Zuber Alexandra Roberta

Clasa a X a A

Liceul Teoretic Grigore Moisil

1.Elemente de Statistica

Pe teritoriul tarii noastre lucrarea lui Dimitrie Cantemir Descriptio Moldaviae (1716),
poate fi considerata ca o prima lucrare de statistica. Ea a fost scrisa la cererea Academiei din
Berlin si continea toate cunostintele acumulate in domeniu la acea data.
Statistica este disciplina care se ocupa cu culegerea,inregistrarea,gruparea,analiza si
interpretarea datelor
referitoare la un anumit fenomen precum si cu formularea unor previziuni privind comportarea
viitoare a acestuia.
Activitatea de culegere si inregistrare a datelor referitoare la un fenomen face obiectul statisticii
descriptive sau statisticii formale.
Activitatea de grupare,de analiza si de interpretare a datelor precum si formularea unor
previziuni priviind comportarea viitoare a unui fenomen reprezinta obiectul statisticii
matematice.

1.2 Elemente de limbaj in statistica.Date Statistice

Definitii
- Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic se numeste populatie statistica.
- Elementele componente ale unei poulatii statistice se numesc unitati statistice sau
indivizi.
- Numarul total de unitati statistice se numeste efectivul total al populatiei statistice.
- O parte a populatiei statistice aleasa special pentru a fi studiata se numeste esantion.
- Proprietatea sau indicatorul in functie de care se cerceteaza o populatie statistica se
numeste caracteristica sau variabila statistica.
O caracteristica se numeste caracteristica calitativa daca nu poate fi masurata(valoarea
ei nu se exprima numeric).
Ex: starea civila,calificativul,profesia
O caracteristica se numeste cantitativa daca se poate exprima numeric.
Ex: media generala, salariul, inaltimea.
O caracteristica cantitativa se numeste discontinua sau discreta daca nu poate lua decat
valori numerice izolate.
O caracteristica cantitativa care poate lua orice valoare dintr-un interval de lungime finita
sau infinita se numeste caracteristica cantitativa continua.
Intervalele in care o caracteristica ia valori se numesc grupe sau clase de valori.
Ex:
a) Nota la teza,media generala sunt caracteristici cantitative discrete.
b) Inaltimea este o caracteristica in functie de care poate fi studiat un grup.
1.3 Culegerea,Inregistararea si Clasificarea Datelor
Statistice
Sa consideram studiul efectuat asupra unui grup de sportivi dupa inaltime (exprimata in
centimetri).
Rezultatele masuratorii sunt inregistrate in ordinea in care a decurs masuratoare si sunt asezate in
urmatorul tabel:
165 168 177 195 172 198 196 190 201 168
172 168 168 196 173 199 182 195 196 196
185 205 184 192 178 165 174 182 177 172
196 192 188 195 175 192 175 184 192 170
184 205 190 200 188 176 184 174 188 170
170 180 184 199 192 184 170 175 184 188

165 168 177 195 172 198 196 190 201 168
172 168 168 196 173 199 182 195 196 196
185 205 184 192 178 165 174 182 177 172
196 192 188 195 175 192 175 184 192 170
184 205 190 200 188 176 184 174 188 170
170 180 184 199 192 184 170 175 184 188

Sub aceasta forma datele inregistrate sunt greu de analizat.De aceea este necesara o alta
grupare sau clasificare a datelor.De exemplu,sa asezam aceaste date in ordinea crescatoare a
inaltimi sportivilor consemnand cati sportivi au o anumit inaltime.Se obtine urmatorul tabel:

cm Nr. cm Nr. cm Nr. cm Nr. cm Nr.

sportivi sportivi sportivi sportivi sportivi

165 2 174 1 180 1 190 2 199 2

168 4 175 3 182 2 192 5 200 1
170 4 176 1 184 7 195 3 201 1
172 3 177 2 185 1 196 5 205 2
173 1 178 2 188 4 198 1 - -

