Virginia Atanasiu

98

CAPITOLUL 4

„Metoda celor mai mici pătrate. Aplicaţii rezolvate şi propuse”

În prealabil, realizăm o scurtă incursiune în partea teoretică:

Metoda celor mai mici pătrate este o metodă de ajustare (estimare, aproximare) a
evoluţiei unui fenomen economic (precum: producţia unui bun material sau economic, încasările
unei SC = „societăţi comerciale”, CA = „cifra de afaceri” a unei multinaţionale, numărul de
personal dintr-o firmă) pe o perioadă de timp exprimată în ani consecutivi, sau luni consecutive,
sau zile consecutive.
Fie n puncte de coodonate (xi, yi), ambele cunoscute, oricare ar fi i = 1, n , unde:
xi = (prima componentă a punctului (xi, yi)) exprimă în general timpul sau intervalul de
timp), care este în particular: anul, sau luna, sau ziua, iar:
yi = (a doua componentă a punctului (xi, yi)) exprimă nivelul fenomenului economic
studiat, înregistrat în intervalul de timp „xi”, cu i = 1, n .
Timpul se numerotează cu 1, 2, ..., n, adică: x1 = 1, x2 = 2, , xn = n.
Dacă se propune ca funcţie de ajustare a evoluţiei fenomenului economic funcţia liniară,
adică funcţia polinomială de gradul întâi, ce are ca reprezentare geometrică în plan, dreapta de
ecuaţie y = y(x) = ax + b, atunci coeficienţii dreptei, adică numerele reale a, b  ℝ sunt
(conform m.c.m.m.p) soluţiile următorului sistem de ecuaţii ale lui Gauss, notat (SG), unde (SG)
are două ecuaţii pentru cele două necunoscute a, b, şi anume:
n 5 n 5
a  xi + nb = y i ,
i 1 i 1
n 5 n 5 n5
a  x + b  xi = x y
2
i i i .
i 1 i 1 i 1

Pe baza dreptei de ajustare, determinată prin m.c.m.m.p., se realizează prognoza sau

trendul fenomenului economic, adică evoluţia viitoare a fenomenului economic considerat.
(y = y(x) înseamnă fenomenul economic înregistrat în intervalul de timp “x”, iar a, b se exprimă
în unităţile de măsură ale fenomenului economic considerat).

Exemplificăm teoria, pe următoarele aplicaţii rezolvate:

Aplicaţia1: Producţia unui bun material exprimată în unităţi convenţionale a evoluat timp
de un deceniu astfel:

Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Producţia a 14 21 b 24 c 30 34 d e

Să se ajusteze datele folosind m.c.m.m.p. (metoda celor mai mici pătrate) şi să se

determine valorile a, b, c, d, e cu ajutorul (pe baza) funcţiei de ajustare stabilite.

Rezolvare:
99 Virginia Atanasiu

Se reprezintă grafic (în planul de coordonate xOy):

timpul (la noi: anii, sau în alte probleme lunile) pe axa orizontală Ox,

iar:

fenomenul economic studiat (la noi: dezvoltarea producţiei, sau încasările unei SC =
= (societăţi comerciale), sau încă CA = (cifra de afaceri) a unei multinaţionale) pe axa verticală
Oy (axa perpendiculară pe axa Ox).

Mai precis, reprezentăm grafic în planul ℝ 2 (de coordonate xOy) punctele de coordonate:

anul
↓
(xi, yi), ambele cunoscute,  i = 1, n = 1,5 (în teorie s-a notat cu „n” numărul acestor
↑ puncte de coordonate ambele cunoscute),
producţia înregistrată (măsurată, sau observată) în anul respectiv

pentru a vedea ce imagine grafică de curbă se poate intui în legătură cu fenomenul economic
studiat, sau pentru a vedea ce tip de curbă se poate trasa (sau trece) prin şi printre unele dintre
aceste n (= (la noi) = 5) puncte de coordonate ambele cunoscute, sau încă pentru a vedea în
jurul cărei curbe se grupează (se concentrează) norul format din aceste n (= (la noi) = 5)
puncte de coordonate ambele cunoscute.

Exemple de curbe din economie:

1) dreapta (sau linia dreaptă), de ecuaţie: y = ax + b, cu 2 parametrii necunoscuţi iniţial a

şi b (a, b  ℝ) [funcţia liniară, adică funcţia polinomială de gradul întâi are ca reprezentare
grafică în plan dreapta sau linia dreaptă];

2) parabola de gradul II, de ecuaţie: y = ax2 + bx + c, cu 3 parametrii necunoscuţi iniţial

a, b şi c (a, b, c  ℝ) [funcţia polinomială de gradul doi are ca reprezentare grafică în plan
parabola de gradul II];

3) parabola de gradul III, de ecuaţie: y = ax3 + bx2 + cx + d, cu 4 parametrii necunoscuţi

iniţial a, b, c şi d (a, b, c, d  ℝ) [funcţia polinomială de gradul trei are ca reprezentare
grafică în plan parabola de gradul III];

4) exponenţiala, de ecuaţie: y = bax, cu 2 parametrii necunoscuţi iniţial a şi b (a, b  0 )

[funcţia exponenţială are ca reprezentare grafică în plan curba exponenţială; unul dintre
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 100

factorii funcţiei exponenţiale trebuie să fie de tip exponenţial, adică de tipul „ax”, nu neapărat
„ex”];

a
5) hiperbola, de ecuaţie: y =
x
 b , cu 2 parametrii necunoscuţi iniţial a şi b (a, b  ℝ).
a
6) logistica:y = , cu 3 parametrii necunoscuţi iniţial a, b şi c (a, b, c  ℝ).
1  e b ct

Din reprezentarea grafică a şirului de date empirice (cunoscute, observate), adică a

in
punctelor de coordonate: (x , y ), cu i = 1,5 (
teorie: ), unde:
 1, n
i i

x1 = 2, y1 =14;
x2 = 3, y2= 21;
x3 = 5, y3= 24;
x4 = 7, y4= 30;
x5 = 8, y5= 34,

va rezulta ce imaginea grafică de curbă, se poate intui.

in
În acest sens, se constată faptul că punctele (xi, yi), cu i = 1,5 (
teorie: ), se grupează în
 1, n
jurul unei drepte, întrucât prin şi printre ele se poate trasa o dreaptă, de ecuaţie:

y = y(x) = a + bx,

cu a şi b parametrii reali necunoscuţi.

