Problema1: Pentru 5 sucursale ale unei bănci comerciale au fost înregistrate valorile

creditelor în luna decembrie 2006 şi anume: 200.000 Euro; 240.000 Euro; 250.000 Euro;
180.000 Euro; 160.000 Euro.
1.Care este valoarea medie a creditelor acordate în luna decembrie 2006?
2.Determinati mediana si modulul seriei de date.(Determinati indicatorii tendintei centrale)
3. Sa se determine cuartilele.(Indicatori de pozitie)
4. Identificati conceptele de baza utilizate in statistica.

4. Esantionul: 5 sucursale ale BComerciale

Unitatea statistica:sucursala, complexa
Variabila statistica: valoarea creditelor, numerica, discreta
Populatia:totalitatea sucursalelor BComerciale

Vom nota:
n=ni-volum al esantionului = 5 sucursale
xi=valorile variabilei valoarea creditelor

1. Caz1: Date negrupate ( un sir de valori)

5
∑ xi
i=1 200. 000+240 . 000+250 . 000+180. 000+160 . 000
x= = =206 .000
5 5 Euro/sucursală

Valoarea medie a creditelor acordate în luna decembrie 2006 a fost 206 mii Euro pe o
sucursala din esantionul tipic.

Modul=0 ( Modulul pentru o serie de date negrupate reprezinta valoarea care se repeta de cele
mai multe ori)

Seria de date nu prezinta valoare modala.

Mediana-valoarea centrala a unei serii de date

Pentru caz 1 se parcurg etapele:
Etapa1: Se ordoneaza crescator valorile seriei

160 mii, 180 mii, 200 mii, 240 mii, 250 mii

Etapa 2: Se determina tipul seriei: serie impara

Etapa 3: Me este valoarea termenului de mijloc: Me=200 mii Euro

50% dintre sucursale au acordat o valoare a creditelor in luna decembrie 2006 sub 200 mii
Euro iar 50% dintre sucursale au acordat o valoare a creditelor peste 200 mii Euro.

Cuartilele-valori care impart seria in 4 parti egale

Caz1: Date negrupate (un sir de valori)

Etapa 1: Se ordoneaza crescator valorile seriei de date
160 mii, 180 mii, 200 mii, 240 mii, 250 mii

Etapa 2: Se determina locul cuartilelor

locul Q1=0,25*(n+1)=0,25*6=1,5
locul Q3=0,75*(n+1)=0,75*6=4,5
Q2=Me → locul Me=n+1/2, dar pentru ca avem o serie de date impara nu se determina locul
Q2=Me=200 mii

Etapa 3: Se determina cuartila 1 ca o medie aritmetica simpla din valorile celor 2 termeni
specificati de locul Q1
Q1=x1+x2/2=160mii+180mii/2=170 mii Euro
Se determina cuartila 3 ca o medie aritmetrica simpla din valorile celor 2 termeni specificati
de locul Q3
Q3=x4+x5/2=240+250/2=245 mii Euro
5. Sa se determine indicatorii simpli ai sintetici ai variatiei (vezi Excel)

Concluzie:
Me ≠ x̄ deci seria de date nu este simetrica, prezinta asimetrie, adica avem o distributie
pozitiv asimetrica( de stanga). In seria mea de date predomina valori mici ale valorilor
creditelor în luna decembrie 2006. (cas=3(206-200)/34.40=0,52)

P2 . Despre notele obtinute de un student al Facultatii de Management din anul I, in sesiunea

de vara 2019-2020 se cunosc datele: 3, 4, 5, 7, 8, 9.
1.Sa se determine indicatorii tendintei centrale.
2. Sa se identifice notiunile de baza.
Esantionul : Un student de la faculatate de management
Populatia: Totalitatea studentilor din anul I de la facultatea de Management
Unitatea statistica: studentul (simpla)
Variabila: notele studentului (numerica, discreta)
Varianta: nota 3, nota 4, etc.
Vom nota: xi- notele
n=ni=6

1. Caz1: Date negrupate ( un sir de valori)

Mediana –valoarea centrala a unei serii de date

Etapa1: Se ordoneaza crescator valorile seriei de date
3, 4, 5, 7, 8, 9
Etapa 2: Se determina tipul seriei: serie para
Etapa3: Se determina locul Me
n+1 6+1
locMe= = =3,5
2 2

Etapa 4: Daca seria de date este numerica atunci mediana se determina ca o medie aritmetica
simpla a termenilor centrali (de mijloc)

Me=x3+x4/2=5+7/2=6 puncte
50% dintre notele studentului din esantionul tipic sunt sub 6 puncte iar 50% dintre note sunt
peste 6 puncte.

