Finisarea produselor tipografice

Operaþiuni de deformare a materialelor

Fãlþuirea Fãlþuirea constã în îndoirea succesivã a colii imprimate o datã, de douã ori, de trei ori etc.,
pentru a aduce coala tipãritã la formatul necesar, astfel încât paginile sã fie aºezate în ordinea fireascã a
coloncifrelor. Prin operaþia de fãlþuire, colile de hârtie imprimate se transformã în coliþe (fascicule) de
carte, revistã etc. Coliþa sau fascicula reprezintã o coalã de hârtie care a fost supusã operaþiei de
fãlþuire, îndoire succesivã de 1, 2, 3, 4, 5, 6,...... ori ºi este formatã din 2, 3, 4, 6, 8, 12, 16, 24, 32,...... file
(în funcþie de numãrul de fãlþuiri) de carte, de revistã etc. O coalã fãlþuitã normal va avea întotdeauna
prima paginã deasupra, iar prima filã va fi posibil de deschis.

Pentru lucrãri deosebite, cum ar fi pliante, prospecte, meniuri etc. se mai pot folosi ºi fãlþuieli ca cele de
mai jos:

(continuare din numãrul precedent)

1 - fãlþuit în cruce, 8 margini; 2 - fãlþuit în paralel, 8 pagini; 3 - fãlþuit 4 pagini; 4 - fãlþuit în zig-zag, 6
pagini; 5 - fãlþuit 6 pagini; 6 - fãlþuit 8 pagini tip album; 7 - fãlþuit 12 pagini prospect; 8 - fãlþuit tip
meniu.
Finisarea produselor tipografice Operaþiuni de deformare a materialelor - Fãlþuirea - Fãlþuirea cu
casete - pag. 4 - Fãlþuirea combinatã casetã-cuþit - pag. 6 Elemente suplimentare ale colilor fãlþuite -
Forzaþul - pag. 8 Finisarea produselor tipografice Fãlþuirea (continuare din numãrul precedent)
Fãlþuirea cu casete. Sistemul, aºa cum s-a arãtat mai sus, se bazeazã pe rotaþia cilindrilor de transport ºi
fãlþuit ºi pe limitatoarele din interiorul casetei. În timpul operaþiei de fãlþuit, marginea colii de hârtie
atinge limitatorul din casetã, astfel valurile de transport, acþionând în continuare, formeazã o buclã care
permite cilindrilor de fãlþuire sã prindã coala de hârtie ºi sã formeze un pliu.

Calitatea hârtiei, dimensiunea interioarã a casetei ºi viteza perifericã a cilindrilor de transport au

influenþã asupra calitãþii plierii. Hârtiile cu gramaj mare ºi cu rigiditate micã se deformeazã mai uºor, se
fãlþuiesc mai uºor în casetã

decât hârtiile subgramate sau foarte rigide, ce pot prezenta unele imprecizii la pliat. Lipsa necesitãþii
sincronizãrii anumitor componente la maºina de fãlþuit cu casete (spre deosebire de maºina de fãlþuit
cu cuþite, care necesitã sincronizarea acestora cu alinierea în semne a colii) permite, în funcþie de
calitatea hârtiei, viteze de pânã la 150 m/minut. Formatul (dimensiunea) colilor determinã, de
asemenea, randamentul fãlþuirilor. Astfel, la formatele mici ºi mijlocii randamentele sunt mai mari, fãrã
sã fie necesarã creºterea vitezei maºinii. La maºinile moderne de fãlþuit toate grupurile componente
sunt concepute modular ºi dispun de acþionare individualã, ceea ce permite combinarea dupã
necesitate a acestor elemente sau întrebuinþarea ca un grup de pliat independent. Un exemplu de
pliere la un grup cu 4 casete (2 superioare ºi 2 inferioare) este redat în figura de mai jos. Astfel se obþine
plierea a 32 pagini în formã de acordeon.