Propunem ca funcţie de ajustare (de aproximare) a producţiei funcţia liniară, ce are ca

reprezentare în plan dreapta de ecuaţie:

y = y(x) = a + bx,

cu a şi b parametrii reali necunoscuţi.

Prin urmare, reprezentarea grafică sugerează ca funcţie de ajustare (de aproximare)

posibilă a producţiei sau a tendinţei de ansamblu a dezvoltării fenomenului: funcţia liniară,
deoarece funcţia ce defineşte dreapta este funcţia liniară.

Într-adevăr:
101 Virginia Atanasiu

y (producţiile)

40
₋ 34 (y5) *
30 (y4) *
₋ 24 (y3) *
20 21 (y2)*

10
(y1) ₋14 *
O | | | | | | | | | | x (anii)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
x1 x2 x3 x4 x5

Coeficienţii a şi b ai dreptei sunt soluţiile sistemului (SG) de ecuaţii normale ale lui
Gauss, şi anume:

n 5 n 5 n 5 n 5 n 5
a  xi + b  xi =  xi0 y i ,  5a + b  xi = y
0 1
i ,
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1
n 5 n 5 n 5 n 5 n 5 n 5
a  xi + b  xi =  xi1 yi . a  xi + b  xi = x y
1 2 2
i i .
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1

(avem 2 necunoscute: coeficienţii dreptei, ceea ce implică (SG) are 2 ecuaţii)

Ecuaţiile din (SG) se obţin astfel (conform m.c.m.m.p.)::

- pornim de la ecuaţia dreptei pe care o scriem pentru fiecare punct de coodonate (xi, yi)
ambele cunoscute, cu i = 1,5 , ceea ce înseamnă că înlocuim x (din ecuaţie) cu xi (prima
coordonată cunoscută de la aceste puncte) şi y (din ecuaţie) cu yi (a doua coordonată cunoscută
de la aceste puncte),  i = 1, n = (la noi) = 1,5 , şi apoi aplicăm „  ” ambilor membrii ai
egalităţilor, deducând astfel prima ecuaţie a lui (SG):

 5 5
y = a + bx x  xi yi = a + bxi,  i = 1,5
"
"
  yi =  (a  bx )i =
y  yi i 1 i 1

5 5

 a   bxi =
i 1 i 1
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 102

5 5 5 5
= a  1 + b  xi = a x 5 + b  xi = 5a + b  xi , şir de egalităţi, din care reţinem începutul
i 1 i 1 i 1 i 1

cu sfârşitul lui, pe care îl scriem, citindu-l de la sfârşit la început, pentru ca membrul stâng să
conţină necunoscutele a şi b. Astfel, obţinem prima ecuaţie a lui (SG), şi anume:

5 5
5a + b  x i = y i .
i 1 i 1

- apoi, pornim tot de la ecuaţia dreptei, scrisă pentrru fiecare punct de coordonate (xi,
yi) ambele cunoscute, cu i = 1,5 , adică de la:


y = a + bx x  xi yi = a + bxi,  i = 1,5 ,
y  yi

pe care o înmulţim cu xi1,  i = 1,5 , după care aplicăm „  ” ambilor membrii ai

egalităţilor, deducând astfel a doua ecuaţie a lui (SG):

5
yi = a + bxi|(xi),  i = 1,5  yixi = axi + bxi2,  i = 1,5 , "
"
 y x
i 1
i i =
5 5 5 5 5 5
=  (ax
i 1
i  bx ) 
2
i y x
i 1
i i =  ax   bx
i 1
i
i 1
i
2
= a  x i + b  x i , şir de egalităţi, din care
i 1 i 1
2

reţinem începutul cu sfârşitul lui, pe care îl scriem, citindu-l de la sfârşit la început, pentru ca
membrul stâng să conţină necunoscutele a şi b. Astfel, obţinem a doua ecuaţie a lui (SG), şi
anume:

5 5 5
a  xi + b  xi = y x
2
i i .
i 1 i 1 i 1

La prima ecuaţie a lui (SG) s-a considerat că am înmulţit cu 1 interpretat ca xi0, iar la a
doua ecuaţie a lui (SG) s-a considerat că am înmulţit cu xi1 (xi la puterea egală cu gradul funcţiei
polinomiale ce defineşte ecuaţia dreptei).

Procedând ca mai sus, am obţinut ecuaţiile lui (SG) pentru dreaptă.

Pentru a determina sumele, care figurează în sistemul (SG) de mai sus, organizăm
calculele într-un tabel, ale cărui rubrici sunt date de termenii generali ai acestor sume:

xi yi xi2 xiyi
2 14 4 28
3 21 9 63
5 24 25 120
103 Virginia Atanasiu

7 30 49 210
8 34 64 272
 2  1  1  6
5 23 51 93

După înlocuiri, sistemul (SG) devine:

5a + 25b = 123,
25a + 151b = 693,

cu soluţia: a = 9,6 şi b = 3.

Deci, ecuaţia dreptei de ajustare este:

in
teorie
y = y(x) = a + bx a 9 , 6 b 3 = 9,6 + 3x ( este: g(x)).


Prin urmare, tendinţa producţiei sau tendinţa de ansamblu a dezvoltării fenomenului
este ajustată de această dreaptă.

