ELEMENTE DE STATISTICA

I.

Obiectul statisticii

Sa urmarim urmatoarea problema practica:

La evaluarea semestriala efectuata la obiectul matematica, elevii unei clase au
obtinut urmatoarele note:
6,7, 5, 8, 4, 6, 10, 8, 5, 7, 3, 7, 8, 9, 5, 8, 6, 7, 4, 8, 8, 5, 6, 9, 5.
Profesorul trebuie sa prezinte directorului scolii o analiza a acestor rezultate.
Intrebare: In ce mod poate face aceasta analiza?
Iata cateva variante:
O varianta este prezentarea sirului de note de mai sus. Observam insa ca,
vazand sau auzind lista notelor, cu greu se poate trage o concluzie.
O alta varianta poate fi o grupare a datelor, care sa dea posibilitatea evaluarii
de asamblu a rezultatelor: Din cei 25 de elevi, 22 au note de promovare, iar 3
elevi au note sub 5.
Informatia astfel prezentata permite formularea unei pareri privind nivelul de
pregatire a elevilor, insa nu e atat de precisa stiind ca 22 de elevi au luat note de
promovare, iar 3 elevi au note sub 5.
O a treia varianta de prezentare poate fi urmatoarea : Un elev are nota 3, 2
elevi au nota 4, 5 au nota 5, 4 au nota 6, 4 au nota 7, 6 au nota 8, 2 au nota 9 si
unu are nota 10.
De aceasta data, informatia poate fi urmarita mai usor, iar concluzia privind
nivelul clasei este mai bine documentata.
Mai sugestiv chiar, gruparea datelor de mai sus poate fi organizata in
urmatoarele tabele, respectiv in graficele ce urmeaza:
nr elevi

15
10

Nota
Nr. Elevi

5
0
1 2 3 4 5 6 7 8

Nota
3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. de elevi 1 2 5 4 4 6 2 1

nota

Nr de elevi

7-8
40%

9-10
12%

3-4
12%

5-6
36%

Note
3-4 5-6 7-8 9-10
Nr. de elevi
3
9
10
3
Procentaj 12% 36% 40% 12%

Statistica se ocupa cu culegerea, inregistrarea, gruparea, analiza si interpretarea

datelor referitoare la un anumit fenomen, precum si cu formularea unor previziuni
privind producerea viitoare a fenomenului.
Activitatea de culegere si inregistrare a datelor legate de un fenomen face obiectul
statisticii descriptive sau statisticii formale.

II. Elemente de limbaj in statistica

Populatie statistica
Definitii
a) Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic se numeste populatie
statistica.
b) Elementele componente ale unei populatii statistice se numesc unitati statistice
sau indivizi.
c) Numarul total al unitatilor statistice ale unei populatii statice se numeste
efectivul total al populatiei.
d) O parte a unei populatii statice, aleasa in mod special pentru a se cerceta, se
numeste esantion.
Exemple
1. Sa presupunem ca ne intereseaza un studiu privind mediile generale obtinute de elevii clasei a X-a la
sfarsitul anului scolar.
In acest studiu avem:
- populatia statistica: multimea elevilor clasei a X-a;
- unitatea statistica: fiecare elev;
- efectivul total al populatiei: numarul tuturor elevilor clasei a X-a.
2. O asociatie profesionala numara 40 de membri. Se doreste intocmirea unui raport statistic privind
salariul lunar al fiecarui membru si starea civila a membrilor asociatiei. In acest studiu cei 40 de
membri reprezinta populatia statistica, fiecare membru reprezinta o unitate statistica, iar 40 reprezinta
efectivul total al populatiei.

Caracteristica
Definitii
Proprietatea sau indicatorul in functie de care se cerceteaza unitatile statistice
ale unei populatii se numeste caracteristica sau variabila statistica.
O caracteristica se numeste calitativa daca nu poate fi masurata (valoarea ei nu
se exprima numeric).
Exemple: starea civila, culoarea parului, calificativul...

O caracteristica se numeste cantitativa daca poate fi exprimata numeric.

Exemple: nota la teza, media generala, salariul lunar, inaltimea etc.
Exemple
1. In exemplele 1 si 2 formulate anterior au aparut diferite caracteristici: media generala, salariul,
starea civila.
2. In domeniul tehnic caracteristicile pot fi: rezistenta la rupere a unui material, continutul in procente
al unei substante intr-un aliaj, productia pe sortimente intr-o anumita perioada de timp, timpul de
functionare al unui aparat etc.

 Definitii
O caracteristica cantitativa se numeste discontinua sau discreta daca ea nu
poate lua decat valori izolate.
O caracteristica cantitativa care poate lua valorile dintr-un interval se numeste
caracteristica cantitativa continua.
Intervalele in care caracteristica ia valori se numesc grupe sau clase de valori
ale caracteristicii.
Exemple
o Nota la teza este o caracteristica cantitativa discreta.
o Inaltimea unei persoane este o caracteristica cantitativa continua.

