-10A Liceul Teoretic Traian-

SARAFU NICOLAE


Statistica este disciplina care se ocupa cu culegerea , inregistrarea , gruparea ,
analiza si interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum si cu
formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a acestuia.
1) Date statistice:
-Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic se numeste populatie
statistica .
-Elementele componente ale unei populatii statistice se numesc unitati
statistice sau indivizi.
-Numarul total de unitati statistice se numeste efectivul total al populatiei
statistice.
-O parte a populatiei statistice aleasa special pentru a fi studiata se numeste
esantion.
-Proprietatea sau indicatorul in functie de care se cerceteaza o populatie
statistica se numeste caracteristica sau variabila statistica.

2) Clasificarea datelor statistice:
Sa consideram studiul efectuat asupra unui grup de sportivi dupa
inaltime ( exprimata in centimetri ).
Rezultatele masuratorii sunt inregistrate in ordinea in care a decurs
masuratoarea si sunt asezate in urmatorul tabel:

163 164 175 193 175 199 194 188 201 168
172 168 168 196 173 199 182 195 196 196
185 205 184 192 178 165 174 182 177 172
196 192 188 195 175 192 175 184 192 170
184 205 190 200 188 176 184 178 188 170
170 180 184 199 192 184 170 175 184 188

Cu ajutorul acestei clasificari a datelor se pot obtine niste concluzii
mai rapide privind particularitatile acestui grup,inaltimea cea mai mica,

cea mai mare, numarul de indivizi care intrunesc aceeasi caracteristica care
este inaltimea dominanta si altele.Rezultatele analizei statistice pot
fi obtinute uneori mai usor daca se practica o alta grupare a datelor
statistice.
De exemplu ,se poate face o grupare a valorilor caracteristicii studiate
in
clase de valori.








3) Frecventa:
Tabelele 2 si 3 in care au fost calsificate datele studiului statistic privind
inaltimea unui grup de 60 de sportivi , arata o dispunele a datelor in
prechide tipul: valoare caracteristica , efectiv.In general consideram o
pupulatie statistica cu efectivul total N,X caracteristica sau variabila
statistica cu valorile x1,x2,...xp si ni , numarul de unitati statistice
corespunzatoare valorii xi a variabilei statistice 1<=i<=p formeaza o serie
statistica cu o singura variabila.

Numarul ni de unitati statistice corespunzatoare valorii xi a caracteristicii
sau a unei clase de valori a caracteristicii se numeste frecventa absoluta a
valorii xi, respectiv frecventa absoluta a clasei de valori considerate .
Clase de valori
(in cm)
Nr.sportivi
[165,170) 6
[170,175) 9
[175,180) 8
[180,185) 10
[185,190) 5
[190,195) 7
[195,200) 11
[200,205) 4

Rezulta ca n1+n2+n3+...+np=N.
Modulul de prezentare a unei serii statistice cu o variabila statistica este sub
forma unui tabel orizontal sau vertical , care cuprinde valorile variabilei
statistice sau clasele de valori si frecventele absolute corespunzatoare :
Valorile caracteristice X1 X2... Xp
Frecventa absoluta n1 n2 ... np
Clase de valori [x1,x2)...[Xp-1,Xp)
Frecventa absoluta n1...................np

Se spune ca aceste tabele definesc distributia sau repartitia statistica a
variabilei statistice.
Asadar , tabelele 2 si 3 reprezinta distributia statistia a inaltimii unui grup
de sportivi .
In studiul unei serii statistice sunt interesante concluziile obtinute prin
cumularea frecventelor absolute ale valorilor variabilei.
Astfel , raportandu-ne la tabelul 3 , se poate spune ca in grup sunt cel mult
23 de sportivi cu inaltimea mai mica decat 180 cm , sau exista 15 sportivi cu
inaltimea mia mare sau egala cu 195;
Frecventa absoluta cumulata crescatoare .

Frecventa absoluta cumulata descrescataore .

