Recapitulare test EVP

1. Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de concediu de odihnă

dintr-un an se prezintă astfel:

Tabelul 1 Distribuția salariaților unei firme numărul de zile de concediu de odihnă

Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20
Nr. Salariati 3 8 12 9 5 11 4

Se cere:
a. Sa se precizeze populatia statistica;
b. Volumul esantionului;
c. Unitatea statistica;
d. Variabila si tipului variabilei statistice.
REZOLVARE
a. Populatia statistica este reprezentata de numarul salariatilor;
b. Volumul esantionului (n) este de 52 de persoane;
c. Unitatea statistica este reprezentata de un salariat;
d. Variabila este reprezentata de “ Zile concediu” si este o variabila cantitativa(numerica),
discreta.

2. Pentru următoarele cazuri, precizaţi unitatea statistică, identificaţi variabila statistică

studiată şi tipul de variabilă.

a. Numărul copiilor din 2000 de familii;

b. Incasarile a 50 de firme din domeniul agricol;
REZOLVARE
a. Unitatea statistica este familia, iar variabila este numarul de copii si este o variabila
cantitativa (numerica), discreta;
b. Unitatea statistica este firma , iar variabila este valoarea incasarilor si este o variabila
cantitativa(numerica), continua.
 3. Distributia familiilor dintr-un bloc dupa nr. de copii se prezinta astfel:

Tabelul 2 Distribuția familiilor dupa nr. de copii

Nr. copii Nr. familii
1 7
2 21
3 18
4 4
Total 50
a. Sa se determine numarul mediu de copii;
b. Să se interpreteze frecvenţele absolute şi relative, simple şi cumulate;
c. Să se interpreteze modul;
d. Să se interpreteze mediana;

REZOLVARE
1∗7+2∗21+3∗18+4∗4 69
a. 𝑋̅ = = 59 = 2.38
50
In medie, familiile din esantion , au 2 copii.
b.
Nr. copii Nr. familii Ni↓ Ni↑ fi Fi↓ Fi↑
1 7 7 50 14 14 100
2 21 28 43 42 56 86
3 18 46 22 36 92 44
4 4 50 4 8 100 8
Total 50

➔ 7 familii au cel mult 1 copil;
➔ 28 de familii au cel mult 2 copii;
➔ 46 de famiii au cel mult 3 copii;
➔ 50 de familii au cel mult 4 copii;
➔ 50 de familii au cel putin 1 copil;
➔ 43 de familii au cel putin 2 copii;
➔ 22 de familii au cel putin 3 copii;
➔ 4 familii au cel putin 4 copii;
➔ 14% dintre familii au 1 copil;
➔ 42% dintre familii au 2 copii;
➔ 36% dintre familii au 3 copii;
➔ 8% dintre familii au 4 copii;
➔ 14% dintre familii au cel mult 1 copil;
➔ 56% dintre familii au cel mult 2 copii;
➔ 92% dintre famiii au cel mult 3 copii;
➔ 100% dintre familii au cel mult 4
copii;
➔ 100% dintre familii au cel putin 1
copil;
➔ 86% dintre familii au cel putin 2
copii;
➔ 44% dintre familii au cel putin 3
copii;
➔ 8% dintre familii au cel putin 4 copii.
 c. Cautam ni max, iar acesta este 21, prin urmare Mo = 2 copii ( Cele mai multe familii au 2
copii);

i. 1. Calculam UMe
𝑛+1 50+1
UMe = = = 25.5
2 2
ii. Calculam freceventele absolute cumulate crescator (le avem) - Ni↓
iii. Cautam Ni↓ ≥ UMe = > 28 ≥ 25 => Me = 2 copii - > Jumatate dintre familii au pana la 2
copii, iar jumatate au peste 2 copii.

4. In urma prelucrării datelor privind salariul lunar (euro) obţinut de către salariaţii unei firme,
s-au obţinut următoarele rezultate: 𝑥̄ = 1000 ;  𝑀𝑜 = 1750 ;  𝑀𝑒 = 1550. Sa se
caracterizeze distributia pe baza valorilor celor trei marimi medii.
REZOLVARE
𝑋̅ < Me < Mo => distribuţia este asimetrică la stânga (asimetrie negativă).

5. Distribuţia unui eşantion de reclame difuzate într-o zi la TV după durata reclamei în

secunde este prezentată în graficul de mai jos.

Histogram

60

50

40
Frequency

30

20

10

Mean = 14.60
Std. Dev. = 3.42893
0 N = 100
5.00 10.00 15.00 20.00 25.00

Cases weighted by n

Se cere sa se caracterizeze distributia reclamelor dupa durata de difuzare.

