Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Numele: ……………………………………..

Inițiala prenumelui tatălui: ………………….

Satu Mare
Prenumele: ………………………………….
SIMULARE – decembrie 2023 Școala de proveniență:………………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ………………………………………………
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2023 – 2024 ………………………………………………
Matematică Loc. …………………………………………
Comisia de Nota Evaluator Jud…………………………………………..
evaluare
Nume și prenume Semnătura
Ev. 1 asistent

Ev. 2

Nota finala

 Toate subiectele sunt obligatorii

 Se acordă 10 p din oficiu
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

SUBIECTUL I. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 puncte)

5p 1. Rezultatul calculului 2 + 24: −1 − 5 este egal cu:

a) 8
b) 6
c) -2
d) 2

5p 4
2. Se consideră raportul . Dintre rapoartele de mai jos, cel care formează o proporție împreună cu
10
raportul dat este:
10
a) 4
1
b) 5
6
c) 15
10
d) 24
5p 2 5 4 3
3. Considerăm numerele raționale 3 , 6 , 5 , 4. Produsul dintre cel mai mic și cel mai mare din numerele
date este egal cu:
5
a) 9
3
b) 5
1
c) 2
3
d) 2
 5p 4. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−4 , 3 este egală cu:
a) 0
b) -10
c) 6
d) -6
5p 5. Patru eleve, Laura, Elena, Flavia și Simina efectuează calculul 132 − 52 și dau răspunsuri
diferite, redate în tabelul de mai jos:

Laura Elena Flavia Simina

12 8 4 6
Răspunsul corect este dat de:
a) Laura
b) Elena
c) Flavia
d) Simina
5p 6. Trei cornuri și două sucuri costă 16 lei. Teodor afirmă : „50 lei îmi sunt suficienți pentru a cumpăra
9 cornuri și 6 sucuri”. Afirmația lui Teodor este:
a) Adevărată
b) Falsă

SUBIECTUL al II-lea. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 puncte)

11111 5p 1. În figura alăturată sunt reprezentate

punctele coliniare 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷 și 𝐸. Dacă
distanța dintre oricare două puncte
𝐴𝐶
consecutive este aceeași, atunci raportul 𝐵𝐸
este:
2
a) 3
b) 1
1
c) 4
3
d) 2
5p 2. În figura alăturată sunt date măsurile a două
dintre unghiurile pe care dreapta 𝑎 le
formează cu dreptele paralele 𝑏 și 𝑐.
Valoarea lui 𝑥 este:
a) 39°
b) 13°
c) 90°
d) 20°

5p 3. Fie 𝐸𝐹 linie mijlocie în triunghiul 𝐴𝐵𝐶.

Știind că aria triunghiului 𝐴𝐸𝐹 este egală
cu 20 cm2, atunci aria patrulaterului 𝐵𝐶𝐹𝐸
este egală cu:
a) 10 cm2
b) 20 cm2
c) 60 cm2
d) 40 cm2
5p 4. În figura alăturată este reprezentat
triunghiul 𝑀𝑁𝑃 dreptunghic în 𝑁, cu
măsura unghiului ∢𝑃𝑀𝑁 = 30°.
Bisectoarea unghiului 𝑀𝑃𝑁 intersectează
dreapta 𝑀𝑁 în punctul 𝐷 și 𝑀𝐷 = 8 3 cm.
Lungimea catetei 𝑀𝑁 este egală cu:
a) 10 3
b) 16 3
c) 12 3
d) 12
5p 5. Pe cercul C(O, 6 cm) se consideră punctele
A, B, C astfel încât arcele AB, BC și CA
sunt congruente. Bisectoarea
unghiului ∢𝐵𝐴𝐶 intersectează cercul în
punctul D. Atunci lungimea segmentului
BD este egală cu:
a) 6 2 cm
b) 6 3 cm
c) 6 cm
d) 12 cm

5p 6. Știind că suma lungimilor tuturor muchiilor

unui paralelipiped dreptunghic este egală cu
96 cm, iar AB = 8 cm, AA = 10 cm, atunci
lungimea segmentului A′C este egală cu:
a) 24 cm
b) 10 2 cm
c) 6 cm
d) 4 3 cm

SUBIECTUL al III-lea. Scrie rezolvările complete. (30 puncte)

1. Alex primește de la bunica lui o sumă de bani. În prima zi el cheltuiește un sfert din banii pe care i-a
primit, a doua zi o treime din rest și încă 20 lei, iar în a treia zi, restul banilor, adică 70 lei.
a) (2p) Este posibil ca suma cheltuită de Alex în cele 3 zile să fie 200 de lei? Justifică răspunsul dat.
 b) (3p) Determină suma primită de Alex de la bunica sa.

2. Se consideră expresia 𝐸 𝑥 = (𝑥 − 7)2 + 2 𝑥 + 1 𝑥 − 4 − 2(𝑥 − 5)2 .

a) (2p) Arată că 𝐸 𝑥 = 𝑥 − 3 (𝑥 + 3) , pentru orice x număr real.

b) (3p) Arată că numărul 𝐴 = 𝐸 5 + 𝐸 − 7 + 1 apaține intervalului − 26; −2 6 .

3.
a) (2p) Arată că 𝑎 = 2 3.

b) (3p) Calculează 𝑎 + 𝑏 𝑎 − 𝑏 .
4. În figura alăturată se dă un romb ABCD cu ∢ABC = 60° și AB = 4 cm. Punctul E este interior
rombului astfel încât DEC este dreptunghic isoscel, iar F = DE  AB.
a) (2p) Calculează aria rombului ABCD.

b) (3p) Demonstrează că AE = AF.

