Exercițiu pentru Introspecție

Badragan Ionuț-Dumitru

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Introducere în Psihologie

Robotă Radu

Data limită: 15.01.2023

1
 Exercițiu pentru Introspecție

Cuvântul “introspecție” nu necesită o explicație minuțioasă, este, bineînțeles, observarea și analiza

fluxului ideatic. Introspecția nu este un proces singlar, ci un ansamblu de manifestări psihice conștiente și
divergente față de obiectivitatea exterioară. “Observația introspectivă constituie principalul și unicul ghid
instinctual.” (Boring, 1953).

Conceptul de introspecție a fost prezentat pentru prima dată în secolul al XVIII de către filozofii-
psihologi germani Alexander Gottlieb Baumgarten (1707-1756) și Johann Nicolaus Tetens (1736-1807),
dar a fost introdus în practica experimentală de Wihelm Wundt (1832-1920),considerat părintele
psihologiei experimentale Spre deosebire de alți cercetători care au interpretat introspecția ca fiind
reflecție logică și speclativă, Wundt o defniește ca abilitatea de a observa o experiență. Experimentele lui
Wundt s-au desfașurat în condiții stricte, cu un control ridicat asupra utilității introspecției, astfel
cercetările și rezultatele obținute au putut fi replicate și validate de către alți cercetători. Un astfel de
purism exact era specific lui Wundt, el a instruit ca toate observațiile introspecției sa fie în conformitate
cu aceleași instrucțiuni:

1) Observatorul trebuie să fie capabil sa predetermine intrarea procesului dat sub observație;
2) Introspecționistul trebuie să înțeleagă desfășurarea procesului și să îi urmeze cursul;
3) Fiecare observant, trebuie indiscutabi să repete de nenumărate ori aceleași proceduri în exact
aceeași condiție;
4) Condiția sub care se desfășoară fenomenul trebuie descoperită prin variația variabilelor
însoțitoare. Când s-au finalizat experimentele, acestea trebuie categorizate în funcție de
completitudine și calitate, în absența factorilor externi..

Pentru analiza propriului flux ideatic am propus rezolvarea unei exercițiu de statistică ce prezintă un nivel
mediu de dificultate. Procedura de rezolvare va fi însoțită de comentarii și observații îndrumătoare
introspective.

Presupunem că măsurăm înălțimea unor subiecți în centimetri și obținem următoarelerezultate: 182,

175, 174, 189, 177, 177, 180, 173, 188, 171, 184, 192, 180, 172, 177, 193, 184, 192, 172, 177, 174,
171, 172, 179, 185, 179, 183, 172, 179, 188.

A. Identificăm scorul minim și maxim și realizăm tabelul de frecvențe:

2
 Xmin = 171; Xmax = 193

Calculăm Amplitudinea valorilor ( A= Xmax – Xmin +1); A= 193-171+1=23

Calculăm volumul distribuției ( N= ∑f ); N= 30

Nr. crt. Valoare

f fc fr f r% fr%↓
(etichetă) (X)
1 171 2
2 172 4
3 173 1
4 174 2
5 175 1
6 177 4
7 179 3
8 180 2
9 182 1
10 183 1
11 184 2
12 185 1
13 188 2
14 189 1
15 192 2
16 193 1

B. putem calcula şi completa tabelul de frecvenţe cu:

I. fc↓ = fcumulată anterioară + fcurentă

II. fr în coeficient (f / N) şi procente (f / N x100)
III. fr%↓ = fr% cumulată anterioară + fr% curentă

În urma calculelor tabelul tabelul va deveni:

Nr. crt. Valoare

f fc fr f r% fr%↓
(etichetă) (X)
1 171 2 2 0,06 6% 6%
2 172 4 6 0,13 13% 19%
3 173 1 7 0,03 3% 22%
4 174 2 9 0,06 6% 28%
5 175 1 10 0,03 3% 31%
6 177 4 14 0,13 13% 44%
7 179 3 17 0,1 10% 54%
8 180 2 19 0,06 6% 60%
9 182 1 20 0,03 3% 63%
10 183 1 21 0,03 3% 66%
11 184 2 23 0,06 6% 72%
12 185 1 24 0,03 3% 75%

3
 13 188 2 26 0,06 6% 81%
14 189 1 27 0,03 3% 84%
15 192 2 29 0,06 6% 90%
16 193 1 30 0,03 3% 93%

Prima etapă pentru rezolvarea exercițiului este ordonarea crescătoare a valorilor înregistrând de câte ori se
repetă un număr. Astfel, am obținut un șir de numere ordonate și frecveța. Pentru a începe procedura de
calcul am respectat indicațiile oferite în suportul de curs și formulele matematice de rezolvare.