În cele ce urmează, calculăm eroarea medie totală apărută la aproximarea producţiei

prin dreaptă, pentru a ne asigura ca această curbă a fost bine (sau corect) aleasă pentru
estimarea (aproximarea, ajustarea) producţiei.

În prealabil, determinăm producţiile (înregistrate) calculate sau ajustate, sau

aproximate după dreaptă, pentru ca mai apoi să calculăm suma pătratelor erorilor sau
abaterilor valorilor ajustate de la cele măsurate (înregistrate), iar în final să aflăm eroarea
medie totală apărută la aproximarea producţiei prin dreaptă. Dacă eroarea comisă este foarte
mică în raport cu datele de intrare ale producţiei, atunci dreapta a fost bine aleasă pentru
estimarea producţiei.

Valorile ajustate după respectiva dreaptă (adică producţiile (înregistrate) calculate sau
ajustate, sau aproximate după dreaptă) notate cu yi’ cu i = 1,5 sunt:

yi’ = g(xi) = 9,6 + 3xi, cu i = 1,5 ; mai precis:

y1’ = g(x1) = 9,6 + 3x1 = 9,6 + 3 x 2 = 9,6 + 6 = 15,6  y1 = 14;
y2’ = g(x2) = 9,6 + 3x2 = 9,6 + 3 x 3 = 9,6 + 9 = 18,6  y2 = 21;
y3’ = g(x3) = 9,6 + 3x3 = 9,6 + 3 x 5 = 9,6 + 15 = 24,6  y3 = 24;
y4’ = g(x4) = 9,6 + 3x4 = 9,6 + 3 x 7 = 9,6 + 21 = 30,6  y4 = 30;
y5’ = g(x5) = 9,6 + 3x5 = 9,6 + 3 x 8 = 9,6 + 24 = 33,6  y5 = 34.

Suma pătratelor erorilor este:

Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 104

(y
i 1
i  y i' ) 2  (14 – 15,6)2 + (21 – 18,6)2 + (24 – 24,6)2 + (30 – 30,6)2 + (34 – 33,6)2 =

= 1,6 + 2,42 + 0,62 + 0,62 + 0,42 = 2,56 + 5,76 + 0,36 + 0,36 + 0,16 = 9,2, iar eroarea medie la
2

ajustarea prin funcţia liniară sau prin dreaptă este:

(y i  y i' ) 2
9,2
  i 1
  1,84 , adică de ordinul unităţilor, deci suficient de mică în
n 5
n 5

raport cu datele de intrare ale producţiei: 14; 21; 24; 30; 34, care sunt de ordinul zecilor.

Prin urmare, dreapta a fost bine aleasă pentru ajustarea producţiei, a.î. acum putem
determina valorile a, b, c, d, e ale producţiei din anii: 1, 4, 6, 9, şi respectiv 10.

Interpolarea pentru x = 4, x = 6 şi extrapolarea pentru x = 1, x = 9, x = 10 dau:

a  y(1) = 9,6 + 3x x 1 = 9,6 + 3 x 1 = 9,6 + 3 = 12,6;

b  y(4) = 9,6 + 3x x4 = 9,6 + 3 x 4 = 9,6 + 12 = 21,6;
c  y(6) = 9,6 + 3x x 6 = 9,6 + 3 x 6 = 9,6 + 18 = 27,6;
d  y(9) = 9,6 + 3x x 9 = 9,6 + 3 x 9 = 9,6 + 27 = 36,6;
e  y(10) = 9,6 + 3x x 10 = 9,6 + 3 x 10 = 9,6 + 30 = 39,6,

unde y(x) = y = 9,6 + 3x; valorile de mai sus sunt acceptabile, ele păstrând tendinţa de creştere a
producţiei (a fenomenului), adică sunt acceptabile, întrucât se înscriu în trendul crescător
înregistrat (măsurat) pentru producţie:

12,6 ↗ 14 ↗ 21 ↗ 21,6 ↗ 24 ↗ 27,6 ↗ 30 ↗ 34 ↗ 36,6 ↗ 39,6

↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Observaţie: ? = (SG) pentru parabola de gradul II de ecuaţie y = ax2 + bx + c, pe baza a

n puncte de coordonate (xi, yi) cu i = 1, n ambele cunoscute.

Coeficienţii a, b şi c ai parabolei de gradul II sunt soluţiile sistemului (SG) de ecuaţii

normale ale lui Gauss, şi anume:

(1),
(SG) (2),
(3),

(avem 3 necunoscute: coeficienţii parabolei de gradul II, ceea ce implică (SG) are 3
ecuaţii)
105 Virginia Atanasiu

unde: (1), (2) şi (3), se obţin ca mai jos (conform m.c.m.m.p.):

- pornim de la ecuaţia parabolei de gradul II pe care o scriem pentru fiecare punct de

coodonate (xi, yi) ambele cunoscute, cu i = 1, n , ceea ce înseamnă că înlocuim x (din ecuaţie) cu
xi (prima coordonată cunoscută de la aceste puncte) şi y (din ecuaţie) cu yi (a doua coordonată
cunoscută de la aceste puncte),  i = 1, n , şi apoi aplicăm „  ” ambilor membrii ai
egalităţilor, deducând astfel prima ecuaţie a lui (SG):

 n
y = a + bx + cx2 x  xi yi = a + bxi + cxi2,  i = 1, n
"
"
 y i =
y  yi i 1

 (a  bx
i 1
i  cxi2 ) =

n n n n n n n n
=  a   bxi   cxi2 = a 1 + b  xi + c  xi2 = a x n + b  xi + c  xi2 = an + b
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1

x
i 1
i +
n
+ c  xi ,
2

i 1

şir de egalităţi, din care reţinem începutul cu sfârşitul lui, pe care îl scriem, citindu-l de la
sfârşit la început, pentru ca membrul stâng să conţină necunoscutele a, b şi c. Astfel, obţinem
prima ecuaţie a lui (SG), şi anume:

