STUDIU APLICATIV / Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII

Titular de Disciplină: Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

Studiu de caz - Analiza calităţii (produselor / proceselor / serviciilor /

factorilor de mediu) prin metoda SIX SIGMA (6 σ) la nivel organizaţional
(domeniul industriilor de proces / educaţiei / administraţiei publice /
serviciilor)

1. Obiectivele lucrării:
 Aplicarea metodologiei SIX SIGMA (6 σ) pentru analiza problemelor legate de calitate în
cadrul organizaţiei studiate, în vederea îmbunătăţirii calităţii.

2. Scopul principal al acestei lucrări este de aplicare a metodei statistice ,,Six Sigma”, prin
prezentarea şi explicitarea acesteia în domeniul unei companii industriale de prelucrare mecanică prin
aşchiere a unor piese mecanice de tip ,,suport lagăr” (v. Fig. 1).

As
Ai

Fig. 1. Piesă mecanică de tip ,,suport lagăr”.

Această lucrare urmăreşte îmbunătăţirea calităţii pieselor prelucrate, luând în considerare

caracteristica de calitate definită prin diametrul alezajului AASI .
Conform specificaţiilor tehnice ale caracteristicii de calitate de mai sus, toate reperele
prelucrate trebuie să se încadreze pentru conformitate în limitele de specificaţii (superioară, LIS =
30,00 mm şi inferioară, LSS = 30,013 mm)
Utilizând rezultatele unor evaluări concrete ale caracteristicilor de calitate specifice unor astfel
de repere la nivelul unei organizaţii industriale de profil, lucrarea urmăreşte îmbunătăţirea
performanţei, eficienţei şi calităţii la nivel organizaţional, precum şi reducerea
1
 STUDIU APLICATIV / Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII
Titular de Disciplină: Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

defectelor/neconformităţilor din procesele de fabricaţie în limitele specificate, prin asigurarea unei

eficacităţi maxime.
În Figura 2, sunt evidenţiate grafic performanţele metodei Six Sigma sau ”6σ”, prin comparaţie
cu metoda ,,3σ”, luând în considerare deviaţia standard ,,σ” ce reprezintǎ metrica de bazǎ în analiza
statisticǎ a datelor unor caracteristici evaluate/mǎsurate, respectiv valoarea unei variabile ce arată
distribuţia caracteristicii de ieşire din proces. O valoare mai mare pentru sigma (σ), indică un proces
mai stabil, având un risc mai redus pentru evenimente defectuoase (rebuturi/neconformităţi majore) şi
costuri mai reduse.

defecte/neconformităţi
defecte/neconformităţi
majore
majore

Figura 2. Performanţele metodei ”Six Sigma”

La nivelul unei companii industriale din domeniul prelucrărilor mecanice prin aşchiere,
strategia ”Six Sigma” reprezintă un demers statistic, realizat în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor
prelucrate, pornind de la definirea oportunităţilor (problemelor, defectelor/neconformităţilor etc),
respectiv a datelor specifice caracteristicilor evaluate (măsurate, cuantificate) ce caracterizează nivelul
de performanţă curent şi continuând cu celelalte faze specifice acestei metode (DMAIC), conform
Figurii 3.

Figura 3. Fazele metodei ”Six Sigma”

3. Desfăşurarea lucrării are în vedere abordarea pas cu pas a fazelor specifice metodei ”Six
Sigma”, pe baza metodologiei de mai sus şi a materialelor bibliografice indicate la curs, aşa cum sunt
descrise în cele ce urmează.
2
 STUDIU APLICATIV / Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII
Titular de Disciplină: Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