Am calculat valoarea amplitudinii (A= Xmax – Xmin +1) și volumul distribuției (N= ∑f).

Pentru a obține prima valoare a frecvenței cumulate (fc↓) am transpus în chenar prima valoare a frecvenței
(f), respectiv 2. A doua valoare a lui fc se admite prin suma frecvenței cumulate anterior și frecvența
curentă.

În timpul calcului frecvenței relative (fr) am realizat prima greșeală. Valoarea corectă a lui fr se obține
prin raportul dintre frecveța (f) și volumul distribuțiri (N). Incorectitudinea mea a fost să împart frecvența
cumulată (fc↓) la volumul distribuției (N). Această eroare ar fi pus în pericol demersul și soluționarea
exercițiului.

Frecvența relativă procentuală (fr%) se obține înmulțind frecvența relativă de pe interval cu 100. (fr%= fr
x 100).

Pentru a procura prima valoare a frecvenței relative procentuale cumulate (fr%↓) se transpune prima
valoare a frecvenței relative procentuale (fr%) . Adunând frecvența relative cumulată anterior cu frecvența
relativă curentă soluționam (fr%↓).

Rezolvarea exercițiului a necesitat atenție, corectitudine în calcul și răbdare. Finalizând un liceu cu

specializare în științele exacte, dificultatea exercițiului mi s-a părut de nivel mediu, dar asta nu înseamna
că nu am avut blocaje în calcul, greșeli sau lipsă de inspirație. Absența practicii matematice cauzează
dificultăți în vizualizarea procedului corect de calcul. În rezolvarea problemei am fost ghidat de suportul
de curs și de exerciții similare rezolvate în orele de practică.

4
Ordonarea crescătoare a numerelor a necesitat cel mai mult timp. Pentru a ține evidența frecvenței
valorilor am folosit diferite însemnări.

După cum am menționat anterior, prima greșeală în rezolvare a fost calculul frecvenței relative (fr). Nu
am urmărit atent intervalele tabelului și formulele de calcul auxiliare. Conștientizarea acestei greșeli a
produs un sentiment de frustrare și indispoziție. În științele exacte, orice imperfecțiune în calcul reprezintă
o amenințare asupra soluționării exercițiului.

Sceptiscismul autenticității procedeului de calcul a fost cauzat de valoarea finală a frecvenței relative
procentuale cumulate (fr%↓), respectiv 93%. După ce am refăcut exercițiul, rezultatul era același. Nivelul
de frustrare creștea deoarece nu puteam stabili greșeala de calcul. Motivul pentru care valoarea finală a
fr%↓ nu atingea procentajul de 100% era datorată omiterii unor zecimale în calculul frecvențelor
precedente și anume, frecvența relativă (fr) și frecvența relativă procentuală (fr%). La ultima întâlnire
practică pe care am avut-o cu domnul profesor de statistică, acesta a menționat că pentru a facilita
procedura de calcul anumite valori obținute pot fi neglijabile și aproximate. Astfel, rezultatele finale pot
devia de la normă.

Cu toate că introspecția a avut o puternică influență asupra psihologiei, principala limită a acestui concept
a fost incapacitatea individului de a-și analiza și expune gândurile și emoțiile, fără modificări, în
momentul în care acestea se manifestă. Astfel vom constata că metoda introspectivă nu există, fiind
înlocuită de retrospecție. Pentru a putea progresa, psihologii au renunțat în a mai folosi introspecția ca
metodă de cercetare deoarece rezultate obținute nu au putut fi verificate obiectiv.

5
 Referințe

Boring, E. G. (1953). A history of introspection. Psychological Bulletin, 50(3), 169–189.

doi:10.1037/h0090793