1. Schema din figură reprezintă etapele ciclului de viaţă al unui produs.

Completaţi
căsuţele şi reprezentaţi în coordonarte „Cifra de afaceri – Timp” curba de viaţă a
unui produs.

2. Completaţi căsuţele care marchează etapele procesului de dezvoltare de produs

Ideea şi tema de produs

Dezvoltarea de produs
3. Definiţi sistemul tehnic şi daţi exemple de sisteme tehnice.

4. Schema din figură reprezintă procesul de proiectare conceptuală al unui produs.

Completaţi semnificaţia fiecărei căsuţe asociate etapelor procesului.

Etape Activităţi
umane

Lista de cerinţe
(specificaţia de proiectare)

Proiectarea conceptuală

Soluţia de principiu
(conceptul)

5. Din cele 40 de principii inventive enumeraţi 10 dintre acestea şi apoi daţi un

exemplu de aplicare pentru unul din cele enumerate.

6. Enunţaţi principiile generale ale DfM şi DfA.

7. Schema din figură reprezintă procesul de proiectare constructivă al unui produs.
Completaţi semnificaţia fiecărei căsuţe asociate etapelor procesului.

Studiu de Activităţi
Etape detaliate
fezabilitate umane

Structura de lucru sau

variantele de concept

Proiectarea constructivă

Documentaţia
constructivă

8. Exemplificaţi îndeplinirea sub-funcţiilor cu ajutorul unor principii de lucru bazate

pe efecte fizice în următoarele situaţii:
- transmitere moment;
- amplificare forţă musculară;
- închidere contact când Ɵ ≥ Ɵa.
9. În metoda de analiză a unor construcţii sau soluţii
cunoscute se consideră lagărul cu alunecare
prezentat alăturat. Precizaţi:
- elementele sistemului;
- funcţia acestor elemente;
Din configuraţia prezentată găsiţi:
- sub-funcţiile sistemului;
- funcţiile general valabile.

10. Prezentaţi 3 soluţii concept pentru realizarea amplificării forţei şi precizaţi:

- expresia de calcul;
- schema de principiu;
- factorul de amplificare;

11. Schema din figură reprezintă structura

de lucru a unui ambreiaj. Prezentaţi
structura funcţională a acestuia şi
precizaţi efectele fizice implicate
(denumire şi expresie analitică).

12. Enumeraţi metodele generale de căutare de soluţii (principii euristice) şi

caracterizaţi una dintre acestea.

13. Enumeraţi metodele cu caracter intuitiv pentru găsirea de soluţii şi caracterizaţi

una dintre acestea.

14. Enumeraţi metodele cu caracter discursiv pentru găsirea de soluţii şi caracterizaţi

una dintre acestea.

15. Precizaţi câteva din caracteristicile generale ale sistemelor tehnice.

16. Schema din figură reprezintă un sistem de obiective structurat în 4 trepte.
Completaţi căsuţele goale cu valorile ponderilor de nod şi a ponderilor relative
corespunzătoare.

Ponderea n a Ponderea relativă r a

1 nodului în raport O1 nodului în
nivelul/treapta
cu nodul superior 1,0 1,0
specific(ă)
Nivelul/reapte de obiectiv

O11 O12 O13

2
0,6 0,2
∑Nivel 2 ri = 1

O111 O112 O121 O122 O123

3
0,67 0,34 0,16

∑Nivel 3 ri = 1

4 O1111 O1112 O1221 O1222

0,3 0,25

∑Nivel 4 ri = 1

17. Enunţaţi regulile de bază în proiectarea constructivă.

18. Exemplificaţi 3 principii de lucru diferite pentru realizarea funcţiei de

transformare de energie (din energie mecanică în energie mecanică).

19. Explicaţi principiul metodei cutiei morfologice şi precizaţi numărul de variante

de rezolvare teoretic posibile.

20. Cum se realizează claritatea structurii de lucru în cazul unui arbore rezemat pe 2
lagăre cu rostogolire?

21. Enumeraţi etapele de elaborare a unei liste de cerinţe pentru un produs.

22. Completaţi căsuţele goale cu valorile ponderilor de nod (faţă de nivelul superior)
şi a ponderilor relative corespunzătoare în cazul lagărului cu alunecare definit
prin arborele de obiective prezentat mai jos.

