 4 70 sau 212 2 210(3 70
2, (12) 2 2, (12)
99 33 33 99 99 33
213 2 3 990 211 3181 3213 32 3181
3, 2(13) 3 3, 2(13)
990 990 990 990 990
4. Operațiile cu fracții ordinare și cele cu fracții zecimale sunt: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea
și ridicarea la putere.
Operația de adunare a fracțiilor ordinare presupune aducerea fracțiilor la același numitor. Dacă fracțiile
ordinare nu au același numitor se procedează astfel:
a) determinăm cel mai mic multiplu comun al numitorilor fracțiilor date, care va deveni numitorul
comun;
b) amplificăm fiecare fracție cu câtul dintre numitorul comun găsit și numitorul fracției respective.
98
7 1
Exemplu: Pentru a calcula procedăm astfel: 1) cum 12 22 2 și 15 3 5 numitorul comun este
12 15
5)
>12,15@ 22 3 5 60 ; 2) amplificăm fracția 7 cu câtul dintre 60 și 12 adică cu 5 și obținem 7 35 ;
12 12 60
4)
1 1 4
3) amplificăm fracția cu câtul dintre 60 și 15 adică cu 4 și obținem . Deci suma numerelor
15 15 60
(3
7 1 35 4 39 13
și este .
12 15 60 60 60 60
5. Foarte importante sunt regulile de calcul și ordinea efectuării operațiilor.

2 4 5½ 1
Exemplu: Calculați: 7 ®32 > 0, (3) @ : ¾ .
¯ 9 2 ¿ 0,5
Rezolvare: Deoarece exercițiul conține fracții zecimale periodice, vom transforma fracția zeci-
10)
1 1 10
mală periodică în fracție ordinară: 0, (3) , calculăm și 2 . Înlocuind, rezultă:
3 0,5 5
ª § 1 ·2 4 5 º § 1 4 5· § 32 4 5 ·
7 «32 ¨ ¸ : » 2 7 ¨ 32 : ¸ 2 7 ¨ : ¸ 2
«¬ © 3 ¹ 9 2 »¼ © 9 9 2¹ © 9 9 2¹
§ 32 9 5 · § 5· 11
7 ¨ ¸ 2 7 ¨ 8 ¸ 2 7 2 18 .
© 9 4 2 ¹ © 2 ¹ 2
15 1023 24 127
1. Transformaţi fracţiile ordinare în fracţii zecimale finite: a) ; b) ; c) ; d) .
10 100 1000 8
83 17 56
2. Transformaţi fracţiile ordinare în fracţii zecimale periodice simple: a) ; b) ; c) .
3 9 27
35 137 7
3. Transformaţi fracţiile ordinare în fracţii zecimale periodice mixte: a) ; b) ; c) .
18 72 12
4. Transformaţi fracţiile zecimale în fracții ordinare: a) 24,3; b) 2, (12) ; c) 7,5(3) ; d) 0,1(15).
ª 5 § 6 ·º ½
5. Calculați : 1,5 ®3 3, 2 «100 0, 01 ¨14 : 0,1 ¸ » ¾ 1, (3) : 0, (1) .
¯ ¬ 2 © 5 ¹¼ ¿
1. a) 1,5; b) 10,23; c) 0,024; d) 15,875; 2. a) 27,(6); b) 1,(8); c) 2,(074). 3. a) 1,9(4); b) 1,902(7)

c) 0,58(3)
115 1 114(2 57 (3 19
4. d) .
990 990 495 165
99
§ 6 · 6 ª 5 § 6 ·º
5. Succesiv, rezultă: ¨14 : 0,1¸ 14 10 14 12 2 ; «100 0, 01 ¨14 : 0,1¸ » =
© 5 ¹ 5 ¬ 2 © 5 ¹¼
5 1
100 0, 01 2 100 5 1 5 6 ;
2 100
ª 1 § 6 ·º ½ 32 96 111
®3 3, 2 «100 0, 01 ¨14 : 0,1 ¸ » ¾ 3 3, 2 6 3 6 3 ;
¯ ¬ 5 © 5 ¹¼ ¿ 10 5 5
ª 5 § 6 ·º ½ 3 111 12 1
1,5 ®3 3, 2 «100 0, 01 ¨14 : 0,1 ¸ » ¾ 1, (3) : 0, (1) = : 33,3 12 21,3 .
¯ ¬ 2 © 5 ¹¼ ¿ 2 5 9 9
4.2. Număr rațional. Mulțimea numerelor raționale.

Forme de scriere a numerelor raționale
௠
1. Orice pereche de numere întregi m şi n, unde n z 0 , scrisă , se numește număr raţional. Mulţimea
௡
m ½
numerelor raţionale se notează cu și ® m , n şii n z 0 ¾
¯n ¿
3 1
a) Justificaţi de ce este număr raţional și de ce nu este număr raţional.
2 0
b) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
3 1 5 0 4 6 2
1) ; 2) ; 3) ; 4) ; 5) ; 6) ; 7) .
2 2 0 5 3 3 1
m
2. a) Pe mulțimea , a numerelor raţionale, se definește egalitatea a două numere raţionale: , n z 0 și
n
p m p 2 6
, q z 0 , astfel, dacă m q n p . Pe baza acestei definiții, justificați egalitățile: 1) ;
q n q 4 12
3 3 5 5 1 4
2) ; 3) ; 4) .
2 2 6 6 2 8
m m m m
b) Dacă m şi n sunt două numere naturale și n z 0 , arătați că și .
n n n n
m m m
3. Numerele raţionale și fiind egale, vor fi notate cu . Prin urmare, orice număr raţional se
n n n
m m m m
poate scrie sub forma , sau unde, m , n și n z 0 . În fiecare din scrierile și ,
n n n n
m
fracția este o fracţie ordinară care, prin algoritmul de împărţire, poate fi transformată într-o fracţie
n
zecimală (finită sau periodică). Această observaţie este foarte importantă deoarece toate cunoştinţele
învăţate despre fracţii (amplificarea, simplificarea, aducerea la acelaşi numitor şi toate celelalte) rămân
valabile.
a) Arătaţi că următoarele fracţii reprezintă acelaşi număr raţional:
1 3 7 3 6 21
1) ; ; –0,5; ; 2) ; ; 1,5; .
2 6 14 2 4 14
100
1 17 5 3
b) Scrieţi numerele raţionale: ; ; şi sub formă de fracţii zecimale.
6 3 12 4
c) Scrieţi numerele raţionale: –1,(3); 2,(12); –0,25 şi 2,1(3) sub formă de fracţii ordinare.
m 5 3 3
4. Pentru orice număr întreg m, = m. De exemplu: 5 , deoarece 5 :1 5 și 3 , deoarece
1 1 1 1
3 m
3 . Egalitatea m arată că orice număr întreg m este raţional, adică mulţimea numerelor întregi
1 1
este o submulţime a mulţimii numerelor raţionale .
Cum orice număr natural este întreg, adică rezultă incluziunile .
a) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
2 2 2
1) 2 ; 2) 2 ; 3) 2 ; 4) 3 ; 5) 3 ; 6) ; 7) ; 8) .
3 3 3
b) Daţi trei exemple de numere întregi, care nu sunt naturale.
c) Daţi trei exemple de numere raţionale, care nu sunt întregi.
m
x Un număr rațional este o pereche de numere întregi m şi n, n z 0 , scrisă sub forma .
n
m ½
x Mulțimea numerelor raționale se notează cu și ® m ,n şii n z 0 ¾ .
¯n ¿
m p
x Două numere raționale, și , sunt egale, prin definiție, dacă mq np .
n q
m p
mq np .
n q
m m m m m m
x Numerele raţionale , și sunt egale: .
n n n n n n
m m
x Orice număr raţional se poate scrie sub forma sau , unde m , n și n z 0 .
n n
m m m
În fiecare dintre scrierile și , fracția este o fracţie ordinară care, prin algoritmul de împărţire,
n n n
poate fi transformată într-o fracţie zecimală (finită sau periodică).
x Orice număr natural este întreg și orice număr întreg este număr rațional:
5. Se consideră mulţimile A = {–1, 2, –3} şi B = {2, –4, 1}. Scrieţi elementele mulţimii:
m ½
C ®x x , m A şi n B ¾ .
¯ n ¿
7 2 4 5 3 25
6. Scrieţi următoarele numere raţionale sub formă zecimală: ; ; ; ; ; .
10 5 3 6 2 12
7. Scrieţi următoarele numere raţionale, sub formă de fracţii ordinare: –2,7; 1,(12); –0,(23); 2,1(3); –
3,2(4).
101
3 1
1. a) este număr raţional pentru că +3 și 2 sunt numere întregi cu 2 z 0 , și nu este număr raţional
2 0
3 1 5 0
pentru că numitorul este zero. b) 1) , (F); 2) , (A); 3) , (F); 4) , (A); 5)
2 2 0 5
4 6 2 2 6 3 3
(F); 6) , (F); 7) , (F). 2. a) 1) , pentru că 2 12 4 6 ; 2) , pentru
3 3 1 4 12 2 2
5 5 1 4
că 3 2 2 3 ; 3) pentru că 5 6 5 6 ; 4) pentru că 1 8 2 4 ; b)
6 6 2 8
m m m m
pentru că m n m n n m n m și pentru că m n m n m n n m
n n n n
1 3 7 1
. 3. 1) a) Fracțiile ; ; –0,5 și reprezintă același număr rațional deoarece: într-adevăr
2 6 14 2
7 7
(3 (5 (7
3 3 1 5 1 7 1 1 3 3
; 0,5 și . Deci 0,5 b) Fracțiile ;
6 6 2 10 2 14 14 2 2 6 14 2
6 21 3 6 21 3 13 1 4
; 1,5; reprezintă numărul rațional deoarece 1,5 . c) –1, 3 ;
4 14 2 4 14 2 9 3
212 2 210 213 21 192
(3 (25 (6
70 4 25 1 2
2, 12 2 ; –0, 25 ; 2,1(3) 2
99 99 33 33 100 4 90 90 15
2 2
4. a) 1) 2 (A); 2) 2 (A); 3) 2 (A); 4) 3 (F); 5) 3 (A); 6) (F); 7)
3 3
2 1 2 7 1 1 3 3 ½ ଵ
(F); 8) (A). b) -3, -4, -1; c) , , . 5. C ® ; ;1; 2; ; ; 3¾ ; 1= ଵ
3 2 3 9 ¯ 2 4 2 4 ¿
7 2 4 5 3 25
6. 0, 7 ; 0, 4 ; 1, 3 ; 0,8 3 ; 1,5 ; 2, 08 3 .
10 5 3 6 2 12
112 1 111
(3
7 37 7 23
7. –2, 7 2 ; 1, 12 1 ; –0, 23
10 99 99 33 33 99
213 21 192 324 32
(6 (2
32 2 292 146 11
; 2,1 3 2 ; –3, 2 4 3 .
90 90 15 15 90 90 45 45
1. Scrieți câte trei reprezentanți (fracții), pentru fiecare dintre numerele raționale:
3 2
a) ; b) ; c) 1 ; d) 3 .
4 3
2. Completați în căsuța alăturată litera A , dacă afirmația este adevărată și litera F , dacă afirmația este
falsă:
1 1 5 5 9 9
a)
3 3 ; b)
7