Modulul= reprezinta valoarea care se repeta de cele mai multe ori

Mo=0, seria de date nu prezinta valoare modala

Media aritmetica simpla deoarece avem o serie de date negrupate, un sir de valori:
6
∑ xi
i=1 3+ 4+5+ 7+8+ 9 36
x̄= = = =6 puncte
n 6 6

Nota medie obtinuta de un student de la fac. de management in sesiunea de vara 2019-2020 a

fost de 6 puncte

Problema 3. Un studiu efectuat asupra unui număr de 50 de cutii de brânză topită la cutie
dintr-un magazin a reliefat următoarele informaţii cu privire la numărul de calorii
conţinute:

Clase de variatie [75-85) [85-95) [95-105) [105-115) [115-125)

dupa Numarul de
Calorii-xi
Nr. cutii cu –frec.
15 –frecv
absolute (ni) 5 10 14 6
maxima
brânză topită
Frec absolute
cumulate crescator 5 15 30 >25,5 44 50
(Fci)
Se cere: 1. Identificati conceptele de baza din statistica
2.Să se calculeze indicatorii tendinţei centrale
3. Sa se reprezinte grafic distributia nr de cutii de branza topita in functie de nr de calorii
1. Populatia: Totalitatea cutiilor de branza topita din magazin
Unitatea statistica: cutia de branza topita
Esantionul: 50 de cutii de brânză topită la cutie
Variabila: numar de calorii, cantitativa, discreta
Vom nota: xi-numar calorii
Volumul es= n=ni=50 cutii de brânză topită
2.Caz3: seria de date este grupata pe intervale egale de variatie
Indicatorii tendinţei centrale sunt:
a1) Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată
 xi -reprezintă centrul de interval calculat ca medie aritmetică simplă între limita
inferioară şi limita superioară a fiecărui interval:
lim. inf+lim. sup
xi=
2
x1=75+85/2=80
x2=85+95/2=90
x3=95+105/2=100
x4=105+115/2=110
X5=115+125/2=120
5
∑ xi n i
80⋅5+ 90⋅10+100⋅15+ 110⋅14+120⋅6 5060
x= i=15 = = =101 , 2 calorii/cutie
50 50
∑ ni
i=1

Numarul mediu de calorii /cutie din esantionul tipic a fost de 101,2 calorii.

a2)Caz 3: Mediana (valoarea centrală a seriei):

Etapa 1: Se cumulează crescator frecvenţele absolute (vezi tabel)
Etapa 2: Se determina locul Me in serie:
5
1 1
LMe : ( ∑ n i +1)= ⋅51=0,5∗(50+1 )=25 , 5
2 i=1 2

Etapa 3: Se determina intervalul median astfel : este intervalul in care prima frecventa

cumulata crescator este mai mare decat locul Me.

Intervalul care corespunde frecvenţei absolute cumulate crescator ce îndeplineşte

condiţia de mai sus este intervalul median.
30 > 25,5 Me[95-105)
Etapa 4: Me se calculează cu relaţia:
loc Me−F c ( Me−1 ) 25,5−15
Me=x 0 +k ⋅ =95+10⋅ =102 calorii/cutie
n Me 15
x0 = limita inferioară a intervalului median=95;
 k = mărimea intervalului de grupare ;pasul de numarare=10
Fc(Me-1) = suma frecvenţelor absolute până la intervalul median, sau frecventa
absoluta cumulata crescator anterioara intervalului median=15
nMe = frecvenţa absolută a intervalului median=15.
Deoarece Me = 102 calorii  50% din cutii au sub 102 calorii, iar 50% au peste 102
calorii din esantionul tipic.
a3) Caz 3:Modulul (dominanta seriei):
Etapa1: Se determina frecventa absoluta maxima
n max=15 cutii de branza topita
Etapa 2: Se determina intervalul modal, ca fiind intervalul caruia ii corespunde
frecventa absoluta maxima.
Mo[95-105)
Etapa 3: Modulul se determina conform relatiei de calcul:
Δ1 15−10
Mo=x 0 + K ⋅ =95+ 10⋅ =103,33 calorii/ cutie
Δ 1+ Δ2 (15−10)+(15−14)
x0 = limita inferioară a intervalului modal=95;
k = mărimea intervalului modal=10;

