Fig. 116 Grinotezã cu gît de lebãdã.

4.3.4. TÃIERE CU FERÃSTRÃUL

Aducerea la contur prin tãiere cu ferãstrãul se foloseşte încã în fabricaţii

aeronautice, dar numai pentru piesele din oţel. Are ca avantaj rapiditatea şi simplitatea
maşinilor şi dispozitivelor corespunzãtoare. Pentru metalele uşoare se foloseşte ferãstrãul
numai cu tablele aşezate în pachet.
Succesiunea operaţiilor este urmãtoarea:
-debitare;
-gãurire (în vederea împachetãrii);
-trasare (o piesã pe pachet);
-aşezarea în pachet – prin nituire;
-tãiere cu ferãstrãu dupã trasaj;
-pilirea;
-denituirea pachetului;
-debavurare.
Se observã cã operaţiunile ajutãtoare sunt numeroase, şi creeazã greutãţi
procedeului de debitare.
La ora actualã, pilirea este, în general, înlocuitã cu polizare sau frezare.
Tãierea cu ferãstrãul este, de asemenea, întrebuinţatã:
-pentru aducerea la lungime a tuburilor şi profilelor, dupã secţiuni drepte sau
oblice;
-atunci cînd conturul unei piese are unghiuri interioare şi deci exclude
întrebuinţarea unei freze sau a unui poanson de grinotezã;
 -pentru fabricarae structurilor de forma fagurelui de albine (NIDA) pe care le vom
discuta într-un alt capitol.
Maşini:
-ferãstrãu alternativ;
-ferãstrãu cu bandã;
-ferãstrãu circular.
-maşini de tronsonat, (cu fricţiune, cu scule, cu piatrã de polizor).
Semnalãm o utilizare foarte interesantã a ferãstrãului cu bandã de la lemn; benzile
vechi de ferãstrãu pot fi întrebuinţate pentru aducerea la contur a pieselor din oţel, chiar
dur sau de titan. Se acţioneazã ca fiind o tãieturã prin topire, datoritã vitezei liniarã mare
a benzii; aceastã aplicaţie a fost fãcutã la serie la uzina Dassault pentru fabricarea de
eclise din oţel auto-cãlit NC D8. Cîştigul de timp, în raport cu fabricarea la maşinile de
frezat este foarte mare (cca 30%).

4.3.5. CONTURARE PRIN FREZARE

4.3.5.1. PRINCIPIUL

Prima aplicaţie a procedeului a fost debavurarea pieselor executate prin tãiere cu

ferãstrãu, sau grinotare, cu ajutorul unei maşini de frezat lemn.
Scula fiind fixã şi piesa mobile, la ora actualã procedeul a fost perfecţionat şi se
întrebuinţeazã maşini de frezat care au scula mobile şi piesa este fixã. Se obţine deci
profilul piesei printr-o veritabilã frezare a conturului. În general, se efectueazã douã
operaţiuni: o degroşare (eboş) şi o finiţie.
În afarã de rapiditatea sa, acest procedeu are avantajul de a nu deforma tabla, de a
evita trasajul şi de a permite fabricaţia la grosimi mari de tablã. Obţinerea conturului cu
freza se opereazã în mod obişnuit pe table puse în pachet, pentru a obţine prin acest
procedeu maximum de economie posibilãde a fi adusã.
Începînd cu desãvîrşirea structurilor integrale, procedeul este folosit în mod
current pentru aducerea la contur a învelişurilor autorigidizate.
Principiul propriu-zis al procedeului de frezare pe contur este schematizat în
figura 117: freza este aşzatã deasupra unui ghidaj care este aplicat peste gabarit, parallel
cu conturul ce trebuie obţinut.
Se lucreazã asupra unui pachet de table a cãrui grosime este funcţie de puterea
maşinei şi în medie este de 12 mm.
Conturul prin frezare poate fi obţinut nu numai în pachet, ci şi în panoplie, chiar
dupã dispunerea pe care am vazut-o la gãurire pe maşina radialã uşoarã. Într-adevãr, dacã
aceste douã operaţiuni trebuie sã se succeadã, nu existã nici un motiv sã se demonteze
pachetul de table între cele douã operaţiuni, pentru cã are exact aceeaşi compunere.
Este naturalã ideea de a se monta una lîngã alta, chiar pe acelaşi pivot, maşina de
gãurit radial şi maşina de frezat pe contur, care vor lucra în mod succesiv acelaşi pachet
de table, fãrã sã se deranjeze. Aceastã dispunere este schematizatã în partea de mai jos a
fugurii 117.
 4.3.5.2. UTILAJE ŞI MAŞINI
Dispozitivele sînt extreme de simple şi se reduc în general la gabarite din tablã,
din lemn sau din stratificat – fibrã de sticlã în rãşinã.
Maşinile sînt cu braţ culisant sau articulate. Cele douã principii le-am vãzut în
figura 117.
Figura 18 prezintã maşina de tip Wadkin cu braţ culisant.