7 ; c)
8

8 ;
0 0 6 6 7 7
d)
8 5 ; e)
11 11 ; f)
10 10 .
102
1 5 16 15
3. Bogdan a scris pe caiet numerele: , , , 1, . Colegii săi, David și Vlad, au următoarea
8 3 4 7
conversație:
David: Bogdan a scris trei numere raționale negative.
Vlad: Nu, sunt trei numere raționale pozitive și doar două negative.
Observați cu atenție numerele scrise de Bogdan și decideți cine are dreptate. Justificați răspunsul dat.
4. Completați, în spațiile libere din tabelul următor, cuvântul da atunci când afirmația, scrisă în coloana
întâi, este adevărată și cuvântul nu , dacă această afirmație este falsă, urmând modelul din coloana a
doua a tabelului.
4 5 21 10 11 39
a 2 3 0
3 4 3 2 20 7
a ; nu
a ; nu
a \ nu
;
a ; da
a \ . da
5. Scrieți următoarele numere raționale sub formă de fracții zecimale:

9 7 15 3 7
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ;
2 4 8 5 10
1 1 5 37 17
f) ; g) ; h) ; i) ; j) ;
3 6 9 12 14
169 131 93 102 67
k) l) m) ; n) ; o) .
11 25 100 55 100
6. Scrieți următoarele numere raționale sub formă de fracții ordinare ireductibile:
a) 0, 24; b) 2,8; c) 15, 625; d) 1,16 ;
e) 0, 3 ; f) 1, 24 ; g) 2,1 3 ; h) 0, 09 ;
i) a, bc ; j) a, bc ; k) 3,33 6 ; l) a, b c .
7 5 9 11 5 17 44 42 ½
7. Se consideră mulțimea A ® ; ; ; ; 1 ; 2 ; ; ¾.
¯ 2 3 4 6 8 10 72 27 ¿
a) Determinați mulțimea
B ^ x A | x se poate scrie ca fractie zecimală finită` .
b) Determinați mulțimea
C ^ x A | x se poate scrie ca fractie zecimală periodică` .
8. Determinați valorile numărului n pentru fiecare din situațiile:
14 25
a) n și ; b) n și ;
n n
10 30
c) n și ; d) n , n 10 și \ ;
6n n
103
aaa
9. Arătați 0că numărul rațional se scrie sub formă de fracție zecimală finită, oricare ar fi cifra a , în
375
baza 10 .
n n 1 n n 1 n 2
10. Arătați că numerele și sunt numere naturale, oricare ar fi n , număr
2 6
natural.
89
11. Pentru numărul rațional :
440
a) scrieți fracția zecimală corespunzătoare;
b) determinați a 20-a zecimală a acestei fracții;
c) calculați suma primelor 20 de zecimale ale fracției.
4.3. Reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor.

Opusul și modulul unui număr rațional.
Compararea și ordonarea numerelor raționale
7
1. Să reprezentăm pe axa numerelor numărul raţional . Alegem convenabil unitatea de măsură (um),
3
, se împarte în 3 părţi egale şi se iau în considerare, 7 asemenea părţi:
c A
–3 A –2 O 2
7 –1 0 1 7

3 3
7
Pentru a reprezenta numărul raţional procedăm exact la fel, numai că acest număr raţional fiind
3
negativ, ca şi în cazul unui număr întreg, va fi desenat pe axă, la stânga originii. Numărului 0 îi
7
corespunde punctul O, care este originea axei numerelor. Pe axa numerelor, numărului îi
3
7
corespunde punctul A, iar numărului îi corespunde punctul Ac. Prin urmare, coordonatele
3
7 7 § 7· §7· 7
punctelor Ac, O și A sunt , 0 și . Se scrie Ac ¨ ¸ , O(0) și A ¨ ¸ .Atunci OA = OAc= um,
3 3 © 3¹ ©3¹ 3
7 7
iar despre numerele raționale și se spune că sunt numere raționale opuse.
3 3
Dacă notăm cu x un număr rațional oarecare și cu P punctul corespunzător acestuia pe axa numerelor,
atunci modulul numărului rațional x este distanța OP. Notăm x = OP.
7 7 7 7
Exemplu: = OAc= și = OA= . Prin urmare, două numere raționale opuse au același modul.
3 3 3 3
Pentru un număr rațional oarecare notat cu x, opusul acestuia se notează cu –x. De asemenea, rezultă
că opusul numărului rațional –x, este numărul rațional x, adică, ( x) x .
104
3 5
2. Luând ca unitate de măsură un segment cu lungimea de 4 cm reprezentaţi pe axă numerele: ; ;–
8 8
1 1 3
0,75; +0,25; ; ; ; – 0,125.
4 2 4
3 5 2 7 1
3. a) Scrieţi modulul următoarelor numerele raţionale: ; ; ; ; ; -3,1(3).
4 13 17 19 5
2 1 5
b) Scrieţi opusul următoarelor numerele raţionale: –0,1(3); ; ; ; 3,(6); 0,75; –1,7.
7 3 11
m m
Cum orice număr raţional se poate scrie sub forma sau , unde m , n și n z 0 , definim
n n
mulţimea numerelor raţionale negative, notată cu și mulţimea numerelor raţionale pozitive, notată
m ½ m ½
cu . Vom scrie: ® | m * , n * ¾ ; ® | m * , n * ¾ . Deci: ^0` .
¯ n ¿ ¯n ¿
x Opusul unui număr rațional x, este numărul rațional –x. Opusul numărului rațional –x este numărul
rațional x, adică, ( x) x .
x Numerele raționale se pot reprezenta pe axa
numerelor.
- pe axa numerelor, oricărui număr rațional x i se asociază un punct P. Spunem că punctul P are
coordonata x și scriem P(x);
- distanța de la punctul P la originea axei se numește modulul numărului rațional sau valoarea absolută
a numărului rațional x și notăm x OP , respectiv, distanța de la punctul Pc la originea axei se
numește modulul numărului rațional –x sau valoarea absolută a numărului rațional –x și notăm
x OPc . Cum OP OPc , rezultă x x
x Mulţimea numerelor raţionale negative se notează cu , iar mulţimea numerelor raţionale pozitive
se notează cu .
m *½ m *½
® | m , n ¾ ; ® | m , n ¾ ; ^0`
* *
.
¯ n ¿ ¯n ¿
x Pe mulțimea numerelor raționale se definesc relațiile < , >, d , t care permit compararea și ordonarea
acestor numere:
dintre două numere raționale cel mai mic este reprezentat pe axa numerelor în stânga;
două numere raționale, pozitive, x și y, se compară după regulile învățate în clasa a V-a;
pentru două numere raționale negative, x și y, x y , dacă și numai dacă x ! y ;
oricare ar fi două numere raționale, x și y, avem: x y sau x y sau x ! y .
x Prin relația de ordine x d y înțelegem x y sau x y și are următoarele proprietăți:
este reflexivă: oricare ar fi x , x d x ;
este tranzitivă: oricare ar fi x, y, z , dacă x d y și y d z atunci x d z ;
este antisimetrică: oricare ar fi x, y , dacă x d y și y d x atunci x y .
105
1 1 1
4. a) Reprezentaţi pe o axă a numerelor, numerele raţionale: 1; –1,5; ; ; –0,(6); .
3 2 6
b) Scrieți numerele de la subpunctul a) în ordine crescătoare.
5. Copiați, înlocuind caseta alăturată cu (A) dacă afirmația este adevărată și cu (F) dacă afirmația este falsă:
a) 2 * b) 0 * c) 0 * d) 7 *
1 7 9 3
e) * f) *

g) * h) *
2 3 7 4
i) 1,7 * j) 1,(3) *
k) 2,1(2) * e) 1,(4) *
2. Segmentul cu lungimea de 4 cm, care este unitatea de măsură, îl împărțim în 8 păți egale. Prin urmare
1 3 3 5 5 75 3 6
unitatea fracționară este . Deoarece: ; ; –0,75 ; +0,25
8 8 8 8 8 100 4 8
25 1 2 1 2 1 4 3 6 125 1
; ; ; ; –0,125 , rezultă următoarea reprezentare grafică :
100 4 8 4 8 2 8 4 8 1000 8
3 3 5 5 5 2 2 7 7 7 1 1
3. a) ; ; ; ; ; –3,1(3) 3,1(3)
4 4 13 13 13 17 17 19 19 19 5 5
b) 2 1 5
Numărul –0,1(3) 3,(6); 0,75 –1,7.
7 3 11
2 1 5
Opusul numărului 0,1(3) –3,(6); –0,75 1,7.
7 3 11
5 6 1 3 1 2 1 3 2 4 8
4. Deoarece 0,8(3) ; 1 ; 0,5 ; ; ; 0, (6) și 1, (3) vom
6 6 2 6 3 6 2 6 3 6 6
alege ca unitate de măsură un segment cu lungimea de 3 cm pe care îl împărțim în șase părți egale. Prin
1
urmare unitatea fracționară este . Rezultă următoarea reprezentare grafică :
6
5. a) 2 (A) b) 0 (F) c) 0 (F) d) 7 (A)
106
1 7 9 3
e) (A) f) (A) g)
(F) h)
(F) i) 1,7 (A) j) 1,(3) (A)
2 3 7 4
k) 2,1(2) (A) l) 1,(4) (F) .
1. Se consideră mulțimile A ^4, 0, 2` și B ^2, 1, 0, 4` .

a ½
a) Determinați mulțimea C ® | a A si b B ¾ .
¯b ¿
b) Determinați numărul elementelor mulțimilor C și C .
2. Reprezentați pe axa numerelor punctele care au coordonatele:
7
a) 2; 0,5; , 1, 25; 1, 3 ; c) 10; 20; 5; 7,5 .
4
b) 0,1; 0, 2; 0, 3 ; 1,1; 1; 0 ;
3. Precizați coordonatele punctelor B, C , D, P , din figura alăturată, știind că punctul O este originea axei
de coordonate iar punctul A are abscisa 1 .
4. Reprezentați pe axa numerelor, cu unitatea de măsură 1cm , punctele A( 1) și B ( 3) . Pe segmentul
AB , reprezentați punctele M , N , P , astfel ca AM { MN { NP { PB . Scrieți apoi, coordonatele
punctelor M , N respectiv P .
5. Enumerați numerele întregi care au proprietatea:
a) Au valoarea absolută egală cu 2 .
b) Au modulul mai mic decât 3 .
c) Au valoarea absolută cuprinsă între 2 și 5 .
6. Completați spațiile libere astfel încât să aibă loc egalitățile:
a) 7 ... ; b) 1, 76 ... ; c) 2, 0 4 ... ;
1 8 0 ...
d) 3 ... ; e) ... ; f) ;
5 4
g) a b ... cu a, b ; h) a 1 ... cu a ; i) a ... cu a .
7. Comparați numerele și completați spațiile libere cu unul dintre simbolurile , !, , astfel ca afirmațiile
să fie adevărate.
1 3 4 7 1
a) ... ; b) ... ; c) ...0 ;
6 19 9 6 8
8 11 9 18 4
d) ... ; e) ... ; f) ... 6 ;
3 4 2 4 2
4 5
g) ... ;
1 1
h) 2 ... 3 ;
i) 0... 22 .
3 4 3 2
1 100
8. a) Scrieți în ordine crescătoare numerele: 2, 4; 3, 2; 3,8; 1, 3 ; 0; 4 ; .
2 20
107
b)Scrieți în ordine descrescătoare numerele: 2,13; 2,31; 3,12; 1, 32; 3, 21; 1, 23 .
9. Determinați numerele întregi n pentru care au loc inegalitățile:
1 1 1 7 n 22
a) ; b) ;
5 n 2 2 2 4
1 n2 3 8 2 n 1
c) ; d) 1, 6 .
3 6 2 9 18
10. Comparați numerele raționale și completați spațiile libere cu unul dintre simbolurile , !, , astfel
ca afirmațiile să fie adevărate.
a) 8,12...8, 21 ; b) 2, 73... 2, 7 ; c) 6, 7...6, 71 ;
59 61
d) 1, 2 5 ... 1, 25 ; e) 2, 4344...2, 43 ; f) ... .
17 19
11. Scrieți trei numere raționale cuprinse între 7, 7 și 7, 7 .
12. Pentru fiecare dintre numerele raționale următoare, găsiți două numere întregi consecutive, unul mai
mic și altul mai mare decât numărul dat.
1 2
a) 2 ; b) 3 ; c) 101, 02 ;
7 5
707 63 62 61 60
d) 13,14 ; e) ; f) .
31 36
2n 7
13. Se consideră numărul rațional a , n .
6
69
a) Determinați cel mai mic număr natural n pentru care a ! .
18
b) Determinați cel mai mare număr natural n pentru care a 2 .
14. Se consideră numerele întregi a și b , cu proprietățile a d 2 și b 6.
a) Determinați toate valorile numerelor întregi a și b , descrise mai sus.
a
b) Scrieți toate numerele raționale de forma , apoi ordonați-le crescător.
b
1
15. Stabiliți care dintre numerele x respectiv este mai mare, pentru fiecare din situațiile:
x
a) x ; b) x .
4.4. Adunarea și scăderea numerelor raționale. Proprietăți
1. Adunarea numerelor raționale reprezentate sub formă de fracții ordinare, se reduce la operații cu numere
întregi. Astfel:
m p
Suma a două numere raţionale și , unde m, n, p, q sunt numere întregi n z 0 și , este un
n q pz0
m p m p mq np
număr raţional, notat + , care se poate obţine astfel: + = . Este evident, că mq + np și
n q n q nq
nq sunt numere întregi și nq z 0 .
108
Exemple:
6 23 46 6 24 30
+ = = = ;
3 43 12 12
2 § 2·