1 = diferenţa dintre frecvenţa absolută a intervalului modal şi frecvenţa absolută a

intervalului anterior celui modal=15-10;
2 = diferenţa dintre frecvenţa absolută a intervalului modal şi frecvenţa absolută a
intervalului următor celui modal=15-14.
Majoritatea cutiilor de branza topita din esantionul tipic au 103,33 calorii.
Concluzie: Me≠Mo≠ x̄ , x̄ <Mo<Me

Seria de date nu este simetrica, prezinta asimetrie negativa ( de dreapta), deci in seria de
date predomina valori mari ale variabilei (numar de calorii)
2. Se utilizeaza in acest caz urmatoarele tipuri de grafice: histograma, diagrama prin
coloane, diagrama prin benzi, diagrama de structura (cerc) daca se reprezinta ponderea
cutiilor de branza, diagrama frecventelor cumulate.
 Distributia Nr. Cutii branza topita in functie de calorii
20
15 14
Nr cutii branza 15
10
10 6
5
5
0
75-85 85-95 95-105 105-115 115-125
Calorii

Distributia nr de cutii de branza topita in functie

de calorii

Fci Fdi
50 50
45 44
35
30
20
15
5 6
75-85 85-95 95-105 105-115 115-125

Ponderea cuti i l or
Cal ori i Nr. Cuti i branza topi
Fcita Fdi de branza topi ta
75-85 5 5 50 10
85-95 10 15 45 20
95-105 15 30 35 30
105-115 14 44 20 28
115-125 6 50 6 12
Tota l 50 - - 100

Problema 4: Se cunoaşte distribuţia de frecvenţe a 50 de firme referitor la procentul din

venituri cheltuit cu cercetarea-dezvoltarea.
1. Sa se identifice conceptele de baza .
Populatia: totalitatea firmelor
Esantion: 50 de firme=ni=n
Unitatea statistica: firma, complexa
Variabila statistica: procentul din venituri cheltuit cu cercetarea-dezvoltarea, numerica si
continua, masurata pe scala de raport
2. Sa se determine media aritmetica.
caz 3: Serie de distributie de frecvente pe intervale de variatie egale.
 Intervalul de variatie
pentru Centrul
Nr firme- xi*ni
procentul din venituri interval-xi Fci
ni
cheltuit cu cercetarea-
dezvoltarea
sub 6,25 [5,15- 6,25) 4 5,15+6,25/2=5,70 4 4*5,70= 22,8
[6,25 - 7,35) 12 6,25+7,35/2= 6,80 16 12*6,80=81,6
[7,35 - 8,45) 14 7,35+8,45/2=7,90 30 14*7,90=110,6
[8,45 - 9,55) 7 9,00 37 7*9=63
[9,55 - 10,65) 7 10,10 44 70,7
[10,65 - 11,75) 3 11,20 47 33,6
[11,75 - 12,85) 0 12,30 47 0
peste 12,85 [12,85 -13,95) 3 13,40 50 40,2

Total n= ni=50 - - 422,5

Nota: limita inferioara inclusa interval
h=pasul de numarare sau marimea intervalului de grupare=1,10
o Se observă că pentru primul, respectiv ultimul interval de variaţie nu s-au precizat
ambele limite, ceea ce ar putea sugera că seria de date grupate conţine valori extreme.
o Pentru a putea calcula media şi aceasta să fie neafectată de aceste valori extreme se
procedează la fixarea limitelor inferioară, respectiv superioară pentru aceste intervale.
o Limitele se determină astfel încât toate intervalele să aibă aceeaşi mărime, adică 1,10
astfel intervalele devin: 5,15- 6,25, respectiv 12,85-13,95.
6,25-1,10=5, 15

12,85+1,10=13,95

Se determina centrul de interval ca medie aritmetica simpla a celor 2 limite:

xi=limta inf +limita sup/2

r
∑ xi n i
422 , 5
x̄= i=1r = =8 , 45 %
Media va fi: 50
∑ ni
i=1

o Rezultatul arată că procentul mediu cheltuit pentru cercetare –dezvoltare de o firmă

din cele 50 luate în studiu este 8,45%.
o După cum se observă, unele firme cheltuie un procent mai mic pentru cercetare-
dezvoltare (sub 6,25%), iar altele alocă un procent mai mare. Procentul alocat diferă
de la o firmă la alta sub acţiunea factorilor sistematici, dar şi întâmplători, care
influenţează într-un sens sau în altul. Dacă toţi factorii ce influenţează procentul alocat
ar acţiona (influenta) în mod egal şi constant asupra tuturor firmelor, atunci suma
alocată de o firmă pentru cercetare-dezvoltare ar fi de 8,45% din venituri.