31

Formarea primului pliu 1 - val de transport ºi fãlþut; 2 - val transportor; 3 - val de fãlþuit; 4 - limitator

Model de pliere 1 ºi 3 - casete superioare; 2 ºi 4 - casete inferioare; 5 - intrarea colilor; 6 - ieºire

Nr. 45 / 15.09.2009

www.afaceri-poligrafice.ro

În funcþie de numãrul de fãlþuiri (pliuri), eliminarea coliþei poate fi fãcutã dupã fiecare grup de fãlþuit.
Atunci când asupra hârtiei se executã trei sau patru fãlþuiri sau când gramajul este mai mare, se
foloseºte cuþitul circular perforator, care executã mici orificii în coala de hârtie în direcþia penultimei
fãlþuiri, în scopul eliminãrii aerului dintre file, pentru evitarea fãlþuirilor nedorite ºi mãrirea preciziei de
plieri succesive.
Pe maºinile de lucru cu casete se pot executa îndoiri paralele, perpendiculare ºi combinate, în funcþie
de dispunerea grupurilor de fãlþuit, unul faþã de celãlalt. Maºinile de fãlþuit cu casete au ca pãrþi
principale: - aparatul de alimentare cu coli (care poate fi de diferite tipuri, ce au fost descrise la capitolul
de alimentare a maºinilor ofset cu hârtie în coli); - casete cu gradaþii pentru fãcut formatul lucrãrii pe
maºinã;

- compresor pentru aer comprimat; - valþuri pentru executarea îndoiturii (pliului); - benzi pentru
transportul ºi eliminarea colilor fãlþuite; - guri de evacuare a colilor fãlþuite. Executarea fiecãrei fãlþuiri
presupune existenþa a trei valþuri ºi a unei casete care formeazã un grup de fãlþuire.

Coala de hârtie adusã de transportor este deplasatã prin intermediul valþurilor 1 ºi 2 în caseta 3 pânã în
opritorul 4, a cãrui poziþie se regleazã în funcþie de formatul de fãlþuit. Datoritã opritorului 4, coala de
hârtie se îndoaie la marginea inferioarã a casetei, formând o buclã, care este introdusã între cilindrii 2 ºi
5. Prin intermediul cilindrilor, coala formatã se deplaseazã la o a doua casetã, care va efectua cea de-a
doua îndoiturã, paralelã cu prima.

Perforatoare pentru maºini de fãlþuit Grup de la maºina de fãlþuit cu casetã; schemã de funcþionare

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 11 ani lider

Apoi coliþa se deplaseazã la urmãtorul grup de fãlþuire. Fasciculele obþinute sunt presate pentru
eliminarea aerului dintre file ºi apoi se leagã în pachete. Avantajele acestui tip de maºinã de fãlþuit cu
casete sunt urmãtoarele: - combinând numãrul ºi poziþia staþiilor de fãlþuit se pot obþine diferite feluri
de îndoituri; - datoritã posibilitãþilor de reglare a poziþiei opritorului se pot obþine îndoituri ºi la alte
dimensiuni ale colii, nu numai la mijloc; - au o productivitate superioarã maºinilor de fãlþuit cu cuþite.
Au însã urmãtoarele dezavantaje: - nu pot fãlþui decât hârtie cu grosime uniformã, deoarece valþurile
de la grupul de fãlþuire se regleazã în funcþie de grosimea hârtiei; - nu pot fãlþui hârtii rigide sau cu
gramaj mare sau hârtii subgramate deoarece, în aceste situaþii, îndoitura nu ar corespunde calitativ.

Fãlþuirea combinatã casetãcuþit. Fãlþuirea combinatã reuneºte pe o singurã maºinã sistemul de casetã
cu cel al cuþitului. Maºinile de acest tip sunt relativ compacte, au un reglaj rapid ºi un randament bun. În
general, falþurile paralele sunt fãcute în casetele primului grup ºi pliurile se încruciºeazã succesiv prin
grupul cu cuþit ce cade vertical. Pentru obþinerea unui falþ paralel, dupã primul falþ încruciºat se
foloseºte o casetã. Transportul colilor pliate de la un grup la altul se face cu ajutorul valþurilor, la care
sunt montate bare de ghidaj ºi ºireturi, pe care sunt aºezate, în cãsuþe speciale, bile de metal sau plastic
în funcþie de calitatea hârtiei ºi grosimea colilor fãlþuite. În cazul unui grup cu cuþit de fãlþuit bine
sincronizat ºi al unei comenzi electronice, viteza de introducere a colilor permite, practic, un avans
continuu. Cuþitul cu comandã electronicã nu necesitã reglãri de interval între coli. La toate tipurile de
maºini de fãlþuit, cilindrii aflaþi în partea superioarã ºi în cea inferioarã a grupului de pliere pot fi dotaþi
cu dispozitive de perforare, biguire sau cuþite circulare.