REZOLVARE
Distributia reclamelor dupa durata de difuzare este o distributie asimetrica la dreapta, cele
mai multe reclama avand o durara mica de difuzare.
 6. Distribuția salariaților unei firme după nivelul de studii (Primar, Gimnazial, Liceal,
Superior) se prezintă astfel:
Tabelul 3 Distribuția salariaților unei firme
după nivelul de studii
Nivel de studii Nr. persoane

Primar 15

Gimnazial 50

Liceal 25

Superior 55

TOTAL 145

a. Să se interpreteze frecvenţele absolute şi relative, simple şi cumulate;

b. Să se interpreteze modul;
c. Să se interpreteze mediana;

REZOLVARE
a.

Nivel de Nr. persoane Ni↓ Ni↑ fi Fi↓ Fi↑

studii

Primar 15 15 145 10.34 10.34 100

Gimnazial 50 65 130 34.48 44.82 89.66

Liceal 25 90 80 17.24 62.06 55.18

Superior 55 145 55 37.93 100 37.93

TOTAL 145

➔ 15 persoane au cel mult studii primare; ➔ 145 de persoane au cel mult studii
➔ 65 de persoane au cel mult astudii superioare;
gimnaziale; ➔ 145 de persoane au cel putin studii
➔ 90 de persoane au cel mult studii primare;
liceale;
 ➔ 130 de persoane au cel putin studii ➔ 100% dintre persoane au cel mult studii
gimnaziale; superioare;
➔ 80 de persoane au cel putin studii ➔ 100 % dintre persoane au cel putin
liceale; studii primare;
➔ 55 de persoane au cel putin studii ➔ 89.99% dintre persoane au cel putin
superioare; studii gimnaziale;
➔ 10.34% dintre persoane au cel mult ➔ 55.18% dintre persoane au cel putin
studii primare; studii liceale;
➔ 44.82 % dintre persoane au cel mult ➔ 37.93% dintre persoane au cel putin
astudii gimnaziale; studii superioare;
➔ 62.06% dintre persoane au cel mult
studii liceale;

b. Cautam ni max, iar acesta este 55, prin urmare Mo = superior ( Cele mai multe
persoane au studii superioare);

c. Calculam UMe
𝑛+1 145+1
UMe = = = 72.5 = > Me = Liceal – Jumatate dintre persoane au cel mult studii
2 2
liceale, iar jumatate au cel putin studii liceale.

7. Distribuţia studenţilor unei grupe după Sexul persoanei, esteprezentată în tabelul următor:

Tabelul 4 Distribuţia studentilor dupa sex

Sexul persoanei Nr. studenti fi
Masculin 6 21.14
Feminin 22 78.57
TOTAL 28 100
Se cere:
a. să se determine modul;
b. să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative.

REZOLVARE
a. Modul este feminin (valoarea variabilei cu cea mai mare frecventa de apartiei, 22).
Mo= feminin
Cei mai multi studenti sunt de sex feminin.
 b. 21.14 % dintre studenti sunt de sex masculin, iar 78.57% dintre acestia sunt de sex
masculin.

8. Indicatorii statisticii descriptive cu privire la distrbuția unui eșantion de județe din

România, în funcție de suprafață (km2) sunt prezentați în tabelul de mai jos:
Suprafaţa totală [km2]
Mean 5808,61
Median 5602,00
Mode 1583
Std. Deviation 1529,527
Variance 2339451,494
Skewness -1,200
Kurtosis 1,347
Range 7114
Minimum 1583
Maximum 8697
Sum 238153
Percentiles 25 4811,50
50 5602,00
75 6770,00

Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus:

a. Sa se interpreteze media, mediana , coeficientul de asimetrie si boltire;
b. Media este reprezentativă?

REZOLVARE
a. 𝑋̅ = 5808.61 – In medie, judetele din Romania, au o suprafata de 5808.61 km2.
Me = 5602 – Jumatate dintre judetele din esantion au o suprafata de pana la 5602 km2, iar
jumatate dintre judete au o suprafata de peste 5602 km2.
 Sk = -1.200 <0 => distributia este asimetrica la stanga
k = 1.347 >0 => Distributia este leptocurtica.

𝑠 1529,527
b. v = 𝑥̅ *100 => v = *100 => v= 26.33 % => Media este reprezentativa, iar distributia
5808.61
omogena.

