Injectie in Matrita - Bucsa

TEHNOLOGII DE INJECŢIE ÎN MATRIŢE – PROIECT
Grupa: ...
Profesor coordonator: Prof.univ. OPRAN Constantin Gheorghe
Studenți: .....
TEHNOLOGII DE INJECŢIE ÎN
MATRIŢE
STUDII DE LICENTA - SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE
MAŞINI
TEMA PROIECTULUI: Proiectarea matriţei de injectat materiale plastice inginereşti sau
materiale compozite cu matrice polimerică ranforsate cu particole/fibre scurte tăiate, pentru:
a) denumirea piesei: Bucșă
b) desen de execuţie:
c) volum de producţie 3000 buc/zi
d) regim de lucru 2 schimburi/zi
CONŢINUTUL PROIECTULUI: Proiectul va fi compus din două părţi:
A) Memoriu tehnico-economic
B) Partea grafică
A. MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC
1. Elemente constructiv funcţionale ale piesei
1.1. Schiţa piesei şi a subansamblului din care face parte
Se execută desen de execuţie piesă şi schiţa subansamblului din care face parte piesa.
Suprafeţele piesei se notează cu SK (K= 1,2, ).
În schiţa subansamblului se evidenţiază piesa de studiat.
1.2. Caracteristici ale materialului piesei
Se evidenţiază caracteristicile fizico-mecanice, chimice ale materialului termoplastic sau
termorigid şi după caz a elementelor de ranforsare utilizate pentru obţinerea prin injecţie în
matriţă a piesei respective.
1.3. Condiţii tehnice
Condiţiile tehnice prescrise suprafeţelor SK se prezintă tabelar conform tabelului de mai jos:
1.4. Rolul funcţional al piesei
Se va analiza rolul funcţional al piesei şi rolul funcţional al suprafeŢelor SK
1.5. Analiza tehnologicităţii piesei
2. Analiza tehnologica a tipologiilor matriţelor de injecţie pentru produse din material polimerice
3. Alegerea tipului de matriţă de injecţie pentru produse din material polimerice
4. Alegerea tipului de maşină de injecţie material polimerice
5. Proiectarea sistemului de injectare
5.1. Modul de injectare cu dimensionarea reţelelor de injectare
5.2. Calculul numărului de cuiburi
5.3. Dimensionarea cuiburilor funcţie de contracţia materialului utilizat
5.4. Calculul deformărilor prin contracţie ale piesei matriţate prin injecţie
5.5. Calculul de referinţă al plăcilor de formare a matriţei de injecţie
5.6. Verificarea suprafeţelor de închidere ale plăcilor de formare
5.7. Verificarea plăcilor de formare la rigiditate
6. Proiectarea sistemului de aruncare a produsului injectat
7. Proiectarea sistemului de control al temperaturii pentru elementele componente ale matriţei de
injecţie pentru produse din material polimerice
8. Proiectarea elementelor pentru conducerea şi centrarea matriţei de injecţie pentru produse din
material polimerice
9. Proiectarea sistemului de ventilaţie-aerisire a matriţei de injecţie pentru produse din material
polimerice
10 Alegerea materialelor corespunzătoare pentru piesele componente ale matriţei de injecţie pentru
1
Grupa: ...
Studenți: .....
produse din material polimerice

11. Stabilirea toleranţelor şi ajustajelor pentru piesele componente ale matriţei de injecţie pentru
produse din material polimerice
12. Analiza economică a matriţei de injecţie proiectate şi calculul seriei de fabricaţie economice
B) PARTEA GRAFICĂ
1. Desenul de execuţie al produsului polimeric.
2. Desenul de ansamblu al matriţei de injecţie pentru produse din material polimerice.
3. Desenul de execuţie al unui reper component al matriţei de injecţie pentru produse din
materiale polimerice.
2
Grupa: ...
Studenți: .....
A. MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC
1. Elemente constructiv funcţionale ale piesei
1.1. Schiţa piesei
1.2.
S1
S2
S3
1.2. Caracteristici ale materialului piesei

Pentru alegerea corectă a materialelor polimerice pentru realizarea unei piese injectate în
matriţă trebuie să se ţină seama de factori tehnico-funcţionali ai produsului şi de factori tehnologici
la realizare produs.
3
Grupa: ...
Studenți: .....
1. Factori tehnico-funcţionali:
- durata de viaţă a produsului injectat;

- configuraţia piesei;
- calităţile optice şi de transparenţă;
- solicitări termice în exploatare;
- solicitări mecanice;
- solicitări de natură electrică;
- solicitări de natură chimică;
- prelucrările ulterioare la care sunt supuse piesele;
- costul materialului.
2. Factori tehnologici:
- uniformitatea granulelor;
- conţinutul de apă redus în granule
- stabilitate termică şi chimică
- contracţii mici la piesele injectate
1.3 Condiţii tehnice
Tabel 1.3. Suprafețe prescrise
SK Formă Dimens. Rugozitate Toleranţe de Poziţie Alte cond. tehnice
Principale formă reciprocă (duritate,
etc)
S1 Cilindrica ext Ø16 - - - -
S2 Cilindrica int Ø6
2 x S3 plana Ø16/ Ø6
1.4 Rolul funcţional ai piesei

Atunci când nu se cunoaşte ansamblul din care face parte piesa se stabileşte rolul funcţional
posibil al piesei folosind metoda de analiză morfofuncţională a suprafeţelor. Din punct de vedere al
rolului funcţional, suprafeţele sunt clasificate astfel:
Tabel 1.4. Suprafețe prescrise
Sk Funcţii
S1 Auxiliară
S2 Funcțională
S3 Functionala
1.5 Analiza tehnologicităţii piesei
4
Grupa: ...
Studenți: .....
Se analizează şi se precizează următoarele: concordanţa dintre caracteristicile constructive

ale piesei şi cele impuse de rolul funcţional, posibilitatea realizării piesei prin matriţare de injecţie,
etc. Elementele constructive sau condiţiile tehnice de execuţie care contravin asupra tehnologicităţii
piesei, vor fi menţionate şi se vor face propuneri de îmbunătăţire a tehnologicităţii piesei prin
modificarea soluţiilor constructive.
Forma şi dimensiunile pieselor injectate se concep în corelaţie cu natura materialului,
caracteristicile matriţei şi tipul maşinii de injectat.
Se recomandă ca:
- piesa injectată să aibă o configuraţie cât mai simplă;
- dimensiunile şi masa piesei să fie menţinute la minim;
- configuraţia piesei să permită extragerea acesteia din matriţă;
- să se evite muchiile ascuţite.
Pentru realizarea acestor condiţii, se vor analiza următorii factori:

a) Planul de separaţie este planul de delimitare a pachetului mobil de cel fix. Un plan
de separaţie în trepte este mai dificil de realizat decât unul neted. Există şi matriţe cu mai
multe plane de separaţie, paralele sau perpendiculare, dar arhitectura acestor matriţe este
complicată.
Planul de separaţie se regăseşte pe piesă, poziţia sa relativ la piesă fiind impus de
condiţia extragerii uşoare a piesei din matriţă. În planul de separaţie apar bavuri şi este
necesar ca, prin localizarea judicioasă a planului de separaţie, să se minimizeze influenţa
bavurilor asupra funcţionalităţii şi aspectului piesei.
În figura 1.5.1 , poziţia planului de separaţie este impusă de prezenţa suprafeţei
cilindrice de diametru maxim.
Fig. 1.5.1
b) Punctul de injectare determină, de asemenea, apariţia pe piesă a unei bavuri,

îngustă de această dată. De aceea, punctul de injectare nu se plasează pe suprafeţele
funcţionale şi nici pe cele care vin în contact vizual sau tactil cu utilizatorul.
De obicei, punctul de injecţie se plasează pe axa de simetrie a piesei, în partea cu o
cantitate de material mai mare.
Punctul de injectare trebuie poziţionat astfel încât să permită umplerea completă a
cuibului şi fără a se naşte turbulenţe în masa vâscoasă.
Punctul de injectare nu trebuie să determine curgerea materialului direct spre
poansoanele subţiri, astfel riscând deformarea lor. De asemenea, punctul de injecţie trebuie
5
Grupa: ...
Studenți: .....
astfel ales încât să nu determine schimbări bruşte de direcţie ale materialului semilichid în
cuibul de injecţie. Această cerinţă trebuie respectată mai ales în cazul materialelor
termorigide, care astfel ar ajunge să polimerizeze prematur.
Punctul de injectare şi zona diametral opusă pe piesă (zona de sudură a materialului
parţial răcit - fig. 1.5.a) sunt caracterizate de proprietăţi mecanice diminuate. Acest neajuns
se înlătură prin utilizarea mai multor puncte de injectare pentru aceeaşi piesă (fig.1.5 b).
Soluţia cea mai eficientă este ca injecţia să se efectueze prin zona centrală a pieselor (fig.1.5
c).
Fig. 1.5.2
c) Grosimea pereţilor este determinată de condiţiile de rezistenţă impuse piesei

în exploatare şi de necesităţile reologice impuse de tehnologie. Grosimea pereţilor
trebuie să fie constantă, mai ales în cazul materialelor plastic cu tendinţă mare de cristalizare.
Se vor evita ingroşările nejustificare ale pereţilor deoarece în aceste zone cantitatea de
material este mai mare şi la racier vor apărea retasuri şi goluri ,cu influenţe negative asupra
calităţii piesei injectate.
Se recomanda următoarele domenii ale grosimii pereţilor:
g=0,5 - 5 mm (pentru materiale nearmate)
g=0,75 – 3 mm (pentru materiale armate)
În figura 1.5.3 este prezentata o piesa proiectată greşit iar dedesupt aceiaşi piesa
concepută correct.
Fig. 1.5.3
6
Grupa: ...
Studenți: .....
d) Razele de racordare "r" trebuie sa fie r>0,6g, unde g este grosimea peretelui
racordat fig. 1.5.3. Pentru condiţii generale de exploatare, razele minime de racordare sunt
intervalul 1-1,5 mm. Absenţa razelor de racordare (fig.1.5.4) conduce la producerea de
turbulenţe la injectare, cu scăderea semnificativă a rezistenţei în zona de trecere.
Fig.1.5.4
e) Bordul superior al pieselor de mari dimensiuni are o construcţie specială pentru a

preveni deformarea pereţilor în urma contracţiilor puternice la răcire. În figura 1.5.5 sunt prezentate
câteva forme recomandate ale bordului superior.
O altă soluţie pentru evitarea deformării pereţilor este nervurarea acestora
Fig.1.5.5
f) Baza pieselor injectate este supusă puternic deformării datorită contracţiei la
răcire. Pentru a reduce acest efect, baza primeşte o formă lenticulară sau o
construcţie cu treaptă (fig. 1.5.6).
Fig.1.5.6
g) Găurile din pereţii piesei ridică problem deosebite prin faptul că poansoanele care
le materializează stânjenesc curgerea materialului semilichid în matriţă, iar în zona
din spatele poansoanelor apar linii de sudură caracterizate de scăderea rezistenţei.
7
Grupa: ...
Studenți: .....
În cazul găurilor lungi, poansoanele care le materializează sunt supuse deformării

şi,de aceea, înălţimea lor trebuie limitată.
Se recomandă (fig.1.5.7):
Fig. 1.5.7
- pentru găurile străpunse
hs(8 … 12)ds;
- pentru găurile înfundate
hi (5 … 6)di.
În cazul materialelor plastice, şi mai ales termorigide, găurile filetate nu trebuie să aibă pasul
sub 1 mm
h) Înclinarea pereţilor piesei se recomandă pentru extragerea de pe
poansoane, pe care piesele se strâng în urma contracţiei la răcire. Unghiurile de înclinare variază
între 30’ şi 3 (fig. 1.5.8).
Fig. 1.5.8
i) Nervurile au rolul de a rigidiza piesa injectată, atât pentru mărirea rezistenţei

mecanice în funcţionare, dar şi pentru a preveni deformarea piesei datorită contracţiei post-
injecţie. Dimensiunile recomandate pentru secţiunea uneinervuri sunt indicate în figura
8.
Trebuie evitate acumulările de material de la intersecţia nervurilor. Există două
soluţii propuse, respective prevederea de găuri la intersecţii sau decalarea nervurilor (fig.1.5.9).
8
Grupa: ...
Studenți: .....
Fig.1.5.9
j) Inserţiile din materiale metalice sunt prevăzute pentru ca anumite zone ale piesei
injectate să prezinte proprietăţi mecanice, electrice etc. diferite de ale materialului de bază.
Construcţia şi plasarea inserţiei în piesă trebuie să prevină desprinderea acesteia din piesă
şi, de asemenea, să prevină umplerea acesteia cu material plastic în caz că inserţia prezintă cavităţi.
Pentru ca inserţia să fie înglobată eficient în materialul plastic, se recomandă respectarea
dimensiunilor din figura 10 şi randalinarea suprafeţelor exterioare ale piesei metalice.
k) Suprafeţele lucioase nu se obţin la injecţia prin compresie sau transfer,
deoarece suprafeţele lucioase ale matriţei nu permit distribuţia uniformă a aerului rămas în cuib şi
apar defecte de suprafaţă.
2. Analiza tehnologica a tipologiilor matriţelor de injecţie materiale polimerice
Funcţie de tipodimensiunea piesei, volumul de producţie, tipul de material polimeric, se

