Sunteți pe pagina 1din 17

TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 1

Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND CARACTERIZAREA


TEHNOLOGIEI DE INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ A MATERIALELOR
POLIMERICE

Prelucrarea prin injecţie in matriţă a produselor din materiale polimerice,


reprezintă procedeul de prelucrare prin care un material macromolecular, adus in
stare termo-vâscoelastică sub acţiunea căldurii, este injectat sub presiune ridicată în
cavitatea unei matriţe (cuibul matriţei), unde are loc răcirea şi solidificarea lui.
Odată cu încetarea forţei de presare, materialul răcit păstrează forma cavităţii
interioare a matriţei în care a fost injectat şi din care, după un anumit timp, produsul
final este îndepărtat.

Procesul de realizare a unei piese din material polimeric

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 2
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Analiza tehnico-economică de obţinere a produselor din materiale polimerice


injectate in matriţă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 3
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 4
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

În condiţii industriale, procesul se repetă în cadrul unui ciclu de injectare, care


începe în poziţia închisă a matriţei.
Ciclul de injectare al materialului sub forma unei topituri vâscoase şi relativ
omogene cuprinde următoarele faze:
a) începerea injectării prin înaintarea pistonului şi compactizarea materialului,
cavitatea matriţei fiind încă neumplută;
b) creşterea presiunii şi umplerea cavităţii matriţei;
c) creşterea în continuare a presiunii până la atingerea valorii maxime a acesteia;
d) exercitarea presiunii ulterioare care face ca materialul plastifiat din cavitatea
matriţei să rămână sub presiune în timpul procesului de solidificare;
e) începerea solidificării materialului şi scăderea presiunii odată cu sigilarea
canalelor de umplere a matriţei;
f) răcirea şi solidificarea piesei injectate:
g) deschiderea matriţei, eliminarea din matriţă a piesei injectate şi alimentarea cu
material (granule sau pulbere) cu comprimarea (compactizarea) lui în zona
cilindrului maşini de injecţie.

În timpul procesului se dezvoltă o serie de forţe care exercită presiuni importante


asupra materialului. Dintre acestea, cinci sunt hotărâtoare determinând nivelul
calităţii produsului finit: presiunea exterioară, presiunea interioară, presiunea
ulterioară, presiunea de sigilare, presiunea interioară remanentă.
1) presiunea exterioară, reprezentând presiunea exercitată asupra materialului
termoplastifiat în cilindrul de injectare al maşinii;
2) presiunea interioară, respectiv presiunea din cavitatea matriţei închise (presiunea
interioară este mai mică decât cea exterioară datorită pierderilor de presiune care
apar la trecerea materialului prin secţiuni înguste cum sunt: duza, reţeaua de injecţie,
pereţii interiori din cuibul matriţei, etc.); valori medii experimentale: ABS-
polistiren-Copolimer-acrilonitril-butadien-stiren-250-350 barr, PC-policarbonat-
300-500 barr, PA-poliamide-250-700 barr, poliester-PBT-polibutilentereftalat-250-
700 barr; valorile maxime sunt la materiale termoplastice semi-cristaline cu
caracteristici bune de curgere şi pentru prevenirea bavurilor.
3) presiunea ulterioară, respectiv presiunea exercitată de pistonul de injectare asupra
materialului injectat în cavitatea matriţei (această presiune compensează contracţia
rezultată în urma răcirii materialului);
4) presiunea de sigilare definită prin presiunea exercitată asupra materialului din
cavitatea matriţei în momentul solidificării materialului piesei din starea
vâscoelastică în stare solidă (acestei presiuni îi corespunde punctul de sigilare);

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 5
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

5) presiune interioară remanentă, respectiv presiunea care acţionează asupra piesei


