Matematici Financiare

Proiect realizat de:

Birghilescu Alexandru
Donescu David
Mitrea Alexandru
Voicu Vlad

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE…………………………………………………………….pg 3

2. ELEMENTE DE STATISTICĂ……………………………………………..pg 3
1.Elemente de limbaj în statistică. Date statistice…………………………….pg 3
2.Serii statistice și frecvențe…………………………………………………….pg 4

3. REPREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR…………………………….pg 6

1.Reprezentarea grafică folosind diagrama circulară………………………..pg 7
2.Reprezentarea grafică folosind diagrama cu bare…………………………pg 8
3.Reprezentarea grafică folosind histograma………………………………...pg 10
4.Reprezentarea grafică folosind grafice liniare……………………………...pg 12
5.Reprezentarea grafică folosind diagrama cu zone…………………………pg 17
6.Reprezentarea grafică folosind diagrama de dispersie……………………pg 18

4. PROBABILITĂȚI……………………………………………………………pg 19
1.Proprietăți ale funcției probabilitate………………………………………….pg 19
2.Probabilități condiționale……………………………………………………...pg 20
3.Dependența și independența evenimentelor…………………………………pg 22

5. OPERAȚII CU EVENIMENTE…………………………………………….pg 25

6. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..pg 27

2
 Introducere

Capitolul de față cuprinde elemente de matematici financiare: dobânzi simple, dobânzi

compuse, constituirea unui capital, amortizarea unei datorii, taxa pe valoarea adaugată (T.V.A.),
profit. Sunt prezentate tipurile de credite și metodele de finanțare. Acest capitol oferă o
prezentare a obiectului de studiu al statisticii matematice, a instrumentelor pe care le utilizează.

Elemente de statistică

Din însuși studiul matematicii dar și al altor științe precum fizica, chimia, biologia se
poate desprinde ideea că există fenomene care pot fi investigate și descrise după reguli
precise, exprimabile de obicei prin ecuații în care intră un număr relativ mic de variabile. Există
însă o serie de fenomene din domeniul științelor dar și din cel al vieții economico-sociale care,
din cauza dependenței de foarte mulți factori, investigarea lor necesită o metodă specială.

Astfel, a apărut metoda statistică corelată cu metoda probabilistică, care permite studiul acestor
fenomene printr-o descriere matematică adecvată dar și interpretarea rezultatelor găsite,
interpretare ce determina previziuni privind evolutia viitoare a fenomenelor.

Statistica este disciplina care se ocupă cu culegerea, înregistrarea, gruparea, analiza și

interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum și cu formularea unor previziuni
privind comportarea viitoare a acestuia. Activitatea de culegere și înregistrare a datelor
referitoare la un fenomen face obiectul statisticii descriptive sau statisticii formale.

Activitatea de grupare, de analiza și de interpretare a datelor precum și formularea unor

previziuni privind comportarea viitoare a unui fenomen reprezintă obiectul statisticii matematice.

Elemente de limbaj in statistică. Date statistice

Mulțimea pe care se realizează un studiu statistic se numește populație statistică.

Elementele componente ale unei populații statistice se numesc unități statistice sau
indivizi.
Numărul total de unități statistice se numește efectivul total populației statistice.
O parte a populației statistice aleasă special pentru a fi studiată se numește eșantion.
Proprietatea sau indicatorul în funcție de care se cercetează o populație statistică se
numeşte caracteristică sau variabila statistică.

Exemple:
1. Să presupunem că ne interesează studiul privind mediile generale obținute de elevii unei
clase la sfârșitul anului școlar. În acest caz: - populația statistică o constituie mulțimea elevilor
clasei;
● unitațile statistice (indivizii) sunt elevii clasei; - caracteristică sau variabila statistică este
media generală;

3
 ● efectivul total al populației este numărul tuturor elevilor clasei.
2. O asociație profesională numără 80 de membri. Se dorește întocmirea unui raport statistic
privind salariul lunar al fiecărui membru și starea civilă a membrilor asociației. În acest caz:
● populația statistică este mulțimea membrilor asociației;
● unitățile statistice sunt membrii asociației;
● efectivul total al populației statistice este 80 membri.
● caracteristică sau variabila statistică: salariul lunar, respectiv starea civilă a fiecărui
membru
Din exemplele de mai sus se observă că există caracteristici care sunt exprimate
numeric și altele care nu se exprimă numeric.
O caracteristică se numește caracteristică calitativă dacă nu poate fi măsurată (valoarea
ei nu se exprimă numeric).
Exemple: starea civilă, calificativul, profesia.
O caracteristică se numește cantitativă dacă se poate exprima numeric.
Exemple: media generală, salariul, înălțimea.
O caracteristică cantitativă se numește discontinuă sau discreta dacă nu poate lua decât
valori numerice izolate.
O caracteristică cantitativă care poate lua orice valoare dintr-un interval de lungime finită
sau infinită se numește caracteristică cantitativă continua.
Intervalele în care o caracteristică ia valori se numesc grupe sau clase de valori
Exemple:
1. nota la teză, media generală sunt caracteristici cantitative discrete.
2. înălțimea este o caracteristică cantitativă continua în funcție de care poate fi studiat un
grup.