Pentru desfãºurarea normalã a operaþiei de fãlþuire mecanicã a colilor, este necesar ca în apropierea
maºinii sã se gãseascã masa de bãtut ºi pregãtit colile imprimate, masa de numãrat colile fãlþuite ºi
presa pentru împachetat ºi legat pachetele cu coliþe. Coliþele trebuie sã corespundã urmãtoarelor
cerinþe: - sã fie corect fãlþuite în ceea ce priveºte aºezarea succesivã a paginilor; -oglinzile paginilor sã
se suprapunã; -sã fie curate ºi fãrã falþuri nedorite; - fiecare pachet sã conþinã aceeaºi coliþã. Maºinile
de fãlþuit vor fi dotate cu apãrãtori corespunzãtoare care sã protejeze sistemele de transmisie ºi pãrþile
mobile expuse ale mecanismelor ºi sã atenueze zgomotul produs. Se va controla starea ºireturilor de la
sistemul de transport al colilor pentru a nu se rupe ºi a nu provoca în acest fel accidente. În timpul
funcþionãrii maºinii nu este admis sã se îndrepte colile. Scoaterea colilor cãzute sub maºinã se va
executa numai când maºina este opritã ºi circuitul electric întrerupt de la întrerupãtorul general.
Acestea sunt numai câteva sugestii de prevenire a accidentelor. În concluzie, fãlþuirile de tip curent ºi
principalele plieri sunt grupate schematic astfel:

coala tipãritã

variante posibile de executat

fãlþuire încruciºatã la 8, 16 ºi 32 pg

fãlþuire încruciºatã la 12 ºi 24 pg

sistem de fãlþuit în cruce

coala tipãritã

variante posibile

fãlþuit încruciºat 8, 16 ºi 32 pg

fãlþuit paralel normal

fãlþuit combinat rulat ºi în acordeon

sistem de fãlþuit în casete ºi cu cuþite

fãlþuit rulat ºi în

coala tipãritã

posibilitãþi de fãlþuire

sistem de fãlþuire cu casete

fãlþuit rulat sau în acordeon

fãlþuit paralel normal

fãlþuit în paralel ºi încruciºat la 12 ºi 24 pg

fãlþuit combinat paralel, rulat ºi în acordeon

Elemente suplimentare ale colilor fãlþuite De multe ori, la pregãtirea colilor fãlþuite pentru a fi apoi
asamblate trebuie adãugate elemente suplimentare, necesare blocului de carte legatã sau broºatã ºi
care nu sunt cuprinse în coala imprimatã. Aceste elemente sunt forzaþul ºi planºele. Forzaþul. Cãrþile
legate au ca element de bazã forzaþurile. Rolul lor, prin aplicarea la începutul ºi la sfârºitul cãrþii, este
de a face legãtura (unirea) blocului de carte cu scoarþa. Forzaþul se aplicã pe blocul de carte, apoi, prin
caserarea filei exterioare, se lipeºte întreaga suprafaþã pe suprafaþa

interioarã a scoarþei. Astfel, se realizeazã o legãturã rezistentã între cele douã elemente. În afarã de
aceasta, prin caºerarea lui pe suprafaþa scoarþei, forzaþul are ºi rolul de a realiza o finisare elegantã ºi
curatã a cãrþii. Forzaþurile se confecþioneazã, în general, din hârtie albã, coloratã sau, de multe ori, din
hârtie tipãritã. Forzaþurile tipãrite pot fi individuale, cu o singurã figurã sau temã sau pot sã reprezinte
elemente grafice decorative, reflectând imagini din conþinutul cãrþii sau un fond decorativ tipic, fãrã
referire la conþinut. Dimensiunea forzaþului este cea a formatului paginii cãrþii obþinut, în mod
obiºnuit, prin îndoirea unei coli de hârtie la mijloc. Formatul colii de hârtie trebuie sã fie dublu faþã de
formatul paginii (pentru forzaþul simplu).