Cu ajutorul acestei clasificari a datelor se pot obtine niste concluzii mai rapide privind
particularitatile acestui grup.
Rezultatele analizei statistice pot fi obtinute uneori mai usor daca se practica o alta
grupare a datelor statistice. De exemplu se poate face o grupare a valorilor caracteristicii studiate
in clase de valori:

Clase de Nr.
valori Sportivi
[165,170) 6
[170,175) 6
[175,180) 8
[180,185) 10
[185,190) 5
[190,195) 7
[195,200) 11
[200,205) 4

Cu ajutorul acestui tabel de date se pot obtine cu usurinta diferite informatii despre grupul
de studiu,ca de exemplu:
- sunt 60 de sportivi
- cei mai multi sportivi au inaltimea in clasa de valori [195,200),urmand cei cu inaltimea in clasa
de valori [180,185) etc.
- 9 sportivi au inaltimea in clasa de valori [170,175)si reprezinta 15% din efectivul populatiei
statistice;
- exista 45 de sportivi cu inaltimea sub 95 cm etc.
Valoarea absoluta a diferentei extremitatilor unei clase de valori se numeste amplitudinea clasei.
Amplitudinea se stabileste de cel care realizeaza studiul. O clasa de valori este in general un
interval semideschis [a,b], exceptie facand eventual ultima clasa care poate fi luata de forma
[c,d].

1.4 Serii Statistice.Frecvente

Tabelele in care au fost clasificate datele studiului statistic privind inaltimea unui grup de
60 de sportivi, arata o dispunere a datelor in perechi de tipul: valoarea carateristica , efectiv.
In general sa consideram o populatie statistica cu efectivul total N, X caracteristica sau
variabila statistica cu valorile x1, x2, ...,xp si ni numarul de unitati statistice corespunzatoare
valorii xi a variabilei statistice, 1 i p.
Multimea tututor perechilor (xi,ni), 1 i p formeaza o serie statistica cu o singura
variabila.
Numarul ni de unitati statistice corespunzatoare valorii xi a caracteristicii sau a unei clase de
valori se numeste frecventa absoluta a valorii xi, respectiv frecventa absoluta a clasei de valori
considerate.
Rezulta ca n1 + n2 + n3 + ... + np = N.
Modul de prezentare a unei serii statistice cu o variabila statistica este sub forma unui
tabel orizontal sau vertical care cuprinde valorile variabilei statistice sau clasele de valori si
frecvntele absolute corespunzatoare:

Valorile x1 x2.....xp
caracteristice
Frecventa absoluta n1 n2 ....np
[x1,x2)...[xp-1,xp)
Clase de valori
Frecventa absoluta n1.....................np

Se spune ca aceste tabele definesc distributia sau repartitia statistica a variabilei

statistice.
Asadar, tabelele 2 si 3 reprezinta distributia statisticas a inatltimii unui grup de sportivi.
In studiul unei serii statistice sunt interesante concluziile obtinute prin cumularea
frecventelor absolute ale valorilor variabilei.
Astfel raportandu-ne la tabelul 3, se poate spune ca in grup sunt cel mult 23 de sportivi cu
inaltime mai mica decat 180 cm , sau exista 15 sportivi cu inaltimea mai mare sau egala cu 195
cm.
In general putem defini urmatoarele tipuri de frecvente absolute :

Frecventa absoluta cumulata crescatoare a valorii x a variabilei statistice este suma

tutuoro frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar pana la xi inclusiv.

Se noteaza Ni= nk , 1 i p
k=1

Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei statisticei este

suma tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar la xi inclusiv.

Se noteaza Ni= nk , 1 i p
k=1

Analog se definesc frecventele absolute cumulate ale claselor de valori ale variabilei.
 Raportul dintre frecventa absoluta a unei valori xi sau a unei clase de valori a variabilei statistice
si efectivul total al populatiei se numeste frecventa relativa a valorii xi, respectiv frecventa
relativa a clasei de valori.