6
+ =
2
+ =
6 2 3 4 6 = 6 24 = 18 ;
4 ¨© 4 ¸¹ 3 4 3 43 12 12
2 § 6· 2 § 6 · 2 3 4 ( 6) 6 24 18 18
+ ¨ ¸ = + ¨ ¸ = = = = ;
4 © 3¹ 4 © 3 ¹ 43 12 12 12
§ 2· § 6· 2 § 6 ·
2 3 4 = 6 24 = 30 = 30 ;
6
¨ ¸ + ¨ ¸ = 4 + ¨ ¸ =
© 4¹ © 3¹ © 3 ¹ 43 12 12 12
2
+
6
=
2 3 4 6 = 6 24 = 30 .
4 3 43 12 12
Operaţia prin care se obţine suma a două numere raţionale se numeşte adunarea numerelor raţionale.
Numerele care se adună se numesc termenii sumei.
Deoarece adunarea numerelor raţionale se reduce la operaţii cu numere întregi, pentru a aduna două
numere raţionale procedăm astfel:
1) scriem cele două numere raţionale sub formă de fracţii ordinare, precedate sau nu de semnul – ,
numărătorii și numitorii, fiind numere naturale;
m m
2) fracţiile ordinare precedate de semnul – , de forma , se vor scrie sub forma ;
n n
3) dacă este posibil, simplificăm fracţiile ordinare;
4) aducem fracțiile la acelaşi numitor;
5) numitorul sumei va fi numitorul comun, iar numărătorul sumei este suma numărătorilor.
Exemplu:
1) scriem cele două numere raţionale sub formă de fracţii ordinare
§ 4 · § 14 · precedate sau nu de semnul – și cu numărătorii și numitorii numere
¨ ¸¨ ¸ 14 14

© ¹ ©
6 4 ¹ naturale
4 4
și ;
6 6 4 4
§ 4 · 14 4 4
¨ ¸ 2) fracția ordinară o scriem sub forma ;
© 6¹ 4 6 6
2 7 4
(2
2 14
(2
7
3) simplificăm fracțiile ordinare: și ;
3 2 6 3 4 2
2 7
4) aducem la același numitor;
3 2
4 21 5) scriem numitorul comun, iar la numărător scriem suma

6 6 numărătorilor;
4 21 17 § 4 · § 14 · 17
Deci ¨ ¸ ¨ ¸ .
6 6 © 6 ¹ © 4 ¹ 6
2. Dacă termenii unei sume sunt numere raționale, reprezentate prin fracţii zecimale finite, precedate sau
nu de semnul – , procedăm exact ca în cazul numerelor întregi: operaţiile le se fac între modulele celor
două numere raţionale, iar semnul se stabilește după regulile cunoscute de la numere întregi, după cum
numerele au sau nu același semn.
Exemple – dacă numerele au acelaşi semn, suma va avea semnul
(–2,7) + (–1,4) = –(2,7 + 1,4) = –4,1; lor;
5,25 + 6,75 = 12; – dacă numerele au semne diferite, suma va avea semnul
numărului care are modul mai mare.
109
(–2,3) + 3 = 3 – 2,3 = 0,7;
(–3,1) + 2,9 = –(3,1 –2,9) = –0,2.
3. Dacă termenii unei sume sunt numere raționale, reprezentate prin fracţii zecimale finite sau prin fracţii
ordinare, procedăm la scrierea lor fie numai sub formă de fracţii ordinare, fie numai sub formă de fracţii
zecimale (precedate sau nu de semnul –). Opţiunea pentru una din forme este în funcţie de dificultatea
efectuării calculelor şi de experienţa celui care efectuează calculele.
§ 3·
Exemplu: ¨ ¸ + 0,5 = (–1,5) + 0,5 = –(1,5 – 0,5) = –1.
© 2¹
4. Dacă cel puțin unul dintre termenii unei sume este un număr rațional, reprezentat printr-o fracție
zecimală periodică, este obligatoriu să reprezentăm numerele raționale prin fracții raționale.
Exemplu:
§ 2· 2 18 2 2 2 24 2 11 7 24 = 22 168 = 146 .
¨ ¸ + 2,(18) = 7 + 2 99 = 7 + 2 11 = 7 + 11 =
© 7¹ 77 77 77
5. Pe mulţimea a numerelor raţionale, se defineşte diferența a două numere raționale: pentru a se obţine
diferenţa dintre numărul raţional a şi numărul raţional b se efectuează suma numărului a cu opusul
numărului b , adică: a b a (b)
Operația prin care se obține diferența a două numere raționale se numește scăderea numerelor raționale.
Regulile de calcul rămân acelaşi ca la adunare.
Exemple:
3 5 3 5 7)
3 5
2)
21 10 21 10 11 11
– = + = + = + = = = ;
2 7 2 7 2 7 14 14 14 14 14
§ 5 · § · §
22 5 · § 22 · § 5 · 22 5 22 5 3 22 4 15 88 15 88
¨ ¸ – ¨ ¸ = ¨ ¸ – ¨ ¸ = ¨ ¸ + 3 = 4 + 3 = +
3 4
= + =
© 4 ¹ © 3 ¹ © 4 ¹ © 3 ¹ © 4¹ 43 12 12 12
73 1
= =6 .
12 12
x Pe mulţimea , a numerelor raţionale, se defineşte suma a două numere raționale

x Suma a două numere raţionale a și b este un număr raţional, notat a + b. Numerele a și b se numesc
termenii sumei. Termenii unei sume de pot fi reprezentați prin fracții ordinare sau fracții zecimale.
x Operaţia prin care se obţine suma a două numere raţionale se numeşte adunarea numerelor raţionale.
x Pe mulţimea , a numerelor raţionale, se defineşte diferența a două numere raționale: pentru a se
obţine diferenţa dintre numărul raţional a şi numărul raţional b se efectuează suma numărului a cu
opusul numărului b , adică: a b a (b)
x Operația prin care se obține diferența a două numere raționale se numește scăderea numerelor
raționale.
x Deoarece adunarea și scăderea numerelor raţionale se reduc la operaţii cu numere întregi,
proprietățile adunării numerelor raţionale sunt similare proprietăților adunării numerelor întregi:
1) Adunarea numerelor raţionale este asociativă:
(a + b) + c = a + (b + c), oricare ar fi numerele raţionale a, b şi c.
2) Numărul raţional 0 este element neutru la adunarea numerelor raţionale:
a + 0 = 0 + a = a, oricare ar fi numărul raţional a.
3) Orice număr raţional a are un opus notat –a .
x a + (–a) = (–a) + a = 0, oricare ar fi numărul raţional a.

x Opusul numărului rațional –a este numărul rațional a, adică – (–a) = a.
110
x Adunarea numerelor raţionale este comutativă:
x a + b = b + a, oricare ar fi numerele raţionale a şi b
x Definiția opusului unui număr rațional, definiția diferenței a două numere raționale și proprietatea de
asociativitate permit simplificarea scrierii prin eliminarea unor paranteze:
– (– a)=a (a + b) + c = a + b + c
a – b = a + (– b) a + (b + c) = a + b + c
x Dacă o paranteză este precedată de semnul + se renunţă la paranteză prin scrierea termenilor din
interiorul parantezei cu semnele lor, iar dacă este precedată de semnul – se renunţă la paranteză prin
scrierea termenilor din interiorul parantezei cu semne schimbate.
xUtile în calcule sunt şi următoarele proprietăţi:
1) dacă a = b, atunci a + c = b + c;
2) dacă a + c = b + c, atunci a = b (reducerea lui c);
3) dacă a = b şi c = d, atunci a + c = b + d.
Aceste proprietăţi se denumesc astfel: adunarea unui termen la o egalitatea, reducerea unui termen
dintr-o egalitatea respectiv adunarea a două egalităţi.
1. Simplificați scrierea prin renunțarea la paranteze:

ª1 º § 1· 1 ª 1 º § 1· ª1 º ª 1 º
a) « 5 » – ¨ ¸ ; b) – « 3 » ; c) ¨ ¸ – « 5 » – « 3 » .
© 4¹
ª1 2 º
2. Simplificați scrierea și apoi calculați: (–0,5) – « §¨ ·¸ §¨ ·¸ » .
1 2
¬ 3 © 4 3 ¹ © 4 ¹¼
1 1 1 1 1 1 1
1. a) 5 ; b) 3 ; c) 5 3 .
3 2 5 5 4 3 5
(2
ª 1 § 1 2 · § 2 ·º §1 1 2 2· 1 1 1 2 2
2. (–0,5) – « ¨ ¸ ¨ ¸ » = 0,5 ¨ ¸
© ¹ © ¹ ©3 4 3 4¹ 2 3 4 3 4
1 1 1 2 1 1 1 7
.
2 2 3 3 4 3 4 12
1. Scrieți sub formă de fracții ordinare cu același numitor: 0, 2;1,15; 2, 3 ;3,1 6 .