analizează tehnologic matriţele de injecţie.
În funcţie de tipodimensiunea piesei, caracteristicile materialului de injectat, de tipul maşinii
de injectat etc. există o mare varietate constructivă de matriţe. O deosebită importanţă o prezintă
condiţiile impuse pentru matriţele de injectat utilizate pentru obţinerea produselor din materiale
polimerice, în condiţii tehnico-economice optime, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
- să permită obţinerea de produse injectate pentru care pierderile de material sa fie minime,
cu respectarea condiţiilor tehnice impuse, astfel încât, să nu produsul sa nu mai fie supus
unor prelucrări suplimentare;
- să corespundă maşinii de injectat pentru care a fost proiectată;
- să permită realizarea unui număr cât mai mare de piesei fără reparaţii sau
înlocuiri ale elementelor active;
- la realizarea matriţei să se utilizeze cât mai multe componente tipizate interschimbabile;
- să aibă un preţ cât mai scăzut.
2.1. Tehnologia de injecţie în matriţă

2.1.1. Elementele de bază privind caracterizarea tehnologiei de injecţie în matriţă a
materialelor polimerice
Formarea prin injecţie în matriţă a produselor din materiale plastice inginereşti, reprezintă
procedeul de prelucrare prin care un material macromolecular, adus in stare vâscoelastică sub
acţiunea căldurii, este injectat sub presiune ridicată în cavitatea unei matriţe (cuibul matriţei), unde
are loc răcirea şi solidificarea lui. Odată cu încercarea forţei de presare, materialul răcit păstrează
forma cavităţii interioare a matriţei în care a fost injectat şi din care, după un anumit timp, produsul
final este îndepărtat.
În condiţii industriale, procesul se repetă în cadrul unui ciclu de injectare, care începe în
poziţia închisă a matriţei şi care conţine următoarele faze mai importante:
1. alimentarea cu material (granule sau pulbere)
2.comprimarea (compactizarea) materialului
3. termoplastifierea materialului
4. injectarea materialului în stare topită
9
Grupa: ...
Studenți: .....
5. răcirea piesei injectate

6. deschiderea matriţei şi evacuarea piesei injectate
7. închiderea matriţei si începerea unui nou ciclu
În timpul procesului se dezvoltă o serie de forţe care exercită presiuni importante asupra
materialului. Dintre acestea, cinci sunt hotărâtoare determinând nivelul calităţii produsului finit:
presiunea exterioară, presiunea interioară, presiunea ulterioară, presiunea de sigilare, presiunea
interioară remanentă.
Ciclul de injectare al materialului sub forma unei topituri vâscoase şi relativ omogene
cuprinde următoarele faze:
1. începerea injectării prin înaintarea pistonului şi compactizarea materialului, cavitatea matriţei
fiind încă neumplută
2. creşterea presiunii şi umplerea cavităţii matriţei
3. creşterea în continuare a presiunii până la atingerea valorii maxime a acesteia
4. exercitarea presiunii ulterioare care face ca materialul plastifiat din cavitatea matriţei să
ramână sub presiune continuă în timpul procesului de solidificare
5. începerea solidificării materialului şi scăderea presiunii o dată cu sigilarea canalelor de
umplere a matriţei
6. răcirea piesei injectate
7. deschiderea matriţei şi eliminarea din matriţă a piesei injectate
Factorii semnificativi care permit utilizarea capacităţii unui material plastic ingineresc de a
fi folosit pentru diverse aplicaţii sunt:
- rezistenţa la tracţiune
- alungirea la rupere prin tracţiune
- modulul de elasticitate
- rezistenţa la şoc
- duritatea.
Aceşti factori sunt determinaţi nu numai de natura polimerului respectiv ci şi de acţiunea
chimică a unor substanţe, radiaţii, aditivi, etc.
2.1.2. Tehnologia produselor din materiale polimerice injectate în matriţă