In studiul static al unui fenomen pot interveni una sau mai multe caracteristici.
Definitii
Valorile pe care le ia o caracteristica sau variabila statistica se numesc date
statistice.
O activitate planificata ale carei rezultate formeaza multimea de date statistice
se numeste experiment.

III. Tabele de date

Un studiu statistic presupune efectuarea urmatoarelor etape:
Culegerea si inregistrarea datelor statistice
Gruparea sau clasificarea datelor statistice
Analiza si interpretarea datelor
Formularea unor previziuni (exploatarea rezultatelor studiului)
Primele doua etape se realizeaza folosind diferite tabele de dispunere a datelor statistice
furnizate de un experiment, numite tabele de date.
Exemple

1. Repartitia unui grup de sportivi dupa inaltime, exprimata in centimetri.

Rezultatele obtinute in urma efectuarii experimentului sunt inregistrate in ordinea in
care s-a facut masuratoarea. Se obtine urmatorul table de date:
Tabeulu 1
165
168
172
168
185
205
196
192
184
205
170
180

177
168
184
188
190
184

195
196
192
195
200
199

172
173
178
175
188
192

198
199
165
192
176
184

196
182
178
175
184
170

190
195
182
184
174
175

201
196
177
192
188
184

168
196
172
170
170
188

Sa asezam aceste date in ordinea crescatoare a inaltimii sportivilor, consemnand

numarul de indivizi cu aceeasi caracteristica. Se obtine astfel un nou tabel de date:
3

Tabelul 2
Cm
165
168
170
172
173

Nr.
sportivi
2
4
4
3
1

Cm
174
175
176
177
178

Nr.
sportivi
1
3
1
2
2

Cm
180
182
184
185
188

Nr.
sportivi
1
2
7
1
4

Cm
190
192
195
196
198

Nr.
sportivi
2
5
3
5
1

Cm
199
200
201
205
-

Nr.
sportivi
2
1
1
2
-

Tabelul 3
Observatii:
Tabelul de date da posibilitatea obtinerii cu
usurinta a informatiilor privind fenomenul
studiat;
Clasele de valori ale variabilei statistice
sunt de aceeasi lungime (amplitudine);
In acest tabele, extremitatea dreapta a
fiecarei clase nu face parte din aceasta
clasa, cu exceptia ultimei clase.

2. Distributia cadrelor didactice dintr-un judet dupa gradele didactice si dupa ciclul de
invatamant unde activeaza.
Gruparea datelor culese din diferite surse de informare este realizata in urmatorul tabel:
Tabelul 4
Gradul Ciclul de
didactic invatamant
Definitiv
Gradul II
Gradul III

Prescolar

Primar

Gimnazial

Liceal

Profesional

30
95
106

55
210
250

120
2500
2850

90
780
850

0
20
65

Observatii:
Fenomenul studiat cuprinde doua caracteristici, amandoua fiind caracteristici
calitative.
Tabelul de date asociat acestui studiu este un tabel de date cu doua intrari,
corespunzator numarului de caracteristici.
Gruparea datelor in tabelul de date cu doua intrari permite gasirea si corelarea cu
usurinta a unor informatii privind fenomenul studiat.

IV. Frecvente
Frecventa absoluta
Sa consideram o populatie statistica cu efectivul total N, X caracteristica unitatii
statice care ia valorile x1, x2, ... , xp, iar n1, n2, n3, ..., np numarul de unitati
corespunzatoare valorilor caracteristicii.
Definitii:
Multimea tuturor perechilor (xi, ni), 1 i p formeaza o serie statistica cu o
singura variabila ( caracteristica).
Se numeste frecventa absoluta sau frecventa a unei valori xi a caracteristicii,
numarul ni de unitati statistice corespunzatoare acestei valori.
Suma tuturor frecventelor valorilor caracteristici este egala cu efectivul totatal al
populatiei statistice :
n1+n2+ ... + np = N
Formula uzuala de prezentare a unei serii statistice cu o singura variabila este un
tabel (orizontal sau vertical) in care sunt mentionate valorile caracteristicii si frecventele
corespunzatoare acestor valori.
Valorile
caracteristicii
Frecventa

x1

x2

.....

xp

N1

n2 .....

np

Clase de valori

[x1, x2)

.....

[xp-1, xp]

Frecventa

n1

.....

np

Vom spune ca aceste tabele definesc distributia sau repartitia statistica a

variabilei statistice.
Exemple
1.Repartitia statica a elevilor in clasa a XI-a dintr-un liceu dupa rezultatele la teza
de matematica este prezentata astfel:
Tabelul 5
Nota
4 5 6 7
8
9
10
Frecventa
1 4 5 7 18 14
6
2. Repartitia statistica a elevilor clasei a XI-a dintr-un liceu dupa media obtinuta
la sfarsitul anului scolar este:
5