COPYRIGHT 2002

Afaceri poligrafice

Tehnologia tiparului

Montajul filmelor Determinarea spaþiului alb din jurul paginilor dupã regula diagonalelor se face astfel:
se ia coala de hârtie ºi se îndoaie la fracþiunea de coalã a lucrãrii. Se deschide fascicula îndoitã,
obþinându-se douã pagini faþã în faþã ºi se traseazã apoi diagonalele.

Se confecþioneazã apoi din carton o machetã a oglinzii paginii, care se aºeazã pe paginã astfel încât
colþurile ei superioare sã se afle pe diagonale, iar laturile ei paralele cu cotorul. Aceasta va fi poziþia
oglinzii pe paginã ºi de aici, prin mãsurare, se pot stabili spaþiile albe din jurul paginilor.

Determinarea prin calcul a spaþiilor albe din jurul paginilor se face cu ajutorul urmãtoarelor formule: B -
(b + t) D = 2 (pentru spaþiul de la cotor, la montajele de pânã la 32 pagini inclusiv); A - (a + t) G = 2
(pentru spaþiul de la cap, la montajele de pânã la 32 pagini inclusiv), în care: D - spaþiul la cotor; G -
spaþiul la cap; B - lãþimea finitã a fasciculei; A - lungimea finitã (înãlþimea) fasciculei; a - înãlþimea
oglinzii paginii; b - lãþimea oglinzii paginii; t - spaþiul pentru tãiere (6-10 mm). Determinarea spaþiilor
albe dupã regula tãieturii de aur reprezintã un caz special care þine seama de reguli estetice. Tãietura de
aur este o împãrþire a unui segment în pãrþi inegale, astfel încât partea cea mai mare sã fie media
proporþionalã între întregul segment ºi partea cea mai micã, adicã proporþia dintre partea mare ºi
întregul segment. Proporþiile tãieturii de aur, exprimate cifric, sunt 1:1,618, adicã partea mare este de
1,618 ori mai mare decât cea micã.

Determinarea spaþiului alb prin metoda diagonalelor

(continuare din numãrul precedent)

Nr. 23 / 06.10.2007

cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

3
În figurã se poate vedea modul de împãrþire pe cale geometricã a unei drepte AB în segmente, conform
tãieturii de aur. În acest scop, din punctul B se ridicã o perpendicularã pe AB cu un compas cu raza de
AB/2 cu centrul în punctul B, ºi se aflã punctul C. Se uneºte A cu C. Din C, cu aceeaºi razã (AB/2) se
determinã poziþia D1 pe dreapta AC. Din A, cu compasul cu razã AD1 se determinã poziþia D2. Acest
punct împarte dreapta AB, în conformitate cu tãietura de aur, în cele douã segmente: AD2 ºi D2B.
Pentru folosirea practicã a acestei reguli, se întrebuinþeazã un ºir de numere care corespund, în general,
tãieturii de aur. În acest ºir, fiecare cifrã este egalã cu suma a douã cifre anterioare. De ex.: 1-2-35-8-13-
21-34-55-89-..... Pentru a determina spaþiul de la cotor ºi din faþã, din lãþimea fracþiunii din coalã se
scade lãþimea oglinzii paginii. Cifra obþinutã se împarte la oricare din cifrele de mai sus, de exemplu la
13 (suma lui 5+8).

Cinci pãrþi din rezultatul împãrþirii fãcute se aºeazã la cotor ºi opt pãrþi se aºeazã în faþã. La fel se aflã
spaþiile albe de la capul ºi de la piciorul paginilor.

Trebuie avut în vedere cã la cap, în faþã ºi la piciorul paginii trebuie sã se mai adauge spaþiul necesar
pentru rotunjirea lucrãrii în legãtorie. Aceastã regulã se recomandã a fi folositã pentru lucrãri cu
caracter deosebit. Reamintim cã prin oglinda paginii se înþelege suprafaþa tipãritã din paginã ocupatã
de rânduri (litere sau cifre), tabele, ilustraþii etc. ºi cuprinde urmãtoarele: - rândurile de text; -
colontitlul sau titlul de paginã; - titlurile sau subtitlurile; - tabelele; - ilustraþiile ºi legendele acestora (ce
sunt în cadrul oglinzii paginii); - notele; - frontispiciile, iniþialele etc. Rama albã a paginii poate cuprinde:
- coloncifra;