În timpul procesului de injecţie se dezvoltă o serie de forţe care exercită presiuni
importante asupra materialului. Dintre acestea, cinci sunt hotărâtoare, determinând nivelul calităţii
produsului finit:
1) presiunea exterioară, reprezentând presiunea exercitată asupra materialului termoplastifiat în
cilindrul de injectare al maşinii;
2) presiunea interioară, respectiv presiunea din cavitatea matriţei închise (presiunea interioară este
mai mică decât cea exterioară datorită pierderilor de presiune care apar la trecerea materialului prin
secţiuni înguste cum sunt: duza, reţeaua de injecţie, pereţii interiori din cuibul matriţei, etc.); valori
medii experimentale: ABS-polistiren-Copolimer-acrilonitril-butadien-stiren-250-350 barr, PC-
policarbonat-300-500 barr, PA-poliamide-250-700 barr, poliester-PBT-polibutilentereftalat-250-700
barr; valorile maxime sunt la materiale termoplastice semi-cristaline cu caracteristici bune de
curgere şi pentru prevenirea bavurilor.
3) presiunea ulterioară, respectiv presiunea exercitată de pistonul de injectare asupra materialului
injectat în cavitatea matriţei (această presiune compensează contracţia rezultată în urma răcirii
materialului);
4) presiunea de sigilare definită prin presiunea exercitată asupra materialului din cavitatea matriţei
în momentul solidificării materialului piesei din starea vâscoelastică în stare solidă (acestei presiuni
îi corespunde punctul de sigilare);
10
Grupa: ...
Studenți: .....
5) presiune interioară remanentă, respectiv presiunea care acţionează asupra piesei injectate în
momentul începerii deschiderii matriţei (după sigilare, materialul se contractă datorită răcirii şi
presiunea scade fără a atinge însă valoarea zero).
Conform etapelor componente ciclului de injectare, la început presiunea interioară creşte
brusc, apoi după încetarea presiunii ulterioare, respectiv după sigilare, scade treptat la valoarea
presiunii remanente. Diferenţa de presiune între presiunea exterioară de injectare şi presiunea
interioară din cavitatea matriţei depinde de proprietăţile materialului plastic, de temperatura de
injectare, de parametrii reţelei de injectare (dimensiunile duzei de injectare, canalelor de injectare
şi a cavităţii piesei de injectat). Astfel, la temperaturi ridicate, vâscozitatea topiturii este mai mică,
căderea de presiune va fi mai mică, presiunea interioară creşte, scăzând presiunea de injectare
necesară asigurării aceleaşi presiuni interioare. Presiunea interioară dă naştere la o forţă care tinde
să deschidă matriţa în timpul injectării. Ca urmare, forţa de închidere a maşinii de injectat trebuie
să fie mai mare decât forţa interioară, definită prin produsul dintre presiunea interioară şi suprafaţa
cavităţii matriţei în planul de separaţie. Cu cât vâscozitatea topiturii este mai mică, cu atât diferenţa
dintre forţa de închidere şi forţa interioară trebuie să fie mai mare.
În cazul injectării cu duza punctiformă, secţiunea mică prin care materialul plastic pătrunde
în cavitatea matriţei, provoacă o supraîncălzire a acestuia cu scăderea presiunii interioare. Ca
urmare, matriţa se sigilează mai repede decât în cazul sistemelor de injectare cu duză normală.
Presiunea interioară mai mică nu poate compensa contracţia piesei provocată de răcirea acesteia
având în vedere încălzirea la o temperatură mai mare a materialului datorită trecerii prin secţiunea
redusă a duzei punctiforme. Ca urmare, contracţia piesei este mare, lucru de care trebuie să se ţină
seama la proiectarea matriţei pentru a nu se obţine deformări nedorite ale produsului.
Datorită contracţiei în timpul răcirii, pe suprafaţa piesei pot apărea retasuri. Pentru compensarea
acestora, prin acţiunea presiunii ulterioare matriţa se mai alimentează cu material plastifiat. Până la
terminarea sigilării matriţei, pe durata presiunii ulterioare, presiunea exterioară de injectare trebuie
să aibă valoarea maximă. La injectarea pieselor cu pereţi groşi, datorită fenomenului de apariţie a
retasurilor, trebuie să se aplice o temperatură de injectare mai mică şi o presiune de injectare mai
mare, concomitent cu mărirea duratei presiunii ulterioare. La injectarea pieselor cu pereţi subţiri,
trebuie să se micşoreze atât presiunea de injectare, cât şi durata presiunii ulterioare, deoarece în
acest caz piesa se răceşte mai repede, de regulă mai înainte ca presiunea interioară să scadă la
valoarea ei minimă. La deschiderea matriţei, din această cauză apar tensiuni interne în piesele
injectate, care pot provoca fisurarea pieselor (în cazul materialelor termoplastice amorfe mai rigide
precum PAS-polistirenul rezistent la şoc) sau deformarea lor (în cazul materialelor termoplastice
semi-cristaline mai flexibile precum PE-polietilena.
2.2. Trepte de process

Întregul proces de injectare poate fi cuprins în următoarele trepte de proces :
1. plastifierea - cuprinde, pentru masa injectată necesară unui reper, întregul timp de
reţinere în maşina de injectare, care are o durata de mai multe cicluri de injectare în cadrul căruia
au loc mai multe rotaţii şi staţionari ale melcului.
Pentru plastifiere se definesc următoarele limite:
- început: intrarea materialului plastic din pâlnia de alimentare în canalul melcului;
- sfârşit: injectarea materialului plastic topit din spaţiu de acumulare o dată cu începutul mişcării
de avansare a melcului-piston la umplerea matriţei.
Durata procesului de plastifiere se caracterizează prin timpul de reţinere tR.
2. umplerea matriţei - cuprinde transportul materialului plastic din spaţiul de acumulare al
maşinii de injectat în cavitatea matriţei.
Pentru umplerea matriţei se stabilesc următoarele limite:
- început: startul mişcării de translaţie a melcului în direcţia duzei. Simultan se sfârşeşte treapta
de proces plastifiere.
11
Grupa: ...
Studenți: .....
- sfârşit: momentul umplerii volumetrice (materialul de formare ajunge în punctul cel mai
îndepărtat faţă de punctul de injectare). Simultan este începutul treptelor de compactare şi răcire.
Durata treptei de umplere a matriţei este timpul de umplere tu al matriţei.
3. compactizarea este acea parte a procesului de injectare în timpul căreia în cavitatea
matriţei există o presiune aproape hidrostatică care este influenţată de melcul piston al maşinii de
injectare.
Pentru compactizarea materialului se stabilesc următoarele stadii:
- început: momentul umplerii volumetrice (masa de formare atinge punctul cel mai îndepărtat de
la locul de injectare). Simultan se sfârşeşte umplerea matriţei, exprimat prin expirarea timpului de
umplere tu şi începutul treptei de răcire;
- sfârşit: punctul de sigilare.
Durata treptei de compactizare rezultă în esenţă din varianta constructivă a matriţei de
injectare utilizata, sistemul de injectare, temperatura materialului plastic topit si a matriţei. Ea este
stabilita prin determinarea timpului de sigilare. In durata treptei de compactizare se deosebeşte
timpul presiunii ulterioare tul. Începutul acestui timp coincide cu cel al timpului de compactizare, insă
sfârşitul poate să se afle, în funcţie de reglaj, înainte sau după apariţia punctului de sigilare.
4. răcirea este considerată partea procesului de răcire care are loc în matriţa. Din modelul
structurii procesului de injectare pentru durata treptei de proces răcire, şi prin aceasta şi a timpului
de răcire tr, se definesc următoarele limite:
- început: momentul încheierii procesului de umplere volumetrică a matriţei (masa de formare
ajunge în punctul cel mai îndepărtat de locul de injectare din matriţă). Fenomenul se petrece
simultan cu sfârşitul treptei de proces umplere matriţă, exprimat prin sfârşitul timpului de umplere
tu.
3. Alegerea tipului de maşină de injecţie
12
Grupa: ...
Studenți: .....
Tabelul 3.1. Parametrii tehnici ai unei maşini de injectat