Se noteaza fi= N , 1 i p

Exemplu :
Pentru seria statistica din tabelul 3 avem :
8
- frecventa relativa a clasei de valori [175, 180) este f3 = = 13, (3) % ceea ce arata ca 3,
60
(3) % din efectivul populatiei sunt sportivi cu inaltimea in intervalul [175, 180) .

Observatii
0 f1 1, 1 i p
f1 + f2 + ... + fp =1
Frecventa relativa se poate exprima ca raport procentual.
Se numeste frecventa relativa cumulata crescatoare a valorii xi a variabilei statistice ,
suma tuturor frecventelor relative a valorilor care apar pana la xi inclusiv.
i

Se noteaza Fi= fk , 1 i p
k=1

Se numeste frecventa relativa cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei statistice ,

suma tuturor frecventelor relative ale vlorilor care apar la xi inclusiv.
p

Se noteaza Fi= f k , 1 i p
k=1

Analog se definesc frecventele relative cumulate ale claselor de valori.

Observatii ( legatura dintre frecventele relative cumulate si frecventele absolute

cumulate)

n1 n2 n1+ n2+..+
1. F1= f1+f2+ ... +fi = + + ... + N = = N
N N N
'
n1+ ni+1+. .+np Ni
2. F1= f1+ f i+1 + ... +fp= =
N N
Exemple :
1. Se considera repartitia statistica a rezultatelor obtinute la teza de matematica de elevii
clasei a X a dintr-un liceu.
Tabelul 4
Nota (xi) 4 5 6 7 8 9 10
Frecvena absolut (ni) 1 4 5 7 13 14 6
 Sa se completeze acest tabel de date cu toate tipurile de frecvente studiate si sa se interpreteze
datele din linia a IV a. Se obtine urmatorul tabel:

Nota Frecvena Frecvena Frecvena Frecvena Frecvena Frecvena relativ

(Xi) absolut absolut absolut relativ relativ cumulat
(ni) cumulat cumulat (fi) cumulat descresctoare
cresctoare descresc-toare cresctoare (F1i)
(Ni) (N1i) (Fi)

4 1 1 50 0,02 = 2 % 0,02 = 2% 1 = 100%

5 4 5 49 0,08 = 8 % 0,1 = 10 % 0,98 = 98 %
6 5 10 45 0,1 = 10 % 0,2 = 20 % 0,9 = 90 %
7 7 17 40 0,14 = 14 % 0,34 = 34 % 0,8 = 80 %
8 13 30 33 0,26 = 26 % 0,6 = 60 % 0,66 = 66 %
9 14 44 20 0,28 = 28 % 0,88 = 88 % 0,4 = 40%
10 6 50 6 0,12 = 12 % 1 = 100% 0,12 = 12 %

Interpretarea datelor din linia a IV a este :

Tabel 6
7 elevi din cei 50 au obinut nota 7 14% din efectul total au nota 7
17 elevi din cei 50 au note sub 8 34% din efectivul total au note sub 8
40 de elevi au note peste 6 80% din efectivul total au note peste 6

1.4 Reprezentarea Grafica a Datelor Statistice

O modalitatea de realizare a analizei si interpretarii datelor statistice o constituie

reprezentarea grafica a acestora ,reprezentare care permite vizualizarea datelor statistice in
scopul formarii unei imagini intuitive si imediate asupra fenomenului studiat.
Graficul unei serii statistice se numeste diagrama structurala.
 1.Reprezentarea grafica folosind diagrama circulara

Cercul de structura sau diagrama circulara este un cerc a carui arie reprezinta
efectivul total al populatiei statistice (100%).Valorile variabilei se reprezinta prin sectoare de
cerc ale caror arii sunt proportionale cu frecventele relative ale valorilor variabilei. Cu ajutorul
regultii de trei simpla se determina masura unghiului la centru corespunzator fiecarei frecvente.
Ex: Structura veniturilor banesti (in lei) din bugetul personal al unui student pe o luna se afla in
urmatorul tabel de date:
Venituri Bursa de Donatii Activitati Vanzari de
studiu suplimentare bunuri
Frecventa absoluta 2 400 000 1 200 000 2 100 000 300 000
Frecventa relativa 40% 20% 35% 6%

Cu regula de trei simpla se obtine urmatoarea corespondenta intre frecventa relativa fi si masura
unghiului
la centru corespunzator:

fi 40% 20% 35% 5%

n 144 72 126 18

Diagrama circulara asociata serii statistice cu variabila calitativa este redata de figura 1.