Serii statistice si frecvente

Să considerăm o populație statistică cu efectivul total N, X caracteristică sau variabila

statistică cu valorile x1, x2 ,...,xp și ni numărul de unități statistice corespunzătoare valorii xi a
variabilei statistice, 1 <= i <= p
Mulțimea tuturor perechilor (xi, ni) , 1 <= i <= p formează o serie statistică cu o singură
variabilă.
Numărul ni de unități statistice corespunzătoare valorii xi a caracteristicii sau a unei clase
de valori a caracteristicii se numeşte frecvența absolută a valorii xi respectiv frecvența absolută
a clasei de valori considerate. Reate ori
Rezultă că n1 + n2 + n3 +...+np =N.
Modul de prezentare a unei serii statistice cu o variabilă statistică este sub forma unui
tabel orizontal sau vertical, care cuprinde valorile variabilei statistice sau clasele de valori şi
frecvențele absolute corespunzătoare:
În general, putem defini următoarele tipuri de frecvențe absolute:
Frecvența absolută cumulată crescătoare a valorii xi a variabilei statistice este suma
tuturor frecvențelor absolute ale valorilor variabilei care apar până la xi inclusiv.
i
Se notează Ni= ∑ ❑nk ,1<= i<= p
k =1

4
 Frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii xi a variabilei statistice este suma
tuturor frecvențelor absolute ale valorilor variabilei care apar de la xi, inclusiv.
i

Se notează Ni= ∑ ❑nk ,1<= i<= p.

k =1
Analog se definesc frecvențele absolute cumulate ale claselor de valori ale variabilei.
Raportul dintre frecvența absolută a unei valori xi, sau a unei clase de valori a variabilei
statistice și efectivul total al populației se numeşte frecvența relativă a valorii xi respectiv
frecvența relativă a clasei de valori.
¿
Se notează fi= N , 1 <= i <= p.
Se numeşte frecvență relativă cumulată crescătoare a valorii xi a variabilei statistice,
suma tuturor frecvențelor relative ale valorilor care apar până la xi inclusiv:
i

Se notează Fi= ∑ ❑fk , 1<= i<= p.

k =1

Se numeşte frecvență relativă cumulată descrescătoare a valorii xi, a variabilei statistice,

suma tuturor frecvențelor relative ale valorilor care apar de la xi inclusiv.
p

Se notează F’i= ∑ ❑fk , 1<= i<= p.

k =i

Analog se definesc frecvențele relative cumulate ale claselor de valori.

Legătura dintre frecvențele relative cumulate și frecvențele absolute cumulate:
n1 n2 ¿ n 1+ n 2+ ...+ ¿ ¿
Fi = f1 + f2 + ...+ fi=
N
+ N
+...+ N =
N
= N

n 1+ n 2+ ...+ ¿ N'i
F’i = fi+ + fi+1 + ...+ fp= N =
N
Nota (xi) 4 5 6 7 8 9 10

Frecvenț 1 4 5 7 13 14 6
a
absolută
(ni)

Nota (xi) Frecvența Frecvența Frecvența Frecvența Frecvența Frecvența

absolută absolută absolută relativă (fi) relativă relativă

5
 (ni) cumulată cumulată cumulată cumulată
crescătoar descrescăt crescătoar descrescăt
e (N’i) oare (N’i) e (Fi) oare (F’i)