Fig. 117. Principiul operaţiunii de conturare.

 Fig. 118. Maşina de tip Wadkin, cu braţ culisant.

Maşina de frezat pe contur (figura 119) foloseşte un braţ de gãurire articulate,

montat pe acelaşi pivot cu braţul de frezat pe contur.
Puterea capului de frezat: 5 c.p.;
Puterea capului de gãurit: 1,5 c.p.
Raza de acoperire a braţului: maxim 3m.

Fig. 119. Maşina de frezat pe contur, cu braţ dublu, articulat.

Aceastã maşinã, avînd putere şi robusteţe mare, a permis sã se foloseascã freze

(scule) cu diametrul pînã la 18,7 mm.
Se observã pe figurã cel de al doilea braţ echipat pentru gãurire.
La maşinile de frezat pe contur, motorul poate fi o turbine cu aer comprimat sau
un motor de înaltã frecvenţã.
Inconvenientul procedeului este dificultatea de a se folose freze (scule) suficient
de rezistente. Ele sînt în general din oţel rapid, cu adãugire de cobalt.
Maşinile folosite în strãinãtate au aproape toate braţele cu douã articulaţii.
 În America, unele maşini de frezat pe contur au braţe cu trei articulaţii, ceea ce dã
o mai mare supleţe în utilizare.

4.3.5.3. FREZARE PE CONTUR LA TABLE FORMATE

Tot ceea ce am relatat s-a referit la aducerea la contur a tablelor plane. Frezarea pe
contur se aplicã şi la table, în prealabil, formate.
Exemplu: table pentru învelişul fuselajelor. Învelişul este format din benzi.
Limitele de intersecţia suprafeţei mulatã cu un anumit numãr de planuri merifiane. În
scopul de a se profita de aceastã particularitate, s-a realizat o maşinã la care capul maşinei
de frezat este ghidat pentru a se deplasa într-un plan, care trece prin axul fuselajului; tabla
care iese din ambutisaj cu un adios de contur, este fixate pe un utilaj capabil de a pivota
în jurul unei axe, care materializeazã pe cel al fuselajului, ceea ce permite maşinei de
frezat, fãrã modificãri, sã aducã la contur în mod succesiv cele douã feţe laterale (fig.
120).
Alt exemplu (fig. 121): este vorba de întrebuinţarea unei maşini de frezat mai
micã, fixã, de tîmplãrie, folositã pentru piese a cãror dimensiuni nu trec peste 1*1 m.

Fig. 120. Maşinã pentru conturarea unei piese din tablã formatã.
 Fig. 121. Maşinã fixã de tîmplãrie, pentru operaţia de conturare.