1 1 1 1 1 31
2. Stabiliți care dintre următoarele numere sunt naturale: a , b ,
2 3 6 12 18 36
1 11 111 17 13 25 11
c , d ,e .
20 25 50 30 45 24 18
1 7 31 54 ½
3. Fie A ® ,1, , , ¾ . Determinați suma elementelor mulțimii A \ .
¯12 6 18 27 ¿
111
4. Efectuați calculele:
3 2 7 § 2· 1 § 31 ·
a) ; b) ¨ ¸ ; c) ¨ ¸ ;
8 8 9 © 9¹ 10 © 10 ¹
1 § 3· 1 § 3· 1 § 5· § 7 ·
d) ¨ ¸ ; e) ¨ ¸ ; f) ¨ ¸ ¨ ¸ ;
2 © 4¹ 4 © 8¹ 3 © 6 ¹ © 18 ¹
1
g) 0, 75 1, 25 ; h) 2, 6 1, 4 ; i) 0,125 ;
4
§ 1· 3 2 0
j) 0,6 ¨ ¸ 1, 25 ; k) 0, 25 1 ; l) 0,125 .
© 5¹ 8 8 15
5. Efectuați calculele următoare și enumerați literele care le identifică pe cele la care ați obținut ca rezultat
un număr rațional negativ.
§ 5· 7 § 5·
a) 1 ¨ ¸ ; b) ¨ ¸ ;
© 9 ¹ 2 © 7¹
1 § 1· 5 § 7 · § 1·
c) 4 ¨ 4 ¸ ; d) ¨ ¸¨ ¸ ;
5 © 15 ¹ 18 © 12 ¹ © 9 ¹
1 § 3 · § 7 · § 19 · 7 ª 5 § 7 ·º
e) ¨ ¸ ¨ ¸ ¨ ¸ ; f) 1 « ¨ ¸ » ;
5 © 10 ¹ © 15 ¹ © 20 ¹ 12 ¬ 8 © 24 ¹ ¼
8 § 72 · § 1 · § 5 · 100
g) 0,3 ¨ ¸ 1, 0 3 ; h) 4, 2 ¨ 4 ¸ ¨ 3 ¸ .
5 © 60 ¹ © 9 ¹ © 6 ¹ 27
6. Pentru fiecare din situațiile următoare, calculați suma a b c în două moduri, folosind asociativitatea
adunării numerelor raționale, adică:
a b c a b c , oricare ar fi numerele raționale a, b, c .
9 7 13 1 2 3
a) a ;b ;c ; b) a 1 ; b 2 ; c 3 .
4 6 12 2 3 4
7. Calculați suma dintre numărul x și opusul numărului y , pentru fiecare din situațiile:
3 11 3 3
a) x și y 0.2 ; x și y 1, 25 ; x 1 2 și y 4 1 ;
4 9 4 2
b) x 1, 2 2,3 3, 4 ... 7,8 și y 1, 2 2, 3 ... 7, 8 .
8. După efectuarea calculelor necesare, scrieți în ordine crescătoare numerele a , b și c :
2 2 5 § 3· 13 § 11 · § 37 ·
a 0 1 1 , b 1 ¨ 2 ¸ , c ¨ ¸¨ ¸.
3 3 3 © 5¹ 27 © 24 ¹ © 54 ¹
9. Completați căsuțele libere din imaginea a
alăturată respectând următoarea regulă: suma
a două numere vecine, situate într-o aceeași
linie (în același rând), se completează în
căsuța de deasupra acestora. Aflați numărul a 1 1 1 1 1
, efectuând toate calculele necesare.
2 3 4 3 2
10. Completați în căsuța alăturată fiecărui enunț litera A , dacă afirmația este adevărată și litera F , dacă
afirmația este falsă:
1 § 1· 1 1
a) 5 5 ¨ ¸ ; b) 2 8 8 2 ;
3 © 3¹ 3 2
112
ª§ 1 · § 1 · § 1 · º § 3· § 2·
c) 1 «¨ ¸ ¨ ¸ ¨ ¸ » 6 ¨ ¸ ¨ ¸ 1 .
¬© 2 ¹ © 3 ¹ © 6 ¹ ¼ © 1¹ © 1¹
11. Determinați cel mai mic număr natural nenul a , pentru care suma
§ a· a § a· a
S a ¨ ¸ ¨ ¸ este număr natural.
© 2 ¹ 3 © 5 ¹ 2 35
1 ª 1 § 1 ·º 5 § 7 · ª§ 10 11 2 · § 13 10 1 · º
a) « ¨ ¸ » ; b) ¨ ¸ «¨ ¸ ¨ ¸ » ;
2 ¬ 4 © 8 ¹¼ 6 © 2 ¹ ¬© 3 6 5 ¹ © 5 3 2 ¹ ¼
1 ª 1 § 1 ·º 19 ª § 37 · º § 5 · ½
c) « ¨ ¸ » ; d) ® «0, 4 ¨ ¸ » ¨ ¸ ¾ .
3 ¬ 6 © 9 ¹¼ 36 ¯ ¬ © 24 ¹ ¼ © 18 ¹ ¿
§ 5· 11 § 37 · § 112 · § 346 ·
a) 1,8 3 ¨ 5, 2 ¸ ¬ª 0, 41 6 2 ¼º ; c) ¨ ¸¨ ¸¨ ¸;
© 6¹ 101 © 110 ¹ © 101 ¹ © 220 ¹
13 ª§ 11 · § 1 · º 7 ª§ 24 · § 3 · º ª § 16 · 189 º
b) «¨ ¸ ¨ ¸ » ; d) «¨ ¸ ¨ 1 ¸ » « 1 ¨ ¸ ».
24 ¬© 36 ¹ © 48 ¹ ¼ 40 ¬© 35 ¹ © 14 ¹ ¼ ¬ © 15 ¹ 45 ¼
14. Determinați cea mai mică valoare a numărului natural n , pentru care suma
1 1 1 n
S ... este un număr prim.
1 2 2 3 9 10 10
2 § 5· 4 § 70 · 9 § 3·
a) ¨ ¸ ; b) ¨ ¸ ; c) ¨ ¸ ;
7 © 7¹ 3 © 3 ¹ 4 © 4¹
1 § 1· 2 § 7· 5 § 1·
d) ¨ ¸ ; e) ¨ ¸ ; f) ¨ ¸;
3 © 6¹ 5 © 10 ¹ 12 © 6 ¹
g)
1 § 9·
¨ ¸ ;
h) 4,5 4,5 3 ; i) 7, 7 2,8 9 .
24 © 8 ¹
16. Calculați diferența dintre numărul x și opusul numărului y , pentru fiecare din situațiile:
7 2 2
a) x și y 1, 2 ; b) x și y este opusul numărului ;
5 3 3
1 2 3 5 2 § 1 ·
c) x și y ; d) x și y ¨ ¸ .
2 3 4 6 3 © 3 ¹
17. Determinați numărul rațional care corespunde descrierii, pentru fiecare situație:
7 7 § 5 ·
a) este cu 3 mai mic decât ; b) este opusul numărului ¨ ¸ ;
2 3 © 3 ¹
11 4 7
c) este cu mai mic decât 2 ; d) adunat cu dă suma .
3 15 30
18. Efectuați calculele următoare și enumerați literele care le identifică pe cele la care ați obținut ca
rezultat un număr rațional negativ.
1 § 1· § 1· 5 § 11 3 ·
a) ¨ ¸ ¨ ¸ ; b) 1 ¨ ¸ ;
2 © 4¹ © 8¹ 7 © 14 28 ¹
113
7 § 11 · 16
c) ¨ ¸ 0, 25 ; d) 0 1, 2 ;
18 © 12 ¹ 5
§1 3 2· 1 §4 7 ·
e) 5 ¨ ¸ ; f) ¨ ¸;
© 11 22 33 ¹ 5 © 13 65 ¹
5 § 2· 5 1 § 3 1·
g) 3, 5 ¨ 1,1 6 ¸ ; h) 4 ¨ ¸ .
9 © 3¹ 7 14 © 56 8 ¹
19. Efectuați calculele următoare în două moduri. Identificați varianta avantajoasă, pentru fiecare.
§ 4 · §1 · §1 · § 6 ·
a) ¨ 1,9 ¸ ¨ 0,9 ¸ ; b) ¨ 0,3 ¸ ¨ 0, 7 ¸ ;
© 15 ¹ © 15 ¹ ©7 ¹ © 7 ¹
§1 1 1· § 5· § 3·
c) 10 ¨ ¸ ; d) 0,19 ¨ 1,19 ¸ ¨ ¸ ;
©2 3 6¹ © 4¹ © 4¹
§ 4· § 9· §3 1· § 1 79 ·
e) 2,15 ¨ ¸ 0,85 ¨ ¸ ; f) ¨ 0, 2 2 ¸ ¨ 0, 6 ¸ .
© 13 ¹ © 13 ¹ © 5 10 ¹ © 5 10 ¹
20. Andreea, Mihaela și Ana sunt trei prietene. Andreea are înălțimea de 171cm , Mihaela este mai înaltă
decât Andreea cu 0, 06 m iar Ana este mai scundă decât Mihaela cu 1, 4 dm . Cu căt este mai înaltă
Andreea decât Ana?
21. Mara își cumpără un penar, un caiet și un stilou. Penarul costă 18, 5lei , un caiet costă cu 14,9lei mai
puțin iar un stilou costă cu 6, 4lei mai mult decât caietul și penarul, împreună. Care este suma pe care
o va plăti Mara pe cele trei obiecte?
22. Determinați numărul ab , pentru fiecare din situațiile următoare, știind că egalitățile sunt adevărate:
43 1
a) 4,5 a, b ; b) b, a 2 0, 625 .
5 8
23. Scrieți în ordine crescătoare numerele x, y, z , date prin:
1 8 5
x 3 32 23 ; y 1, 6 1,1 6 ; z 1, 2 2,3 12,3 3, 2 2,1 .
2 9 9
24. Comparați numerele raționale și completați spațiile libere cu unul dintre simbolurile , !, , astfel
ca afirmațiile să fie adevărate.
1 ª § 1 ·º § 7 · 7
a) 3 ... « 3 ¨ ¸ » ; b) ¨ 1, 6 ¸ ... ;
5 ¬ © 5 ¹¼ © 3 ¹ 3
§ 1· § 1·
c) ¨ 2 5 ¸ ... ¨ 2 5 ¸ ; d) 101 1 10 100 1 10 100 101 .
© 3¹ © 2¹
25. Completați căsuțele libere din
1
imaginea alăturată, respectând 2
următoarea regula: 1

Diferența a două numere 3
vecine, situate într-o aceeași 1
d
coloană, se completează în 4
căsuța situată în dreapta 1

acestora. 3
Aflați numărul d , efectuând 1

toate calculele necesare. 2
114
3 4 3 1 § 1 7·
a) ; b) 1 ¨ 2 ¸ 1, 0 6 ;
4 3 20 6 © 8 2¹
6 §1 1 · 7 ª 1 § 1 ·º
c) ¨ ¸ ; d) « 2 ¨ 3 4 ¸ » ;
5 © 2 10 ¹ 8 ¬ 9 © 2 ¹¼
18 § 8 3 · ª 19 º ª 27 º
e) ¨ ¸; f) « 0, 2 5 » « 0,3 1 » .
35 © 15 14 ¹ ¬ 30 ¼ ¬ 5 ¼
4.5. Înmulțirea și împărțirea numerelor raționale.