2.Reprezentarea grafica folosind dreptunghiul de structura

Pentru desenarea dreptunghiului de structura se considera un reper cartezian in plan. Axa

verticala va fi axa frecventelor relative fi ale valorilor xi ale variabilei statistice.
Cu baza pe axa verticala se deseneaza un dreptunghi cu inaltimea de 100 de unitati.Se divizeaza
dreptunghiul pe linii orizontale obtinand dreptunghiuri
cu ariile proportionale cu frecventele fi.

Ex: Pentru seria statistica cu variabila calitativa din

tabelul anterior se obtine dreptunghiul de
structura din figura urmatoare :
100% 5%

80% 35%

60%
20%
40% Vnzri
Activ supl.
Donaii
20% 40% Burs

0%

3.Reprezentarea grafica prin batoane

Diagrama structurala cu ajutoarul batoanelor se obtine astfel:

se alege un reper cartezian in plan
pe axa orizontala se reprezinta valorile xi ale variabilei statistice
pe axa verticala se reprezinta frecventele absolute ni sau frecventele relative fi
corespunzatoare valorilor xi 1ip
segmentul cu extremitatile in punctele cu coordonatele (xi,0), (xi, ni) respectiv
(xi, fi) reprezinta batonul corespunzator valorii xi.
Ex; Se considera seria statistica reprezentand distributia unui esantion de 120 de tineri in functie
de numarul de carti imprumutate de la bibleoteca intr-un semestru.

Numar carti 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Numar elevi 2 8 10 18 20 25 22 5 10

Observatie :
Alegerea unitatii de masura pe fiecare axa se face astfel incat concluziile sa se obtina cat mai
usor.

nr. cititori

25
 20

15

10

nr. cri
0
1 2 3 4 5 6 7 8

4.Reprezentarea grafica prin coloane sau benzi

Acest tip de reprezentare grafica foloseste dreptunghiuri cu latimi egale si lungimile

proportionale cu frecventele absolute sau cu frecventele relative ale valorilor variabilei statisticei.
Daca dreptunghiurile sunt asezate vertical,reprezentarea grafica se numeste diagrama prin
coloane, iar daca sunt asezate orizontal reprezentarea grafica se numeste diagrama prin benzi.
Ex: Repartitia numarului de ore de emisie de radio (mii ore program) in perioada 1998-2003
este:

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Anii
Numar 52 58 64 60 70 75
ore
 5.Poligonul frecventelor

O modalitate de vizualizare a datelot unei serii statistice este poligonul frecventelor care permite
reprezentarea grafica sub forma unei curbe. Fie seria statistica (xi, ni) , i=1,p , cu variabila
cantitativa discreta . Pentru a construi poligonul frecventelor absolute se unesc printr-o linie
poligonala de coordonate (xi, ni) , i=1,p .Daca se unesc punctele de coordonate (xi, fi), i= 1, p ,
se obtine poligonul frecventelor relative.
 6.Histograma

Se considera o serie statistica cu variabila cantitativa continua si clasele de valori de amplitudini

egale: distributia unui grup de tineri dupa inaltimea exprimata in centimetri:

Inaltime Numar tineri Frecventa absoluta Frecventa absoluta

cumulata crescatoare cumulata
descrescatoare
[155, 160) 5 5 63
[160, 165) 12 17 58
[165, 170) 15 32 46
[170, 175) 20 52 31
[175, 180) 8 60 11
[180, 185) 3 63 3