injectate în momentul începerii deschiderii matriţei (după sigilare, materialul se
contractă datorită răcirii şi presiunea scade fără a atinge însă valoarea zero).
Conform etapelor componente ciclului de injectare, la început presiunea interioară
creşte brusc, apoi după încetarea presiunii ulterioare, respectiv după sigilare, scade
treptat la valoarea presiunii remanente. Diferenţa de presiune între presiunea
exterioară de injectare şi presiunea interioară din cavitatea matriţei depinde de
proprietăţile materialului plastic, de temperatura de injectare, de parametrii reţelei de
injectare (dimensiunile duzei de injectare, canalelor de injectare şi a cavităţii piesei
de injectat). Astfel, la temperaturi ridicate, vâscozitatea topiturii este mai mică,
căderea de presiune va fi mai mică, presiunea interioară creşte, scăzând presiunea de
injectare necesară asigurării aceleaşi presiuni interioare. Presiunea interioară dă
naştere la o forţă care tinde să deschidă matriţa în timpul injectării. Ca urmare, forţa
de închidere a maşinii de injectat trebuie să fie mai mare decât forţa interioară,
definită prin produsul dintre presiunea interioară şi suprafaţa cavităţii matriţei în
planul de separaţie. Cu cât vâscozitatea topiturii este mai mică, cu atât diferenţa
dintre forţa de închidere şi forţa interioară trebuie să fie mai mare.
În cazul injectării cu duza punctiformă, secţiunea mică prin care materialul plastic
pătrunde în cavitatea matriţei, provoacă o supraîncălzire a acestuia cu scăderea
presiunii interioare. Ca urmare, matriţa se sigilează mai repede decât în cazul
sistemelor de injectare cu duză normală. Presiunea interioară mai mică nu poate
compensa contracţia piesei provocată de răcirea acesteia având în vedere încălzirea
la o temperatură mai mare a materialului datorită trecerii prin secţiunea redusă a
duzei punctiforme. Ca urmare, contracţia piesei este mare, lucru de care trebuie să se
ţină seama la proiectarea matriţei pentru a nu se obţine deformări nedorite ale
produsului.
Datorită contracţiei în timpul răcirii, pe suprafaţa piesei pot apărea retasuri. Pentru
compensarea acestora, prin acţiunea presiunii ulterioare matriţa se mai alimentează
cu material plastifiat. Până la terminarea sigilării matriţei, pe durata presiunii
ulterioare, presiunea exterioară de injectare trebuie să aibă valoarea maximă. La
injectarea pieselor cu pereţi groşi, datorită fenomenului de apariţie a retasurilor,
trebuie să se aplice o temperatură de injectare mai mică şi o presiune de injectare
mai mare, concomitent cu mărirea duratei presiunii ulterioare. La injectarea pieselor
cu pereţi subţiri, trebuie să se micşoreze atât presiunea de injectare, cât şi durata
presiunii ulterioare, deoarece în acest caz piesa se răceşte mai repede, de regulă mai
înainte ca presiunea interioară să scadă la valoarea ei minimă. La deschiderea
matriţei, din această cauză apar tensiuni interne în piesele injectate, care pot provoca
fisurarea pieselor (în cazul materialelor termoplastice amorfe mai rigide precum PS-
polistirenul rezistent la şoc) sau deformarea lor (în cazul materialelor termoplastice
semi-cristaline mai flexibile precum PE-polietilena).

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 6
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Variaţia presiunii interioare in timpul ciclului de injectare:


1- deplasarea matriţei; 2 – deplasarea pistonului.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 7
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 8
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Plastifierea materialului polimeric în cilindrul maşinii


de injecţie în matriţă

1 – material topit-omogenizat; 2 – material topit-neomogenizat;


3 – material parţial topit; 4 – material solid compactizat; 5 – granule.

Cap de injectare pentru poliamide

1 – duza de injectare; 2 – orificii de trecere;3 – cilindru de injectare;


4 – elemente de încălzire electrice

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 9
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Factorii semnificativi care permit utilizarea capacităţii unui material plastic


ingineresc de a fi folosit pentru diverse aplicaţii sunt:
- rezistenţa la tracţiune
- alungirea la rupere prin tracţiune
- modulul de elasticitate
- rezistenţa la şoc
- duritatea
Aceşti factori sunt determinaţi nu numai de natura polimerului respectiv ci şi de
acţiunea chimică a unor substanţe, radiaţii, aditivi, etc.

PARAMETRII CARACTERISTICI TEHNOLOGICI AI PROCESULUI DE


INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ

1. Temperatura matriţei şi a topiturii de material plastic


Temperatura este mai mică pentru materiale cu vascozitate mică şi mai mare
pentru materiale cu vâscozitate mare.