4 1 1 50 0.02=2% 0.02=2% 1=100%

5 4 5 49 0.08=8% 0.1=10% 0.98=98%

6 5 10 45 0.1=1% 0.2=20% 0.9=90%

7 7 17 40 0.14=14% 0.34=34% 0.8=80%

8 13 30 33 0.26=26% 0.6=60% 0.66=66%

9 14 44 20 0.28=28% 0.88=88% 0.4=40%

10 6 50 6 0.12=12% 1=100% 0.12=12%

7 elevi din cei 50 au obținut nota 7 14% din efectivul total au nota 7

17 elevi din cei 50 au note sub 8 34% din efectivul total au note sub 8

40 de elevi au note peste 6 80% din efectivul total au note peste 6

Reprezentarea grafică a datelor

Culegerea, inregistrarea şi gruparea datelor statistice legate de studiul statistic al unui

fenomen sunt urmate de analiza, interpretarea şi formularea unor previziuni privind comportarea
viitoare a acestuia.
O modalitate de realizare a analizei şi interpretării datelor statistice o constituie
reprezentarea grafică a acestora, reprezentare care permite vizualizarea datelor statistice în
scopul formării unei imagini intuitive şi imediate asupra fenomenului studiat. diagramelor.
Graficul unei serii statistice se numeşte diagramă structurală. Vor fi prezentate câteva modalități
de realizare a
structurale pentru diferite serii statistice (xi, ni), i = 1 , p .
Definitie:

Reprezentarea grafică a datelor reprezintă perspectiva vizuală a datelor folosind diferite

tipuri grafice și diagrame. Este o modalitate de prezentare eficientă de a prezenta informații,

6
modele și relații într-un format atrăgător din punct de vedere vizual și ușor de înțeles.
Reprezentările grafice permit interpretarea și analizarea rapidă a datelor, compararea valorilor
și comunicarea informațiilor complexe într-un mod mai ușor de înțeles.

Venituri Bursa de Donații Activități Vânzări de

studiu suplimentare bununri

Frecvența 2400000 1200000 2100000 300000

absolută

Frecvența 40% 20% 35% 5%

relativă

1. Reprezentarea grafică folosind diagrama circulara

Ce este o diagrama circulară?

Diagramele circulare prezintă datele ca un grafic circular împărțit în sectoare, fiecare
sector reprezentând o proporție sau un procent din total. Fiecare categorie introdusă în
diagrama ocupă un procent de suprafață ce este direct proporțional cu frecvența absolută sau
relativă a părții.
Frecvența absolută este reprezentată de către valoarea efectivă, iar frecvența relativă
reprezintă valoarea raportata la numărul total si este calculată în procente.
Sunt utile pentru ilustrarea proporțiilor sau procentelor relative ale diferitelor categorii.
De exemplu veniturile unui fermier:

Venituri Frecvența absolută Frecvența

relativă

Plantația de meri 4000 lei 4000

=19.5 %
20500

Plantația de peri 6000 lei 6000

=29.3 %
20500

Plantația de porumb 3000 lei 3000

=14.6 %
20500

Plantația de morcovi 5000 lei 5000

=24.4 %
20500

Plantația de grâu 2500 lei 2500

=12.2 %
20500

Total 20500 lei 100%

7
 2. Reprezentarea grafică folosind diagrama cu bare

Ce este o diagramă cu bare?

O diagramă cu bare este o reprezentare bidimensională a frecvenței, fie absolută, fie relativă, a
unei variabile cantitative sau calitative, dar întotdeauna discretă și distribuită pe rânduri. Cu alte cuvinte,
o diagramă cu bare reprezintă reprezentarea unei variabile discrete prin coloane orizontale sau bare. În
statistici, este un instrument util pentru reprezentarea seturilor de date, în acest caz, date în format discret.
Este important să rețineți că variabilele calitative variabile sau care sunt destinate să reprezinte o
ordine sau o categorie trebuie întotdeauna legate de un indice numeric mai mare de 0, astfel încât să poată
apărea pe grafic și să poată fi calculate statisticile corespunzătoare.

Proprietățile graficului cu bare

● Barele de pe un grafic cu bare au lățimea și distanța dintre intervale egale.
● Barele pot rula vertical sau orizontal.
● Barurile au același punct de plecare sau aceeași bază. Cu alte cuvinte, toate barele vor
începe în partea de jos a graficului și se vor extinde în sus (vertical) sau vor începe din
partea laterală a graficului și se vor extinde peste (orizontal).
● Axa y a unui grafic cu bare este axa laterală sau verticală.
● Axa x a unui grafic cu bare este axa de jos sau axa orizontală.
● Valoarea datelor este definită pe axa y; tipul de date este definit pe axa x.
● Înălțimea sau extensia barei corespunde valorii datelor.
● Cu cât o bară este mai mare sau mai lungă, cu atât valoarea este mai mare.
● Dacă sunt folosite culori, un grafic cu bare poate include o legendă care le definește.
Utilizări grafice cu bare
● Un grafic cu bare este utilizat pentru a prezenta datele vizual
● Poate fi folosit de industrii pentru a transmite cu ușurință informații complicate
● Poate compara diferite variabile și valori
● Poate dezvălui și facilita studiul tiparelor în timp
● Poate compara diverse seturi de date
● Poate afișa categorii și subcategorii