Pentru a reprezenta grafic datele statistice ale acestei serii statistice se procedeaza astfel :
se alege un sistem cartezian de coordinate;
pe axa orizontala se iau segmente de lungimi egale cu amplitudinea claselor de valori;
se construiesc pe aceste segmente dreptunghiuri cu inaltimea proportional cu frecventele
absolute sau frecventele relative corespunzatoare claselor de valori.
Graficul seriei statistice cu variabila cantitativa continua se numeste histrograma.
Astfel histograma seriei din tabelul 13 este data in figura 7.
 Lecturand aceasta histograma se observa cu usurinta ca in limitele de inaltime 170-175
are loc o concentrare a inaltimi tinerilor.
Linia poligonala determinata de centrele claselor de valori luate pe bazele superioare ale
dreptunghiurilor histogramei formeaza poligonul frecventelor absolute ale valorilor variabilei
statistice.
Astfel, poligonul frecventelor statistice absolute pentru seria statistica din tabelul 13 este dat in
figura 8.
De asemenea, analiza unei serii statistice cu variabila cantitativa continua pe cale grafica
se poate face folosind poligonul frecventelor absolute cumulate.
Poligonul frecventelor absolute cumulate crescatoare se obtine unind succesiv, printr-
o linie poligonala, punctele de coordonate ( x i+1, Ni), unde x i+1 este extremitatea
dreapta a unei clase de valori [xi, x i+1), iar Ni este frecventa absoluta cumulata
acrescatoare a clasei respective. La aceste puncte se adauga si punctul (m,0) unde m este
limita inferioara a primei clase de valori.
Poligonul frecventelor absolute cumulate descrescatoare se obtine unind succesiv,
printr-o linie poligonala, punctele de coordonate (xi, Ni), unde xi este extremitatea
stanga a unei clase de valori [xi, x i+1), iar Ni este frecventa absoluta cumulata
descrescatoare corespunzatoare clasei, la care se adauga punctul (M, 0) unde M este
limita superioara a ultimei clase.
In figura 9 este redat poligonul frecventelor absolute cumulate crescatoare precum si poligonul
frecventelor absolute cumulate descrescatoare pentru seria statistica din tabelul 13.

1.5 Interpretarea Datelor Statistice Prin Parametri de

Pozitie
 Analiza si interpretarea datelor statistice legate de un studiu statistic s-a realizat pana la acest
moment cu ajutorul frecventelor si a graficelor statistice. Cu ajutorul acestor caracteristici se
poate observa cu usurinta variablitatea marimilor care se obtin ca rezultat al unor masuratori.
Desi exista aceasta variabilitate se observa o tendinta a datelor statistice de a se grupa in jurul
unei anumite valori ( tendinta centrala ).
Pentru o serie statistica este interesant de gasit acea marime care survine cel mai des , acea
marime este cea mai reprezentativa pentru toata seria.
O astefle de marime se numeste indicator sau parametru de pozitie deoarece arata pozitia
elementelor principale ale seriei in cadrul acesteia.
Reprezentivitatea unor astfel de marimi este data de gradul de concentrare a datelor statistice
in jurul lor.

1.Valoarea medie a unei serii statistice

Fie seria statistica (xi, ni), 1 i p asociata unui studiu statistic asupra unei populatii
statistice din efectivul N, cu variabila cantitativa.
Se numeste valoare medie sau media variabilei statistice X , media aritmetica a tuturor
valorilor variabilei statistice calculata pentru toate unitatile populatiei statistice.

x 1 n1+ x 2n 2+..+ x p np x i
Se noteaza x(barat) = = i=1
n 1+ n 2+..+ n p N

Se observa ca valoarea medie x (barat) reprezinta media aritmetica penderata a valorilor x1,
x2, ..., x3 ale variabilei statistice cu ponderile n1,n2,..,np.
Exemplu:
Sa calculam media variabilei statistice a seriei statistice data de tabelul 4.
41+54+ 65+ 77 +813+914+106 39 3
Avem x(barat)= = = 7,86
1+ 4+ 5+7+13+14+ 6 50