Gabaritul pentru gãurit – frezat contur, reprezentat în figura 122, este, de

asemenea, contruit din stratificate. Aici se vede operaţia de gãurire executatã consecutive
cu operaţia de frezat conturul unei table formate.
Timpi de frezat pe contur. În abaca din figura 123 se vede un exemplu de timpi
folosiţi la o uzinã de avioane din Franţa.

Fig. 122. Gabarit pentru gãurire-frezare dupã contur.

4.3.5.4. FREZARE PE CONTUR LA OŢEL

S-a cãutat sã se extindã procedeul folosit la frezarea pe conturul pieselor din aliaje
uşoare la piesele din oţel şi a trebuit sã se învingã douã dificultãţi principale: vibraţiile şi
viaţa (duratã) limitatã a sculei.
 În acest scop, încercãrile au fost effectuate pe cãi diferite şi unele au dat
satisfacţie, în special:
- s-au eliminate vibraţiile capului, strîngîndu-l în timpul lucrului între douã glisiere
“în V” cu ajutorul unui cilindru cu aer comprimat (procedeu suedez S.AA.B.);
- a crescut destul de mult viaţa (durata) sculei rãsucindu-se cu CO2 injectat la
traversarea broşei (procedeu englezesc).
Freza (scula) fabricate este, în general, din carburã de trungisten, cu douã muchii
tãietoare şi care se învîrteşte cu 5000 ture/minut.

4.3.6. DECUPARE CU PRESA

4.3.6.1. DECUPARE CU PLACÃ DIN CAUCIUC

Acest procedeu a cunoscut o foarte mare reputaţie cãtre anul 1910 şi se gãseşte
acum într-un marcant, deoarece a fost înlocuit prin decupare cu freza.
O placã de cauciuc serveşte ca matriţã unui poanson din metal.
Figura 121 dã un exemplu de decupare cu cauciuc. Firul de oţel, care separã
sculele, are rolul de a strînge cãderea pentru a uşura evacuarea.
Se regãseşte pentru a treia oarã dispunerea în panoplie – în mod deosebit
indispensabilã aici, pentru ca procedeul sã fie rentabil. Costul operaţiei de decupare,
adicã al “tãierii presei” este acelaşi, indifferent de numãrul pieselor care ar figura pe
panoplie; avem deci interes de a cispune la maxim, independent de problemele care
privesc manipulãrile şi cãderile, în timp ce în gãurirea urmatã de contur, aceşti ultimi
factori pledeazã numai în favoarea dispunerii în panoplie.
Ei conservã toatã valoarea lor în decuparea cu cauciuc, în special pentru
manipulãri, deoarece tãierea la presã, este într-adevãr rapidã. De unde, nevoia
întrubuinţãrii meselor de încãrcare, aşezate în jurul maşinei, care permit folosirea, la
cadenţã maximã, în realitate fixatã de aceste operaţiuni, zise anexe, dar care absorb cea
mai mare parte a timpului pontat. Aceastã remarcã este generalã pentru toate lucrãrile de
presã, şi vom mai reveni.
Lucrul este executat pe o presã hidraulicã de putere mare cu masã de dimensiuni
mari. Cu o presã de cca. 100 kg/cm² se poate sã se deplaseze aliakul uşor de la 1,2 la 1,6
mm grosime, în stare recoaptã sau cãlire proaspãtã, adicã, într-o stare cu limitã elasticã
joasã. Aceasta impune în primul caz, un tratament termic ulterior pentru a regãsi
caracteristicile normale ale metalului şi, în al doilea caz o organizare a fabricaţiei
cadenţaţã, în consecinţã.
Tãietura nu este întotdeauna foarte curatã, mai ales dacã se apropie de limita
suoperioarã a grosimii admisã de procedeu; ea depinde între altele de starea metalului şi
de uzura platoului de cauciuc. Se poate deci impune o operaţie de debavurare pentru a se
elimina amorsele de crãpãturi.
Fig 123. Timp de lucru, frezare pe contur.
Fig. 124. Decupare cu placã de cauciuc.