Cap.

7
184

CAPITOLUL 7

Scheme probabilistice clasice. Ilustrarea teoriei pe cazul numeric

concret al aplicaţiilor. Aplicaţii propuse

7.3 Aplicaţii propuse

Aplicaţia1: Scrieţi formula după care calculaţi probabilitatea diferenţei de evenimente,

definind în prealabil această operaţie cu evenimente.

Aplicaţia2: Fie A  B două evenimente compatibile şi independente, cu P ( A)  0,3 şi

P( B) 3 5 2 1 5
P ( A  B)  0,8 . Atunci  este: a) ; b) ; c) ; d) ; e) . Justificaţi prin rezolvarea
[ 0 ,1] 5 7 5 3 9
matematică riguroasă şi efectivă, alegerea răspunsului considerat a fi corect.

Aplicaţia3: O urnă conţine 3 bile „albe” şi 5 bile „roşii”. Se extrag la întâmplare 2 bile din
1 2
urnă, cu revenire. Probabilitatea ca din cele 2 bile extrase 2 să fie „albe” este: a) ; b) ; c)
64 3
9 1 5
; d) ; e) . Justificaţi prin rezolvarea matematică riguroasă şi efectivă, alegerea
64 4 7
răspunsului considerat a fi corect.

Aplicaţia4: La deschiderea bursei se pun în vânzare 200 de acţiuni, cu aceeaşi valoare

nominală, dintre care 50 sunt ale societăţii A, 90 sunt ale societăţii B, iar restul de 200 – (50 + 90) =
= 200 – 140 = 60 sunt ale societăţii C. Ştiind că până la închiderea bursei s-au vândut 20 de acţiuni,
să se afle probabilitatea ca 10 acţiuni să aparţină societăţii A şi 6 acţiuni să aparţină societăţii B.

Aplicaţia5: Profitul unui agent economic la sfârşitul unei luni poate să crească faţă de luna
precedentă cu probabilitatea 0,6. Se anticipează profitul agentului economic pentru următoarele 4
luni. Să se afle probabilitatea ca profitul:
a) să crească în trei dintre cele patru luni;
b) să crească cel puţin în două dintre cele patru luni;
c) să nu crească în două dintre cele patru luni;
d) să nu crească în cel mult două dintre cele 4 luni;
e) activitatea agentului economic să nu fie rentabilă în niciuna dintre cele 4 luni (să nu
crească în nicio lună dintre cele 4 luni);
f) activitatea agentului economic să fie rentabilă pe întreaga perioadă.

4
3
Rezolvare: a) C4 (0,6) (0,4) 3 4–3=1 3
= 1,6(0,6) ; b) C
2
k
4 (0,6) k (0,4) 4k ; c) C42(0,6)k =2 x

x (0,4) ; d) (numărul de luni în care profitul nu creşte)  2, implică (numărul de luni în care
4 -k = 2

profitul creşte) = 4 – (numărul de luni în care profitul nu creşte)  4 -2 = 2 

4
 C
2
k
4 (0,6) k (0,4) 4k ; e) C40(0,6)0(0,4)4 – 0 = 4 = (0,4)4; f) 1 – (0,4)4 = P(evenimentului contrar

celui de la e)).

Aplicaţia6: La un magazin se vând 5 sortimente de produs de uz casnic: s1, s2, s3, s4, s5. În
perioada precedentă, din volumul total al vânzărilor, cele cinci sortimente au avut următoarele
185 Cap.7


ponderi: 20%, 10%, 30%, 15%, şi respectiv 25% (  100%). Se consideră 50 de cumpărători
dintre clienţii magazinului şi se anticipează solicitările acestora. Care este probabilitatea ca 10 să
cumpere sortimentul s1, 15 sortimentul s2, 5 sortimentul s3, 10 sortimentul s4 şi restul de 50 – (10 +
+ 15 + 5 + 10) = 50 -40 = 10 sortimentul s5.

Aplicaţia7: În medie din 5 vizitatori ai unei consignaţii 2 cumpără şi restul de 5 – 2 = 3 nu.

Care este probabilitatea ca din 10 persoane, care intră în consignaţie:
a) 3 persoane să cumpere;
b) toate persoanele să cumpere;
c) cel puţin 6 persoane să cumpere;
d) cel mult 3 persoane să nu cumpere;
e) nicio persoană să nu cumpere.

Rezolvare: a) C103(0,4)3(0,6)10 – 3 = 7; b) C1010(0,4)10(0,6)10 – 10 = 0 = (0,4)10;

10
c) C
6
k
10 (0,4) k (0,6)10k ; d) (numărul persoanelor care nu cumpără)  3 implică (numărul

persoanelor care cumpără) = 10 - (numărul persoanelor care nu cumpără)  10 - 3 = 7 

10
 C 7
k
10 (0,4) k (0,6)10k ; e) C100(0,4)0(0,6)10 – 0 = 10 = (0,6)10.

Aplicaţia8: O firmă se aprovizionează de la 4 furnizori F 1, 2, 3, 4. Din datele statistice privind

furnizorii, firma estimează că probabilităţile cu care furnizorii pot onora contractele sunt: p 1 = 0,8,
p2 = 0,9, p3 = 0,8, şi respectiv p4 = 0,9. Să se determine probabilitatea ca:
a) toţi furnizorii să-şi onoreze contractul;
b) niciun furnizor să nu-şi onoreze contractul;
c) cel puţin un furnizor să-şi onoreze contractul;
d) cel mult un furnizor să nu-şi onoreze contractul.

Rezolvare: schema lui Poisson, formularea echivalentă a ei.

Aplicaţia9: În depozitul unui magazin se găsesc 1.000 de bucăţi dintr-un produs, care este de
trei calităţi, şi anume: 50% dintre produse sunt de calitatea I, 30% dintre produse sunt de calitatea
II şi restul de 20% dintre produse sunt de calitatea III. Se ia un lot de 320 produse pentru a fi
desfăcut în magazin. Care este probabilitatea ca 180 să fie de calitatea I şi 80 de calitatea II)?