n n 5
an + b  xi + c  xi = y  (1).
2
i
i 1 i 1 i 1

- apoi, pornim tot de la ecuaţia parabolei de gradul II, scrisă pentru fiecare punct de
coordonate (xi, yi) ambele cunoscute, cu i = 1, n , adică de la:


y = a + bx + cx2 x  xi yi = a + bxi + cxi2,  i = 1, n ,
y  yi
pe care o înmulţim cu xi1,  i = 1, n , după care aplicăm „  ” ambilor membrii ai
egalităţilor, deducând astfel a doua ecuaţie a lui (SG):

yi = a + bxi + cxi2|(xi),  i = 1, n  yixi = axi + bxi2 + cxi3,  i = 1, n

" "

n

y x
i 1
i i =
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 106

n n n n n n n n
=  (ax
i 1
i  bx  cx ) 
2
i
3
i y x
i 1
i i =  ax   bx   cx
i 1
i
i 1
2
i
i 1
3
i = a  xi + b  x + c  xi , şir
i 1 i 1
2
i
i 1
3

de egalităţi, din care reţinem începutul cu sfârşitul lui, pe care îl scriem, citindu-l de la sfârşit la
început, pentru ca membrul stâng să conţină necunoscutele a, b şi c. Astfel, obţinem a doua
ecuaţie a lui (SG), şi anume:

n n n n
a  x i + b  x i + c  xi = y x  (2).
2 3
i i
i 1 i 1 i 1 i 1

- apoi, pornim tot de la ecuaţia parabolei de gradul II, scrisă pentrru fiecare punct de
coordonate (xi, yi) ambele cunoscute, cu i = 1, n , adică de la:


y = a + bx + cx2 x  xi yi = a + bxi + cxi2,  i = 1, n ,
y  yi
pe care o înmulţim cu xi2,  i = 1, n , după care aplicăm „  ” ambilor membrii ai
egalităţilor, deducând astfel a doua ecuaţie a lui (SG):

yi = a + bxi + cxi2|(xi2),  i = 1, n  yixi2 = axi2 + bxi3 + cxi4,  i = 1, n

"
"

n

y x
i 1
i
2
i =
n n n n n n n n
=  (ax
i 1
2
i  bxi3  cxi4 )  y x
i 1
i
2
i =  ax   bx   cx
i 1
2
i
i 1
3
i
i 1
4
i = a  x i + b  xi + c  xi ,
i 1
2

i 1
3

i 1
4

şir de egalităţi, din care reţinem începutul cu sfârşitul lui, pe care îl scriem, citindu-l de la
sfârşit la început, pentru ca membrul stâng să conţină necunoscutele a, b şi c. Astfel, obţinem a
doua ecuaţie a lui (SG), şi anume:

n n n n
a  x i + b  xi + c  x i = y x  (3).
2 3 4 2
i i
i 1 i 1 i 1 i 1

La prima ecuaţie a lui (SG), s-a considerat că am înmulţit cu 1 interpretat ca xi0, la a

doua ecuaţie a lui (SG) s-a considerat că am înmulţit cu xi1, iar la a doua ecuaţie a lui (SG) s-a
considerat că am înmulţit cu xi2 (xi la puterea egală cu gradul funcţiei polinomiale ce defineşte
ecuaţia parabolei de gradul II).

Procedând ca mai sus, am obţinut ecuaţiile lui (SG) pentru parabola de gradul II.

Observaţie: Dacă în aplicaţia1 s-ar fi cerut prognoza producţiei pentru următorii 2 ani,
calculăm y(11) = 9, 6 + 3 x 11 = 9,6 + 33 = 42,6 şi respectiv y(12) = 9, 6 + 3 x 12 = 9,6 + 36 = 45,6
după respectiva dreaptă de ecuaţie: y = 9,6 + 3x.
107 Virginia Atanasiu

Aplicaţia2: Încasările unei SC (societăţi comerciale) înregistrate în primele 5 luni ale

anului, exprimate în milioane lei, au avut valorile:

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Încasări 2,7 2,5 3 3,9 4,1

a) Determinaţi dreapta de ajustare (sau de aproximare) a încasărilor, folosind metoda

celor mai mici pătrate.
b) Analizaţi calitatea ajustării (aproximării).
c) Să se estimeze (sau să se prognozeze) încasările pentru luna octombrie a aceluiaşi an,
utilizând funcţia de ajustare liniară stabilită la punctul a).

Rezolvare:

Timpul (la noi: lunile) se repezintă pe axa Ox, iar fenomenul economic studiat (la noi:
încasările unei SC) se repezintă pe axa Oy.

Prin urmare, lunile le notăm şi numerotăm cu x1 = 1 pentru ianuarie, x2 = 2 pentru

februarie, x3 = 3 pentru martie, x4 =4 pentru aprilie, şi respectiv x5 = 5 pentru mai, iar încasările
înregistrate, corespunzătoare acestor luni le notăm cu: y1 = 2,7; y2 = 2,5; y3 = 3; y4 = 3,9; y5 =
= 4,1.

a) y = ax + b, unde ? = a, b sunt soluţiile:

 n 5 n 5

 a  xi  5b   y i
(SG)  n 5 i 1 n 5
i 1
n 5 , unde:
a  x i  b  x i   x i y i
2
 i 1 i 1 i 1

(SG) = (este sistemul de ecuaţii (normale) ale lui Gauss scris pentru dreapta de ecuaţie: y
= ax + b).

xi yi xi2 xiyi
1 2,7 1 2,7
2 2,5 4 5
3 3 9 9
4 3,9 16 15,6
5 4,1 25 20,5
15 16,2 55 52,8

15a + 5b = 16,2 |(-3) -45a - 15b = -48,6

(SG) devine: 
55a + 15b = 52,8 55a + 15b = 52,8
+↓
10a / = 4,2 
4,2 16,2  15a 16,2  15  0,42 16,2  6,3 9,9
 a= = 0,42  b = = = = = 1,98.
10 5 5 5 5
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 108