Daca variabila statistica X este cantitativa de tip continuu, atunci in locul valorilor xi, din
formula (1) se vor lua mediile aritmetice ale extremitatilor claselor de valori ( valorile centrale
ale claselor de valori )

2.Mediana seriei statistice

Mediana unei serii statistice ordonate este valoarea Me care imparte sirul ordonat al valorilor
 variabile in doua parti,fiecare parte continand acelasi numar de valori.
Mediana unei serii statistice cu variabila cantitativa discreta se obtine astfel:
-se aseaza cele N valori ale variabilei in ordine crescatoare sau descrescatoare
N +1
- daca N este numar impar, atunci Me= x
2
x k + x k +1
- daca N este par N=2k, atunci Me=
2
Observatie: Daca valorile variabiulei sunt numeroase, se recomanda determinarea frecventelor
absolute cumulate, apoi se cauta valoarea variabilei care corespunde unitatii statistice sitata la
mijlocul seriei, sau intervalul care cuprinde acea unitate statistica.
Sa determinam acum mediana unei serii statistice cu variabila cantitativa de tip continuu.
Pentru aceasta, sa cansideram distributia unui lot de piese dupa diametrul lor, masurat in
milimetri.

Clasa de valori in seria frecventelor absloute cumulate careia ii corespunde cel putin jumateate
din efectivul total al populatiei se numeste clasa mediana.
Retinem :
Mediana unei serii statistice cu variabila cantitativa de tip continuu se calculaeaza cu formula :
C mN i1
Me = L + *k, unde:
ni
L=limita inferioara a clasei medianei
CM=cota medianei
Ni-1=frecventa absoluta cumulata crescatoare pana la clasa mediana
ni=frecventa absoluta corespunzatoare clasei mediane
k=amplitudinea clasei mediane

Nota la tez 5 6 7 8 9 10
Frecvena absolut 16 16 32 12 10 8
Frecvena absolut cumulat cresctoare 16 32 64 76 86 94

Diametrul (mm) [10, 20) [20, 30) [30,40) [40, 50) [50, 60)
Frecvena absolut 10 15 12 15 8
Frecvena cumulat 10 25 37 52 60
cresctoare

3.Modulul unei serii statistice

 In multe activitati economico-sociale prezinta interes acele aspecte care survin cel mai
frecvent in derularea lor.
De exemplu compararea numarului de apeluri telefonice pe intervale mici de timp da
posibilitatea determinarii perioadei din zi cand o centrala telefonica este cel mai mult solicitata
si, in conseciinta , da posibilitatea determinarii capacitatii optime a centralei.
Astfel de probleme se rezolva folosind parametru statistic de pozitie numit modul sau
dominanta.
Definitie!
Modulul sau dominanta unei serii statistice (xi, ni), 1 i p reprezinta valoarea unei clase de
valori a variabilei care corespunde celui mai mare efectiv si se noteaza Mo.

*Pentru determinarea unei valori mai exacte a modulului unei serii statistice cu date grupate in
clase de valori , vom face o analiza pe o secventa a diagramei structurale a acesteia care sa
contina si valorile din clasa modala [1, L).
Fie cazul seriei statistice in care clasa de valori anterioare clasei modale are frecventa mai mica
decat frecventa clasei de valori care urmeaza clasei modale.