3.1. Definirea oportunităţilor proiectului de îmbunătăţire a calităţii şi stabilirea

misiunii trebuie să aibă în vedere, în primul rând, identificarea prin brainstrorming a unor oportunităţi
defectuase (ODi) / neajunsuri, neconformităţi, obstacole etc, de ordin teoretic, cultural şi material,
privind asigurarea calităţii (de exemplu, a unor produse – piese mecanice de tip ,,suport lagăr”), şi
anume:
- caracteristicile mecanice ale produselor (OD1);
- termenul de livrare (OD2);
- cantitatea livrată (OD3);
- acoperirea de protecţie a produselor (OD4);
- cotele dimensionale ale produselor (OD5);
În vederea realizării şi susţinerii succesului unui astfel de proiect “Six Sigma”, este necesară
garantarea unui sistem comprehensibil şi flexibil, puternic axat pe cunoaşterea profundă a
oportunităţilor de îmbunătăţirea calităţii, care să conducă la diminuarea celor defectuoase din sistem şi
a costurilor de noncalitate necesare implementării managementului calităţii.
De aceea, matricea de selectare a alternativelor proiectului de îmbunărăţire a calităţii,
prezentată în Tabelul 1, ţine seama de 9 criterii (Cj), conform cărora membrii echipei de proiect acordă
punctaje de la 1 la 5, corespunzător celor 5 oportunităţi defectuoase (ODi), menţionate anterior. Aceste
criterii sunt următoarele:
- cronicitatea (C1): pentru corectarea unei probleme care apare frecvent;
- importanţa (C2): pentru caracterizarea apariţiei rezultatelor finale vs. efortul depus;
- durata (C3): în scopul prevederii unui termen mai mic de un an ;
- impactul potenţial (C4): trebuie să fie cuantificat ;
- urgenţa (C5): necesită abordarea problemelor vulnerabile ale organizaţiei;
- riscul potenţial (C6): poate conduce la nerealizarea unor rezultate preconizate ;
- rezistenţa posibilă la schimbare (C7): are impact major asupra alegerii proiectului ;
- reuşita proiectului (C8): atestă obţinere unor rezultate pozitive ;
- cuantificarea / măsurarea (C9): se impune pentru demararea oricărui proiect în vederea
asigurării datelor de evaluare necesare.

Tabelul 1
Oportunităţi Datele de evaluare şi înregistrare Total Procent din total
defectuoase (ODi) C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 [%]
constatate
OD1 2 3 4 2 3 2 2 4 3 25 0,128
OD2 3 4 3 2 3 5 4 3 4 31 0,158
OD3 4 4 4 3 3 4 2 2 3 29 0,148
OD4 3 4 3 4 5 4 3 2 4 32 0,163
OD5 4 5 5 4 4 4 4 4 4 38 0,194
OD5 5 5 4 4 5 4 5 4 5 41 0,209
196 1,000

În continuare, se derulează proiectul de îmbunătăţire a calităţii pe latura oportunităţii care

vizează cotele dimensionale ale produselor (OD5) şi respectiv, strategia detectării, cuantificării şi
eliminării erorilor de fabricaţie şi respectiv a procentului de rebuturi, în vederea obţinerii unui nivel
ridicat de performanţă calitativă.

3.2. Măsurarea nivelului de performanţă curent se bazează pe situaţia rezultatelor

neconformităţilor (Xi) obţinute în urma examinării caracteristicii de calitate (diametrul alezajului
3000,013, conform specificaţiilor tehnice din Fig. 1, de mai sus) ale unui eşantion reprezentativ

3
 STUDIU APLICATIV / Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII
Titular de Disciplină: Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