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

- titlurile marginale; - numerotarea versurilor sau rândurilor; - ilustraþii care depãºesc oglinda paginii.
Formatele oglinzii paginilor ºi ale ramelor albe pentru cãrþi, broºuri, buletine ºi reviste sunt calculate cu
ajutorul regulii estetice de proporþie a diviziunii filei ºi a diagonalelor pereche. Calculul este exemplificat
în „Norma Tehnicã Republicanã” mai sus amintitã.

d. Reguli de paginare În nr. 9/15.09.2006 au fost tratate pe larg regulile de paginare. Acestea trebuie sã
fie în deplinã concordanþã cu STAS-ul nr. 2106/1984. Prin nerespectarea normelor în vigoare, apar o
serie de efecte negative: formatele cãrþilor ºi ale revistelor nu mai sunt STAS, aspectul lucrãrii este
neplãcut, cititul devine greoi (la formatele de text lungi ºi rame albe foarte înguste), pierderi de hârtie
etc.

e. Semne pentru controlul calitãþii tiparului ºi finisãrii producþiei poligrafice (STAS 10830/87) În acest
standard sunt stabilite semnele de control ce trebuie

aplicate pe montajele ce se tipãresc în vederea asigurãrii calitãþii tiparului ºi finisãrii produsului ce va fi

executat. Standardul face o distincþie între semne, în funcþie de destinaþia lor, astfel: - semne
tehnologice - în care sunt incluse semnele de opritor lateral, de fãlþuit, de clapã, de mijloc, colþar, de
tãiat (la rotative - de sincronizare, de autotron); - semne pentru controlul atributiv al calitãþii, cum ar fi:
• semnul de control de depistare a colilor albe; • scara sinopticã; • cruci de reperaj. - semne pentru
controlul calitãþii prin mãsurare - cum ar fi scala de control pentru copiat ºi imprimare, scale cu tonuri
uniforme crescãtoare, cruci cu dublã precizie; - semne pentru identificarea lucrãrilor sau a
executanþilor, ce conþin codul lucrãrii, semnul de versiune, numãrul de ordine sau semnul tipãritorului.
Pe parcursul descrierii, amplasãrii ºi rolului fiecãrui semn de control este redat ºi modul de interpretare
al acestor semne.

Nr. 23 / 06.11.2007
5

cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

f. Fãlþuitul colilor de hîrtie în vederea obþinerii unui produs finit pentru care a fost proiectatã lucrarea
Aºa cum s-a mai arãtat, operaþia de montaj pentru cãrþi, buletine, reviste constã în aºezarea paginilor
pe folia transparentã de montaj, în aºa fel încât, dupã prelucrarea colilor tipãrite, paginile acesteia sã se
gãseascã în ordinea lor fireascã. Aºezarea paginilor trebuie fãcutã în funcþie de felul cum se va executa
fãlþuirea colilor: manual, la maºini de fãlþuit cu cuþite sau casete sau maºini de fãlþuit combinate cu
cuþite ºi casete. Între aºezarea paginilor pe

Schiþã de montaj pentru o faþã a colii a - semnul pentru opritorul lateral; b - semnul pentru fãlþuit; c -
semne colþar; d - semne de tãiere; e - semne pentru depistarea colilor albe; f - crucea de registru cu
dublã precizie; g - scala cu 5 plaje; h - scala cu plaje pentru amestecul culorilor; i - semnul de identificare
a tipãritorului; j - semn pentru scara sinopticã; k - codul lucrãrii; l - semn de versiune.

montaj ºi formatul de hârtie, fracþiunea de coalã, modul de fãlþuire ºi finisarea lucrãrii existã o stânsã
legãtura. Pentru executarea unei cãrþi, colile tipãrite trebuie tãiate, îndoite pentru obþinerea unor
fascicule din care se compune cartea. În funcþie de numãrul de îndoituri, se obþin fascicule cu un numãr
diferit de pagini. O coalã fãlþuitã normal va avea întotdeauna prima paginã a coliþei deasupra, iar prima
filã a acesteia va fi posibil de deschis având cotorul paginii în stânga ºi capul acesteia în partea de sus.