Exemplu:
Pt seria statistica data de tabelul 2 avem:
N3 =2 +4+4=10 (10 sportiovi au inaltimea mai mica sau egala cu 170 cm
)

N11 =1 +2+7+1+4+2+5+3+5+1+2+1+1+2 =37( 37 de sportivi au inaltimea
de cel putin 180 cm)
Pt seria statistica din tabelul 3 avem:
N3 = 6+9+8 =23 ( 23 de sportivi au inaltimea mai mica decat 180 cm )
N5 = 5+7+11+4 = 27 (27 de sportivi au inaltimea de cel putin 185 cm )
Raportul dintre frecventa absoluta a unei valori xi sau a unei clase de valori a
variabilei statistice si efectivul total al populatiei se numeste frecventa relativa a
valorii xi, respectiv frecventa relativa a calsei de valori .
Se noteaza f
i =

Exemplu:
Pentru seria statistica din tabelul 3 avem :
-frecventa relativa a clasei de valori [175,180) este f3 = 8/60 =13,(3)%
ceea ce arata ca 13,(3) % din efectivul populatiei sunt sportivi cu inaltimea
in intervalul [175,180).
Observatii!
1. 0<=f1<=1 , 1 <=i<=p
2. f1+f2+...+fp=1
3.Frecventa relativa se poate exprima ca raport procentual.Se numeste
frecventa relativa cumulata crescatoare a valorii Xi a variabilei statistice ,
suma tuturor frecventelor relative ale valorilor care apar la xi , inclusiv :
Se notaza

Se numeste frecventa relativa cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei
statistice, suma tuturor frecventelor relative ale valorilor acare apare de la xi,
inclusiv.

Se notaza

4) Reprezentarea grafica:
Reprezentarea grafica folosind diagrama circulara
Cercul de structura sau diagrama circulara este un cerc a carui arie
reprezinta efectivul total al populatiei statistice (100 %). Valorile variabilei
se reprezinta prin sectoare de cerc ale caror arii sunt proportionale cu
frecventele relative ale valorilor variabilei. Cu ajutorul regulii de trei simpla
se determina masura unghiului la centru corespunzator fiecarei frecvente.

Venituri Bursa de
studiu
Donatii Activitati
suplimentare
Vanzari de
bunuri
Frecventa
absoluta
2 400 000 1 200 000 2 100 000 300 000
Frecventa
relativa
25% 60% 40% 15%




25
60
40
15

Folosind dreptunghiul de structura:
Pentru realizarea acestui grafic se va folosi un plan in coordonatele XoY.

Reprezentarea grafica prin batoane:
Diagrama structurala cu ajutorul batoanelor se obtine astfel:
se alege un reper cartezian in plan
pe axa orizontala se reprezinta valorile xi ale variabilei statistice;
pe axa verticala se reprezinta frecventele absolute ni sau frecventele
relative fi corespunzatoare valorilor xi, 1<=i<=p;
segmentul cu extremitatile in punctele cu coordonatele (x,0)
,(xi,n1),respectiv (xi,fi) reprezinta batonul corespunzator valorii xi.




30%
45%
15
0%
20%
40%
60%
80%
100%

Reprezentarea prin coloane sau benzi:
Acest tip de reprezentare grafica foloseste dreptunghiuri cu latimi egale si
lungimile proportionale cu frecventele absolute sau cu frecventele relative ale
valorilor variabilei statistice.





















Exemple de grupari, tabele, serii, grafice si indicatori relativi rezultate din
solutionarea unui miniproiect statistic
Dintr-o populatie de 250 de agentii cu activitate n domeniul transportului
terestru de marfuri si persoane se extrage un esantion de 25 de agenti pentru care
se nregistreaza date la nivelul unui an calendaristic privind urmatoarele
variabile:
marimea agentilor economici dupa numarul de salariati (variabila n raport
cu care agentii economici se mpart n agenti economici foarte mici, cu un
numar de salariati cupris ntre 2 si 19 persoane si agenti economici mici, cu un
numar de salariati cuprins ntre 20 si 50 de persoane - col. 1 tabel nr. 1, 2);
cifra de afaceri n mii lei preturi curente - col. 3, tabel nr. 1;
cheltuieli directe de personal n mii lei preturi curente - col. 4, tabel nr.1.