alcătuit din 20 de bucăţi de piese, prelevat dintr-un lot de produse prelucrate cu volum constant (NK =
100 buc / eşantion), ale căror valori se prezintă într-un şir statistic neordonat, astfel:
30,01; 30,005; 29,99; 30,00; 30,008; 30,00; 30,012; 29,97; 30,011; 30,015;
29,98; 30,002; 30,009; 30,018; 30,00; 29,999; 30,001; 30,013; 30,004; 30,007.
Pentru reprezentarea graficului densităţii de probabilitate în cazul unei repartiţii normale
(Gauss) a rezultatelor corespunzătoare strategiei detectării cu precizie a erorilor de fabricaţie, a
cuantificării şi respectiv a eliminării procentului de rebuturi, este necesară parcurgerea următoarei
proceduri:
a) se ordonează crescător şirul de valori măsurate ale caracteristicii de calitate, astfel:
29,97; 29,98; 29,99; 29,999; 30,00; 30,00; 30,00; 30,001; 30,002; 30,004;
30,005; 30,007; 30,008; 30,009; 30,01; 30,011; 30,012; 30,013; 30,015; 30,018.
b) se notează valorile minimă Xmin şi respectiv, maximă Xmax ale şirului ordonat crescător:
Xmin = 29,97; Xmax = 30,018.
c) se determină amplitudinea şirului:
R = Xmax - Xmin = 30,018 - 29,97 = 0,048;
d) se determină numărul de clase K ale şirului de valori ordonate, cu formula lui Sturges:
K = 1 + 3,22 lgn = 1 + 3,22 lg20 = 5,15 ≈ 5;
e) se completează în Tabelul 2, valorile ordonate corespunzător claselor determinate anterior,
astfel:
Tabelul 2
I II III IV V
29,97 30,00 30,002 30,008 30,012
29,98 30,00 30,004 30,009 30,013
29,99 30,00 30,005 30,01 30,015
29,999 30,001 30,007 30,011 30,018

f) se determină amplitudinea clasei cu relaţia:

δ = R / K = 0,048 / 5 = 0,009
g) se determină intervalele de grupare corespunzătoare claselor de valori şi respectiv, valoarea
medie X (v. Tabelul 3):
Tabelul 3
Nr. Intervalul de Valoarea Frecvenţa
crt. grupare centrată simplă cumulată X = fi ∙ xic
xi ÷ xi+j xic ai fi Ai Fi
1 29,97 ÷ 29,979 29,974 1 0,050 1 0,050 1,498
2 29,98 ÷ 29,989 29,984 1 0,050 2 0,100 1,499
3 29,99 ÷ 29,999 29,994 2 0,100 4 0,200 2,999
4 30,000 ÷ 30,009 30,004 10 0,500 14 0,700 15,002
5 30,01 ÷ 30,018 30,014 6 0,300 20 1,000 9,004
Σ 20 1,000 - - 30,002

h) se determină eroarea medie pătratică σ, cu relaţia:

n 2 20 2
Xi X Xi X
i 1 i 1
= = 0,0012
n 1 19
i) se determină limitele de specificaţii (inferioară LIS* ș i superioară LSS*) corespunzătoare
nivelului de performanţă 6σ = 0,072:
LIS* = X - 3σ = 30,002 – 0,003 = 29,999;
LSS* = X + 3σ = 30,002 + 0,003 = 30,005.

4
 STUDIU APLICATIV / Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII
Titular de Disciplină: Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

Utilizând arhitectura ”Six Sigma” se reprezintă în Figura 4, curbele de repartiţie normală,

aferente valorilor specifice cuantificării performanţei maxime (corespunzătoare nivelului 6σ,
echivalent cu 3,4 defecte la 1 milion de oportunităţi), prin intermediul funcţiei de repartiţie normală
Gauss, f(x) şi a programului MathCAD:
2
1 X X
1 2
f ( x) e
2

30

20
f ( x)

10

0
29.8 29.9 30 30.1
x
Figura 4. Curbele de repartiț ie normală

Aşadar, rezultă necesitatea încadrării valorilor specifice caracteristicii de calitate între limitele
normale de specificaţii aferente cuantificării performanţei maxime, respectiv LIS* = 29,999 şi LSS* =
30,005.

3.3. Analiza oportunităţilor de îmbunătăţire a calităţii trebuie să înceapă prin

îndepărtarea sau reducerea cauzei/cauzelor problemei de calitate, respectiv detectarea/identificarea cu
precizie a erorilor de fabricaţie, cuantificarea acestora şi respectiv, eliminarea procentului de rebuturi.
Această etapă are în vedere următoarele activităţi: evaluarea alternativelor, proiectarea îmbunătăţirilor,
schimbarea culturii, dovedirea eficacităţii şi implementarea.

