Elemente de statistica

matematica
Realizat de Ionașcu Mario
• Cum am putea folosi un studiu
pe un numar finit de cazuri
(esantion) pentru a anticipa un
rezultat?
 Ce e statistica matematica?

• Satistica este disciplina care se ocupa cu

culegerea, inregistrarea, gruparea, analiza si
interpretarea datelor referitoare la un
anumit fenomen precum si cu formularea
unor previziuni privind comportarea
viitoare a acestuia
• Activitatea de grupare, analiza si
interpretare a datelor precum si formularea
unor previziuni privind comportarea
viitoare a unui fenomen reprezinta obiectul
statisticii matematice
 Elemente de limbaj in statistica
matematica
Populaţie statistică
• Pentru a face o cercetare statistică este necesar în
primul rând a avea o populaţie.
• Prin populaţie înţelegem de fapt o mulţime (finită)
oarecare P.
• De regulă se consideră mulţimile definite drept
totalitatea unor elemente cu o proprietate şi nu
printr-o enumerare.
 Exemple de populaţie:
• muncitorii dintr-o interprindere;
• elevii unei unităţi şcolare;
• populaţia unei localităţi.
• Este nevoie ca elementele populaţiei săf :aibă
PC
o
caracteristică sau mai multe. Fiecare individ
trebuie să aiba caracteristicile bine determinate.
Deci trebuie să avem o mulţime C de
caracteristici si o funcţie
 Ce sunt caracteristicile calitative
sau cantitative?
• Există doua feluri de caracteristici: cantitative şi
calitative. În cazul în care caracteristicile sunt
numere, caracteristica se numeşte cantiativă. În
cazul în care caracteristicile nu apar ca numere,
caracteristica se numeşte calitativă.
• De obicei se face un sondaj adica, se alege din populaţia
statistică o submulţime şi pe această submulţime se realizeaza
un studiu restrâns.
• O asemenea submulţime a unei populaţii statistice este numită
eşantion sau selecţie.
 Gruparea datelor statistice

• Datele statistice, la început sunt o masă

dezordonată de date.
• Ele pot fi obţinute prin anailza în timp. Rezultatele
obţinute de elevii unei clase de matematică pot fi
prezentate intr-un tabel ca cel de mai jos:
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. 1 1 2 6 4 7 2 1 1
elevi

• Din acest tabel putem trage concluzii referitoare la nivelul la

• care s-a prezentat clasa respectivă la teza.
Diametrul in
mm 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. de
1 4 6 8 5 3 2 10 2
şuruburi

Din tabelele 1 şi 2 rezultă ca analiza statistică

a unui fenomen, în
raport cu o singură caracteristică, ne conduce la o serie
de perechi de valori, pe care o vom numi serie statistică
 2.Frecvenţă absolută şi frecvenţă
relativă
• Definitie:
• Numărul tuturor elementelor unei populaţii statistice se numeşte
efectivul total al acelei populaţii şi se notează cu N.
• Definiţie:
• Se numeşte frecvenţă absolută a unei valori a caracteristicii
• numărul de unităţi ale populaţiei corespunzătoare acelei valori.
• Definiţie:
• Se numeşte frecvenţă relativă a unei valori x a caracteristicii
raportul dintre frecvenţa absolută a valorii şi efectul total al
populaţiei şi se scrie : f(x) =n/N, unde f(x) este frecvenţa relativă
a valorii x, n este frecvenţa absolută a acestei valori iar N efectul
total al populaţiei. Deseori frecvenţa relativă este dată în
proporţii.
 Exemplu:

• Un număr de 30 de elevi de la o unitate şcolară au fost

întrebaţi la câte meciuri de fotbal au participat. Elevii au
dat următoarele răspunsuri:
• 4,6,6,5,9,3,2,4,3,3,2,4,7,1,5,8,6,1,12,6,9,9,10,8,2,12,5,1,5
,8.
• Împărţim intervalul de variaţie al datelor obţinute
într-un număr de subintervale pe care le numim clase.
• [1,3), [3,5),[5,7),[7,9),[9,11),[11,13). Fiecare clasă are
limite şi un centru. Un interval se va nota cu [xi,xi+1) ,
centrul clasei cu xi şi frecvenţa cu ni.
k
• Evident N= n
j1
Definiţie:
Frecvenţa relativă a intervalului i este ni/N.
Frecvenţa cumulată corespunzătoare clasei i este
Se întocmeşte un tabel în care se ilustrează repartiţia frecvenţelor pe diferite clase.
Acest tip de tabel se numeşte tabel de frecvenţa.Pentru exemplul nostru tabelul
arată astfel:

Numarul Limitele Mijlocul Frecventa ni Frecventa Frecventa Frecv

Clasei clasei clasei cumulata Relativa a clasei Rel cumul
a clasei
1 2 6 6 1/5 1/6
[1,3)
2 [3,5) 4 6 12 1/5 2/5
3 [5,7) 4 8 20 4/15 2/3
4 [7,9) 8 4 24 2/15 4/5
5 [9,11) 10 4 28 2/15 14/15
6 [11,13) 12 2 30 1/5 1
 bibliografie
• www.epsilon.ro
• www.didactic.ro
• http://google.ro
• http://office.microsoft.com/ro-ro/clipart/results
• 1.Burtea M., Matematica. Manual pentru clasa a X-a.
Editura Carminis,Pitesti, 2005.
• 2.Cingu P. Duncea M. Constantinescu M. , Matematica.
Manual pentru clasa a X-a. Editura Carminis,Pitesti, 2000
• 3.Cheasca I , Constantinescu D., Statistica Matematica si
calculul probabilitatilor pentru gimnaziu si liceu, Editura
Teora 1998