Tabel nr. 1
Nr
crt
Categoria de agenti
economici
Numar de
salariati
Cifra de afaceri,
mii lei preturi
curente
Cheltuieli directe
de personal,
mii lei preturi
curente
0 1 2 3 4
1 FM 5 222 59
2 FM 15 603 143
3 FM 19 789 182
4 M 27 1.143 272
5 M 29 1.281 289
6 FM 6 271 61
7 FM 7 298 70
8 FM 19 808 192
9 M 35 1.740 354
10 M 44 1.980 454
11 M 21 894 202
12 M 27 1.314 272
13 M 37 1.545 372
14 M 21 888 218
15 M 30 1.460 310
16 M 33 1.368 333
17 M 28 1.167 282
18 M 32 1.348 321
19 M 37 1.654 376
20 FM 9 384 89
21 M 21 892 211
22 M 28 1.185 284
23 M 25 1.054 249
24 FM 17 741 184
25 FM 11 484 118
Sa se efectueze prelucrarea primara si prezentarea informatiilor statistice, dupa
cum urmeaza:

1. Sa segrupeze si centralizeze datele pe variante distincte;
2. Sa se grupeze datele dupa variatia fiecarei caracteristici numerice formnd 4 grupe
de marime egala si sa se centralizeze datele pentru variabilele nregistrate;
3. Sa se grupeze datele dupa variatia caracteristicilor luate doua cte doua;
4. Sa se reprezinte grafic distributiile obtinute la punctele 2 si 3;
5. Sa se calculeze marimile relative permise de date si sa se reprezinte grafic;
REZOLVARE:
I. Prelucrarea primara si prezentarea informatiilor statistice:
Populatia statistica analizata este formata din 250 de agenti economici,
care prin modul de organizare reprezinta o unitatea statistica complexa.
Din aceasta populatie statistica s-au prelevat prin procedee specifice 25 de
unitati statistice care formeaza un esantion(subpopulatie).
Caracterizarea statistica a celor 25 de agenti economici se face cu ajutorul a
patru variabile statistice ale caror modalitati de manifestare la nivelul unitatilor
statistice poarta denumirea de valori sau variante statistice, asa cum se prezinta n
tabelul nr. 2.






Tabel nr. 10
Grupe de firme
dupa
numarul de
salariati
Grupe de firme dupa cifra de afaceri
TOTAL
220-
660
660-
1100
1100-1540 1540-1980
1 2 3 4 5 6
5-15 5 - - - 5
15-25 1 6 - - 7
25-35 - 1 8 - 9
35-45 - - - 4 4
TOTAL 6 7 8 4 25
Limita superioara este inclusa n interval

Tabel nr. 11
Grupe de
firme dupa
numarul de
salariati
Grupe de firme dupa cheltuieli
directe de personal
TOTAL
55-155
155-
255
255-
355
355-
455
1 2 3 4 5 6
5-15 5 - - - 5
15-25 - 7 - - 7
25-35 1 - 8 - 9
35-45 - - 1 3 4
TOTAL 6 7 9 3 25
Limita superioara este inclusa n interval


Tabel nr. 12
Grupe de
firme dupa
cifra de
afaceri
Grupe de firme dupa cheltuieli
directe de personal
TOTAL
55-155
155-
255
255-
355
355-
455
1 2 3 4 5 6
220-660 6 - - - 6
660-1100 - 7 - - 7
1100-1540 - - 8 - 8
1540-1980 - - 1 3 4
TOTAL 6 7 9 3 25
Limita superioara este inclusa n interval










4.Reprezentarea grafica a distributiilor obtinute la punctele 2 si 3 se face cu
ajutorul urmatoarelor figuri: histograma, ogiva si corelograma.
HISTOGRAMA
Se construieste n sistemul de axe ortogonal, unde pe abcisa sunt
prezentate intervalele de grupare, iar pe ordonata frecventele absolute sau
relative. Cu ajutorul acestui tip de grafic se localizeaza valoarea modala.




Grafic nr 1. Distributia agentilor economici dupa "numarul de salariati".
Sursa: Tabelul nr. 3, col A si B

Grafic nr.2. Distributia agentilor economici dupa "cifra de afaceri".
Sursa: Tabelul nr. 4, col A si B
POLIGONUL FRECVENELOR CUMULATE

Poligonul frecventelor cumulate se construieste n sistemul de axe
rectangular, unde pe abcisa se prezinta valorile de mijloc ale intervalelor de
grupare, iar pe ordonata se prezinta fie frecventele relative fie cele absolute
cumulate - vezi tabelul nr. 12, col. 1-3. Cu ajutorul acestui grafic se pune n
evidenta att locul medianei ct si valoarea acesteia.
Tabel nr. 13
Elementele necesare construirii poligonului frecventelor cumulate
Grupe de
agenti
economici
dupa
cifra de
afaceri,
mii lei
Numar
de agenti
economici
Centrul
intervalului
de grupare
Frecv.ente cumulate
crescator
Frecvente cumulate
descrescator
A B 1 2 3
220-660 6 440 6 25
660-
1100
7 880 13 19
1100-
1540
8 1.320 21 12
1540-
1980
4 1.760 25 4