3.4. Îmbunatăţirea performanţelor trebuie să impună cu rigurozitate implementarea

unui algoritm care să cuprindă următoarele etape:
a) implicarea în mod continuu a organizaţiei la o serie de activităţi ce urmează a fi
implementate;
b) iniţierea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii prin stabilirea unui program de activităţi şi
alocarea resurselor necesare;
c) investigarea cauzelor posibile ale neconformităţilor în scopul creşterii gradului de înţelegere
a naturii procesului ce urmează a fi îmbunătăţit;
d) stabilirea relaţiilor cauză-efect pentru identificarea în profunzime a naturii procesului ce
urmează să fie îmbunătăţit;
e) iniţierea acţiunilor preventive sau corective asupra proceselor, în scopul obţinerii rezultatelor
satisfăcătoare şi/sau reducerii frecvenţei rezultatelor nesatisfăcătoare;
f) confirmarea îmbunătăţirii după implementarea acţiunilor preventive sau corective;
g) menţinerea în timp a îmbunătăţirilor prin implicarea unor modificări ale specificaţiilor şi/sau
ale procedurilor şi practicilor operaţionale necesare;
h) continuarea îmbunătăţirii cu posibilitatea repetării pe baza noilor opţiuni.

5
 STUDIU APLICATIV / Disciplina: INGINERIA ŞI LEGISLAŢIA CALITĂŢII
Titular de Disciplină: Conf.dr.ing. Ion DURBACĂ

3.5. Controlul performanţei (controlul calităţii) se poate identifica cu procesul de

măsurare a performanţelor reale şi compararea acestora cu performanţele dorite. Controlul trebuie să
prevină reapariţia neconformităţilor şi să menţină realizările obţinute prin îmbunătăţire. Pentru menţinerea
acestor rezultate, trebuie implementate patru tipuri de activităţi: proiectarea elementelor eficace de control;
perfectarea îmbunătăţirilor; auditarea elementelor de control; dezvoltarea unui control eficient al calităţii.

4. Rezultate şi discuţii
Implementarea proiectului de îmbunătăţire a calităţii, în cazul în care se încadrează între
limitele normale de specificaţii prestabilite, conform Figurii 3, de mai sus, poate constitui drept
exemplu demn de urmat şi de alte organizaţii similare, identificându-se în acelaşi timp şi noi proiecte
de îmbunătăţire ce pot fi abordate şi demarate.
Încadrarea repartiţiei valorilor între limitele normale de specificaţii (inferioară, LIS* şi
superioară, LSS*) atestă obţinerea indicelui de eficacitate de 3,4 părţi defectuoase per milionul de
oportunităţi (DPMO), ceea ce corespunde unei eficienţe de 99,9997%, sinonimă cu finalizarea cu
succes a proiectului de îmbunătăţirea calităţii.

5. Concluzii şi propuneri
Prin aplicarea metodei statistice ”Six Sigma” la nivelul companiilor industriale, se poate
răspunde funcţiei scop, definită de îmbunătăţirea calităţii proceselor de fabricaţie. Deşi este o metodă
ce are la bază statistica matematică, ”Six Sigma” nu oferă un instrumentar dificil de utilizat şi
reprezintă astfel, un succes garantat pentru astfel de organizaţii care au ca ţintă obţinerea unor rezultate
remarcabile şi asigurarea unor nivele de performanţă superioare.
De aceea, metoda statistică ”Six Sigma” se adresează, în egală măsură, tuturor companiilor
industriale pentru îmbunătăţirea performanţei, eficienţei şi calităţii proceselor de fabricaţie, precum şi
pentru reducerea defectelor/neconformităţilor în limitele specificate, prin asigurarea unei stabilităţi şi
eficacităţi maxime.

Bibliografie
1. Durbacă, I., Sporea, N., Ingineria, managementul şi asigurarea calităţii, Bucureşti, Editura
Printech, 2012.
2. Kifor, C.V., Ingineria calităţii. Îmbunătăţirea 6 Sigma, Editura Universităţii ,,Lucian Blaga” din
Sibiu, 2006.