Date tehnice - VICTORY VC 80/28
Unitate de injectie : 80
Diametrul melcului mm 18/22/25
Cursa de dozare mm 100
Capacitatea maxima de injectie cm3 25/38/49
Turatia melcului min-1 450/360/360
Raportul L/D lungimea melcului
standard 3 22,5/18,7/7,4
Capacitatea de plastificare standard g/sec 3,2/5,8/7,4
Raportul L/D - lungimea melcului
bariere
Capacitatea de plastificare a melcului g/sec
Rata de injectare cm3/se 52/78/100
c
Presiunea de injectare specifica bar 2200/1590/1230
Presiunea de injectare specifica matrita bar 2200/2060/1600
mm *
Cursa duzei * Forta de presare a duzei kN 230 * 28
Puterea de incalzire kW 5,3
Numarul zonelor de incalzire, inclusiv
duza 4
Unitatea de inchidere : VC 28
Forta de inchidere kN 280
Cursa de deschidere mm 400
Inaltimea de montare a matritei min.-
max. mm 150
Distanta maxima intre placi mm 550
Marimea placilor de fixare oriz. X vertic. mm 500 x 350
Placi matrite de fixare oriz. X vertic mm 500 x 450
Distanta intre coloane oriz. X vertic. mm
Latimea de catere a gurii de evacuare mm 400
Greutate maxima matrita kg 450
#-x
Numar de circuite de racire a matritei l/min 4 x 10
Cursa aruncatorului * Forta mm *
aruncatorului kN 100 * 40
sec *
Ciclu uscat (Euromap 6) * Cursa mm 1,6 * 150
Antrenare :
13
Grupa: ...
Studenți: .....
Puterea de actionare a pompelor kW 7,5

Capacitatea rezervorului de ulei l 135
Greutate si dimensiuni :
Unitate de inchidere/unitatea de injectie to 2,7
Lungime x latime x inaltime m 3,4 x 1,3 x 1,8
Robot ENGEL ER-USP-5
1 Cilindru de strangere
2 Cilindru hirdaulic pentru miscare
3 Cadrul C care pentru absorbirea fortei de strangere
4 Interfata flexibila intre cilindrul de strangere si placa
5 Coloane de ghidare
6 Suprafata de montat matrita
7 Interfata masinii EC200 cu touch-screen
8 Unitate de injectie hidraulica compacta
9 Panou de siguranta ergonomic
3.1. Unitatea de injectare

Unitatea de injectare - serveşte la plastifierea materialului, introducerea acestuia sub
presiune în matriţă şi menţinerea presiunii în stadiul de compresie.
14
Grupa: ...
Studenți: .....
Duza - este ajustajul din capul cilindrului de injectare prin care materialulplastic trece
din cilindru în matriţa de injectat.
Melcul - este organul activ al maşinii de injectat şi este construit în mai multe
variante. Melcul unei maşini de injectat se compune din: cap, corp şi coada melcului.
Cilindrul - împreună cu melcul cilindrul formează cuplul activ al maşinii de injectat.
El trebuie să asigure încălzirea şi omogenizarea materialului, precum şi generarea
presiunii necesare.
Pâlnia de alimentare - a unei maşini de injectat este aşezata pe cilindrul maşinii de
injectat în zona găurii de alimentare a melcului.
Masa maşinii de injectat este un ansamblu mecanic pe care se montează unitatea de
injectare, pâlnia de alimentare, aparatura de măsura şi control, etc. Masa maşinii are ca rol
principal punerea în legătură a cilindrului de injectare cu matriţa de injectare astfel încât
materialul plastic topit din cilindru să ajungă, ca urmare a presiunii de injectare, în matriţa de
injectat.
3.2. Unitatea de închidere – deschidere

Unitatea de închidere - deschidere a unei maşini de injectat îndeplineşte
următoarele funcţii:
 realizează închiderea celor două părţi ale matriţei;

 asigură forţa de închidere a matriţei în timpul injectării cu presiune ridicată a
materialului plastic în matriţă;
 realizează deschiderea matriţei după solidificarea piesei în matriţă;
 asigură eliminarea piesei injectate din matriţă.
15
Grupa: ...
Studenți: .....
Sistemul de închidere poate fi un sistem cu acţionare hidromecanică. La aceste sisteme

acţionarea este hidraulica, iar închiderea şi deschiderea matriţei se realizează prin elemente
constructive mecanice. Aceste sisteme se aplica atât la maşinile mici cât şi la maşinile mari atunci
când nu este necesară o cursa mare a platoului mobil.
Sistemul de reglare a cursei de închidere. La o maşină de injectat este strict necesară reglarea
distantei între platoul mobil şi platoul fix ca urmare a folosirii matriţelor de injectat care au înălţime
diferită.
Coloanele de ghidare si platourile de prindere. O mare importanta asupra calităţii constructive
a unei maşini de injectat o au coloanele de ghidare şi platourile de prindere. Ele transmit forţe de
închidere între platouri fiind solicitate în principal la întindere datorită forţei de închidere maxime.
Platoul fix al maşinii este aşezat în partea cilindrului de injectare. În platou se fixează cele
patru coloane de ghidare cu ajutorul unor piuliţe filetate.
Platoul mobil al maşinii se mişcă în coloanele de ghidare fiind acţionat de mecanismul de
închidere. În zona centrala, platoul este prevăzut cu o gaura de centrare pentru inelul parţii mobile
a matriţei de injectat.
Platoul de capăt al maşinii este sprijinit pe batiul maşinii, pe ghidaje, pe care poate să se mişte
acţionat de sistemul de reglare al cursei de închidere. Mişcarea platoului pe coloane se face pe
bucşe de ghidare confecţionate din bronz.
Sistemul de aruncare. În timpul cursei de închidere trebuie realizată şi aruncare piesei injectate
din matriţă.
3.3. Batiul masini

Batiul maşinii este construcţia mecanică care serveşte ca suport subansamblurilor
componente ale maşinii. Batiul susţine sistemul de injectare, sistemul de închidere, sistemul de
acţionare hidrostatic, bazinul de ulei, sistemul de acţionare electric, sistemul de comandă electric,
aparatura de măsură şi control.
3.4. Elemente auxiliare ale maşinii de injectat

În arară de părţile principale ale maşinii de injectat, maşina necesită şi ale instalaţii,
dispozitive necesare procesului tehnologic: sistemul de protecţie, dispozitivele de prindere a
matriţei, dispozitive de transport şi uscare a granulelor.
4. Alegerea tipului de matriţă de injectie
Matrița de injectat bucșă filetată