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

Fãlþuirea (îndoirea colilor) se poate face: perpendicular pe una din laturi (în cruce), adicã fiecare
îndoiturã este perpendicularã pe cea precedentã; în paralel, adicã fiecare

Modul de fãlþuire a colilor A - Format carte: 1 - cu 2 îndoituri; 2 - cu 3 îndoituri; 4 - cu 4 îndoituri. B -

Format caiet: 4 - cu 2 îndoituri; 5 - cu 3 îndoituri; 6 - cu 4 îndoituri. C - Pliante: 7 - cu 2 îndoituri; 8 - cu 3
îndoituri; 9 - armonicã.

AB

îndoiturã este paralelã cu cea precedentã ºi combinat, având îndoituri perpendiculare între ele ºi
îndoituri paralele între ele. A se vedea figura urmãtoare cu variante ale fãlþuirii.

Nr. 23 / 06.10.2007

cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Dintre toate tipurile de fãlþuire, cel mai folosit este tipul de fãlþuire în cruce (perpendicular). O coalã
fãlþuitã corect va avea oglinda unei pagini suprapusã exact peste oglinda paginii de sub ea.

Aºezarea paginilor în coli simple se face din pagini cu coloncifre diferite, iar la aºezarea în coli duble se
face din pagini învecinate la cap ºi la picior cu coloncifre identice. Pentru realizarea majoritãþii
produselor poligrafice, coala de hârtie trebuie imprimatã pe amândouã feþele ºi apoi fãlþuitã. În cazul
imprimãrii hârtiei în coli, existã douã posibilitãþi de imprimare pentru faþa a doua a colii, de unde
rezultã douã

Variante ale fãlþuirii a - perpendicular; b - paralel; c - armonicã; d - pliant

Fãlþuirea perpendicularã a unei coliþe de 16 pagini a - coala tipãritã; b - coala dupã prima îndoiturã; c -
coala dupã a doua îndoiturã; d - coala dupã a treia îndoiturã

Modul de finisare a cãrþii 1 - cusut prin intercalare; 2 - cusut cu sârmã prin interpolare; 3 - cusut cu aþã;
4 - spiralat cu sârmã; 5 - broºat fãrã coasere (încleiatã la cotor); 6 - spiralat cu spiralã de plastic.

Suprapunerea oglinzii paginilor dupã fãlþuit se poate realiza numai cu condiþia ca lãþimea marginii albe
a ramei paginilor sã fie uniformã ºi corectã. Aºezarea paginilor pe montaj se face în mod diferit, în
funcþie de modul de finisare a lucrãrii (cusut caiet, cusut deasupra, frezat la cotor ºi apoi încheiat, cusut
cu aþã etc.).

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

moduri principale de aºezare a paginilor. - Prima posibilitate de imprimare pentru faþa a doua constã în
întoarcerea colii de hârtie pe spate ºi imprimarea sa pe aceeaºi placã ce a fost imprimatã ºi la faþa I. În
acest mod se obþin douã coliþe identice, care se separã prin tãierea colii la jumãtate. Acest sistem de
imprimare se numeºte imprimare cu o formã sau întors pe formã. - Cea de-a doua posibilitate constã în
imprimarea celor douã feþe, folosind douã forme diferite: una pentru faþa I a colii, cealaltã pentru faþa
a II-a.

Dupã numãrul de pagini pe un montaj, aºezarea plãcilor poate fi pentru 2, 4, 8, 16, 32, 64 etc. În funcþie
de numãrul de pagini se schimbã nu numai locul paginii, ci ºi poziþia sa pe montaj.

În unele cazuri, paginile vor fi paralele cu clapa formei, în alte cazuri, perpendiculare.

Schema de fãlþuire ºi aranjarea paginilor pentru primul fascicul de carte (prima coliþã).

Posibilitãþi de aºezare a paginilor a - aºezare de carte simplã; b - aºezare de album (caiet de muzicã); c -
aºezare pentru blocuri; d - aºezare de carte dublã; e - aºezare pentru adunat fasciculã peste fasciculã; f -
aºezarea pentru intercalare a fasciculei.

Din punct de vedere al modului de adunare a fasciculelor, aºezarea paginilor va fi diferitã, în cazul în
care adunarea se face fasciculã peste fasciculã sau în cazul când fasciculele se intercaleazã.