8
 ● Poate afișa rezultatele sondajelor

Luna Vizitatori site

Ianuarie 230
Februarie 300
Martie 530
Aprilie 400
Mai 450
Iunie 540

Tipuri de grafice cu bare

● Grafic cu bare verticale (diagrama prin coloane)

Un grafic cu bare verticale conține date care sunt afișate vertical folosind bare
dreptunghiulare care reprezintă o măsură a datelor. Barele dreptunghiulare încep și se extind
de pe axa x inferioară. Axa y permite utilizatorilor să măsoare înălțimea barelor față de niveluri
specifice de valoare înscrise pe ea. De obicei, cu cât bara este mai mare, cu atât valoarea este
mai mare.

●Grafic cu bare orizontale (diagrama prin benzi)

Un grafic cu bare orizontale conține date care sunt afișate orizontal folosind bare
dreptunghiulare care reprezintă o măsură a datelor. Barele dreptunghiulare încep și se extind
de pe axa laterală y. În acest caz, axa x permite utilizatorilor să măsoare lungimea barelor față
de niveluri specifice de valoare înscrise pe ea. De obicei, cu cât bara este mai lungă, cu atât
valoarea este mai mare.

9
Avantaje:
-Viziunea globală a frecvenței unei variabile discrete.
-Acesta este un tip de diagramă foarte ușor de creat. În plus, este foarte util pentru
transferul de informații.
Dezavantaje:
-Cu această diagramă nu putem reprezenta o variabilă continuă. În acest sens, ar trebui să căutăm
un alt tip de grafic, cum ar fi graficul liniar.

3. Reprezentarea grafică folosind histograma.

Ce este o histograma?
O histogramă este o reprezentare grafică a punctelor de date organizate în intervale
specificate de utilizator. Similar ca aspect cu un grafic cu bare, histograma condensează o serie
de date într-un vizual ușor de interpretat, luând multe puncte de date și grupându-le în intervale
logice sau bin-uri.

Intelegerea histogramelor
Histogramele sunt utilizate în mod obișnuit în statistici pentru a demonstra câte dintr-un
anumit tip de variabilă apar într-un anumit interval.
De exemplu, un recensământ axat pe demografia unui oraș poate folosi o histogramă
pentru a arăta câți oameni au vârste cuprinse între zero - 10, 11 - 20, 21 - 30, 31 - 40, 41 - 50,
51 - 60, 61 - 70 și 71 - 80.

10
 Acest exemplu de histogramă ar arăta similar cu graficul de mai jos. Să presupunem că
cifrele de-a lungul accesului vertical reprezintă mii de oameni. Pentru a citi acest exemplu de
histogramă, puteți începe cu axa orizontală și puteți vedea că, începând din stânga, în oraș sunt
aproximativ 500 de oameni care au de la mai puțin de un an până la 10 ani. În oraș sunt 4.000
de oameni care au între 11 și 20 de ani. Și așa mai departe.
Histogramele pot fi personalizate în mai multe moduri de către analiști. Ele pot modifica
intervalul dintre găleți. În exemplul menționat mai sus, există opt găleți cu un interval de zece.
Aceasta ar putea fi schimbată în patru găleți cu un interval de 20.
O altă modalitate de a personaliza o histogramă este redefinirea axei y. Cea mai simplă
etichetă folosită este frecvența aparițiilor observate în date. Cu toate acestea, s-ar putea folosi
și procentul total sau densitate.

Diferența dintre histograma și diagrama cu bare

Atât histogramele, cât și diagramele cu bare oferă o afișare vizuală folosind coloane, iar
oamenii folosesc adesea termenii în mod interschimbabil. Din punct de vedere tehnic, totuși, o
histogramă reprezintă distribuția de frecvență a variabilelor dintr-un set de date. Un grafic cu
bare reprezintă de obicei o comparație grafică a variabilelor discrete sau categoriale.

4. Reprezentarea grafică folosind grafice liniare (poligonul frecventelor)

Ce este un grafic liniar?

Un grafic liniar, cunoscut și sub numele de diagramă cu linii, este un grafic care
utilizează linii pentru a conecta puncte de date individuale. Un grafic liniar afișează valori
cantitative pe un interval de timp specificat. În finanțe, graficelor liniare sunt utilizate în mod
obișnuit pentru a descrie acțiunea istorică a prețului unui activ sau titlu.