Deci dreapta de ajustare sau de aproximare sau încă de estimare a încasărilor are
ecuaţia:

y = ax + b = 0,42x + 1,98.

numărul punctelor de coordonate

(xi, yi) ambele cunoscute
↓
Altfel, raţionând: n = 5 = (impar)  pentru simplificarea calculelor, efectuăm
următoarea schimbare de variabilă, care este de fapt o translaţie, de forma: x → t = x – x0, sau
n 5
echivalent; xi → ti = xi – x0,  i = 1, n = 1,5 , unde x0 se detemină, a.î.: t
i 1
i =0 
n 5


n 5

 (x i  x0 ) = 0 
n 5

x x i
n 5

0 = 0 
n 5

x i  5 x 0 = 0  x0 = x
i 1
i
=
i 1 i 1 i 1 i 1
5
1 2  3  4  5
=
5
15
= = 3 şi astfel punctele (xi, yi),  i = 1, n = 1,5 devin (ti, yi),  i = 1, n = 1,5 , cu: ti =
5
= xi– x0,  i = 1, n = 1,5 , adică: t1 = x1– x0 = 1 – 3 = -2,
t2 = x2– x0 = 2 – 3 = -1,
t3 = x3– x0 = 3 – 3 = 0,
t4 = x4– x0 = 4 – 3 = 1,
t5 = x5– x0 = 5 – 3 = 2.

Din t = x – x0  x = t + x0  [y = ax + b devine: y = a(t + x0) + b = at + ax0 + b = at +

c], unde: ? = a, c sunt soluţiile:

 n 5 n 5

  i a t  5 c   yi
(SG)  n 5 i 1 n 5
i 1
n 5 , unde:
a  t i  c  t i   t i y i
2
 i 1 i 1 i 1

(SG) = (este sistemul de ecuaţii (normale) ale lui Gauss, scris pentru dreapta de ecuaţie:
y = at + c).

ti yi ti2 tiyi
-2 2,7 4 -5,4
-1 2,5 1 -2,5
0 3 0 0
1 3,9 1 3,9
2 4,1 4 8,2
0 16,2 10 4,2

(-7,9 + 12,1 = 4,2)

16,2
0a + 5c = 16,2 c= = 3,24
5
109 Virginia Atanasiu

(SG) devine: 
4,2
10a + 0c = 4,2 a= = 0,42.
10

3,24 = c  ax0 + b = 0,42 x 3 + b  b = 3,24 – 1,26 = 1,98

not .

Deci dreapta de ajustare sau de aproximare sau încă de estimare a încasărilor are
ecuaţia:

y = y(x) = ax + b = 0,42x + 1,98.

b) Valorile (la noi încasările) ajustate după dreapta de mai sus sunt:

y1’ = 0,42 x 1 + 1,98 = 2,4  y1 = 2,7 (sau y1’ = 0,42 x (-2) + 3,24 = -0,84 + 3,24 = 2,4)

y2’ = 0,42 x 2 + 1,98 = 0,84 + 1,98 = 2,82  y2 = 2,5

y3’ = 0,42 x 3 + 1,98 = 1,26 + 1,98 = 3,24  y3 = 3

y4’ = 0,42 x 4 + 1,98 = 1,68 + 1,98 = 3,66  y4 = 3,9

y5’ = 0,42 x 5 + 1,98 = 2,1 + 1,98 = 4,08  y5 = 4,1

Suma pătratelor erorilor este:

(y
i 1
i  y i' ) 2 = (2,7 – 2,4)2 + (2,5 – 2,82)2 + (3 – 3,24)2 + (3,9 – 3,66)2 + + (4,1 – 4,08)2 =

= 0,32 + (-0,32)2 + (-0,24)2 + (0,24)2 + (0,02)2 = 0,09 + 0,1024 + 0,0576 + 0,0576 + 0,0004 = 0,308,
iar eroarea medie la ajustarea prin funcţia liniară sau prin dreaptă este:

(y i  yi' ) 2
0,308
  i 1
  0,0616 , adică aproape zero, deci suficient de mică în
n 5
n 5

raport cu datele de intrare ale producţiei: 2,7; 2,5; 3; 3,9; 4,1, care sunt de ordinul unităţilor.

Prin urmare, dreapta a fost bine aleasă pentru ajustarea încasărilor.

(c) Pentru prognoza încasărilor din luna octombrie, adică din luna a zecea calculăm
y(10) = 0,42(10) + 1,98 = 4,2 + 1,98 = 6,18.

Observaţie: Pentru simplificarea calculelor, facem schimbarea de variabilă: t = x – x0,

5 5 5
a.î.:  ti = 0. Vom avea şi  ti3 = 0, t 5
i = 0, ş.a.m.d., ceea ce va simplifica sistemul (S) de
i 1 i 1 i 1

ecuaţii normale.

Remarcă: Acest tip de schimbare de variabilă este indicat sau recomandat, atunci când 1)
avem un număr impar de date (de intrare), iar 2) xi + 1 – xi = (constant),  i = 1, n  1 .
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 110

Deci, de la variabila x se trece la noua variabilă t, sau acelaşi lucru de la datele „xi –ii” la
5 5
noile date „ti –ii”. Prin urmare, determinăm x0, a.î.: t
i 1
i =0 
t i  xi  x0 ,i 1, 9  (xi 1
i  x0 ) = 0 

5 5 5 5

 xi -
i 1
-  x0
i 1
= 0   xi
i 1
- 5x0 = 0  x
i 1
i = 5x0  x0 =

x i
1  2  ...  5 (1  5)  5 1
i 1
   
5 5 2 5
6
=  3 (am ţinut seama, fie de formula matematică, din liceu, de la inducţia matematică, şi
2
n( n  1)
anume: 1 + 2 + 3 + ... + n = , fie de faptul că 1, 2, ..., n sunt în progresie aritmetică,
2
întrucât: 2 -1 = 3 – 2 = ... = n – (n- 1) = 1 = (constant), şi de formula de însumare a n termeni a1,
( a1  a n )  n
a2, ..., an în progresie aritmetică este următoarea: a1 + a2 + ... + an = ).
2
Aşadar: ti = xi – x0 = xi – 3, cu i = 1,5 sau t = x – x0 = x – 3 (  x = t + 3).

