Distribuţii de frecvenţe

Tabele de frecvenţe
 Ordonarea datelor brute
• Primul pas în rezumarea datelor este aranjarea lor
într-o anumită ordine.
• Exemplu: într-un centru de asistenţă socială dorim să
organizăm un curs de reprofilare pentru clienţii cu
veniturile foarte scăzute.
• Vom stabili ce înseamnă venit foarte scăzut – 300 lei pe lună
• Ne uităm la fişele clienţilor şi vom avea următorul rezultat:
820, 500, 300, 400, 900, 700, 700, 400, 500, 820, 170, 300,400, 250, 300, 700, 170, 250, 400, 250

=> datele constituie un şir de date brute, deoarece nu

sunt aranjate sub o anumită formă.
• Pentru a da un sens mai concret datelor, ele trebuie aranjate ori
în ordine crescătoare, ori în ordine descrescătoare:
170, 170, 250, 250, 250, 300, 300, 300, 400, 400, 400, 400, 500, 500, 700, 700, 700, 820, 820, 900

• => valoarea minimă, adică venitul cel mai scăzut este de 170
lei şi 2 clienţi au acest venit.
• Valoarea maximă, adică venitul cel mai ridicat este de 900 lei,
şi 1 client are acest venit.

• În situaţii reale aceste date brute, chiar dacă le ordonăm,

nu ne sunt de foarte mare ajutor, mai ales dacă numărul lor
este foarte mare.

 Deci este indicată folosirea tabelelor de frecvenţe.

 Tabele de frecvenţe
• Prin frecvenţe căutăm răspuns la întrebări de genul:
• Câţi indivizi sunt la fel?
• Câţi aparţin aceleiaşi clase?
• Deci ne propunem aflarea numărului de indivizi statistici
care populează fiecare clasă /valoare a variabilei.

• Dacă avem o caracteristică X cu clasele x1, x2, …, xs şi

dacă din cei n indivizi k1 sunt x1, k2 sunt x2, …., ks
sunt xs, atunci se realizează o corespondenţă biunivocă
între mulţimea

X = {x1, x2, …, xs } şi mulţimea K = {k1, k2, …, ks }

adică între mulţimea claselor/ valorilor şi cea a frecvenţelor.

• X = caracteristica/ variabila
• x1, x2, xn = clasele/ valorile variabilei
• n = populaţia studiată
• k1, k2, ks = numărul indivizilor care aparţin unei
clase
• Xi = mulţimea claselor
• Ki = mulţimea frecvenţelor

• Distribuţiile de frecvenţe se prezintă de obicei

sub forma unor tabele numite tabele de
frecvenţe.
Distribuţiile de frecvenţe sunt de mai multe
feluri. Le vom prezenta pe următoarele 5,
separat sau în combinație:

– tabelul de frecvenţe absolute

– tabelul de frecvenţe cumulate
– tabelul de frecvenţe procentuale
– tabelul de frecvenţe procentuale cumulate
– tabelul de frecvenţe absolute şi procentuale
 Tabelul de frecvenţe absolute
• Numărăm de câte ori apare fiecare clasă/ valoare pentru
o anumită variabilă.
• Aceasta ne permite să observăm la prima vedere cum
sunt distribuite anumite clase/ valori ale unei variabile.
• Astfel, dacă potrivim frecvenţele pentru fiecare clasă/
valoare, obţinem o imagine de ansamblu asupra datelor.
• Vom putea identifica:
• ordinea claselor/ valorilor care apar
• valoarea tipică
• variaţia frecvenţelor claselor/ valorilor
• Distribuţii de frecvenţe absolute se pot construi pentru
date de orice nivel.
 Tabelul de frecvenţe cumulate
• Tabelul distribuţiei frecvenţelor cumulate este o extensie a unui tabel
de frecvenţe absolute.
• Acest tip de tabel prezintă numărul de indivizi cu caracteristici (ex.
venit lunar) sub anumite limite

• Vom nota frecvenţele cumulate cu Fi

Fi = k1 + k2 + … ki i = 1, 2, …, s

• Dacă datele pot fi puse într-o ordine, adică sunt cel puţin de nivel
ordinal, putem converti tabelul frecvenţelor absolute într-un tabel de
frecvenţe cumulate.

• Exemplu:
– doi clienţi au 170 lei venit lunar, şi trei clienţi au 250 lei venit lunar. Deci
frecvenţa cumulată a venitului de 250 lei sau mai puţin, este cinci (2+3).
– 14 clienţi (2+3+3+4+2) au venitul lunar de cel mult 500 lei.
 Tabelul de frecvenţe procentuale
• Tabelul de frecvenţe procentuale este similar cu
cel de frecvenţe absolute cu singura diferenţă că
în loc de frecvenţele absolute apar frecvenţele
procentuale.

• Frecvenţele procentuale (pi) se obţin prin

raportarea frecvenţelor absolute (ki) la volumul
populaţiei (n) şi înmulţind apoi rezultatul cu 100.
• pi = ki / n *100 i = 1, 2, …, s

• Totalul frecvenţelor procentuale trebuie să fie

întotdeauna 100%.
Tabelul de frecvenţe procentuale cumulate

• Acest tip de tabel se construieşte similar

cu cel de frecvenţe absolute cumulate.

• Tabelul distribuţiei de procente cumulate

prezintă procentul celor sub diferite
caracteristici (ex. venit lunar).
 Tabelul de frecvenţe absolute şi
procentuale
Distribuţie de frecvenţe şi de procente. Venit lunar.
Frecvenţe Procente
Venit lunar Frecvenţe cumulate Procente cumulate
170 2 2 10 10
250 3 5 15 25
300 3 8 15 40
400 4 12 20 60
500 2 14 10 70
700 3 17 15 85
820 2 19 10 95
900 1 20 5 100
Total 20 - 100 -
 EXERCIŢIU
• Câţi copii aveţi în întreţinere?

1, 3, 5, 7, 0, 4, 1, 2, 3, 5, 2, 1, 5, 1, 2, 4, 3, 1, 3, 7,
1, 2, 0, 2, 2

• Întrebări:
– n = ? (ce reprezintă n?)
– x1, x2, …, xn = ? (ce reprezintă x1, x2, …, xn?)
– Alcătuiţi un tabel în care să apară:
• frecvenţele absolute
• frecvenţele procentuale
• frecvenţele procentuale cumulate