Proprietăți
1. La fel ca adunarea numerelor raționale, înmulțirea numerelor raționale, reprezentate sub formă de
fracții ordinare, se reduce la operații cu numere întregi. Astfel:
m p
Produsul a două numere raţionale și , unde m, n, p, q sun numere întregi n z 0 și p z 0 , este un
n q
m p m p m p
număr raţional, notat , care se obţine astfel: . Este evident că mp și nq sunt numere
n q n q nq
întregi și nq z 0
Exemple:
§ 7· 4 7 4 (7) 4 28 14
= = ; ¨ ¸ ;
© 2¹ 5 2 5 25 10 5
9 § 5· 9 5 1 5 5 5
= = = ; ¨ ¸ ;
4 © 18 ¹ 4 18 4 2 8 8
= = = ; = = = ;
= = = = ; = = = .
Operaţia prin care se obţine produsul a două numere raţionale se numeşte înmulţirea numerelor raţionale.
Cele două numere raţionale care se înmulţesc se numesc factorii produsului.
B. Din definiţia produsului a două numere raţionale rezultă următoarele reguli de calcul:
1) a 0 = 0 a = 0, oricare ar fi numărul raţional a.
Exemple:
0; 0 = 0; 0 = 0; 0 = 0.
2) a (–1) = (–1) a = –a, oricare ar fi numărul raţional a.
115
Exemple:
(–1) = ; (–1) = = ; (–1) = = = ;
(–1)2,3 = –2,3; 4,(7)(–1) = – 4,7.
Regula semnelor:
3) (–a)b = a (–b) = –ab; (–a)(–b) = a b. oricare ar fi numerele raţionale a şi b
Exemple:
§ 3· 8 38 4 § 5 · § 14 · 5 14 2 3 § 7· 7
¨ ¸ ; ¨ ¸¨ ¸ ; 1,5 ¬ª2, 3¼º ¨ ¸ 3,5 .
© 2¹ 9 29 3 © 7 ¹ © 15 ¹ 7 15 3 2 © 3¹ 2
4. Înmulțirea numerelor raționale are aceleași proprietăți ca și înmulțirea numerelor întregi: este asociativă;
numărul rațional 1 este element neutru la înmulțire; este comutativă ; este distributivă față de adunare
și scădere. De asemenea relațiile de ordine <, >, d , t au proprietatea de monotonie. În plus, un număr
rațional nenul, notat cu a 1 , care proprietatea că a 1 a 1 se numește inversul numărului rațional
nenul, a. Deoarece înmulțirea numerelor raționale este comutativă, rezultă că a a 1 a 1 a 1 .
m
Exemplu: Inversul numărului rațional nenul reprezentat de fracția ordinară este numărul rațional
n
1
n n m §m· n m
nenul deoarece 1 . Așadar ¨ ¸ (citim „inversul numărului rațional este numărul
m m n ©n¹ m n
n m n
rațional egal cu ” sau „ la minus 1 este egal cu ”)
m n m
1
1 1 §m· 1 n
Inversul unui număr rațional nenul, a este numărul rațional . Așadar, a 1 și ¨ ¸ .
a a ©n¹ m m
n
Exemple:
= ; = ; = = = = 0,8(3);
= = = = = = –0,(857142);
= = = 1; = = = - 1.
5. Noţiunea de„invers al unui număr raţional” permite definirea câtului a două numere raţionale, a
operaţiei de împărţire şi a raportului a două numere raţionale:
a
Câtul dintre numărul raţional a şi numărul raţional b z 0 , notat a : b sau este produsul lui a cu
b
a
inversul lui: a : b a b 1 .
b
Numărul raţional a se numeşte deîmpărţit, iar numărul raţional b se numeşte împărţitor.
116
Operaţia prin care se obţine câtul a două numere raţionale se numeşte împărţirea numerelor raţionale.
Cele două numere raţionale se numesc factorii împărţirii (deîmpărţitul şi împărţitorul).Câtul a două
a
numere raţionale a şi b, b 0 , scris sub forma , se numeşte raport de numere raţionale.
b
Exemple:
1 (2
1 3 1 3 1 4 1 4 2
: = = = = ;
2 4 2 4 2 3 23 3
2 2 5 5
(–2) : (–3) = = ; (–5) : 4 = = ;
3 3 4 4
1 1 3 3 3 1 3 3
(–3):4 = (–3) 4 = (–3) = ; : (–1) = 1 = (–1) = .
4 4 2 2 2 2
Operaţia prin care se obţine produsul a două numere raţionale se numeşte înmulţirea numerelor
raţionale. Cele două numere raţionale, care se înmulţesc, se numesc factorii produsului.
Operaţiaprin care se obţine câtul a două numere raţionale se numeşte împărţirea numerelor
raţionale. Cele două numere raţionale se numesc factorii împărţirii (deîmpărţitul şi împărţitorul).
1
m p mp m n

( n 0 și q 0 );
( m 0 și n 0 );
n q nq n
m
a
a :b

a b 1 ( b 0 );
b
Înmulțirea numerelor raționale are următoarele proprietăți: este asociativă; numărul rțional 1 este
element neutru la înmuțire; este comutativă; este distributivă față de adunarea și scăderea
numerelor raționale.
Dacă a, b și c sunt numere raționale, aceste proprietăți se reformulează astfel:
asociativitate (ab)c = a(bc)
numărul 1 este element neutru pentru înmulțire 1a= a1=a
comutativitate a b = ba
a(b+c) = ab+ac
distributivitate față de adunare și scădere
a(b– c) =a b –ac
Proprietatea de monotonie
Prin înmulțirea unei inegalități cu un număr pozitiv a b c 0 a c a c
se păstrează semnul inegalității
Prin înmulțirea unei inegalități cu un număr negativ, a b c 0 a c b c
semnul inegalității se schimbă.
Observaţii. În calcule sunt utile şi următoarele proprietăţi:Oricare ar fi numerele raţionale a, b, c şi d:
1) dacă a = b, atunci ac = bc(înmulţirea unei egalităţi cu un factor);
2) dacă c 0 şi ac = bc, atunci a = b (simplificarea cu un factor nenul);
3) dacă a = b şi c = d, atunci a c = b d.
117
0, 2 2 15
1. este raportul numerelor raţionale a = 0,2 şi b = 1,5 sau al numerelor a = şi b = . Arătați că
1,5 10 10
a

0,1 3 .
b
2. Calculaţi în două moduri:
3 1 4 2 1 5 1 7 3
a) ; b) ; c) .
5 9 9 3 6 24 7 15 10
(10
a 0, 2 2 15 2 10 2 3 1 4 3 1 3 4
1.

0, 2 :1,5
:

0,1 3 . 2. a) = - =
b 1,5 10 10 10 15 15 5 9 9 5 9 5 9
(9
1 4 1 4 1 3 1 4 3 1 4 3 3 3 3 1
=

; =

;
15 15 15 5 5 9 9 5 9 5 9 59 5
1 1
b) efectuând calculele obținem: ; c) efectuând calculele obținem: .
4 42
1. Efectuați calculele, folosind operația de înmulțire:

7 7 7 ... 7; b) 1 1 ... 1 ; 2 2 2
a)
3 3 3
c) ... .
15 termeni 5
5 5
30 termeni 45 termeni
3 16 2 5
a) ; b) ;
4 9 15 4
7 25 8
c) ; d) 9 ;
5 28 21
3 8 55 34 9
e) 7 ; f) ;
4 31 17 15 22
3 2 11 12 13 14
g) 4 ; h) .
16 9 12 13 14 15
a) 5 1,5 ; b) 0, 25 3, 6 ;
c) 0, 031 1000 ; 1, 25 0, 4 0, 2 ;
20 1 16
d) 0,6 ; e) 2 ;
3 4 27
3 5 10
f) 2,5 ; g) 1,2 2,1 .
46 6 7
118
4. Pentru fiecare din situațiile următoare, calculați produsul a b c în două moduri, folosind
asociativitatea înmulțirii numerelor raționale, adică:
a b c
a b c , oricare ar fi numerele raționale a, b, c .
3 8 5 1 1
a) a
; b
; c
b) a
; b
; c
300 .
4 15 2 10 20
;
5. Folosind valorile de mai jos, verificați distributivitatea înmulțirii față de adunare, adică:
a b c
a b a c , oricare ar fi numerele raționale a, b, c .
2 3 11 4 5 1
a) a
; b
; c
; b) a
, b
, c
.
3 4 4 9 18 6
6. Folosind valorile de mai jos, verificați distributivitatea înmulțirii față de scădere, adică:
a b c
a b a c , oricare ar fi numerele raționale a, b, c .
3 1 2 7 1 3
a) a
, b
, c
; b) a
, b
, c
.
2 6 9 4 21 28
7. Efectuați calculele, folosind ordinea efectuării operațiilor:
2 3 27 1 1
a) ; b) 8 6 ;
9 4 8 7 7
3 5 1 3 1 1 5 1
c) ; d) 1 7 ;
10 9 6 4 8 5 24 5
5 1 1 7 4 1 1 1 1
e) 1 ; f) 1 2 ;
6 12 3 5 49 7 18 9 7
3 14 75 4 1
g) ; h) 0,5 0, 25 13 ;
8 25 28 33 2
1 5 1 5
i) 3, 2 ; j) 23 3 0, 625 1, 2 .
2 27 5 7
8. Identificați factorul comun și efectuați calculele, folosindu-l:
3 1 3 3
a) ; b) 1,5 5,1 1,5 4, 2 1,5 3,3
5 2 2 5 ;
1 1 4 4 1 7 4
c) 1 8,3 1 2,3 ; d) .
3 3 9 9 5 10 9
2 1 27 22
a) 3, 4 ; b) 3 ;
5 10 8 5 17
2 1 18 900
c) 8 4 5 ; d) 1,36 6, 76 .
3 6 17 27
a
10. Determinați numărul natural ab , știind că a, b
13 .
b
11. Completați căsuțele libere din tabelul următor folosind faptul că a 1 este inversul numărului rațional
a:
a 4 2 1
7 10 0,1 2
5 9 4
1
a 1 25 7
0, 2
6 22 3
119
2 5
12. Se consideră mulțimea A
! 2; 4; ; 0, 6 ; ;1; 1" . Scrieți elementele mulțimii
# 3 12 $
B
%a 1 | a ' A& .
20 8 10 25 16 4
a) : ; b) : ; c) : ;
9 3 7 21 27 9
125 100 3 2 36
d) : ; e) 3 : 1 ; f) 24 : ;
12 9 15 25 7
57 1 8
g) : 19 ; h) 2 : 42 ; i) 0 : .
3 10 3
a) 3, 6 :1, 2 ; b) 3,6 :1, 2 ; c) 0,01: 0,1 ;
1
d) 1,5 : ; e) 7, 7 : 6, 6 ; f) 32 : 3, 5 ;
4
1 10 20 1 3
1
g) 5,5 : ; h) : ; i) : .
5 9 63 3 2
15. Efectuați calculele și scrieți rezultatele sub formă de fracții ordinare ireductibile:
1 1 1 5

a) 5 ; b) 3 ; c) 2 ; d) 2 ;
1 1 1 15

10 6 3 4
3 3
1
3, 6 f) 8 ; g) 2 ; 2, 4
e) ; 1 h) .
1,5 0,1 1 3
4 5
16. Scrieți numărul rațional corespunzător descrierii, pentru fiecare din situațiile:
a) este de trei ori mai mic decât 10,5 ;
99
b) este de 4, 5 ori mai mic decât ;
22
c) inversul dublului său este numărul 11, 55 .
11 22 1 50 55
a) : : ; b) : 0, 5 : ;
3 9 6 9 7
7 1 9

c) 6 : 2 : 2 ; 7 49
d) 1 : 9, 75 : .
28 21 27 18 8
120
18. Scrieți num
mărul rațional a , corespunzător descrierii, pentru fiecare din situuațiile:
7 5
a) din a este 140 ; b) din a estte 0, 05 ; c) 30% din jumăătatea lui a este 30 .
8 4
19. Efectuați ccalculele:

4 2 2 5 10
a) : ; b)
b : : ;
9 3 3 9 3
1 50 3 9
c) : 5 5 : ; d : 0, 2 : : 0,5 ;
d)
4 3 5 5
355 3 3 2 1, 2
e) :14 : : 12 ; f)
f : : ;
166 8 5 7 5
5 7 13 13 13
1, 775 : h)
h 14, 4 : : : .
g) 9 20 ; 2 3 12
20. Efectuați îîmpărțirea a : b , unde
1 1
a
iar b
.
1 2 3 ... 2018 1 2 3 ... 2019
4.6.Pu
uterea cu exponent num măr întreg a unui numărr raţional nenul.
Regulii de calcul cu puteri
3)5 ca un produsde numere întreegi.