11
 Înțelegerea graficelor liniare
Graficele liniare folosesc „marcatori” de puncte de date, care sunt conectate prin linii
drepte. Aceste puncte de date, conectate prin linii drepte, ajută la vizualizare. În timp ce
graficele liniare sunt folosite în multe câmpuri diferite în scopuri diferite, ele sunt deosebit de
utile atunci când este necesar să se creeze o reprezentare grafică a modificărilor valorilor în
timp.
Graficele liniare sunt adesea folosite în finanțe pentru a crea reprezentări vizuale ale
valorilor de-a lungul timpului, inclusiv modificări ale prețurilor titlurilor de valoare, fișele
veniturilor companiei și istoricul indicilor bursieri majori. Sunt utile și pentru compararea
diferitelor titluri de valoare. În investiții, în special în ceea ce privește domeniul analizei tehnice,
graficele liniare sunt folosite de investitori pentru a vizualiza tendințele, ceea ce îi poate ajuta
foarte mult în analizele lor.
Există unele limitări ale graficelor liniare. De exemplu, graficele liniare își pierd adesea
claritatea atunci când există prea multe puncte de date. De asemenea, este ușor să le
manipulați vizual pentru a obține anumite efecte. De exemplu, gradul aparent de schimbare
poate fi manipulat vizual prin ajustarea intervalului de puncte de date pe axe.
Graficele liniare pot fi construite manual sau folosind software precum Microsoft Excel.
Acesta din urmă îmbunătățește foarte mult viteza și acuratețea produsului final.
Construirea unui grafic liniar
Graficele liniare constau din două axe: axa x (orizontală) și axa y (verticală). Fiecare axă
reprezintă un tip de date diferit, iar punctele în care se intersectează este (0,0). Axa x este axa
independentă deoarece valorile sale nu depind de nimic măsurat. Axa y este axa dependentă
deoarece valorile sale depind de valorile axei x.
Fiecare axă trebuie etichetată în funcție de datele măsurate de-a lungul acelei axe. Apoi,
fiecare axă trebuie împărțită în trepte adecvate (de exemplu, ziua întâi, ziua a doua etc.). De
exemplu, dacă se măsoară modificările prețurilor unei acțiuni în ultimele două săptămâni, axa x
ar reprezenta timpul măsurat (zile de tranzacționare din perioada), iar axa y ar reprezenta
prețurile acțiunilor.

Tipuri de grafice cu linii

Există trei tipuri principale de grafice liniare. Deși fiecare tip are rădăcini fundamentale în
aceleași principii, fiecare are propria sa situație unică în care este cel mai bine să fie
implementat și utilizat.

1. Grafic liniar simplu

Un grafic liniar simplu este cel mai elementar tip de grafic liniar. În acest grafic,
este urmărită o singură variabilă dependentă, deci există o singură linie care conectează
toate punctele de date din grafic. Toate punctele din grafic se referă la același element și
singurul scop al graficului este de a urmări modificările acelei variabile în timp. Acest
grafic nu poate fi utilizat pentru a compara variabila cu o altă variabilă, deoarece este
reprezentată numai o variabila.

12
 2. Grafic liniar multiplu
Într-un grafic cu mai multe linii, mai mult de o variabilă dependentă este
reprezentată pe grafic și comparată pe o singură variabilă independentă (de multe ori în
timp). Variabilelor dependente diferite li se atribuie adesea linii colorate diferite pentru a
face distincția între fiecare set de date. Fiecare linie se referă doar la punctele din setul
de date dat; liniile nu se încrucișează între variabilele dependente.

13
 3. Grafic liniar compus
Un grafic liniar compuse utilizează mai multe variabile similare unui grafic cu mai
multe linii. Cu toate acestea, variabilele sunt adesea stivuite una peste alta pentru a
afișa cantitatea totală pentru toate variabilele. Acest lucru nu numai că informează
utilizatorii despre relația dintre fiecare dintre variabile, dar informează și despre modul în
care se modifică totalul.

Părțile unui grafic liniar

Graficele liniare pot varia în funcție de caracteristicile opționale sau de formatare. Graficele
liniare de cea mai înaltă calitate și cel mai ușor de înțeles au următoarele caracteristici:

● Titlu
Graficele liniare pot avea un titlu deasupra graficului pentru a explica succint
ceea ce reprezintă graficul. Dacă nu furnizați unui utilizator un context scris, utilizatorul
se va baza adesea pe titlu pentru a înțelege mai bine ce date sunt extrase.

● Legendă
Legenda explică ce este fiecare variabilă dependentă și cum să distingem diferite
seturi de date. În exemplul de mai sus, fiecare variabilă dependentă este marcată cu
propria sa culoare. Caseta care explică ce înseamnă fiecare culoare este legenda.