Grafic nr. 3. Distributia cumulata a firmelor dupa "cifra de afaceri"
Sursa: Graficul a fost construit de autor pe baza datelor din tabelul nr. 12, col. 1-
3
CORELOGRAMA
Se construieste n sistemul de axe rectangular, unde pe abscisa sunt prezentate
valorile variabilei independente, iar pe ordonata valorile variabilei dependente.
Pentru exemplificare se reprezenta grafic distributia agentilor economici dupa
numarul de salariati si cifra de afaceri (tabel nr. 9). Pornind de premisa
ca cifra de afaceri este dependenta de numarul de salariati, pe abcisa se
va prezenta numarul de salariati, iar pe ordonata cifra de afaceri - grafic nr. 4.


Grafic nr. 4. Distributia firmelor dupa "numar de salariati" si dupa "cifra de
afaceri"

5.Principalele marimi relative permise de datele disponibile sunt: marimile
relative de structura, de coordonare si de intensitate
Marimi relative de structura
Calculul acestor marimi este impus de necesitatea cunoasterii aprofundate a
compozitiei acelor colectiitati care au fost separate n grupe sau subgrupe dupa
variatia uneia sau mai multor caracteristici de grupare.Se calculeaza ca raport ntre
fiecare element sau grup de elemente fata de nivelul sau volumul ntregii colectivitatii:
. Marimile relative de structura care arata n ce raport se gaseste
numarul unitatilor din fiecare grupa ( ) si numarul unitatilor din ntreaga
colectivitate ( ) se mai numesc si frecvente relative: .
Structura firmelor dupa numarul de salariati, cifra de afaceri ,
cheltuielile directe de personal si dupa "categorie"
Tabel nr. 14
Categoria Structura firmelor dupa:
Numar
de agenti
economici
Numar
de salariati
Cifra de
afaceri,
mii lei
Cheltuieli
directe de
personal,
mii lei
A 1 2 3 4
Foarte
mici
36,0 18,5 18,0 18,6
Mici 64,0 81,5 82,0 81,4
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0

Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 2

Grafic nr. 5. Structura firmelor dupa "categorie"
Din datele prezentate mai sus, 36% din cele 25 de firme au numar de
salariati cuprinsi ntre 2 si 19 persoane, iar 64% au un numar de salariati
cuprinsi ntre 20 si 50 de persoane. Aproximativ 82% din numarul total de
salariati lucreaza n cadrul firmelor mici si numai circa 18% lucreaza n firme
foarte mici. De asemenea 82% din cifra de afaceri pe ansamblu celor 25 de firme
este realizata n cadrul firmelor cu un numar de salariati cuprins ntre 20 si 50
de persoane. Din graficul nr. 6 se remarca ponderea ridicata a cheltuielilor
directe de personal n cadrul firmelor mici - 81,4%.
Structura firmelordupa numarul de salariati, cifra de afaceri,
cheltuielile directe de personal si dupa "numarul salariatilor"







Tabel nr. 15
Grupe de agenti
economici dupa
nr. de salariati
Structura firmelor dupa:
Numar
de agenti
economici
Numar
de salariati
Cifra de
afaceri,
mii lei
Cheltuieli
directe de
personal,
mii lei
A 1 2 3 4
5-15 20 6,5 6,5 6,7
15-25 28 22,9 22 22,6
25-35 36 44,4 44,4 44,3
35-45 16 26,2 27,1 26,4
TOTAL 100 100 100 100


Grafic nr. 6 Structura firmelor dupa "numarul salariatilor"
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul
nr. 3
Din datele prezentate n tabelul nr. 15, rezulta ca 36% din cele 25 de
firme analizate au un numar de salariati cuprinsi ntre 25-35 de salariati, firme
ce realizeaza 44,4 % din cifra de afaceri realizata pe ansamblu celor 25 de firme.