9. Se considera distributia angajatilor unei firme dupa salariul curent (mii $), pe sexe. Se cere
sa se carcaterizeze asimetria celor doua distributii si sa se compare nivelele medii si de
dispersie pentru cele doua sexe.

REZOLVARE
Evaluarea asimetriei : Ambele distributii sunt asimetrice la dreapta.
Evaluarea nivelului mediu: Nivelul mediu al barbatilor este usor mai mare decat cel al
femeilor ( mediana salariului barbatilor este mai mare decat cea a femeilor).
Evaluarea nivelului de dispersie: Dispersia salariului femeilor este mai mica decat dispersia
salariului barbatilor, existe diferente mai mici intre femei decat intre barbati, salariul femeilor este
mai omogen decat cel al barbatilor.
 10. Prin aplicarea unui chestionar se inregistreaza pretul pe care 10 cumparatori il platesc pt
un anumit produs. Raspunsurile acestora au fost:

21, 15, 24, 11, 19, 17, 20, 22, 26, 18

a. Cat platesc in medie cumparatorii pentru produsul respectiv?
b. Să se determine și să se interpreteze mediana și modul.
c. Sa se determina abaterea standard.
d. Distributia este omogena, iar media reprezentativa?

REZOLVARE
21+15+24+11+19+17+20+22+26+18 193
a. 𝑋̅ = = 10 = 19.3
10

Pretul platit pentru respectivul produs este, in medie, de 19.3 lei.

b. 11, 15,17,18,19,20,21,22,24,26
19+20
Me = = 19.5
2

Jumatate dintre persoanele din esantion au platit un pret de pana la 19.5 lei, iar jumatate
dintre acestea au platit un pret de peste 19.5 lei.

∑(xi−𝑥̅ )2
c. S2= =
𝑛

S2=
(11−19.3)2 +(15−19.3)2 +(17−19.3)2 +(18−19.3)2 +(19−19.3)2 +(20−19.3)2 +(21−19.3)2 +(22−19.3)2 +(24−19.3)2 +(26−19.3)2
10
68.89+18.49+5.29+1.69+0.09+0.49+2.89+7.29+22.09+44.89
S2 = = 17.21
10

S = √17.21 = 4.14
𝑠 4.14
d. v = 𝑋̅ *100 => v = *100 = 21.45 % < 50% => distributia este omogena, iar media
19.3
reprezentativa.

11. Se considera distributia studentilor unei grupe dupa nota obtinuta la un test.
 Tabel 5 Distributia studentilor
dupa nota obtinuta la un test.
xi-1, xi ni
0-2 5
2-4 9
4-6 13
6-8 17
8-10 5
Total 49
Se cere:
a. Nota medie obtinuta;
b. Sa se determine si sa se interpreteze Q1, Q3, D1, D9;
c. Precizati daca distributia este eterogena, iar media nereprezentativa.

REZOLVARE
a.
xi-1, xi ni x’ Ni↓ xi-𝑥̅ (xi-𝑥̅ )2 (xi-𝑥̅ )2*ni
0-2 5 1 5 -4.32 18.66 93.31
2-4 9 3 14 -2.32 5.38 48.44
4-6 13 5 27 -0.32 0.10 1.33
6-8 17 7 44 1.68 2.82 47.98
8-10 5 9 49 3.68 13.54 67.71
Total 49 258.77

1∗5+3∗9+5∗13+7∗17+9∗5 261
𝑋̅ = = 49 = 5.32
49

Studentii au obtinut, in medie, nota 5.32

𝑛+1 49+1
b. UD1 = = = 5 => D1 = 1 – 10 % dintre studenti au obtinut o nota de pana la 1,
10 10
iar 90% peste nota 1.

𝑛+1 49+1
UQ1 = = =12.5 => Q1 = 3 – 25% dintre studenti au obtinut o nota de pana la 3,
4 4
iar 75% peste nota 3.

𝑛+1 49+1
UQ2 = = =25 => Q2 = 5 – 50% dintre studenti au obtinut o nota de pana la 5,
2 2
iar 50% peste nota 5.
 3(𝑛+1) 3(49+1)
UQ3 = = =37.5 => Q3 = 7 – 75% dintre studenti au obtinut o nota de pana
4 4
la 7, iar 25% peste nota 7.

9(𝑛+1) 9(49+1)
UD9 = = =45 => Q1 = 9 – 90% dintre studenti au obtinut o nota de pana
10 10
la 9, iar 10% peste nota 9.