Matrița redată este destinată pentru injecția unei piese din material plastic de formă
tubulară, prevăzută la interior cu filet.
Interiorul produsului se formează cu ajutorul miezului 1, iar zona filetată de la bază, de
capătul superior al axului pinionului 14.
16
Grupa: ...
Studenți: .....
Mișcarea de deșurubare este obținută prin intermediul șurubului cu pas rapid 11 și a piuliței
fixe 12 înglobată în interiorul matriței.
Pentru obținerea mișcării de deșurubare și crearea posibilităților de evacuare a produselor
precum și a rețelei de alimentare, matrița este prevăzută să se deschidă în trei plane de separație,
după cum urmează:
Primul plan de separație are loc în secțiunea I – I printr-o depărtare relativ mică a întregului
pachet de plăci, situat în dreapta secțiunii respective, față de placa 1. Mărimea acestei deschideri
este dictată de cursa limitatoarelor 8.
Deschiderea matriței, în celelalte două plane de separație, este împiedicată de blocajul
realizat pe coloanele 2, de opritoarele 19 acționate de arcurile elicoidale 18.
Pe parcursul deschiderii matriței în secțiunea I – I, miezul 4 este extras din produs iar duza
6 se desprinde de culeea centrală.
Deschiderea matriței în planul II – II începe odată cu învingerea blocajului realizat de
opritorul 19, prin distanțarea plăcii 17 și a celor din dreapta ei față de plăcile 7 și 9, produsele fiind
astfel extrase din locașurile de formare 5.
Valoarea deschiderii în planul II – II este funcție de drumul parcurs de limitatorul de cursă 3.
Deschiderea matriței în planul III – III se realizează ca urmare a continuării cursei numai de
plăcile 16 și 15, între care este fixată piulița cu pas rapid 12. Mișcarea de rotație a axului pinionului
14, care efectuează deșurubarea din produs, este comandată de bucșa 13, prevăzută cu un filet al
cărui pas este egal cu pasul filetului de la baza produsului.
Valoarea deschiderii matriței în cele trei plane trebuie să fie cu câțiva milimetri mai mare
decât valoarea cursei de deschidere a mașinii de injecție.
Grosimea plăcii 10 trebuie să fie astfel aleasă încât pinionul 14 să aibă spațiu suficient,
pentru retragere în timpul deșurubării.
Filetul șurubului cu pas rapid este pătrat, are 3 începuturi, iar înclinația spirei are o valoare
de aproximativ 45 °.
Pentru realizarea pieselor injectate în condiţii tehnico - economice optime, o importanţă
deosebită o are alegerea celei mai adecvate maşini de injectat.
Criteriul de bază în alegerea maşinii de injectat trebuie să îl constituie concordanţa cât mai
bună a performanţelor maşinii cu caracteristicile piesei care urmează a fi obţinută
Pentru realizarea piesei prin injecţie în matriţă din materiale polimerice se va alege o
maşină de injecţie pentru care se vor prezenta următorii parametrii tehnici:
Avand in vedere marimea produsului si volumul de productie se alege sistemul de amplasare

a cuiburilor în matriţă, planul de separaţie al matriţei, numărul de plăci cu poansoane, numărul de
planuri de separaţie, tipul deschiderii, modul de prindere pe maşina de injectat, precum in figura
de mai jos:
17
Grupa: ...
Studenți: .....
Capitolul 5: Proiectarea sistemului de injectare
5.1. Modul de injectare cu dimensionarea reţelelor de injectare:

Dimensionarea canalelor de distribuţie este influenţată de anumiţii factori care depind
de:
 configuraţia matriţei;
 maşina de injectat;
 materialul injectat;
 modalitatea de lucru
Dimensionarea reţelelor de injectare
O importanţă deosebită o are dimensionarea corectă a reţelei de injectare,
dimensionarea incorectă conducând la nerespectarea condiţiilor tehnice impuse piesei.
Masa piesei:
M = ρ x V [Kg]
M = 0,441 Kg
Coeficientul de corectie: 1,05 Lungimea
culeei de injectare: l/d = 7
Diametrul orientativ al canalului de alimentare: PP 4,75÷9,5
Dimensiunile orientative ale digului în funcţie de masa piesei:
Diametrul digului d = 2,5÷3 mm
Lungimea digului L = 4 mm
5.2. Calculul numărului de cuiburi

Matrita este prevazuta cu un singur cuib.
5.3. Dimensionarea cuiburilor funcţie de contracţia materialului polimeric utilizat

În cazul proiectării matriţelor de injectat, dimensiunile parţilor active trebuie să asigure
dimensiunile prescrise ale piesei injectate, după răcirea ei completă. Fenomenul de contracţie se
manifestă practic prin aceea că, dimensiunile piesei măsurate după injectare sunt mai mici decât
dimensiunile corespunzătoare ale parţilor active (cuiburi şi poansoane) ale matriţei, chiar în
situaţia în care construcţia tehnologica a matriţei de
18
Grupa: ...
Studenți: .....
injectat este corectă, maşina de injectare este în bună stare de funcţionare şi corect reglată, iar
parametrii tehnologici de injectare sunt corect stabiliţi şi respectaţi întocmai în exploatare.
5.4. Calculul de referinţă al plăcilor de formare a matriţei de injecţie

Conform datelor experimentale, valoarea presiuni interioare din cuibul matriţei poate fi
dedusă din valoarea presiunii exterioare cu relaţia:
Forta interioara de injectare:
unde: Fi – forţa interioară de injectare
pe – presiunea exterioară a matriţei (daN/cm2) s –

suprafaţa frontală a cuibului
5.5. Verificarea suprafeţelor de închidere ale plăcilor de formare

Notând cu St suprafaţa totală a plăcii de formare, cu Sc suprafaţa totală a cuibului şi Si,
suprafaţa de închidere, se poate scrie relaţia:
St = Sc + Si
St = 598.3 cm2
5.6. Verificarea plăcilor de formare la rigiditate