5. Se consideră triunghiurile echilaterale ABM și
BCN din figura alăturată astfel încât punctele A,
B, C sunt coliniare, AB = 2BC = 12 cm.
a) (2p) Calculează măsura unghiului ∢MBN.

b) (3p) Calculează lungimea segmentului MN.

6. În figura alăturată este reprezentată piramida
patrulateră regulată 𝑉𝐴𝐵𝐶𝐷, cu aria bazei egală cu
196 cm2. Se știe că punctul 𝑀 este mijlocul
segmentului 𝐵𝐶, iar punctul 𝑁 este mijlocul
segmentului muchiei 𝑉𝐷.

a) (2p) Determină lungimea laturii bazei piramidei.

b) (3p) Arată că 𝑀𝑁 ∥ (𝑉𝐴𝐵).

 Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare

SIMULARE – decembrie 2023

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2023 – 2024
Matematică

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE


Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I și SUBIECTUL al II-lea
 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie cinci puncte, fie zero puncte.
 Nu se acordă punctaje intermediare.

SUBIECTUL al III-lea
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.

SUBIECTUL I 30 puncte

1. -2 5p
2. 6 5p
15
3. 5 5p
9
4. -6 5p
5. Laura 5p
6. Adevărată 5p

SUBIECTUL al II-lea 30 puncte

1. 2 5p
3
2. 13 5p

3. 60 cm2 5p

4. 12 3 5p

5. 6 cm 5p

6. 10 2 cm 5p

SUBIECTUL al III-lea 30 puncte

1. a) Presupunem că suma inițială este 200 lei. Atunci: 1p

În prima zi cheltuiește 200: 4 = 50 lei
1
A doua zi cheltuiete 3 ∙ 200 − 50 + 20 = 70 lei
A treia zi cheltuiește restul banilor, adică 200 − 50 − 70 = 80 𝑙𝑒𝑖 ≠ 70 𝑙𝑒𝑖. 1p
Deci, nu este posibil ca suma cheltuită de Alex să fie 200 lei.
b) Notăm suma inițială cu x. 1p
𝑥
Prima zi: 4
1 𝑥 𝑥
A doua zi: 3 𝑥 − 4 + 20 = 4 + 20
A treia zi: 70 lei
 𝑥 𝑥 1p
+ + 20 + 70 = 𝑥
4 4
𝑥 + 180 = 2𝑥
𝑥 = 180 lei 1p
2. a) 𝑥 2 − 14𝑥 + 49 + 2 𝑥 2 − 4𝑥 + 𝑥 − 4 − 2 𝑥 2 − 10𝑥 + 25 = 1p
𝑥 2 − 14𝑥 + 49 + 2𝑥 2 − 6𝑥 − 8 − 2𝑥 2 + 20𝑥 − 50 = 1p
𝑥 2 − 9 = 𝑥 − 3 (𝑥 + 3)
2 1p
b) 𝐸 5 = 5 − 9 = −4
2
𝐸 − 7 = − 7 − 9 = −2
𝐴 = −4 − 2 + 1 = −5 1p

− 26 ≤ −5 ≤ −2 6 1p
− 26 ≤ − 25 ≤ − 24 deci 𝐴 ∈ − 26; −2 6
3. 1 2 3 4 3 1p
a) 𝑎 = +2 +3 +4 ∙2
3 3 3 3
4 3 1p
= ∙ = 2 3.
3 2

b) 𝑏 = 12 ∙
24 3 2
=3 2 1p
2
𝑎+𝑏 𝑎−𝑏 = 2 3+3 2 2 3−3 2 = 3 2+2 3 3 2−2 3 1p
2 2 1p
= 3 2 − 2 3 = 18 − 12 = 6.
4. a) AABCD=2∙AABC, ABC - echilateral 1p
𝑙2 3 1p
AABCD=2∙ = 8 3 cm2.
4
b) ∢ADF = 15, ∢BAD = 120  ∢AFD = 45 1p
Fie M mijlocul segmentului DC  EM mediană și înălțime în DEC, AM – 1p
mediană și înălțime în DAC  A, E, M - coliniare
AM  DC, DC∥ AB  EA  AB   AEF dreptunghic, ∢AFD = 45  1p
 AEF dreptunghic isoscel AE = AF.
5. a) ∢MBN = 180 - ∢ABM - ∢CBN 1p
= 180 - 60 - 60= 60 1p
b) fie ME  AB, NF  BC, E, F AC. 1p
ME = 6 3 cm, NF = 3 3 cm
Fie NP  ME, P  ME 1p
MP = 3 3 cm, PN = EF = 9 cm
În triunghiul MPN, cu teorema lui Pitagora obținem MN = 6 3 cm. 1p
6. a) 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑙 2 , 𝐴𝐴𝐵𝐶𝐷 = 196 cm2 1p

𝑙 = 196 = 14 cm. 1p

b) Se consideră un punct P – mijlocul [VA] ⇒ NP – linie mijlocie în △ 𝑉𝐴𝐷 1p

NP ∥ AD și AD ∥ BC ⇒ NP ∥ BC 1p
𝐴𝐷 𝐵𝐶 𝐵𝐶
𝑁𝑃 = = și 𝐵𝑀 = ⇒ NP = BM, iar NP ∥ BM ⇒ BMNP este
2 2 2
paralelogram ⇒ MN ∥ BP

MN ∥ BP și BP ⊂ (VAB) ⇒ MN ∥ (VAB). 1p