1. a)Scrieți (
5 4
b)Scrieți 3 3 ca a putere a număru
ului întreg 3 .
c) Scrieți cââtul 713 : 711 ca putere a numărullui întreg 7
7
d) Scrieți ( 5)3 ca o putere cu un singurr exponent.
e) Scrieți prrodusul (2)5 (2)8 ca o putere..
Puterea cuu exponent număr natural a un nui număr raţional nenul se def
efinește la fel ca puterea cu
exponent naatural a unui număr întreg. De exemplu:
e
3
2 2 2 2
1)
; 2) (1,5)) 4
(1,5) (1,5) (1,5) (1,5)) .
3 3 3 3
Se defineștee și puterea cu exponent întreg negativ: dacă a este un numărr rațional nenul și m este un
m
m 1
număr natuural nenul, atunci: a m
a 1 sau a m
, unde, a 1 estee inversul numărului rațional
a
nenul,a.
121
3 3
5 6
Exemple:1) 0,8(3) 3

1, 23
1, 728 ;
6 5
3 3
1 2 3
2)

2
8 .
2 1
Dicționar
Proprietățile puterilor numerelor raționale, cu exponent întreg, sunt analoage = care prezintă
analoage proprietăților puterilor numerelor întregi, cu exponent o analogie, asemănătoare,
natural corespondente.
Pentru orice număr rațional a, nenul și pentru orice număr natural n * 2 , „a la puterea n” este
produsul în care factorul a apare de n ori. Acest produs senotează cu an și avem:
a n
a a a ... a , unde a este baza puterii și n este exponentul puterii.
de n ori
Convenții: a0 = 1; a1 = a; 00 nu se definește.
Dacă a este un număr rațional nenul și m este un număr natural nenul atunci se definește
m
m 1
a m
a 1 sau a m

a
Reguli de calcul cu puteri
Înmulțirea puterilor care Se scrie baza și se adună
1) a m a n
a mn
au aceeași bază exponenții
Împărțirea puterilor Se scrie baza și se scad
2) a : a m
a mn
care au aceeași bază exponenții
Se scrie baza și se înmulțesc
3) Puterea unei puteri a m : a n
a mn
exponenții
n Se ridică fiecare factor al
4) Puterea unui produs a b
a m bn
produsului la puterea respectivă
m
a am Se ridică fiecare factor al câtului
5) Puterea unui cât
,b 0
b b2 la puterea respectivă
2 8 64 4 32 16
1.Scrieţi ca putere a lui numerele: ; ; ; ; .
3 27 729 9 243 81
2 0 3 0
1 1 1 1 2 8 4 32
2.Scrieţi sub formă de putere:a) ; b) .
3 3 3 3 5 125 25 625
2 2 3
2 2 3 4 3
3
1 1
2
1
8
3.Calculaţi:a) ; b) : ; c) : .
3 3
5
5
2
2 2

122
3 6 6 2 2 5 4 4
8 2 64 2 2 4 2 2 32 32 2 16 2 2
1.
;

;

;

;

27 3 729 3 3 9 3 3 243 243 3 81 3 3
2 0 3 1 2 0 3 6
1 1 1 1 1 1
2. a)

b) Fiecare fracție este o putere a numărului
3 3 3 3 3 3
3 2 5 0 3 2
2 8 2 4 2 32 2 2 2 2
rațional și rezultă:
,
,
. Se obține:
5 125 5 25 5 625 5 5 5 5
5 0 3 2 5 10
2 2 2

.
5 5 5
2 2
2 2 2
3
8 3 4 3 3 3 (4 3)2 9
3. a)

; b) :

;
3 3 3 27 5 5 5 25
3
1 1 2 8 1 2 *38 1
1 1 1 1
c) :

.
2 2 2 2 2 2
a) 23 ; b) 1, 22 ; c) 1, 2 ;
2 10
d) 1 .
2 3 4 0
3 1 3 7
e) ; f) 1 ; g) ; h) ;
2 3 4 8
3
1
200
0
1
5 1
i) ; j) l) 5 ;
; k) ; 2
11 199 2
4 4 4 3
2 1 o) 0, 3 ; 1
m) ; n) ; p) 1 .
6 3 4
2. Scrieți următoarele produse, ca puteri de numere raționale:
b) ; c)
1 1
a) ; 3 3 3 1,8 1,8 1,8 ;
2 2 11 11 11
17 1 1 1
d) ; e) ; f) 2, 3 2, 3 2, 3 2, 3
5 3 3 3
3. Efectuați operațiile necesare pentru a scrie rezultatele sub formă de puteri ale unor numere raționale:
2 5
2 2
a) ; b) 1,54 1,53 ;
5 5
3
3 2 320
c) ; d) ;
2 20
2
4 4
4
4
3
1 10 1 8 1 3
e) : ; f) : .
3 3 3 7 7 7
123
4. Efectuați calculele și scrieți rezultatele sub formă de fracție ordinară ireductibilă:
1 2
1 5 3
a) ; b) ; c) 0, 6 ;
2 4
5
4 1
d) 1 ; e) ; f) 36 ;
2
4 2 10 8
3 2 2 4 4
g) 1, 2 ; h) ; i) ;
3 3 3 3
2 0
3 2 3 0
j) 1,5 ; k) 1,5 ; l) 0101 1010 .
2 2
5. Efectuați calculele necesare și stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor următoare. Pentru fiecare,
completați în căsuța alăturată litera A , dacă afirmația este adevărată și litera F , dacă afirmația este
falsă:
2 10 7 3
a) 2 3
22 32 ; 1 1 1
b) :
;
6 6 6
3 3 3 3
c) 3 4
33 43 ; 5 3 5 3
d)
;
2 2 3 2
2 4 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1
e) :
; f) :
;
2 2 2 9 3 3
13 9 2 3 1 2 3 1 23
g) 0, 2 : 0, 2
0, 24 ; h) 7 7 7
7
7 .
6. Comparați numerele și scrieți în spațiile libere unul dintre simbolurile , ,

, astfel ca afirmațiile să
fie adevărate;
10 7
10 7 1 1
a) 2 ... 2 ; b) ... ;
2 2
5 4 5 3
4 4 1 1
c) ... ; d) ... ;
3 3 2 2
4 5
1 1
e) ... ; f) 1,520... 2, 2510 ;
3 3
40 18 5 3
3 9 1 1
g) ... ; h) ... ;
2 4 5 25
2
4 3 1
i) 0,3 ... 0,3 ; j) 0, 04... .
5
1
2
23 35
a) 5 ; b) ;
5 34 26
10 11 3 4
3 3 1 1
c) : : 0,6 ; d) : ;
5 5 6 6
8 3
510 5 2 2 4
e) 4 : 5 ; f) 100 : 0, 42 .
9 3 5 25
124
8. Determinați valorile numărului întreg x pentru care au loc egalitățile:
x 2 x3
x 3 b) 3
27 ; 7
a) 2
64 ; c)
1 .
2
2 1
9. Determinați cifra a , pentru care 2, a
6 .
4
4.7.Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
Ca şi în cazul numerelor întregi, într-un şir de operaţii cu numere raţionale, se efectuează mai întâi
ridicările la putere, apoi înmulţirile şi împărţirile, în ordinea în care apar şi apoi se efectuează adunările şi
scăderile, în ordinea în care apar.
În exerciţiile de calcul cu paranteze, se efectuează calculele din parantezele rotunde, apoi cele din
parantezele pătrate şi apoi calculele din acolade.
Vom avea grijă ca fracțiile rezultate în urma calculelor să fie ireductibile. Dacă o fracție nu este
ireductibilă, atunci prin simplificare, se transformă în fracție ireductibilă.
2 3
5 5 2 3 1 5 108
Exemplu: a= – : – + + :
6 6 3 2 2 6 25
2 3
3 9 5 125 5 5 2 9 1 125 108
1) ridicările la putere: = , = a = – : – + +
2 4 6 216 6 6 3 4 2 216 25
5 2 5 3 5 5 3 9 1 125 108
2)transformarea împărţirii în înmulţire: : = a = – – + +
6 3 6 2 6 6 2 4 2 216 25
(10825
5 3 15 (3 5 125 108 125 108 5 5 5 9 1 5
3) înmulţirile: = = , = = a= – – + +
6 2 12 4 216 25 216 25 2 6 4 4 2 2
(2 (2
5 5 9 1 5 5 14 6
4)adunările, scăderile şi finalizarea calculelor:
a

6 4 4 2 2 6 4 2
1) 3) 6) (2
5 7 3 5 21 18 2 1 1

. Rezultat final: a
.
6 2 1 6 6 3 3
1 1
3 7 7 1
Calculați: : !6 0,25 :1,1(6) "
7 6 # 36 24 $
Deoarece exercițiul propus conține fracții zecimale periodice, este obligatorie transformarea acestora în
(25
25 1 16 1 15 (15 1 7
fracții ordinare: 0,25= = ; 1,1(6)= 1 =1 = 1 = . Rezultă:
100 4 90 90 6 6
1 1 1 1
3 7 7 1 7 7 1 14 3 7
: !6 0,25 :1,1(6) " = : !6 : " =
7 6 # 36 24 $ 3 6 # 4 72 6 $
125
1 1 1
7 7 1 11 6 7 7 1 11 7 7 21 11
= : ! 6 " = : ! 6 " = : !6 " =
3 6 # 4 72 7 $ 3 6 # 4 84 $ 3 6 # 84 $
1 1 1
7 7 32 7 7 6 8 7 7 16 7 7 7 7 7 16
= : !6 " = : ! " = :! " = : =
5 .
3 6 # 84 $ 3 6 # 21 $ 3 6 #7$ 3 6 16 3 6 7
1. Efectuați calculele, ținând cont de ordinea efectuării operațiilor:

2 3 7 1 32 5 5
a) : ; b) : ;
7 4 8 8 3 6 2
8 4 6 13 3 5 5 1 5
c) 2 1 ; d) 2 : : 3 ;
13 11 11 10 5 2 3 3 4
2
5 7 1 6 7 5 9 7 1
e) ; f) 0, 6 : 10 .
12 8 24 5 24 24 32 36
2. Efectuați operațiile:
0 2
5 7 1 6 7 1 1 3
a) ; b) 0 5 : 17 ;
12 8 24 5 3 2 5 34
1 1 2 39 1 8 3
c) : 1 1,52 1,5 ; d) 2 5 ;
4 4 3 20 2 9 2
7 1 1 3 1 1 1 3 1 4
0 2
e) 6 5 : 19 ; f) : 0, 0625
3 2 5 38 2 2 2 2
10 11 1
5 5 3 5 2 2
g) : ; h) 2, 5 : 2, 5 6 :1, 5 4,50 4, 5
3 3 4
11 2 3
9 9 8 8 7 7 2
i) 17 31 ; j) 1 1 1 22 3 : 720 .
2 33 5 5 5
3. Calculați:
1 1 1 1 1 1 1 1
a) raportul numerelor a
și b
.
22 33 44 55 2 3 4 5
2
36 17 65
b) media aritmetică a numerelor , , .
48 34 26
3 8 41 5 11
4. Se consideră numerele raționale a
1 și b
2 21 . Demonstrați că numărul
14 21 42 3 14
2
c
a b este număr natural.
3
5. Se consideră numerele raționale a , b, c , date de:
2
3 9 2
a
0, 2 5 1, 73 1, 4 19, 7 0, 2 ,
2 5
1 1 1 1 1 1
16 + 28 5 2 4 +
2
3 5 15 3 5 15
b
! : 2 " și c
0,13 .
75 #+ 25 3 5 5 $+ 11 1 1 1 1
2 5 10 2 5 10
126
a) Efectuați calculele pentru a scrie numerele a , b, c sub formă de fracții ordinare cu numitorul 200 .
b) Scrieți în ordine crescătoare cele trei numere.
6. Sanda lucrează la matematică cu fratele ei, David, care este în clasa a VI-a. Ea spune: Aș vrea să aflu
1
valoarea numărul rațional a , despre care știu că se obține astfel: suma numerelor 0, 8 și se
4
împarte. la inversul numărului 20,5 , iar rezultatul se înmulțește cu cubul numărului 3 . Care este
numărul căutat?
David trebuie să scrie matematic exercițiul (procedeul) prin care se calculează numărul a , apoi să
efectueze calculele. Transpuneți-vă în situația lui David și găsiți numărul a .
7. Numerele a , b, c sunt numere raționale.
36
a) Dacă a b a c
și b c
12 , calculați numărul a .
25
2
b) Dacă a 2 a b a c
și a b c
2 , calculați b c .
3
c) Dacă a 2 b a 2 c
9 și b c
4 , calculați numărul a .
3
2 5 2
8. Se consideră numărul a
52 1 3 27 0, 185 și mulțimea
3
A
%a; 2 a; 3 a; ...;n a& , n' / .
a) Efectuați calculele necesare și aflați numărul a .
b) Determinați valorile numărului n astfel încât mulțimea A să conțină exact 7 numere întregi.
1 1
9. Pentru a ' , a 0 și a 1 , se consideră numerele raționale: b
, c
a 2 , d
2 .
a a
a) Ordonați crescător numerele a , b, c, d , pentru a
2 .
1
b) Ordonați crescător numerele a , b, c, d , pentru a
.
3
10. Calculați numărul A
16
32 250 250 334 : 9
, scriind rezultatul sub formă de fracție zecimală.
37 2 36 2 35
2 23 2 22 3 21 2 23 3 22
11. Demonstrați că dacă B
: , atunci 2 B este un
3 3 2 3 2
număr natural.
1 n2 n 1 4 m 3 1 p 2 3 p
12. Calculați numărul rațional a
1 1 1 , știind că m, n, p sunt
3 4 6
numere naturale.
4.8.Ecuații. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
1. De multe ori,în activitatea curentă,oamenii soluționează unele probleme practice cu ajutorul