Cod Material Temperatura Temperatura


matriţă material topit
PC Policarbonat 80 - 100 280 - 320
PA Poliamide 80 - 120 260 – 300
PC – GF Policarbonat ramforsat cu fibre de 80 - 130 310 – 330
sticla scurte 2 – 3 mm
ABS Copolimer-acrilonitril-butadien-stiren 60 – 80 220 – 260
PBT Polibutilen tereftalat 80 – 100 250 – 270
PBT - GF Polibutilen terftalat ramforsat fibre 80 – 100 250 - 270
sticla 2 – 3 mm

Rămânerea pe timp îndelungat în cilindrul plastificator a materialului topit


datorită duratei lungi a ciclului sau a utilizării de multimaterial sau material
sandwich, impune o reducere a materialului topit pentru a preveni degradările
termice.
Temperatura materialului topit diferă funcţie de caracteristicile cilindrului,
mediului şi parametrii tehnologici ca: viteza de injecţie, presiunea din cavitate,
lungimea canalului de injecţie.
Pentru masurarea temperaturii se montează senzori în cilindrul plastificator,
duza de injecţie şi canalul de injecţie.
Temperatura matriţei are un rol important influenţând: tensiuni interne;
deformari; precizia dimensională; greutate; calitatea suprafeţei. Timpul la răcire al
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN
Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 10
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

piesei este determinat de temperatura suprafeţei matriţei. Echipamentul de încălzire –


răcire, asigură o temperatura constantă a matriţei cu anumite limitari.
Suprafaţa cavitaţii interioare se incalzeşte cu 5 – 10 °C în timpul fazei de
injecţie, cand vine în contact cu topitura. În timpul producţiei se ajunge la o stare de
echilibru, între admisia şi pierderea căldurii. Aceasta temperatura este mai mare cu
(10 - 30) °C decat punctul de reglare al materialului topit de catre unitatea de control,
care trebuie verificat şi ajustat periodic.

Figura 1. Diagrama temperaturilor în cavitatea matriţei

Capacitatea pompelor de încalzire/răcire trebuie sa fie de (10÷15) l/min, cu o


presiune variabilă funcţie de diametrele canalelor. Diametru mic => presiune mare la
acelaşi debit.

Ex: 14 l/min d= 8 mm p= 3 barr


14 l/min d= 6 mm p= 22 barr

Diferenta de temperatură între intrare şi iesire a lichidului de încălzire/răcire


nu trebuie sa fie mai mare de 4 °C.

2. Viteza de injecţie a materialului


Viteza de injecţie este determinată de marimea piesei injectate, de forma ei şi
în general trebuie să fie mare. Presiunea de injecţie, trebuie sa fie destul de mare în
aşa fel încât să asigure că viteza de injecţie nu are o cadere a valorii mai jos decât
valoarea determinată în timpul întregului proces de injecţie. Dacă viteza de injecţie
scade la sfarşitul perioadei de injecţie, aceasta indică că presiunea de injecţie e prea
mică şi că trebuie aleasă o valoare a presiunii mai mare.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 11
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Pentru a preveni defectele de suprafaţă datorate canalelor de admisie (pete


nelucioase, fragmente întărite, delaminare) se reduce brusc viteza la începutul
procesului de injecţie, procedeu denumit injecţie în trepte.
O viteză constantă a fluxului de material se obtine prin optimizarea vitezei de
rotaţie a melcului şi a profilului lui.
Turaţia melcului, care conduce şi la reglarea vitezei de injecţie, trebuie aleasă
în aşa fel încât viteza periferică a melcului (Vn) să fie între (0,05÷0,2) m/s. Nu se
admite o viteza mai mare de (0,3) m/s, valori ridicate conducând la probleme de
fabricare.

Vu
NS =  6000 (min 1 ) (rot/min)
D 

D = diametrul melcului (mm);


Vu = viteza periferică (m/s) (de avans a materialului).

3. Timpul de răcire
Timpul de răcire se calculează funcţie de:
– tipul materialului;
– temperatura matriţei Qm (ºC);
– temperatura topiturii de material QM (ºC).
Factorii esentiali care influenţează răcirea sunt grosimea pereţilor şi
temperatura matriţei. Temperatura topiturii are o influenţă mică.