Nivelul (treapta) de obiective

1 2 3

0,05
Gabarit redus
Gabarit axial 0,5 O111
O11
Gabarit radial O112

0,05
Funcţionare la turaţie normală 0,3
O121
Utilizare în toate domeniile

Funcţionare la turaţie redusă 0,15 O122

0,30

Funcţionare la turaţie maximă 0,25

O12 O123

Funcţionare la o înclinare a 0,1 O124

arborelui în reazem
0,30

Posibilitatea de ungere a unor 0,1

O125
lagăre suplimentare
pentru lagăre de alunecare radiale şi axiale ale
Sistemul cel mai avantajos de ungere proprie

maşinilor electrice mari cu arbore orizontal

Introducerea de serpentine de O126

răcire
1,00

Pericol de rebutare 0,3 O131

Execuţie simplă
0,20

Dificultate de execuţie 0,2 O132

O13
O1
Alegerea materialului 0,2 O133
0,20

Montaj O134
1,00

Experienţa exploatării 0,3 O141

Siguranţă în funcţionare

Apariţia de vibraţii 0,1 O142

0,30

O14
Fularea inelului 0,333 O143

Nivelul uleiului sub garnitură 0,066

0,30

O144

Nivel suficient de imersare a

O145
inelului în baie
 Mod de funcţionare simplu
Pierderi prin frecare 0,4 O151

Îmbătrânirea uleiului datorită 0,3

O15 O152
pulverizării
Soluţie constructivă de aducere a 0,2 O153
uleiului pe fus prin inel
Posibilitatea deplasării axiale a
O154
arborelui în lagărul liber

23. În figura de mai jos completaţi semnificaţia scalei de valori de obiectiv (puncte
acordate) conform metodei VDI 2225 şi de analiză a valorii de întrebuinţare.

Valori de obiectiv (puncte acordate)

Conform VDI 2225 Analiza valorii de întrebuinţare

Scala de valori Semnificaţia Scala de Semnificaţia

valori
0
0
1

2
1
3

4
2
5

6
3
7

4 9

10
24. Precizaţi expresia care defineşte condiţia de autofrânare, necesară la asamblările
de fixare. Din analiza tabelului următor desprindeţi aspectele constructive care
îndeplinesc condiţia de autofrânare.
Dimensiuni
Filet cu un singur
standardizate
început ψ [o] ϕ ′ [o]
[mm]

p d2

Metric M 20 STAS
2,5
18,376 2,48 6,6
510-82

Trapezoidal Tr 20x4
4 18 4,046
5,91
STAS 2114-75

25. Identificaţi cerinţe esenţiale cu efecte în proiectarea constructivă, funcţie de

criteriile precizate în tabelul următor:

Criteriul Exemple de cerinţe

Funcţii

Principii de lucru

Succesul tehnic

Siguranţa
26. Imaginile de mai jos prezintă două variante de proiectare ale unui subansamblu.
Una din variante a urmărit să aplice cel puţin unul dintre principiile DfA.
Identificaţi acea variantă şi enunţaţi care dintre principiile DfA este vizat.

27. Imaginile de mai jos prezintă două variante de proiectare ale unui ansamblu. Una
din variante a urmărit să aplice cel puţin unul dintre principiile DfA. Identificaţi
acea variantă şi enunţaţi care dintre principiile DfA este vizat.
28. Imaginile de mai jos prezintă două variante de proiectare ale unui subansamblu.
Una din variante a urmărit să aplice cel puţin unul dintre principiile DfA.
Identificaţi acea variantă şi enunţaţi care dintre principiile DfA este vizat.

29. Imaginile de mai jos prezintă două variante de proiectare ale unui ansamblu. Una
din variante a urmărit să aplice cel puţin unul dintre principiile DfA. Identificaţi
acea variantă şi enunţaţi care dintre principiile DfA este vizat.
30. Precizaţi principiile siguranţei directe (pentru preîntâmpinarea totală a
pericolului).

31. Imaginile de mai jos prezintă două variante de proiectare ale unui ansamblu. Una
din variante a urmărit să aplice cel puţin unul dintre principiile DfA. Identificaţi
acea variantă şi enunţaţi care dintre principiile DfA este vizat.

32. Realizaţi structura funcţională pentru următorul produs (se va analiza doar un
produs):
• Ciocan automat;
• Cric.

33. Întocmiţi schema funcţională pentru procesul de grupare de cuzineţi de bielă ai

capului mic (cu toate subfuncţiile).

34. Precizaţi mărimile globale care intervin în matricea completă de evaluare a

soluţiilor de concept (denumire, expresie de calcul) şi cum se face aprecierea pe
baza acestor mărimi.

35. Dându-se următoarele sub-funcţii ale unei maşini de preparat pâine, realizaţi
structura funcţională a produsului:
1 – alimentare; 2 – preparare; 3 – distribuire;
4 – formare; 5 – separare; 6 – evacuare; 7 – retur.
 36. Completaţi structura funcţională pentru maşina de fasonat şi împachetat mocheta

Decupare
pe lungime

Material

Expediere

37. În cazul în care se realizează mai multe variante de ansamblu preliminar

(anteproiect), precizaţi criteriile care se utilizează pentru reducerea numărului de
variante analizate.

38. Cum se realizează claritatea principiului de lucru în cazul unui lagăr cu

rostogolire?

39. Exemplificaţi 3 principii de lucru diferite pentru realizarea funcţiei de modificare

(variaţie) a energiei componentelor.

40. Cum este structurat un sistem de obiective de apreciere utilizat în metoda analizei
valorii de întrebuinţare? Exemplificaţi structurarea pentru obiectivul
“economicitatea motorului”.