∑(xi−𝑥̅ )2 ∗𝑛𝑖 258.77

c. S2 = = = 5.28
∑𝑛𝑖 49

S = √5.28 = 2.29 – Nota obtinuta se abate in medie fata de nivelul mediu cu ±2.29
𝑠 2.29
v = 𝑋̅ *100 => v = 5.32 *100 = 43.04 % -> distributia este omogena, iar medie
reprezentativa.

12. Se considera distribuţia unui eşantion de 175 de angajaţi ai unei firme A după nr de ore
suplimentare facute zilnic la locul de munca.
Tabel 6 Distributia angajatilor
dupa nr de ore suplimentare
xi fi (%)
1 15.85
2 54.85
3 22.41
4 6.89
Total 100
Se cere sa se determine:
a. Câţi angajaţi fac zilnic 2 ore suplimentare?
b. Câţi angajaţi fac cel mult 2 ore suplimentare?
c. Cât % dintre angajaţi fac cel puţin 2 ore suplimentare?
d. Cât % dintre angajaţi fac maxim 2 ore suplimentare?
e. Cât % dintre angajaţi fac 3 ore suplimentare?
f. Câţi angajaţi fac minim 3 ore suplimentare?

REZOLVARE
a. 0.5485*175 = 96 angajati
 b. ((15.85+54.85)*175)/100 = 124 angajati
c. 54.85+22.41+6.89=84.15 %
d. 15.85+54.85=70.7 %
e. 22.41%
f. ((100-(15.85+54.85))*175/100 =51 angajati

13. Se considera distributia unor studenti dupa grupa din care fac parte și nota obținută la un
examen.

Tabel 7 Distributia studentilor

dupa nota obtinuta la examen
Grupa A B
Media 7.75 8.25
Abaterea standard 0.50 1.05
Nr. studenti 30 20
Se cere:
a. Sa se precizeze variabila X si variabila Y;
b. Sa se determine care din cele doua grupe de studenti este mai omogenă în raport cu nota
obținută la examen;
c. Sa se calculeze nota medie la nivelul întregului grup de studenți.;
d. Sa se calculeze varianta inter-grupe si varianta intra-grupe;
e. Sa se calculeze varianta totala la nivelul seriei
f. Factorul de grupare influenteaza semnificativ variatia variabilei numerice?

REZOLVARE
a. X – nota
Y – grupa

0.50
b. v1 = 7.75 * 100 = 6.45

1.05
v2 = 8.25 * 100 = 12.72

Grupa cea mai omogena este grupa A ( coeficientul de variatie cel mai mic)

7.75∗30+8.25∗20 397.5
c. 𝑋̅ = = 50 = 7.95
50
 (7.75−7.95)2 ∗30+(8.25−7.95)2 ∗20 1.2+1.8 3
d. 𝑠𝑥̅2𝑗 = = = 50 = 0.06
30+20 50

0.50 2 ∗30+1.052 ∗20

̅̅̅
𝑆2 = = 0.591
30+20

e. 𝑆𝑋2 = 𝑠𝑥̅2𝑗 + ̅̅̅

𝑆2

SX2 = 0.06 +0.591 = 0.651

𝑠𝑥̅2 0.06
𝑗
f. k1 = 2 ∗ 100 = *100 = 9.21 % - > Factorul de grupare nu influenteaza
𝑆𝑋 0.651
semnificativ variatia notelor.
14. Se considera distributia notelor unei grupe de studenti pe sexe.

Tabel 7 Distributia studentilor

dupa nota obtinuta la examen pe sexe
Nota Masculin Feminin Total
4 5 4 9
6 8 6 14
8 10 20 30
10 4 5 9
Total 27 35 62
Se cere:
a. Cat % din totalul studentilor sunt de sex masculin si au nota 8? Ce tip de frecventa
este aceasta?

(10/62)*100=16.12 % - frecventa relativa partiala.

b. Cat % din totalul studentilor de sex masculin au nota 8? Ce tip de frecventa este
aceasta?

(10/27)*100=37.03 % - frecventa relativa conditionata, de tipul fi|j.

c. Cat % din totalul studentilor cu nota 8 sunt de sex masculin? Ce tip de frecventa este
aceasta?

(10/30)*100=33.33 % - frecventa relativa conditionata, de tipul fj|i.

d. Cat % din totalul studentilor sunt de sex masculin? Ce tip de frecventa este aceasta?

(27/62)*100=43.54 % - frecventa relativa marginala, de tipul f.j.

e. Cat % din totalul studentilor au nota 8? Ce tip de frecventa este aceasta?

(30/62)*100=48.38 % - frecventa relativa marginala, de tipul fi..