● Date
Fiecare element de date dintr-un grafic liniar este o referință la o sursă diferită
care leagă variabila dependentă de o variabilă independentă. Acestea sunt informațiile
din graficul dvs.; este elementul care creează punctele care se conectează pentru a
forma liniile din diagramă. În unele exemple, așa cum s-a văzut mai sus, pot exista mai
multe seturi de date combinate într-un singur grafic. Pentru a se asigura că datele sunt

14
 protejate și exacte, companiile pot avea un anume analist al integrității datelor sau poziții
similare pentru a monitoriza activitatea bazei de date.

● Axa X
Axa x este setul de informații care se desfășoară de-a lungul porțiunii orizontale,
plane, din partea de jos a graficului cu linii. În majoritatea graficelor liniare, axa x va fi
legată de timp, fie că este vorba de diferitele luni dintr-un an sau de numărul de
săptămâni care au trecut de la lansarea unui produs.

● Axa Y
Axa y este setul de informații care se desfășoară de-a lungul părții verticale, din
stânga, a graficului. Unele iterații ale graficelor liniare au acest set de informații în partea
dreaptă. În orice caz, aceste numere numără elementele măsurate. Graficul poate
începe de la zero, deși există cazuri în care este mai logic să începeți cu un număr mai
mare.

● Linia
În sfârșit, avem linia. Linia conectează toate punctele de date într-o singură
variabilă dependentă. Mișcarea acestei linii arată creșterea și scăderea informațiilor în
timp. De asemenea, poate fi comparat cu ușurință cu alte linii, atâta timp cât toate
seturile de date sunt măsurate pe perioade similare de timp. Deși excesiv de
simplificată, această linie poate comunica conducerii ce acțiuni ar trebui întreprinse
pentru a îmbunătăți operațiunile sau planificarea strategică.

Utilizări ale unui grafic liniar

Diferitele instrumente de vizualizare a datelor sunt cel mai bine utilizate în scopuri
specifice, iar un grafic liniar nu face excepție. În funcție de datele de bază, un grafic liniar este
cel mai bun pentru:

● Urmărirea schimbărilor în timp.

Un grafic liniar este de obicei formatat cu perioadele de timp pe axa x și
cantitatea de apariție pe axa y. Fiecare perioadă a fost un an, dar taxele de linie pot fi
împărțite în zile, săptămâni, luni sau alte cantități de timp (adică zile de când a fost
angajat un nou CEO).

● Urmărirea modificărilor mai mici.

Intervalul afișat pe un grafic poate fi modificat pentru a mări mai bine datele care
nu pot varia prea mult. În comparație cu alte tipuri de diagrame, un grafic liniar poate fi
formatat pentru a avea incremente foarte mici pe axa y, ceea ce face mai clar cât de
mici au avut loc schimbări în timp.

● Compararea modificărilor din mai multe grupuri.

În exemplul de mai sus, este foarte ușor să compari cantitatea a trei tipuri diferite
de costuri într-o singură imagine. Deoarece fiecare linie este reprezentată de o culoare

15
 diferită, mai multe tipuri sau grupuri de date pot fi urmărite în același timp și comparate
între ele fără probleme.

● Seturi continue de date.

Deoarece un grafic liniar se bazează pe o singură tulpină de date neîntrerupte,
cel puțin o variabilă a unui grafic liniar trebuie să fie continuă. În cele mai multe cazuri,
această variabilă este timpul. Un set de date necontinuu (adică numărul de animale din
cele mai mari 10 grădini zoologice din lume) nu ar fi adecvat, deoarece nu există niciun
motiv pentru a lega fiecare punct de date cu o linie; o diagramă cu bare ar fi mai
potrivită.

5. Reprezentarea grafică folsind diagrama cu zone

Ce este o diagramă cu zone?

Diagramele cu zone sunt similare cu graficele liniare, sunt grafice care utilizează linii
pentru a conecta puncte de date individuale, dar au zona de sub linii umplută cu culoare. Sunt
potrivite pentru ilustrarea valorilor cumulate sau stivuite în timp.

Utilizări ale unei diagrame cu zone

Utilizările sunt aceleași ca ale unui grafic liniar.

16
 6. Reprezentarea grafică folosind diagrama de dispersie

Ce este o diagramă de dispersie?

O diagramă de dispersie este o formă simplă de vizualizare a datelor care constă din
puncte de date reprezentate sub formă de puncte pe un grafic cu axa x și y. Aceste tipuri de
diagrame sunt folosite pentru a descrie grafic anumite tendințe sau grupări de date.
Folosesc coordonatele carteziene pentru a afișa punctele de date individuale ca puncte
pe un grafic. Ele sunt utile în identificarea relațiilor sau corelațiilor dintre două variabile și în
detectarea oricăror valori aberante.