Exemplu pentru poliamide PA - neranforsate

- poliamidele PA – ranforsate

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 12
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

4. Forţa de închidere a matriţei şi presiunea din cavitatea matriţei

Determinarea forţei de închidere necesară la injecţare de materiale plastice inginersti

Forţa de inchidere (Fi) determină alegerea marimii maşinii de injecţat. Forţa de


inchidere (Fi) ≥ forţa de deschidere a matriţei (Fm)datorată procesului de injecţie.
A  Pi
cm 2  borr
Fi ≥ Fm = 100 (KN) ( )
100
Pi - presiunea interioară medie, respectiv presiunea din cavitatea matriţei închise
(barr);
A – suprafaţa echivalentă proiectată a piesei de injecţat, fiind o sumă a tuturor
suprafeţelor supuse la presiune, proiectate pe planul platourilor de strângere a
matriţei. Se dă urmatorul model de piesă disc conică:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 13
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă


A=(D2 - d 2 )  (cm2)
4

Forţa de închidere depinde şi de alţi factori tehnologici:


 rigiditatea maşinii de injectat;
 rigiditatea matriţei de injecţat;
 forma constructive a piesei;
 sistemul de aerisire a matriţei;
 parametrii de proces;
 materialul de injectat – amestecul în cazul unui compozit polimeric.
Determinarea presiunii interioare medii

Pi – presiunea interioara (medie)


a) Valori experimentale medii
a1) Copolimer acrilonitril – butadiene – stiren (compus al polistirenului)
ABS – 250 – 350 barr
a2) Policarbonat – PC – 300 – 500 barr
a3) Poliamide - PA – 250 – 700 barr
a4) Polibutilen tereftalat PBT – 250 – 700 barr
Valorile maxime se folosesc la calcule, în cazul materialelor termoplastice cu
caracteristici bune de curgere şi pentru prevenirea formarii bavurilor.

b) Valori rezultate din calcule reologice


Luând în considerare o porţiune de umplere a cavitaţiii de 700 barr, rezultată
din condiţii de proiectare reologică, în cazul termoplasticelor amorfe, o valoare
medie a presiunii din cavitatea matriţei se poate utiliza pentru calculul presiunii
conform diagramei.

Determinarea presiunii medii în cavitatea matriţei pe lungimea drumului de curgere

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 14
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Presiunea în cavitate pe lungimea drumului de curgere

l – lungimea drumului de curgere de la intrarea canalului până la sfârşitul


cavitaţii

- Se are în vedere asigurarea presiunii materialului topit, respectiv a presiunii


înainte de trecerea la presiunea ulterioară de stocare în cavitatea matriţei.
- Presiunea la intrarea în canal:- 850 barr
- Presiunea la sfarsitul drumului de curgere a materialului în cavitatea matriţei:
100 barr
850 barr + 100 barr = 950 barr
950 barr / 2 = 450 barr ~ 500 barr

F3= forţa de închidere

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 15
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

DETERMINAREA PUNCTULUI OPTIM DE COMUTARE DE LA


FAZA DE INJECTARE LA FAZA DE MENŢINERE
Punctul de comutare:
• Poziţia melcului în momentul trecerii de le faza de injectare (dinamică) la faza
de menţinere (statică);
• Se trece de la controlul vitezei de injectare parametru specific fazei de
injectare la parametrul presiune de menţinere specific fazei de menţinere;
• Caracterizat de presiunea de comutare.

Relaţia dintre punctul de comutare şi presiunea de comutare

Presiune de comutare

CRITERII DE DETERMINARE
• Comutare după timp de injectare
• Comutare după cursa melcului
• Comutare după presiunea hidraulică de comutare
• Comutare după presiunea interioară din cuibul matriţei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 16
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Exemplu de alegere al punctului de comutare

95% umplere
volumică a
cuibului matriţei

Graficul presiunii interioare din cuibul matriţei în cazul unei comutări


anticipate

Punct de comutare anticipat Punct de umplere volumică

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA
TEHNOLIGII INJECŢIE ÎN MATRIŢĂ 17
Capitolul IV. Tehnologii de injecţie în matriţă

Probleme:
• Piese incomplete
• Piese cu contracţii şi subturi de suprafaţă
• Piese cu linii slabe de sudură
• Piese cu dimensiuni pre mici
• Piese cu greutăţi prea mici şi caracteristici mecanice slabe

Punctul optim de comutare determina:


• Constanţă în reglajul parametrilor maşinii de injectat
• Piese injectate cu caracteristici mult mai constante de la un ciclu la altul
• Creşterea fiabilităţii matriţei de injectat prin evitarea supra-umplerii
• Scăderea costurilor prin reducerea forţei de închidere a maşinii de injectat şi a
numărului de rebuturi din seria de fabricaţie

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Constantin OPRAN


Prof.univ.Dr.MSc.Ing.
Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice © 1 oct.2009
Catedra Tehnologia Construcţiilor de Maşini
Splaiul Independentei - 313; Bucureşti – 060042 - ROMANIA