Tabel nr. 16
Grupe de agenti
economici dupa
cifra de afaceri, mii
lei
Structura firmelor dupa:
Numar
de agenti
economici
Numar
de salariati
Cifra de
afaceri,
mii lei
Cheltuieli
directe de
personal,
mii lei
A 1 2 3 4
220-660 24 9,1 8,9 9,2
660-1100 28 24,6 23,8 24,4
1100-1540 32 40,1 40,2 40,0
1540-1980 16 26,2 27,1 26,4
TOTAL 100 100 100 100
Sursa: Datele din tabel au fost calculate de autor pe baza informatiilor din
tabelul nr. 5

Grafic nr.7 Structura agentilor economici dupa "cifra de afaceri"
Structura firmelor dupa numarul de salariati, cifra de afaceri,
cheltuieli directe de personal si dupa "cheltuielile directe de personal"



Tabel nr. 17
Grupe de agenti Structura firmelor dupa:
economici dupa
cheltuieli directe
de personal, mii
lei
Numar de
agenti.
economici
Numar
de salariati
Cifra de
afaceri,
miloane
lei
Cheltuieli
directe de
personal,
mii lei

A 1 2 3 4
55-155 24 9 9 9
155-255 28 25 24 24
255-355 36 46 47 47
355-455 12 20 20 20
TOTAL 100 100 100 100
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 7






Grafic nr. 8 Structura cifrei de afaceri dupa "cheltuieli directe de personal"
Marimi relative de coordonare
Marimile relative de coordonare caracterizeaza raportul numeric n
care se gasesc doi indicatori de acelasi fel, apartinnd unor grupe ale aceleiasi
colectivitati statistice sau a unor colectivitati statistice de acelasi fel, dar situate n
spatii diferite.
Comparatii relative ale numarului agentilor economici, numarului de salariati,
cifrei de afaceri si cheltuielilor directe de personal dupa "categorie"
Tabel nr. 18
Indicatorul Numar
de agenti
economici
Numar
de salariati
Cifra de afaceri,
mii lei
Cheltuieli
directe de
personal,
mii. lei
A 1 2 3 4
Foarte
mici/Mici
0,563 0,227 0,220 0,229
Mici/Foarte
mici
1,778 4,407 4,546 4,371
Sursa: Datele din tabel au fost calculate pe baza informatiilor din tabelul nr. 2
Din datele prezentate n tabelul nr. 18, se observa ca cifra de afaceri de la
firmele "mici" este mai mare de aprox.imativ 4,5 ori dect cifra de afaceri realizate de
firmele "foarte mici" - col.3, rd. 4. De asemenea, cheltuielile directe de personal de la
firmele "foarte mici" reprezinta 22,9% din cheltuielile directe de personal de la firmele
"mici" - col. 4, rd. 3.


Grafic nr. 9 Proportii ntre firmele "Mici" si "Foarte mici" pe principalele variabile
statistice
Marimi relative de intensitate
Marimi relative de intensitate sunt considerate caracteristici derivate si
se obtin prin raportarea a doi indicatori absoluti de natura diferita dar ntre care
se afla o relatie de interdependenta.
Pentru exemplificare vom lua n considerare datele din tabelul nr. 4, pe
baza carora se vor calcula urmatorii indicatori de intensitate:
- numar mediu de salariati pe agent economic
- cifra de afaceri medie pe salariat (productivitatea muncii);
- cifra de afaceri medie pe firma;






Tabel nr. 19
Grupe de agenti
economici dupa numarul
de salariati
Numar mediu
de salariati pe
firma, salariati
/ firma
Cifra de afaceri
medie per firma,
mii lei/firma
Cifra de afaceri per
salariat,
mii lei/salariat
A 1 2 3
5-15 38/5 = 7,6 1659/5 = 331,8 1659/38 = 43,7
15-25 133/7 = 19,0 5615/7 = 802,1 5615/133 = 42,2
25-35 259/9 = 28,8 11320/9
= 1257,8
11320/259 = 43,7
35-45 153/4 = 38,3 6919/4
= 1729,8
6919/153 = 45,2
TOTAL 583/25 = 23,3 25513/25
= 1020,5
25513/583 = 43,8
n concluzie s-au folosit drept forme de prezentare si reprezentare serii statistice,
tabele si reprezentari grafice: histograme, poligoane de frecvente, dreptungiuri de
structura, cercuri de structura (graficele nr. 1-9)