Utilizări ale unei diagrame de dispersie

Diagrama de dispersie se utilizează pentru a determina dacă există vreo relaţie între
două variabile. De exemplu, se poate întâmpla ca două variabile să fie în relaţie, astfel încât,
mărind valoarea uneia, să crească şi cealaltă. În acest caz, avem o corelare pozitivă. Această
corelaţie poate fi puternică, atunci când punctele de coordonate (x,y) nu prezintă un grad mare
de împrăștiere; în caz contrar, această corelaţie este slabă. De asemenea, sar putea întâmpla
ca, atunci când o variabilă evoluează într-un sens, cealaltă să derive în sens contrar. De
exemplu, mărind valoarea variabilei x, să se reducă cea a variabilei y. În acest caz avem o
corelație negativă. Această corelaţie este slabă, dacă punctele de coordonate (x,y) prezintă un
grad mare de împrăştiere, în caz contrar corelaţia este puternică. În cazul în care punctele de
coordonate (x, y) prezintă un grad mare de împrăştiere, între cele două categorii de date nu
există corelaţie..

17
 Probabilități

Definiție:
Probabilitatea este o mulțime numerică prin care se exprimă caracterul aleatoriu al unui
eveniment, al unui fenomen; calculul probabilităților este calculul matematic care permite să se
aprecieze dacă un eveniment complex se va întâmpla sau nu, în funcție de eventualitatea unor
evenimente mai simple, presupus cunoscute.

În matematică, probabilitatea este un raport între numărul cazurilor favorabile de

realizare unui eveniment întâmplător și numărul total de cazuri posibile.

Probabilitatea unui eveniment este o valoare cuprinsă între 0 și 1. Dacă probabilitatea

unui eveniment este 0, atunci evenimentul este imposibil; dacă probabilitatea unui eveniment
este 1, atunci evenimentul este sigur; dacă probabilitatea unui eveniment este între 0 și 1 atunci
evenimentul este posibil.

Fie (E, P(E)) un câmp de evenimente asociate unui experiment E .

Se numește probabilitate o funcție P : P(E)→ R
Proprietăți:
a) 0 ≤ P(A) ≤ 1, ∀ A Є P(E)
b) P(E)=1
c) P(A ∪ B) = P(A) + P(B), dacă A ∩ B = Ø.

Numărul P(A) se numește probabilitatea evenimentului A.

Tripletul (E, P(E),P) se numește camp de probabilitate.

Proprietăți ale funcției probabilitate

Fie (E, P (E),P) un câmp finit de probabilitate (card(E)=n).

1. P(Ā) = 1-P(A), ∀ A Є P(E);
2. P(Ø) = 0;
3. ∀ A,B Є P(E) , A ⊂ B => P(A) < P(B)
4. P(A \ B) = P(A) - P(B) dacă B ⊂ A

18
 5. P(A \ B) = P(A) - P(A ∩ B), ∀ A,B Є P(E);
6. P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B), ∀ A,B Є P(E);

Probabilitati conditionale

Experiment:
Avem într-o urna 4 bile albe (1,2,3,4) si 7 bile negre (5,6,7,8,9,10,11).
Fie evenimentele:
A:”Bila extrasă are înscris un număr par”.
B:”Bila extrasă este neagră.”

Care este probabilitatea obținerii unei bile cu număr par, știind că bila extrasă este neagră?
Deci, se cere probabilitatea evenimentului A, știind că evenimentul B s-a realizat deja.
Deoarece evenimentul B s-a realizat, avem 7 cazuri pentru evenimentul A, dintre care doar 3
sunt favorabile, bilele negre cu numerele 6,8,10.
=> Probabilitatea evenimentului A cand s-a realizat evenimentul B este de 3/7. Notăm aceasta
probabilitate cu PB(A).
Calculăm P(A ∩ B) si P(B). Obținem P(A ∩ B) = 3/11 si P(B) = 7/11.

Rezultă că PB(A) = 3/7 = 3/11/7/11 = P(A ∩ B) / P(B). Am obținut astfel probabilitatea

evenimentului A condiționată de evenimentul B.

EX. 1)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M={10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,
18, 19}, acesta să fie un număr par.

EX. 2)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, acesta
să verifice egalitatea (n-2)(n-4)=0.

19
EX. 3)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M={1, 2, 3, …, 100}, acesta să fie un
număr impar.

EX. 4)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A={1, 2, 3, 4, 5}, acesta să verifice
relația:

EX. 5)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea:
{1, 2, 3, …, 25}, acesta să fie un număr par.