Imprimarea pe feþe

Imprimarea întors pe placã (formã)

Nr. 23 / 06.10.2007

cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

cauzã, mesele sunt prevãzute cu sisteme de ventilaþie ºi chiar cu o sursã reglabilã a intensitãþii luminii.
Locul de muncã pentru montaj mai poate fi dotat cu mobilier tehnologic, cum ar fi: - dulapuri, care
servesc la pãstrarea montajelor ºi a schiþelor de montaj; - mese obiºnuite pentru sortarea filmelor ºi
pregãtirea lucrãrilor de montaj; - scaune - cu posibilitatea de reglare a înãlþimii. În operaþia de montaj
se folosesc unelte, instrumente ºi dispozitive cum ar fi: ºabere, bisturie (cuttere), foarfeci, rigle gradate
metalice, tipometre, pensule, peniþe topografice, lupe de diferite tipuri, echere, florare, truse desen,
creioane, dispozitive de tãiat cu cuþit circular, pentru tãiat filme. Pentru executarea unui montaj avem
nevoie de: - filme text ºi ilustraþie; - suport pentru montarea filmelor sau a foliilor (calc sau film dublu,
mat pentru imprimantã laser); - bandã de lipit transparentã cu o lãþime de 1-2 cm pe una din feþe cu un
strat adeziv; - bandã de lipit dublã, transparentã cu o lãþime de 1-2 cm, pe ambele feþe cu strat adeziv; -
hârtie milimetricã sau transparentã pentru executarea schiþelor de montaj; - tuº;

g. Dimensiunile formelor de imprimare pentru utilajele pe care se executã lucrarea Este necesar sã se
cunoascã atât caracteristicile, dimensiunile ºi semnul de clapã ale formelor destinate imprimãrii pe
utilajul respectiv, cât ºi formatul de hârtie pe care se tipãreºte pentru a ºti cum se plaseazã semnele de
control ale calitãþii tiparului ºi finisãrii. Nerespectând normele (încã în vigoare) ºi necunoscând unele
reguli, apar ºi o serie de efecte negative: formatele cãrþilor, revistelor etc. nu mai sunt STAS, suprafaþa
colii de hârtie nu mai este eficient folositã, apar pagini ce nu îºi gãsesc locul, coperþi inversate etc.

Executarea montajului Pentru a executa un montaj de filme, dupã care se executã o formã de tipar, este
necesar sã avem o masã de montaj. Este o masã special construitã dintr-un cadru metalic, prevãzut în
partea superioarã cu un cristal, iar în interior cu un sistem de iluminare. Între sursa de luminã ºi cristal se
gãseºte un geam mat, care va crea o luminã difuzã. Lumina este aprinsã neîntrerupt pe toatã durata
lucrului, la mesele de montaj, ceea ce duce la o încãlzire destul de mare ºi poate produce deformarea
filmelor ºi a foliilor de text sau chiar la desprinderea lipiturilor. Din aceastã

BULETIN INFORMATIV

10

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

- alcool etilic industrial sau neofalinã uºoarã pentru curãþarea filmelor ºi foliilor; - hârtie ozalid pentru
executarea copiilor de control ºi obþinerea BT-ului de amplasare; - soluþie de amoniac pentru
developarea copiilor de ozalid. Schiþele de montaj se executã conform indicaþiilor date în fiºa
tehnologicã, pe folii cu gradaþii milimetrice pentru lucrãrile de mare precizie ºi pe hârtie milimetricã
(calc milimetric) pentru celelalte lucrãri. Schiþele de montaj au urmãtoarele elemente: a. formatul brut
al paginilor; b. formatul finit al paginilor; c. oglinda paginilor.