Sistemul (S) de ecuaţii normale ale lui Gauss scris pentru curba y = y(t) = at + c, obţinută
din curba y= y(x) = ax + b, făcându-l pe x = t + 3, devine egal cu cel scris de noi la punctul a).

Aplicaţia3 Cifra de afaceri (CA) a unei multinaţionale înregistrate în ultimii 5 ani,

exprimată în milioane euro, a avut valorile:

Anul 2008 2009 2010 2011 2012

CA 3,8 4,1 4,6 5,2 5,5

a) Determinaţi dreapta de ajustare (sau de aproximare) a cifrei de afaceri, folosind

metoda celor mai mici pătrate.
b) Analizaţi calitatea ajustării (aproximării).
c) Să se estimeze (sau să se prognozeze) cifra de afaceri pentru anul 2017, utilizând funcţia
de ajustare liniară stabilită la punctul a).

Rezolvare:

Timpul (la noi: anii) se repezintă pe axa Ox, iar fenomenul economic studiat (la noi: CA
pentru multinaţională) se repezintă pe axa Oy.

Prin urmare, anii îi notăm şi numerotăm cu x1 = 1 pentru 2008, x2 = 2 pentru 2009, x3 = 3

pentru 2010, x4 =4 pentru 2011, şi respectiv x5 = 5 pentru 2012, iar CA înregistrată,
corespunzătoare acestor ani le notăm cu: y1 = 3,8; y2 = 4,1; y3 = 4,6; y4 = 5,2; y5 = 5,5.

a) y = ax + b, unde ? = a, b sunt soluţiile:

111 Virginia Atanasiu

 n 5 n 5

 a  xi  5b   y i
(SG)  n 5 i 1 n 5
i 1
n 5 , unde:
a  x i  b  x i   x i y i
2
 i 1 i 1 i 1

(SG) = (este sistemul de ecuaţii (normale) ale lui Gauss scris pentru dreapta de ecuaţie:
y = ax + b).

xi yi xi2 xiyi
1 3,8 1 3,8
2 4,1 4 8,2
3 4,6 9 13,8
4 5,2 16 20,8
5 5,5 25 27,5
15 23,2 55 74,1

15a + 5b = 23,2 |(-3) -45a - 15b = -69,6

(SG) devine: 
55a + 15b = 74,1 55a + 15b = 74,1
+↓
10a / = 4,5 
4,5 23,2  15a 23,2  15  0,45 23,2  6,75 16,45
 a= = 0,45  b = = = = = 3,29.
10 5 5 5 5

Deci dreapta de ajustare sau de aproximare sau încă de estimare a lui CA are ecuaţia:

y = ax + b = 0,45x + 3,29.

numărul punctelor de coordonate

(xi, yi) ambele cunoscute
↓
Altfel, raţionând: n = 5 = (impar)  pentru simplificarea calculelor, efectuăm
următoarea schimbare de variabilă, care este de fapt o translaţie, de forma: x → t = x – x0, sau
n 5
echivalent; xi → ti = xi – x0,  i = 1, n = 1,5 , unde x0 se detemină, a.î.: t
i 1
i =0 
n 5


n 5

 (x i  x0 ) = 0 
n 5

x x i
n 5

0 = 0 
n 5

x i  5 x 0 = 0  x0 = x
i 1
i
=
i 1 i 1 i 1 i 1
5
1 2  3  4  5
=
5
15
= = 3 şi astfel punctele (xi, yi),  i = 1, n = 1,5 devin (ti, yi),  i = 1, n = 1,5 , cu: ti =
5
xi– x0,  i = 1, n = 1,5 , adică: t1 = x1– x0 = 1 – 3 = -2,
t2 = x2– x0 = 2 – 3 = -1,
t3 = x3– x0 = 3 – 3 = 0,
t4 = x4– x0 = 4 – 3 = 1,
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 112

t5 = x5– x0 = 5 – 3 = 2.

Din t = x – x0  x = t + x0  [y = ax + b devine: y = a(t + x0) + b = at + ax0 + b = at +

c], unde: ? = a, c sunt soluţiile:

 n 5 n 5

 a  t i  5c   y i
(SG)  n 5 i 1 n 5
i 1
n 5 , unde:
a  t i2  c  t i   t i y i
 i 1 i 1 i 1

(SG) = (este sistemul de ecuaţii (normale) ale lui Gauss, scris pentru dreapta de ecuaţie:
y = at + c).

ti yi ti2 tiyi
-2 3,8 4 -7,6
-1 4,1 1 -4,1
0 4,6 0 0
1 5,2 1 5,2
2 5,5 4 11
0 23,2 10 4,5

(-11,7 + 16,2 = 4,5)

23,2
0a + 5c = 23,2 c= = 4,64
5
(SG) devine: 
4,5
10a + 0c = 4,5 a= = 0,45.
10

4,64 = c  ax0 + b = 0,45 x 3 + b  b = 4,64 – 1,35 = 3,29

not .