Vechimea (n ani) 3 5 10 15 20 25 30
Niumr de 6 3 14 28 32 25 10
persoane

nlimea
[160, 165) [165, 170) [170, 175) [175, 180) [180, 185) [185, 190)
(n cm)
Numrul de
4 14 27 35 14 6
tineri

-2

-1
 1 Mo

Notam: 1=diferenta dintre frecventa clasei modale si cea a clasei anterioare ei.
2=diferenta dintre frecventa clasei modale si cea a clasei urmatoare.
K=amplitudinea clasei modale k=L-1
1 M ol
Din figura 13 se obtine urmatoarea relatie de proportionalitate = ,
2 LM 0
relatie din care se obtine
1
Mo = L - * k . (1)
1+ 2
Daca in intervalul anterior clasei modale are frecvanta mai mare decat a intervalului urmator
clasei modale, atunci :
1
Mo = 1 + * k . (2)
1+ 2
Observatii
1. In cazul formulei (2), Mo este mai apropiat de 1.
2. In cazul formulei (1), Mo este mai apropiat de L.
3. Mo coincide cu o valoare a variabilei statistice, reprezentand cea mai frecventa valoare a
repartitiei.
4. O serie statistica poate avea mai multe modeule . Modulul prezinta interes daca este unic.

4.Dispersia.Abaterea medie patratica

Sa consideram urmatoarele seturi de date: {1,2,3,4,5} si {2,40;2,50 ;2,60 ;2,80 ;5}
Se constata ca ambele siruri de date au valoarea medie egala cu 3 , sunt distincte , iar
datele primului sir sunt raspandite in raport cu media fata de cele a setului al doilea.
Pentru a masura gradul de impartasire a datelor unei serii statistice fata de medie se
folosesc urmatorii parametri de pozitie: dispersia si abaterea medie patratica.
Definitie!
Fiind data seria statistica (xi, ni), 1 i p dispersia valorilor x1,x2..,xp este media
aritmetica ponderata a patratelor abatarilor de la medie ale valorilor variabilei.

Se noteaza :

In cazul datelor grupate in clase de valori , se considera abaterile centrelor claselor de valori de la
medie.
Definitie!
*Fiind data seria statistica (xi, ni), 1 i p se numeste abatere medie patratica a valorilor
variabilei numarul = s 2 unde s 2 este dispersia serie.
Asadar ,
Abaterea medie patratica da posibilitatea caracterizarii dispersiei valorilor variabilei
statistice.Astfel, o serie care este putin dispersata , adica prezinta valori ce sunt strans grupate in
jurul valorii medii, conduce la o medie patratica mica.
Definitie!
Raportul dintre abaterea medie patratica si valoarea medie a unei serii statistice se
numeste coeficient de variatie.

Se noteaza

Acest indicator da posibilitatea aprecierii gradului de omogenitate a unei serii statistice. Un

coeficient de variatie sub 15 % indica o omogenitate buna a repartitiei unui
fenomen si ca valoarea medie este reprezentativa.
Exemplu : pentru seria din tabelul 14 se obtine :

Tabelul 14
Consumul 6,2- 6,6-7 7-7,4 7,4- 7,8- 8,2- 8,6-9 9-9,4 9,4-
(n litri) 6,6 7,8 8,2 8,6 9,8
Numr
autotu- 4 12 44 90 107 86 36 15 6
risme
(ni)

Tabelul 15 Total
x i 6,4 6,8 7,2 7,6 8,0 8,4 8,8 9,2 9,6 -

x ni
i 25,6 81,6 316,8 684 856 722,4 316,8 138 57,6 3198,8
0
2
( x i x ) ni 10,24 17,28 28,16 14,40 13,76 23,04 21,60 15,36 143,84
 Chestionar : Limbi strine

n opinia mea, nvarea de noi limbi ofer foarte multe avantaje care motiveaz alegerea
acestei teme :
nvnd o limb strin nu nvei doar cuvinte noi, ci noi moduri de a gndi i a nelege
lumea din jurul tu.
Multe scrieri, proverbe nu pot fi niciodat apreciate pe deplin n afara limbii n care au
fost produse. Poi citi literatura n limba original.
Copii care nva o limb strin au un IQ mai mare.
Cercetrile arat c cei care cunosc o limb strin au aptitudini de interpretare i analiz
mai bune.
n cazul unei afaceri este mult mai uor s convingi clieni strini atunci cnd le oferi
informaii n limba pe care o vorbesc ei.
Poi studia arta gtitului de la surs (gastronomia italian, francez cu gust autentic)
Poi privi filme strine n limba original.
Te poi descurca mult mai bine ntr-o ar strin atunci cnd cunoti limba local.
Cnd abordezi o activitatea att de masiv cum este nvarea unei limbi strine,
ncrederea n forele proprii crete vizibil.