Pentru executarea montajului se va începe cu pregãtirea lucrãrii, ce va cuprinde: - controlul machetei -

se va controla ca fiecare paginã sã aibã toate elementele de pe machetã (în unele cazuri se confruntã cu
ozalidul BT sau cu manuscrisul lucrãrii);

- controlul filmelor - se verificã dimensiunile acestora, densitatea opticã, mãrimea liniaturii rasterului,
dacã au defecte mecanice (pete, zgârieturi, rupturi, îndoituri etc.). În cazul diapozitivelor selecþiilor de
culoare se verificã suprapunerea perfectã a desenului (a crucilor de potrivire a filmelor) la toate filmele,
iar la diapozitivele de text se verificã sã fie opace, clare, fãrã voal ºi dacã sunt fãcute toate corecturile; -
aranjarea (plasarea) materialului conform machetei - aºezarea diapozitivelor (de text ºi ilustraþie) pe
paginile machetei; - pregãtirea suportului pentru montaj - se va controla suportul transparent sã nu
prezinte defecte mecanice ºi sã aibã dimensiuni mai mari decât hârtia pe care se tipãreºte, sã aibã o
maximã transparenþã ºi uniformitate, pentru a nu influenþa copierea pe stratul fotosensibil. Folia de
montaj, dupã ce este verificatã ºi îndeplineºte cerinþele de mai sus, se curãþã cu ajutorul unui tampon
de vatã îmbibat cu alcool etilic industrial sau neofalinã ºi apoi se perforeazã pentru reperaj cu ºtifturi.
Folia de montaj se fixeazã apoi peste schiþa de montaj cu bandã adezivã sau în ºtifturile de montaj,
acolo unde se lucreazã cu un astfel de tehnologie, peste schiþa de montaj cu bandã adezivã.

Schiþa de montaj în paginã 1 - formatul brut; 2 - formatul finit; 3 - oglinda paginii.

Nr. 23 / 06.11.2007

11

cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Preluarea conþinutului publicaþiei Revista Afaceri Poligrafice, respectiv a Buletinului Informativ cu
acelaºi nume - integralã sau parþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace de informare, este permisã ºi
gratuitã, cu condiþia obligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia: “www.afaceri-poligrafice.ro”

COPYRIGHT 2002

Operaþia propriu-zisã de amplasare ºi montare a filmelor (a elementelor de text ºi ilustraþie) pe

suportul transparent, conform machetei ºi schiþei de montaj va fi fãcutã în funcþie de genul de tipar ºi
va fi imaginea inversatã a viitorului imprimat. - la tiparul plan (offset) - pentru ca pe hârtie imaginea sã
fie dreaptã, citibilã, pe cauciucul imprimator al maºinii de tipar imaginea trebuie sã fie inversatã,
necitibilã, (imaginea în oglindã), iar pe forma de tipar trebuie sã fie dreaptã (citibilã) iar pe montaj
inversatã, necitibilã. - la tiparul adânc - pentru ca pe hârtie imaginea sã fie dreaptã, citibilã, pe cilindrul
de formã imaginea e necesar sã fie inversatã, pe hãrtia pigment dupã care se face corodarea cilindrului
imaginea trebuie sã fie dreaptã, iar pe montaj inversatã; - la tiparul înalt ºi flexografic se copiazã imagini
drepte, neinversate, direct pe placã, iar imprimarea se face în contact direct cu forma. Elementele
componente ale montajului se fixeazã prin lipirea pe suportul transparent cu emulsia în sus (ca pe placã
sã fie în contact cu stratul de copiere) cu ajutorul unor mici bucãþi de bandã adezivã, pe colþurile lor ºi
pe marginea lãsatã liberã. Marginile filmului se îndepãrteazã prin tãiere cu dispozitive speciale de tãiat
film sau,

în lipsa acestora, cu foarfece, cutter sau ºabãr. Uneori, suntem nevoiþi sã tãiem filmul pânã la marginea
imaginii de tipãrit. În acest caz, se impune ca prin tãiere sã se obþinã imagini perfecte. Fixarea acestor
filme pe folii de montaj se realizeazã fie cu bandã dublu adezivã, fie cu lacuri adezive transparente. Este
necesar ca banda dublu adezivã sã fie fixatã în tonurile închise ale imaginii (fontã plinã sau pânã la raster
50%) sau în locuri fãrã punct de raster. În caz contrar, când se aplicã bandã adezivã în zone cu punct de
raster mai mic de 30-40% va apãrea „hol-ul” (nu se vor copia punctele de raster). De asemenea, la
montarea filmului lângã film trebuie avut grijã ca acolo unde cele douã filme au punct de raster, acestea
sã fie tãiate perfect unul în continuarea celuilalt (sã nu se suprapunã) deoarece apare „hol-ul”.
(continuare în numãru