Deci dreapta de ajustare sau de aproximare sau încă de estimare a lui CA are ecuaţia:

y = y(x) = ax + b = 0,45x + 3,29 (y = y(t) = at + c = 0,45t + 4,64)

b) Valorile (la noi CA) ajustate după dreapta de mai sus sunt:

y1’ = 0,45 x 1 + 3,29 = 3,74  y1 = 3,8 (y1’ = 0,45(-2) + 4,64 = -0,9 + 4,64 = 3,74)

y2’ = 0,45 x 2 + 3,29 = 0,9 + 3,29 = 4,19  y2 = 4,1

y3’ = 0,45 x 3 + 3,29 = 1,35 + 3,29 = 4,64  y3 = 4,6

y4’ = 0,45 x 4 + 3,29 = 1,8 + 3,29 = 5,09  y4 = 5,2

113 Virginia Atanasiu

y5’ = 0,45 x 5 + 3,29 = 2,25 + 3,29 = 5,54  y5 = 5,5

Suma pătratelor erorilor este:

(y
i 1
i  y i' ) 2 = (3,8 – 3,74)2 + (4,1 – 4,19)2 + (4,6 – 4,64)2 + (5,2 – 5,09)2 + (5,5 – 5,54)2 =

= 0,062 + (-0,09)2 + (-0,04)2 + (0,11)2 + (-0,04)2 = 0,0036 + 0,0081 + 0,0016 + 0,0121 + 0,0016 =
= 0,027, iar eroarea medie la ajustarea prin funcţia liniară sau prin dreaptă este:

(y i  yi' ) 2
0,027
  i 1
  0,0054 , adică aproape zero, deci suficient de mică în
n 5
n 5

raport cu datele de intrare ale lui CA: 3,8; 4,1; 4,6; 5,2; 5,5, care sunt de ordinul unităţilor.

Prin urmare, dreapta a fost bine aleasă pentru ajustarea lui CA.

(c) Pentru prognoza lui CA din anul 2017, adică al zecelea an, calculăm y(10) =
= 0,45(10) + 3,29 = 4,5 + 3,29 = 7,79.

Aplicaţia4: Fie datele următoare:

xi 1 2 4 5
yi 3 10 12 15

şi dreptele: (I) y = 3x + 2; (II) y = 2x + 1. (a)Dacă se pune problema alegerii uneia dintre cele
două drepte, atunci pe care dintre acestea o vom alege? (b) Determinaţi adevărata dreaptă de
ajustare a datelor.

Rezolvare:

(a) Verificăm dacă putem avea încredere în dreapta de ecuaţie (I), procedând ca mai jos:

n4
(i) ? = (eroarea globală) =  g= (y
i 1
calc .
i  yiobs . ) 2 , unde:

yi = (sunt valorile ajustate (calculate) după dreapta de ecuaţie (I)) = 3xi + 2,  i =

calc

= 1, n = 1,4 , adică:

y1calc = 3(1) + 2 = 3 + 2 = 5;
y2calc = 3(2) + 2 = 6 + 2 = 8;
y3calc = 3(4) + 2 = 12 + 2 = 14;
y4calc = 3(5) + 2 = 15 + 2 = 17.

n4
 g= (y
i 1
calc .
i  yiobs . ) 2 = (5 – 3)2 + (8 – 10)2 + (14 – 12)2 + (17 – 15)2 = 22 + (-2)2 + (2)2 +

+ (2)2 = 4 + 4 + 4 + 4 = 4 x 4 = 16.
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 114

g 16
(ii) ? = (eroarea reziduală) =  r= = = 4 = 2.
n 4

r
(iii) ? = (eroarea în procente) =  p= my
 100 (%), cu:

my = y i
=
y1  y2  y3  y4
=
3  10  12  15
=
40
= 10   p=
r
 100 (%) =
i 1
4 4 4 my
n
2
=  100 (%) = 0,2 x 100 (%) = 20(%)  o încredere de 20(%) pntru dreapta de ecuaţie (I).
10

Acum verificăm dacă putem avea încredere în dreapta de ecuaţie (II), procedând ca mai
jos:

n4
(i) ? = (eroarea globală) =  g= (y
i 1
calc .
i  yiobs . ) 2 , unde:

yicalc = (sunt valorile ajustate (calculate) după dreapta de ecuaţie (II)) = 2xi + 1,  i =
= 1, n = 1,4 , adică:

y1calc = 2(1) + 1 = 2 + 1 = 3;
y2calc = 2(2) + 1 = 4 + 1 = 5;
y3calc = 2(4) + 1 = 8 + 1 = 9;
y4calc = 2(5) + 1 = 10 + 1 = 11.

n4
 g= (y
i 1
calc .
i  yiobs . ) 2 = (3 – 3)2 + (5 – 10)2 + (9 – 12)2 + (11 – 15)2 = 02 + (-5)2 + (-3)2 +

+ (-4)2 = 25 + 9 + 16 = 34 + 16 = 50.

g
(ii) ? = (eroarea reziduală) =  r= =
50
= 12,5 = 3,5355339059.
n 4

r
(iii) ? = (eroarea în procente) =  p= my
 100 (%), cu:

my = y i
=
y1  y2  y3  y4
=
3  10  12  15
=
40
= 10   p=
r
 100 (%) =
i 1
4 4 4 my
n
3,5355339059
=
10
 100 (%) = 0,35355339059 x 100 (%) = 35,355339059 (%)  35(%)  o
încredere de 35(%) pntru dreapta de ecuaţie (II).

Dintre cele două drepte de ecuaţii (I) şi (II), dreapta care se bucură de încrederea cea
mai mare este cea de ecuaţie (II).

(b) y = ax + b, unde ? = a, b sunt soluţiile:

115 Virginia Atanasiu

 n4 n4

 a  xi  4b   yi
(SG)  n  4 i 1 n4
i 1
n4 , unde:
a  xi  b xi   xi yi
2
 i 1 i 1 i 1

(SG) = (este sistemul de ecuaţii (normale) ale lui Gauss scris pentru dreapta de ecuaţie:
y = ax + b).

xi yi xi2 xiyi
1 3 1 3
2 10 4 20
4 12 16 48
5 15 25 75
12 40 46 146

12a + 4b = 40 |(-3) -36a - 12b = -120

(SG) devine: 
46a + 12b = 146 46a + 12b = 146
+↓
10a / = 26 
26 40  12a 40  12  2,6 40  31,2 8,8
 a= = 2,6  b = = = = = 2,2.
10 4 4 4 4

Deci adevărata dreaptă de ajustare sau de aproximare sau încă de estimare are ecuaţia:

(III) y = ax + b = 2,6x + 2,2.