20
EX. 6)
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să aibă cifra unităților egală cu 3.

21
22
Exemplu:

23
 Operații cu evenimente

O experiență este denumită aleatoare dacă, repetând-o în condiții identice, rezultatele

sale sunt întâmplătoare.
Dacă ω este generic o probă, atunci mulțimea tuturor probelor:
Ω = {ω/ ω} = {ω₁, ω₂,..., ωₙ} este numită universul posibilităților

Definiție:
O submulțime de probe A ⊂ Ω se numește eveniment.
Evenimentele { ω₁}...{ωₙ} se numesc evenimente elementare.
Un eveniment care nu este elementar se numește eveniment compus.
Evenimentul A={ω₁,ω₂,...,ωₙ} s-a realizat dacă s-a obținut una din probele ω₁,ω₂,...,ω ₙ.În
caz contrar evenimentul A nu s-a realizat.
Orice element al lui A se numește rezultat favorabil. Atunci mulțimea tuturor
evenimentelor asociate experienței aleatoare este egală cu K=P( Ω). Mulțimea tuturor părților lui
Q. De asemenea, A se realizeaza la o efectuare a experienței dacă cel puțin unul dintre
rezultatele favorabile lui apare ca rezultat al experienței respective (rezultatul experienței este
un element al lui A)

Se consideră experiența
aleatoare a aruncării unei monede de trei ori
la rând. Deoarece moneda are două fețe,
notate cu b (ban) și s (stema), universul
probabilităților poate fi gândit ca mulțime:

Ω={bbb,bbs,bsb,bss,sss,ssb,sbs,sbb)
Putem considera evenimentul A={bbs,bsb,sbb} care arată ca banul b apare de 2 ori. El se
realizează dacă se obține una din probele : bbs,bsb,sau sbb.
Spunem că evenimentul A implică evenimentul B dacă A ⊂ B. A implică B dacă și numai
dacă atunci când se realizează evenimentul A se realizează în mod necesar și evenimentul B.

Definiție:
● Fiind date două evenimente A și B , evenimentul A U B se numește reuniunea
evenimentelor A și B.
● Fiind date două evenimente A și B, evenimentul A ∩ B se numește intersecția
evenimentelor A și B

24
 ● Fiind dat un eveniment A, evenimentul Ȧ = Ω \ A se numește eveniment contrar
lui A

Concluzii :
● Evenimentul A U B se realizează dacă și numai dacă se realizează cel puțin unul
dintre evenimentele A și B
● Evenimentul A ∩ B se realizează dacă și numai dacă se realizează simultan
evenimentele A și B
● Evenimentul Ȧ se realizează dacă și numai dacă nu se realizează evenimentul A
● Evenimentul A \ B = A ∩ Ḃ se realizează dacă și numai dacă se realizează A și
nu se realizează B .

Exemplu:
În cazul experienței aleatoare care constă în aruncarea unei monede de 3 ori se pot
considera evenimentele :
● Evenimentul A ={bbs,bsb,sbb} care arată ca banul b apare de 2 ori
● Evenimentul B ={bbb,bbs,bsb,bss} care arată ca banul b apare primul in cele 3
aruncări succesive
Cu aceste 2 evenimente putem formula alte 3 noi evenimente :
A U B ={bbs,bsb,sbb,bbb,bss}
A ∩ B={bbs,bsb}
Ȧ ={bbb,bss,sss,ssb,sbs}
Evenimentul Ω = A U Ȧ se numește evenimentul sigur și el se realizează cu certitudine
la fiecare efectuare a experienței
Evenimentul Ø = A ∩ Ȧ se numește evenimentul imposibil, fiind evenimentul care nu se
realizează la nicio efectuare a experienței

25
BIBLIOGRAFIE

https://profesorjitaruionel.com/2020/11/16/probabilitati-fisa-de-lucru-
bac-exercitii-rezolvate-cu-probabilitati-date-la-bac/
https://www.referatele.com/referate/matematica/online4/Probabilitati-
Teoria-probabilitatilor--Frecventa--Gestiunea-datelor-referatele-
com.php
https://ro.scribd.com/doc/32473248/MATEMATICI-FINANCIARE
https://en.wikipedia.org/wiki/Histogram
https://www.investopedia.com/terms/h/histogram.asp
https://www.investopedia.com/terms/b/bar-graph.asp
https://www.investopedia.com/terms/l/line-graph.asp
https://www.investopedia.com/dot-plot-4581755
https://ro.kamiltaylan.blog/line-graph/
https://www.mathema.ro/memorator/algebra/diagrame-circulare
Manual matematica clasa a X-a editura Carminis

26