Tabelul 6
Media generala
Frecventa

[6, 7)
4

[7, 8)
6

[8, 9)
20

[9, 10)
18

10
2

Definitii
Frecventa absoluta cumulata crescatoare a valorii xi a variabilei este suma tuturor
frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar pana la xi, inclusiv.
Se noteaza: Ni = n1 + n2 + n3 + ...+ ni, 1 i p
Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei este suma
tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar de la xi, inclusiv.
Se noteaza: N`I = ni + ni+1 + ... + np, 1 i p
Exemple
Pentru seria statistica din tabelul 5 avem:
N1 = 1, N4 = 17, N6 = 44, N`1= 50, N`4 = 40, N`6 = 20
Frecventa relativa
Un alt tip de frecventa atribuit unei valori a variabilei statistice, folosit intr-o
analiza statistica, este frecventa relativa.
Definitie
Frecventa relativa a valorii xi a unei variabile statistice este raportul dintre
frecventa absoluta a acestei valori si efectivul total al populatiei statistice.
Se noteaza fi = ni/N.
Observatii:
1. 0 fi 1, pentru 1 i p.
2. f1 + f2 + ... + fp = 1.
Demonstratie: f1 + f2 + ...+ fp = n1/N + n2/N + ... + np/N = N/N = 1.
3 . Valoarea unei frecvente relative se poate exprima in procente.
Exemple
Sa ne referim la seria statistica din tabelul 5:
Frecventa relativa a valorii x3 = 6 este f3 = n3/N = 5/50 = 10/100 = 10%.
Interpretare: 10% din efectivul de 50 de elevi au obtinut nota 6 la teza.
Frecventa relativa a valorii x7 = 10 este f7 = n7/N = 6/50 = 12/100 = 12%.
Interpretare: 12% din efectivul de 50 de elevi au obtinut nota maxima.
Definitii
Frecventa relativ cumulata crescatoare a unei valori xi a variabilei statistice este
suma frecventelor relative ale valorilor care apa pana la xi, inclusiv.
Se noteaza: Fi = f1 +f2 + ... + fi, 1 i p
6

 Frecventa relativa cumulata descrescatoare a unei valori xi a variabilei statistice

este suma tuturor frecventelor relative ale valorilor care apar de la xi, inclusiv.
Se noteaza:
F`1 = fi + fi+1 + ... +fp, 1 i p
Vom da un exemplu in care sa fie calculate toate tipurile de frecvente definite
pana acum pentru variabila cantitativa discreta din tabelul 5.
Tabelul 7
Nota Frecventa
(x)
absoluta
(ni)
4
5
6
7
8
9
10

1
4
5
7
13
14
6

Frecventa
Frecventa
Frecventa
absoluta
absoluta
relativa
cumulata
cumulata
(fi)
crescatoare descrescatoare
(Ni)
(N`i)
1
50
0,02 = 2%
5
49
0,08 = 8%
10
45
0,1 = 10%
17
40
0,14=14%
30
33
0,26=26%
44
20
0,28=28%
50
6
0,12=12%

Frecventa
relativa
cumulata
crescatoar
e (Fi)
0,02 = 2%
0,1 = 10%
0,2 = 20%
0,34=34%
0,6 = 60%
0,88=88%
1 = 100%

Frecventa
relativa
cumulata
descrescatoare
(F`i)
1 = 100%
0,98=98%
0,9=90%
0,8 = 80%
0,66=66%
0,4=40%
0,12=12%

Acest tablou de date cuprinde atat gruparea datelor, cat si prelucrarea lor.
Cu ajutorul lui se pot face o serie de interpretari asupra fenomenului, previziuni, si in
consecinta se pot adopta diferite masuri ameliorative.
De exemplu, sa interpretam datele din linia a patra a tabelului. Astfel :
7 elevi din cei 50 au obtinut nota 7
14% din efectivul total au nota 7
17 elevi din cei 50 au note sub 8
34% din efectivul total au note sub 8
40 de elevi din cei 50 au note peste 6 80% din efectivul total au note peste 6
Notiunile introduse in legatura cu valorile individuale x 1,x2, x3, , xp ale unei
caracteristici cantitative discrete pot fi extinse si la caracteristicile cantitative continue.
Astfel avem:
Definitii
Frecventa absoluta a unei clase de valori reprezinta numarul de unitati statistice
corespunzatoare valorilor caracteristicii care apartin acestei clase.
Frecventa absoluta cumulata crescatoare a unei clase de valori este suma
frecventelor absolute ale tuturor claselor de valori care apar pana la aceasta clasa,
inclusiv.
Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a unei clase de valori este suma
frecventelor absolute ale tuturor claselor de valori care apar de la aceasta clasa,
inclusiv.
Frecventa relativa a unei clase de valori este raportul dintre frecventa absoluta a
clasei si efectivul total al populatiei statistice.
7

 Frecventa relativa cumulata crescatoare a unei clase de valori este suma

frecventelor relative ale claselor de valori care apar pana la aceasta clasa, inclusiv
(sau raportul dintre frecventa absoluta cumulata crescatoare si efectivul
populatiei).
Frecventa relativa cumulata descrescatoare a unei clase de valori este suma
frecventelor relative ale claselor de valori care apar de la aceasta clasa, inclusiv
(sau raportul dintre frecventa absoluta cumulata descrescatoare si efectivul total
al populatiei).