Verificarea la rigiditate se face prin calculul săgeţii efective, care trebuie să fie mai mică
decât săgeata admisibilă. Calculul la rigiditate se face numai pentru unul din pereţii plăcii, în cazul
plăcilor de formare dreptunghiulare, şi anume pentru peretele care are lungimea cea mai mare.
Săgeata se va calcula cu formula:
19
Grupa: ...
Studenți: .....
în care:
o pi – presiunea de injectare, daN/cm²;
o L – distanţa maximă între reazeme, cm;
o E – modulul de elasticitate, daN/cm²;
o h – înălţimea plăcii de formare, cm;
o I – momentul de inerţie, cm4
. Momentul de inerţie se calculează cu formula:
Sageata efectivă calculată nu poate depăşi 0,02 ........... 0,06 mm.
20
Grupa: ...
Studenți: .....
Capitolul 6: Proiectarea sistemului de aruncare a produsului injectat
În funcţie de tipodimensiunea piesei injectate şi caracteristicile maşinii de injecţie se alege

unul din sistemele de aruncare pentru scoaterea pieselor injectate din matriţă se alege aruncare
hidraulică.
Deschiderea matriţei de injectat trebuie să se facă cu o forţa de deschidere cat mai mică,
astfel încât să se respecte relaţia:
F1< F2
Unde: F1 – forţa necesară deschiderii matriţei; F2

– forţa de deschidere a maşinii.
Modul de rezolvare constructivă, precum şi durata în timp a aruncării au o importantă
influentă asupra calităţii şi economicităţii piesei injectate. Soluţia optimă pentru aruncarea piesei
injectate presupune scoaterea automată a acesteia, din matriţa de injectat deschisă, cu ajutorul
unui sistem de aruncare adecvat.
21
Grupa: ...
Studenți: .....
Capitolul 7. Proiectarea sistemului de control al temperaturii pentru elementele

componente ale matriţei de injecţie pentru produse din materiale polimerice
7.1. Transferul de căldura material polimeric – matriţă

Materialul polimeric din cuibul matriţei cedează în cursul unui ciclu de injectare, corpului
matriţei, cantitatea de căldura Q, care se calculează cu relaţia:
Q = m( i2 – i1) kcal
Unde:
m – masa piesei injectate , kg;
i2 – entalpia materialului plastic la intrarea în matriţă; i1 –
entalpia materialului plastic la demulare.
Entalpia materialului plastic se calculează cu relaţia :
Unde:
o cp – caldura specifica a materialului plastic kcal/kg°C;
o TMp – temperatura materialului în cuib;
o TD – temperatura de demulare;
7.2. Amplasare sistemelor de temperare în matriţa.

La proiectare dimensionării şi amplasării sistemului de temperare trebuie să se tină seama
de următoarele principii:
 temperarea uniformă a întregii suprafeţe a cuibului matriţei;
 amplasarea canalelor în lungul drumului de curgere al materialului plastic în matriţă;
 numărul schimburilor de direcţie al circuitului de răcire să fie cât mai mic;
 asigurarea etanşeităţii circuitelor de temperare.
22
Grupa: ...
Studenți: .....
Capitolul 8: Proiectarea elementelor pentru conducerea şi centrarea matriţei de

injecţie pentru produse din materiale polimerice
În procesul de injectare a materialelor, matriţele se montează pe platourile de prindere ale

maşinii de injectat, folosind găurile practicate în plăcile de prindere ale matriţei de injectat, fie prin
intermediul unor bride de fixare, asigurarea poziţiei corecte a celor două jumătăţi de matriţă fixate
pe platourile de prindere ale maşinii de injectat, în raport cu capul de injectare al maşinii , respectiv
cu tamponul opritor al ei, precum şi centrarea perfectă a celor două jumătăţii de matriţă au o
importanţă deosebită.
Centrarea şi conducerea incorectă a matriţelor pot provoca, în mod inevitabil, apariţia unor
defecte ale pieselor injectate cum ar fi: deplasări în planul de separare, bavuri grosimi neuniforme,
etc. Se poate vorbi de dou tipuri de centrări şi conduceri: exterioare şi interioare. Prin centrarea
exterioara se înţelege poziţionarea matriţei de injectat în raport cu maşina de injectat, iar prin
centrarea interioară poziţionarea celor două jumătăţi de matriţă şi a elementelor ei.
Capitolul 9: Proiectarea sistemului de ventilaţie-aerisire a matriţei de injecţie pentru

produse din materiale polimerice
În multe cazuri, după scoaterea din matriţă, piesele injectate prezintă pe suprafaţa lor zone
arse sau cu lipsuri de materiale. Aceste zone incomplete şi cu urme de arderi pot avea la origine
cauze tehnologice sau condiţii de aerisire necorespunzătoare ale matriţei de injectat. În cazul în
care nu are nici o posibilitate de ieşire din matriţă aerul este comprimat şi supraîncălzit,
determinând arderea materialului.
La proiectarea matriţelor pentru injectarea anumitor piese este necesar sa fie luate măsuri
speciale pentru asigurarea aerisirii corespunzătoare a cuibului.
Jocul la montaj în matriţă a poansonului de aerisire se recomandă mai mic de 0,015 mm.
23
Grupa: ...
Studenți: .....
Capitolul 10: Alegerea materialelor corespunzătoare

pentru piesele componente ale matriţei de injecţie
pentru produse din materiale polimerice
Oţeluri pentru matriţe
Creşterea cererii de matriţe pentru prelucrarea materialelor plastice a determinat

necesitatea obţinerii unor oţeluri de calitate, ce trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
prelucrarea mecanică economică, stabilitate dimensională, posibilitate de lustruire, rezistenţă la
compresiune, rezistenţă la uzură, rezistenţă la coroziune, conductivitate termică, posibilitatea de
sudură.
Toate aceste condiţii impun utilizarea unei compoziţii chimice adecvate, în care
elementele de aliere trebuie alese şi dozate pentru obţinerea efectului aşteptat.
24
Capitolul 11: Analiza economică a matriţei de injecţie proiectate şi calculul
seriei de fabricaţie economice
Produsul injectat dintr-un material polimeric poate fi fabricat cu matriţe de injecţie mai
simple sau mai complexe. Matriţa de injecţie cu mai multe cuiburi, având o construcţie mai
perfecţionata asigurî in mod evident condiţii de fabricaţie mai bune, insa necesită şi cheltuieli
considerabil mai mari pentru executarea lor.
Punând condiţia ca valoarea cheltuielilor de pregătire a fabricaţiei să fie proporţionala
cu mărimea seriei de fabricaţie, se poate calcula seria de fabricaţie economica me cu ajutorul
relaţiei de mai jos:
me = (b - a) / (k1 - k2) [buc.] ,
unde: a - costul matriţe simple;
b - costul matriţei complexe
k1 - costul manoperei de injectare a produsului cu matriţa simplă
k2 - costul manoperei de injectare a produsului cu matriţa complexă.
25
BIBLIOGRAFIE
1. OPRAN Constantin Gheorghe; 2014;Tehnologii de injecţie în