1. Cte limbi putei vorbi i scrie fluent nafar de limba romn ?

A. O limb B. 2-5 limbi C. 5-10 limbi D. Peste 10 limbi E. Niciuna
 n concluzie, majoritatea oamenilor pot vorbi i scrie fluent o singur limb nafar de
limba romn.

2. Cte limbi ai mai dori s nvai ?

A. O limb B. 2-5 limbi C. 5-10 limbi D. Peste 10 limbi E. Niciuna

n concluzie, majoritatea oamenilor doresc s mai nvee ntre 2 i 5 limbi strine.

3. Ct de greu vi se pare s nvati o limb strin ?

A. Nu mi se pare deloc greu, i o fac cu mult uurin
B. Nu mi se pare aa de greu
C. Mi se pare foarte greu s nv o limb strin
D. Eu nu nv limbi strine

n concluzie, majoritatea oamenilor nu consider nvarea unei limbi strine a fi grea.

4. n ct timp reuii s nvai o limb ?

A. O lun B. 3 luni C. Un an D. 2 ani E. Mai mult de 2 ani

n concluzie, majoritatea oamenilor reuesc s nvee o limb strin n cel mult un an.
 5. Ce modaliti considerai utile n nvarea unei noi limbi ?

A. Vizionarea de emisiuni TV, filme, seriale

B. Ascultnd radio-ul
C. Citind cri
D. Folosind dicionarul
E. Purtnd o conversaii cu un vorbitor nativ

n concluzie, majoritatea oamenilor consider vizionarea de emisiuni TV, filme, seriale ca

fiind cea mai util metod n nvarea unei limbi strine.

6. Ce v-ar motiva s nvai o limb strin ?

A. O cariera de succes
B. Familia
C. Banii
D. ncrederea de sine
 n concluzie, majoritatea oamenilor sunt de prere cea mai bun motivare n nvarea
unei limbi strine este o carier de succes.

7. Credei c n momentul de fa sunt alte limbi mai cutate dect engleza pentru
obinerea unui serviciu bun ?

A. Cred c sunt alte limbi mai cutate dect engleza

B. Probabil
C. Nu tiu
D. Nu cred c exist alte limbi mai cutate dect engleza

n concluzie, majoritatea oamenilor cred ca ar putea exista alte limbi mai cutate dect
engleza.

8. Credei c n viitor se va ajunge la alegerea unei alte limbi internaionale?

A. Nu cred c n viitor engleza nu va mai fi limba internaional.

B. Exist o posibilitate a alegerii unei noi limbi internaionale
C. Cred c germana ar putea deveni limb intrenaional
D. Cred c franceza ar putea deveni limb intrenaional
E. Nu tiu ce limb ar putea deveni limb internaional

n concluzie, majoritatea oamenilor sunt de prere c exist o posibilitate a alegerii unei

noi limbi internaionale n viitor.

9. Atunci cnd vorbeti cu un om ntr-o limb pe care o nelege, atunci vorbele tale
ajung la mintea lui. Dac, ns, i vorbeti n limba lui natal, atunci cuvintele tale ajung la inima
lui.
- Nelson Mandela

A. Sunt de acord
B. Posibil
C. Nu prea cred
D. Nu sunt de acord
 n conlcuzie, maajoritatea oamenilor sunt de acord cu vorbele fostului preedinte al
Africii de Sud, Nelson Mandela.

10. nvnd o limb strin este ca i cum ai deveni o alt persoan.

- Haruki Murakami

A. Sunt de acord
B. Posibil
C. Nu prea cred
D. Nu sunt de acord
 n conluzie, majoritatea oamenilor sunt de acord cu vorbele scriitorului japonez,
Haruki Murakami.