ecuațiilor.
a) Rezolvarea unei ecuații se bazează pe proprietățile ecuațiilor. Enunțați aceste proprietăți.
b) Enunțați etapele de rezolvare ale unei ecuații în mulțimea numerelor întregi.
127
2. Etapele de rezolvare ale unei ecuații în mulțimea numerelor raționale sunt analoage etapelor rezolvării
unei ecuații în mulțimea numerelor întregi.Observați și analizați cu atenție rezolvarea următoarelor
două ecuații:
3 1
(1) 3x + 10
2 – x, x ' (2) x 10
x , x'
2 4
Nr.
crt.
Ecuația (1) Ecuația (2) Etapele rezolvării
3 1 Trecem termenul +10 din membru I în membru II

1) 3x + 10
2 – x x 10
x
2 4 și îi schimbăm semnul. Rezultă ecuația 2)
3 1 Trecem termenul –x din membru II în membru I

2) 3x
2 – x – 10 x
x 10
2 4 și îi schimbăm semnul. Rezultă ecuația 3)
3 1 Efectuăm calculele.
x x
10 Rezultă ecuația 4)
2 4
3x + x
2 – 10
3 3 5
3) 3 x x
4 x x x
1 x
x
2 10
8 2 2 2
1 1 40 39
10

4 4 4
5 39 Împărțim ambii membri ai ecuației prin
4) 4x
– 8 x

2 4 coeficientul termenului liber. Rezultă 5)
39 5
5) x
(– 8):4 x
: Efectuăm calculele.
4 2
39
6) x=-2, x ' x

3,9 , x' Soluția fiecărei ecuații
10
3. O scândură, cu lungimea de 23,6 cm, trebuie tăiată în bucăţi. Lăţimea tăieturii este de 0,4 cm. Din motive
de economisire a materialelor, scândura va fi tăiată de tâmplar, numai dacă prin tăiere se obțin 11 bucăți,
fiecare cu lungimea de 2 cm. Ajutați tâmplarul să decidă dacă taie sau nu, scândura.
Rezolvare: Etapele rezolvării
Notăm cu x numărul bucăților de scândură care ar rezulta în urma 1. stabilirea necunoscutei sau
tăierii a necunoscutelor
lungimea celor x bucăți de scândură, exprimată în centimetri, 2. obţinerea ecuaţiei

este egală cu 2 x ;
cele x bucăți de scândură rezultă în urma a x 1 tăieturi,
fiecare cu lățimea de 0,4 cm;
lungimea scândurii distrusă prin tăiere, transformată în
rumeguș, este egală cu 0, 4 ( x 1) .
Rezultă ecuația: 2 x 0, 4 ( x 1)
23,6
2 x 0, 4 ( x 1)
23,6 10 3. rezolvarea ecuaţiei
20 x 4 ( x 1)
236
20 x 4 x 4
236
24 x
240 x
10 (bucăți de scândură)
Deoarece rezultă numai 10 bucăți, tâmplarul nu va tăia scândura. 4. interpretarea rezultatelor
128
4. În zeci și suute, poate chiar milioane de situuații, la locul lor de muncă,
casierii rezzolvă cea mai simplă ecuațiee în mulțimea numerelor
raționale. E
Este vorba despre ecuația x a
b , unde a și b sunt numere
raționale pozitive, reprezentate prin fracțiii zecimale finite. Cel care
rezolvă ecuuația este un casier, iar cel carre verifică soluția, sau are
obligația dee a verifica soluția, este persoaana care plătește o sumă de
bani la casiierie.
Societățile comerciale au în dotare insstrumente electronice care
stabilesc cuu mare precizie cantitățile cump părate și suma caretrebuie plătittă de cumpărător, indiferent
de natura cumpărăturilor. Printr-un bon fiscal, cumpărătorul este iinformat despre cantitățile
cumpărate, despre valoarea fiecărei cump părături în parte și despre totalul sumei pe care o are de
achitat la ccasierie. În situația în care cummpărătorul plătește în numerar,, vânzătorul este obligat să
rezolve o ecuație de felul celei de mai sus.
Exemplu: O gospodină este informată de casier
c și prin bonul fiscal că are de plătit suma de 38,09 lei.
Gospodina oferă vânzătorului o bancnotă de d 50 lei. Care este restul pe caree gospodina îl va primi de la
casier?
Dacă x estee restul care se cuvine gospodineei, atuncirezultă ecuația x 38,099
50
Casierul offeră restul gospodinei în monedee sau bancnote până la obținereaa sumei de 50 lei, după cum
urmează: 99 de bani, 1leu plus 10 lei, confform modelului de mai jos
40
0 lei
9 bani 1 leu 10 lei = 50 lei

38, 01 lei + 99
39 lei
Deci, soluțiia ecuației x 38,09

50 este x = 11,99 (lei)
5. La fizică, ttoate formulele prin care se ex xprimă legi ale
fizicii suntt, de fapt, ecuații.
Exemplu: S Se consideră o pârghie, adică o bară
b rigidă, AB
care se poaate roti in jurul unui punct fix O,
O numit punct
de sprijin. B
Bara,de masă neglijabilă și cu lu
ungimea 4,5 m,
are punctul capăt A. La capătul baarei, acționează forțele F1 și
pun l de sprijin la distanța b1= 3 m, față dee capătul
F2 . Știind că F1 = 1 N, calculați mărimea forței F2 atunci când bara este înn echilibru.
Potrivit leggilor fizicii, mărimile F1, F2 șii b1, b2 sunt invers proporționnale. F1b1=F2b2 . Deoarece
Deoare
b2 = 4,5 3 =1,5 (m), rezultă ecuația 3 = F21,5 din care rezultă F2 = 2. Deeci mărimea forței F2 atunci,
când bara eeste în echilibru, este de 2 N și s--a obținut rezolvând o ecuație..
6. Alte ecuațiii simple, în mulțimea numerelor raționale, sunt :
x+a=b, x‫ڄ‬a = b , x : a = b (a ≠ 0) , a‫ڄ‬x + b = c ,
unde a , b și c sunt numere raţionale cu soluțiiile x = ba, x=b : a (a ≠ 0), resspectiv
x = (c b ): a(aa ≠ 0)
Rezolvareaa unei ecuaţii se bazează pe propprietățile ecuațiilor, care la rânduul lor se sprijină pe utilizarea
corectă a reguulilor de calcul, inclusiv ordinea efectuării operaţiilor şi folosiirea parantezelor, după cum
urmează:
129
Temă de portofoliu. Realizați o lucrare cu titlul „Operații cu numere raționale. Proprietăți și reguli
de calcul”. Ilustrați fiecare proprietate sau regulă de calcul printr-un exemplu.
1. Scrieți ecuația a x b
c , cu necunoscuta x , pentru fiecare dintre tripletele a, b, c :
1 1 3
a) a
2, b
6, c
0 ; b) a
2, b
, c
; c) a
, b
0, c
0,8 .
2 4 5
2. Identificați, prin verificare, ecuația pentru care numărul x
3 este soluție.
1
a) 2 x 3
9 ; b) 4 x 5
7 c) x 8
9.
3
1
3. Se consideră ecuația x 1
2 .
2
1
a) Stabiliți dacă ecuația dată are soluții în mulțimea A
!2; 0; " .
# 2$
b) Stabiliți dacă ecuația dată are soluții în mulțimea numerelor întregi.
4. Rezolvați, în mulțimea numerelor naturale, ecuațiile:
a) 6 x 12
0 ; b) 3 x 1
10 ; c) x 5
0 ;
d) 4 x 7
17 ; e) x : 5 1
11; f) 3 x 8
x ;
x x
g) 2,1 x 4, 2
6,3 ; h) 1
1 ; i) x 32
x 2 .
2 3
5. Rezolvați, în mulțimea numerelor raționale, ecuațiile:
a) 3 x 7
2 x 8 ; b) 6 x 2
4 x 5 ;
c) 2 x 7
3 4 x 8 ; d) 2 3 x 4
x 5 x 5 .
1 10 2 1
e) 9 x
4 x ; f) x
1 ;
7 14 3 2
1 1
g) 1, 25 x
0, 225 ; h) 6 x
8 ;
8 2
x x 1
i) 1
8 ; j) 5 x
15 .
2 3 2
6. Pentru fiecare dintre perechile de fracții date, determinați numărul
rațional x pentru care acestea sunt echivalente:
x 1 x2 2
a) și ; b) și ;
4 2 x3 3
x x 1 x 1 x5
c) și ; d) și ;
8 9 3 4
3 2x x 1 6 7
e) și ; f) și .
5 9 x 1 x2
7. Rezolvați ecuațiile:
x 1 1 5 x4 x3 1
a)
; b)
;
2 3 6 5 4 10
130
3 2 x x 1 2 x 3 d) 5 35 5 5 2 x 9 x
1 ;
c)
;
3 6 9
% &
e) 1 2 3 4 x
5 ; 2 7
f) 4,5 1 3 2 x 1
3 x ;
5 5
3 x 1 6 x 1 1 x 4 3 x 2 1 4 x 7
g)
; h) 3 x 4
1 x 3 .
4 6 24 5 2 2 5
8. Completați în căsuța alăturată litera A, dacă afirmația este adevărată și litera F, dacă afirmația este
falsă:
a) Pentru orice număr rațional m , există un număr rațional x astfel încât m x 1
2 (Pentru
orice valoare a numărului rațional m , ecuația m x 1
2 are soluție în mulțimea numerelor
raționale)
b) Există m ' și există x ' astfel încât m x 11
22 .
c) Există m ' astfel încât, oricare ar fi x ' are loc relația m x 11
11 . (Există valori raționale
ale lui m pentru care oricare ar fi numărul rațional x , acesta verifică egalitatea, adică toate numerele
raționale sunt soluții ale ecuației).
d) Justificați, prin exemple, răspunsul dat la subpunctele anterioare.
9. Scrieți o ecuație echivalentă cu ecuația 2 x 3
5 .
10. Se consideră mulțimea A