matriţe, Indrumar proiectare; Editura Bren; Bucuresti, Romania; ISBN 978-606-
610-085-4.
2. OPRAN Constantin; NICOLAE Vasile; RACICOVSCHI Vasile; 2004;
Biostructuri polimerice degrdabile in mediu natural; VASILE GOLDIS University
Press; ARAD, Romania; ISBN 973-664-041-8.
3. DUMITRAŞ Constantin; OPRAN Constantin; 1994;Prelucrarea
materialelor compozite, ceramice şi minerale; Editura Tehnică, Bucureşti; ISBN 973-31-
0602-X.
4. DUMITRESCU Andrei; OPRAN Constantin; Materiale polimerice,
Caracterizare, Proprietati, Prelucrare; Oficiul de informare documentară pentru
industrie, cercetare, management; Bucureşti, România, 2002; ISBN973-8001-32-3.
5. BRUDER Ulf; 2015; User's guide to plastic; Material-Processing methods-
Mold design-Cost calculation-Post molding processes-Assembly methods-Material
selection- Design rules-Process optimization-Troubleshooting; Carl Hanser Verlag,
Munich, Germany; ISBN 978-1-56990-572-2.
6. MICLĂUŞ Ion; Busuioc, D.; Tancou, T.; 1975; Album de matriţe pentru
materiale plastice; Editura Tehnică, Bucureşti; Romania.
7. ŞEREŞ Ion; Matriţe de injectat Editura Imprimeriei de Vest, Oradea;
România, 1999.
8. ***; PowerSHAPE 2015; PowerMILL 2014; Delcam plc; Birmingham,
United Kingdom; 2015.
9. ***; http://www.engelglobal.com.
10. ***; http://www.arburg.com.
11. ***; http://www.wittmann-group.com.
12. ***; http://www.delcam.com.
13. ***;https://www.basf.com/
14. ***; 2015; HASCO; Documentaţie elemente normalizate şi standardizate
pentru matriţe de injecţie materiale polimerice; Ludenscheid Im Wiesental, Germany.
15. ***; 2015; DME; Documentaţie elemente normalizate şi standardizate
pentru matriţe de injecţie materiale polimerice;DME Belgium C.V.B.A.; Mechelen,
Belgium.
16. ***; 2015; MEUSBURGGER; Formaufbauten, Standard molds.A-6960,
Wolfurt.
26

Injectie in Matrita - Bucsa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Injectie in Matrita - Bucsa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGII DE INJECŢIE ÎN MATRIŢE – PROIECT

produse din material polimerice

1.2. Caracteristici ale materialului piesei

- durata de viaţă a produsului injectat;

1.4 Rolul funcţional ai piesei

1.5 Analiza tehnologicităţii piesei

Se analizează şi se precizează următoarele: concordanţa dintre caracteristicile constructive

Pentru realizarea acestor condiţii, se vor analiza următorii factori:

b) Punctul de injectare determină, de asemenea, apariţia pe piesă a unei bavuri,

c) Grosimea pereţilor este determinată de condiţiile de rezistenţă impuse piesei

e) Bordul superior al pieselor de mari dimensiuni are o construcţie specială pentru a

În cazul găurilor lungi, poansoanele care le materializează sunt supuse deformării

i) Nervurile au rolul de a rigidiza piesa injectată, atât pentru mărirea rezistenţei

2. Analiza tehnologica a tipologiilor matriţelor de injecţie materiale polimerice

Funcţie de tipodimensiunea piesei, volumul de producţie, tipul de material polimeric, se

2.1. Tehnologia de injecţie în matriţă

5. răcirea piesei injectate

2.1.2. Tehnologia produselor din materiale polimerice injectate în matriţă

2.2. Trepte de process

3. Alegerea tipului de maşină de injecţie

Tabelul 3.1. Parametrii tehnici ai unei maşini de injectat

Puterea de actionare a pompelor kW 7,5

3.1. Unitatea de injectare

3.2. Unitatea de închidere – deschidere

 realizează închiderea celor două părţi ale matriţei;

Sistemul de închidere poate fi un sistem cu acţionare hidromecanică. La aceste sisteme

3.3. Batiul masini

3.4. Elemente auxiliare ale maşinii de injectat

4. Alegerea tipului de matriţă de injectie

Matrița de injectat bucșă filetată

Avand in vedere marimea produsului si volumul de productie se alege sistemul de amplasare

Capitolul 5: Proiectarea sistemului de injectare

5.1. Modul de injectare cu dimensionarea reţelelor de injectare:

5.2. Calculul numărului de cuiburi

5.3. Dimensionarea cuiburilor funcţie de contracţia materialului polimeric utilizat

5.4. Calculul de referinţă al plăcilor de formare a matriţei de injecţie

Forta interioara de injectare:

unde: Fi – forţa interioară de injectare

pe – presiunea exterioară a matriţei (daN/cm2) s –

5.5. Verificarea suprafeţelor de închidere ale plăcilor de formare

5.6. Verificarea plăcilor de formare la rigiditate

Sageata efectivă calculată nu poate depăşi 0,02 ........... 0,06 mm.

Capitolul 6: Proiectarea sistemului de aruncare a produsului injectat

În funcţie de tipodimensiunea piesei injectate şi caracteristicile maşinii de injecţie se alege

Unde: F1 – forţa necesară deschiderii matriţei; F2

Capitolul 7. Proiectarea sistemului de control al temperaturii pentru elementele

7.1. Transferul de căldura material polimeric – matriţă

7.2. Amplasare sistemelor de temperare în matriţa.

Capitolul 8: Proiectarea elementelor pentru conducerea şi centrarea matriţei de

În procesul de injectare a materialelor, matriţele se montează pe platourile de prindere ale

Capitolul 9: Proiectarea sistemului de ventilaţie-aerisire a matriţei de injecţie pentru

Capitolul 10: Alegerea materialelor corespunzătoare

Oţeluri pentru matriţe

Creşterea cererii de matriţe pentru prelucrarea materialelor plastice a determinat

k2 - costul manoperei de injectare a produsului cu matriţa complexă.

1. OPRAN Constantin Gheorghe; 2014;Tehnologii de injecţie în

S-ar putea să vă placă și