Verificăm dacă putem avea încredere în dreapta de ecuaţie (III) determinată anterior,
procedând ca mai jos:

n4
(i) ? = (eroarea globală) =  g = (y
i 1
calc .
i  yiobs . ) 2 , unde:

yi = (sunt valorile ajustate (calculate) după dreapta de ecuaţie (I)) = 2,6xi + 2,2,  i =
calc

= 1, n = 1,4 , adică:

y1calc = 2,6(1) + 2,2 = 2,6 + 2,2 = 4,8;

y2calc = 2,6(2) + 2,2 = 5,2 + 2,2 = 7,4;
y3calc = 2,6(4) + 2,2 = 10,4 + 2,2 = 12,6;
y4calc = 2,6(5) + 2,2 = 13 + 2,2 = 15,2.

n4
 g= (y
i 1
calc .
i  yiobs . ) 2 = (4,8 – 3)2 + (7,4 – 10)2 + (12,6 – 12)2 + (15,2 – 15)2 = 1,82 +

+ (-2,6) + (0,6) + (0,2)2 = 3,24 + 6,76 + 0,36 + 0,04 = 10,4.

2 2
Matematici economice. Teorie şi Aplicaţii. 116

g 10,4
(ii) ? = (eroarea reziduală) =  r= = = 2,6 = 1,6124515497.
n 4

r
(iii) ? = (eroarea în procente) =  p= my
 100 (%), cu:

my = y i
=
y1  y2  y3  y4
=
3  10  12  15
=
40
= 10   p=
r
 100 (%) =
i 1
4 4 4 my
n
1,6124515497
=
10
 100 (%) = 0,16124515497 x 100 (%) = 16,124515497 (%)  16(%)  o
încredere de 16(%) pntru dreapta de ecuaţie (III).
Semnificaţia rezultatului obţinut: dreapta, adică funcţia liniară nu este bine aleasă ca
funcţie de estimare a datelor din enunţul problemei. Trebuie făcut apel la o altă curbă de
ajustare a datelor, pe baza reprezentării grafice în plan a punctelor de coordonate (xi, yi), cu i =
= 1, n = 1,4 .
Observaţie: Dacă n este număr par, atunci alegem t, a.î.  t = 0 (   t = 0, ...) în
3

modul descris în continuare: originea (t = 0) va fi între cei doi termeni centrali, aceştia primind
valorile -1, şi respectiv +1, restul termenilor având valori simetrice faţă de cei centrali, la
distanţă de două unităţi, astfel:
-dacă intervalele de timp sunt anii: 1994 (1), 1995 (2), 1996 (3), 1997 (4), 1998 (5), 1999
n 1 6 1 7
(6), atunci n = 6, adică n este număr par; în acest caz, (locul central) = = = = 3,5
2 2 2
indică o poziţie între locurile 3 şi 4, situată la 50% (jumătate) distanţă faţă de locul 3 şi 50%
(jumătate) distanţă faţă de locul 4, a.î. termenii centrali (la noi anii centrali) sunt cei numerotaţi
cu 3, şi respectiv 4; aceştia vor primi valorile -1, şi respectiv +1, iar restul termenilor (anilor) vor
avea valori simetrice faţă de cei centrali, la distanţă de două unităţi, după cum urmează:

„1” „2” „3” „4” „5” „6” ← numerotarea anilor

1994 1995 1996 1997 1998 1999 ← anii (timpul)
| | | | | | ← axa timpului
-5 -3 -1 +1 3 5 ← valorile timpului

-dacă intervalele de timp sunt anii: 1994 (1), 1995 (2), 1996 (3), 1997 (4), 1998 (5), 1999
n 1 6 1 7
(6), atunci n = 6, adică n este număr par; în acest caz, (locul central) = = = = 3,5
2 2 2
indică o poziţie între locurile 3 şi 4, situată la 50% (jumătate) distanţă faţă de locul 3 şi 50%
(jumătate) distanţă faţă de locul 4, a.î. termenii centrali (la noi anii centrali) sunt cei numerotaţi
cu 3, şi respectiv 4; aceştia vor primi valorile -1, şi respectiv +1, iar restul termenilor (anilor) vor
avea valori simetrice faţă de cei centrali, la distanţă de două unităţi, după cum urmează:
Dacă n este număr impar, atunci alegem t, a.î.  t = 0 (   t = 0, ...) în modul
3

descris în continuare: originea (t = 0) va fi considerată termenul central, iar restul termenilor

vor avea valori simetrice faţă de acesta (descrescătoare la stânga termenului central, crescătoare
la dreapta termenului central), astfel:
-dacă intervalele de timp sunt anii: 1995 (1), 1996 (2), 1997 (3), 1998 (4), 1999 (5), atunci
n 1 5 1 6
n= 5, adică n este număr impar; în acest caz, (locul central) = = = = 3 indică
2 2 2
faptul că termenul centrul (la noi anul central) este cel numerotat cu 3; acesta va primi
valoarea 0, iar restul termenilor vor avea valori simetrice faţă de acesta (descrescătoare la stânga
termenului central, crescătoare la dreapta termenului central), şi anume:
117 Virginia Atanasiu

„1” „2” „3” „4” „5” ← numerotarea anilor

1995 1996 1997 1998 1999 ← anii (timpul)
| | | | | ← axa timpului
-2 -1 0 +1 +2 ← valorile timpului

c) Să se estimeze (sau să se prognozeze) încasările pentru luna septembrie a aceluiaşi an,

utilizând funcţia de ajustare liniară stabilită la punctul a).