%2, 1, 1, 2& și ecuațiile x 2
0 și x 2 4
0 .
a) Rezolvați, în mulțimea A , cele două ecuații.
b) Decideți dacă ecuațiile sunt echivalente; justificați răspunsul dat.
11. Determinați numărul natural ab și numărul natural n , pentru care are loc egalitatea:
ab ab ab
ab 2 ... 3
120 .
3 3 3
1
12. Dublul unui număr a este cu 1, 2 mai mare decât . Aflați numărul a .
2
13. Aflați un număr rațional știind că, înmulțindu-l cu 4,5 , obținem același rezultat ca atunci când îl
adunăm cu 6,3 .
14. Adrian dorește să-și cumpere un telefon. Studiind ofertele, constată că are doar jumătate din banii
necesari. Andreea, sora lui, se oferă să contribuie cu o treime din prețul telefonului, iar bunica lor îi
dă restul de 100 de lei.
a) Exprimați suma cu care contribuie Adrian, în funcție de prețul p al telefonului.
b) Exprimați suma cu care contribuie Andreea, în funcție de prețul p al telefonului.
c) Stabilind ca necunoscută prețul p al telefonului, scrieți o ecuație care să corespundă datelor
problemei.
d) Rezolvați ecuația și determinați prețul telefonului pe care îl dorește Adrian.
15. Calculați măsurile a două unghiuri complementare, pentru fiecare din situațiile:
7
a) Diferența măsurilor lor este 18 ; b) Raportul măsurilor lor este .
3
131
16. Dintre locutorii unui oraș, 32% sunt elevi. Calculați numărul locuitorilor acelui oraș știind că dintre
elevi, 1009 sunt preșcolari, 2018 sunt în învățământul gimnazial iar 1563 sunt liceeni.
17. Într-o clasă sunt 24 de elevi, băieți și fete. Dacă ar mai veni 3 fete, atunci numărul băieților ar fi
jumătate din numărul fetelor. Aflați numărul fetelor din acea clasă.
18. Distanța de la Timișoara la Brașov este cu 260 km mai mare decât distanța de la Brașov la București.
Voicu se deplasează pe traseul București-Brașov-Timișoara și retur (adică se întoarce la București pe
același traseu, Timișoara-Brașov-București), parcurgând, în total, 1206 km. Determinați distanța de
la București la Brașov și distanța de la Brașov la Timișoara.
19. Părinții Soniei au aceeași vârstă (exprimată în ani). Vârsta Soniei este o cincime din vârsta mamei ei.
Peste doi ani, suma vârstelor tuturor celor trei membri ai familiei, va fi 94 de ani. Ce vârstă are acum
Sonia?
20. Calculați numărul rațional x, știind că media aritmetică a numerelor 12; 9 x; 15 și 3 · x este 16.
21. Bogdan și-a dat seama că, în acest semestru, n-a prea învățat la fizică. El face niște calcule pentru a
vedea ce medie ar putea obține. Știe că are două note de 7, un 6, un 9 și că mai poate lua o singură
notă. Ce notă ar trebui să primescă la ultima evaluare, pentru a obține media 8? E posibil să obțină
media 9 în acest semestru?
22. Lui Sergiu îi place să călătorească și să viziteze obiective istorice și culturale. Pleacă împreuna cu
Andreea și cu fiica lor, Sonia, într-o excursie. Ei își propun să împartă traseul în trei etape, astfel încât
să parcurgă, în fiecare etapă, aceeași distanță. Datorită condițiilor meteorologice și a numărului mare
de obiective de vizitat, nu reușesc să respecte planul. Ei parcurg în prima etapă doar jumătate din cât
și-au propus, iar în a doua etapă cu 15 km mai puțin decât își propuseseră. Știind că până la destinație
mai au de parcurs 70,5 km, aflați lungimea totală a traseului.
23. Bisectoarele a două unghiuri ale unui triunghi formează un unghi de 1102. Determinați măsura celui
de-al treilea unghi al acestui triunghi.
24. Tatăl lui Alex schimbă apa în piscină și îi cere fiului său să calculeze capacitatea piscinei. El spune:
Piscina a fost plină. Am eliminat o treime din apă. După ce voi mai elimina două treimi din apa
rămasă, în piscină vor mai fi 60 kl de apă. La final, Alex spune că piscina are capacitatea de 270 kl.
Scrieți o ecuație care să corespundă datelor problemei, rezolvați-o și decideți dacă Alex are dreptate.
25. Delia și Irina au împreuna 120 de lei. Dacă Delia ar avea o sumă de două ori mai mare, iar Irina ar
avea o sumă de două ori mai mică, atunci ele ar vea împreună 165 de lei. Determinați suma de bani
pe care o are fiecare.
26. Dacă la un număr se adună, pe rând, numerele 2,3; 3,7 respectiv 7,2 ,se obțin trei numere a căror
sumă este chiar numărul inițial. Aflați numărul de la care s-a pornit.
x
27. Un pătrat are latura de lungime x cm iar un dreptunghi are dimensiunile laturilor cm și
2
2 x 3 cm . Aflați lungimea laturii pătratului, știind că aria dreptunghiului este cu 24 cm2 mai
mare decât aria pătratului.
28. Sandu își planifică vacanța și își repartizează banii de care dispune astfel: 20% din suma totală sunt
pentru transport, 60% din restul sumei pentru masă și cazare iar banii rămași, 576 de lei, vor fi
132
folosiți pentru eventuale cadouri sau alte cheltuieli neprevăzute. Aflați suma de bani pe care o are
Sandu pentru vacanță.
29. De obicei, elevii clasei a VI-a dintr-o școală se așează câte doi în bancă și rămân două bănci libere. În
ziua în care s-a desfășurat faza pe școală a olimiadei de matematică, au lipsit de la ultima oră 11 elevi
(participau la olimiadă). Elevii rămași s-au așezat câte unul în bancă și au ocupat toate băncile. Aflați
efectivul clasei (numărul elevilor din clasă) și numărul băncilor din sala de clasă.
30. Doi frați, Marius și Sorin, au împreună 28 de lei. Ei vor să cumpere o carte, la plata căreia să participe
cu sume egale. Sorin este nevoit să împrumute de la Marius 2 lei iar, după cumpărarea cărții, Marius
rămâne cu 4 lei. Câți lei a avut fiecare dintre cei doi frați?
31. Răspunzând la toate cele 100 de cerințe ale unui test, Ștefan a obținut 356 de puncte.
Pentru fiecare răspuns corect, s-au acordat 5 puncte iar pentru un răspuns greșit s-au scăzut 3 puncte.
Câte răspunsuri corecte a dat Ștefan? Care este numărul minim de răspusuri corecte pe care ar trebui
să le dea un participant pentru a obține cel puțin 430 de puncte?
133
Test de autoevaluare
Se acordă 10 puncte din oficiu

I. Completați în căsuța alăturată fiecărui enunț litera A , dacă propoziția este adevărată și litera F ,
dacă propoziția este falsă:
5p 1. Orice fracție zecimală finită reprezintă un număr rațional.
5p 2. Orice număr rațional este număr natural.
5p 1
3. Opusul numărului rațional 0,5 + 0,4 este
10
1 1 1
5p 4. Valoarea absolută a numărului este .
6 3 2
22 22
5p 5. Inversul numărului este .
33 33
1
5p 6. Dacă x
0 , atunci fracția 2 reprezintă un număr întreg.
x 1
II. Uniţi, prin săgeţi, fiecare cifră corespunzătoare enunțurilor din coloana A, cu litera care indică
răspunsulcorespunzător, aflat în coloana B.
A p
2 2 1
5p 1. 0,04 10 2 1
a.
24
5 7 1
5p 2. 1
b. 0
12 8 4
3 1 1 1
5p 3. 10 : (0,1)2 c. 1
2 4 8
d. 2
n 36
5p 4. Singurul număr natural din mulțimea este A
! | n' " 15
# n 17 $ e.
4
III. La cerințele următoare alegeți litera care indică varianta corectă; doar un răspuns este corect.
10 p 1. Puterea a treia a numărului -0,1 este :
A. -0,3 B. 0,3 C. -0,01 D. -0,001.
1
10 p 2. Suma dintre opusul lui -3 și inversul numărului este:
3
1 1 4
A. 3 ; B. 3 ; C. 0; D. .
3 3 3
10 p 3. Numărul rațional, care adunat cu sfertul său, dă 55 , este:
A. 44 ; B. 50; C. 25; D. 35.
10 p 4. Media aritmetică a numerelor 22,8; x ; și 17, 2 este 16 . Numărul x este:
A. 6 ; B. 8 ; C. 12 ; D. 10.
Subiectul I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 II.1 II.2 II.3 II.4 III.1 III.2 III.3 III.4
Punctajul
Nota
134

Numere Rationale Clasa 6

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Numere Rationale Clasa 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.1.

5. Foarte importante sunt regulile de calcul și ordinea efectuării operațiilor.

1. a) 1,5; b) 10,23; c) 0,024; d) 15,875; 2. a) 27,(6); b) 1,(8); c) 2,(074). 3. a) 1,9(4); b) 1,902(7)

4.2. Număr rațional. Mulțimea numerelor raționale.

5. Scrieți următoarele numere raționale sub formă de fracții zecimale:

4.3. Reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor.

5. a) 2   (A) b) 0   (F) c) 0   (F) d) 7   (A)

1. Se consideră mulțimile A ^4, 0, 2` și B ^2,  1, 0, 4` .

4.4. Adunarea și scăderea numerelor raționale. Proprietăți

x Pe mulţimea , a numerelor raţionale, se defineşte suma a două numere raționale

x a + (–a) = (–a) + a = 0, oricare ar fi numărul raţional a.

1. Simplificați scrierea prin renunțarea la paranteze:

1. Scrieți sub formă de fracții ordinare cu același numitor: 0, 2;1,15; 2, 3 ;3,1 6 .

4.5. Înmulțirea și împărțirea numerelor raționale.

2) a  (–1) = (–1)  a = –a, oricare ar fi numărul raţional a.

(–1) = ; (–1) = = ; (–1) = = = ;

(–1)2,3 = –2,3; 4,(7)(–1) = – 4,7.

1. Efectuați calculele, folosind operația de înmulțire:

19. Efectuați ccalculele:

20. Efectuați îîmpărțirea a : b , unde

3)5 ca un produsde numere întreegi.

6. Comparați numerele și scrieți în spațiile libere unul dintre simbolurile , ,

4.7.Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

1. Efectuați calculele, ținând cont de ordinea efectuării operațiilor:

10. Calculați numărul A

4.8.Ecuații. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor

1. De multe ori,în activitatea curentă,oamenii soluționează unele probleme practice cu ajutorul

3 1 Trecem termenul +10 din membru I în membru II

3 1 Trecem termenul –x din membru II în membru I

lungimea celor x bucăți de scândură, exprimată în centimetri, 2. obţinerea ecuaţiei

Deoarece rezultă numai 10 bucăți, tâmplarul nu va tăia scândura. 4. interpretarea rezultatelor

9 bani  1 leu  10 lei = 50 lei

Deci, soluțiia ecuației x  38,09

10. Se consideră mulțimea A

Se acordă 10 puncte din oficiu

S-ar putea să vă placă și

5. a) 2 (A) b) 0 (F) c) 0 (F) d) 7 (A)

1. Se consideră mulțimile A ^4, 0, 2` și B ^2, 1, 0, 4` .

2) a (–1) = (–1) a = –a, oricare ar fi numărul raţional a.

(–1) = ; (–1) = = ; (–1) = = = ;

(–1)2,3 = –2,3; 4,(7)(–1) = – 4,7.

6. Comparați numerele și scrieți în spațiile libere unul dintre simbolurile , ,

9 bani 1 leu 10 lei = 50 lei

Deci, soluțiia ecuației x 38,09