Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
ScienceDirect
Disponibil online la www.sciencedirect.com
Disponibil online la www.sciencedirect.com
ScienceDirect
Procedia CIRP 00 (2018) 000–000
ScienceDirect www.elsevier.com/locate/procedia
Ambalare inteligentă:
28a Conferin•ă de proiectareoportunită•i •i provocări
CIRP, mai 2018, Nantes, Fran•a
Dirk Schaefer
O nouă metodologie pentru a analiza A* •i Wai
arhitectura M. Cheung b•i fizică a produselor existente pentru
func•ională
Divizia de proiectare industrială, Universitatea din Liverpool, Brownlow Hill, Liverpool, L69 3GH, Regatul Unit
identificarea unei familii de produse orientate către asamblare
A
b Departamentul de Inginerie Mecanică •i Construc•ii, Universitatea din Northumbria, Newcastle Upon Tyne, NE1 8ST, Marea Britanie
Se preconizează că pia•a globală a ambalajelor inteligente va atinge 26,7 miliarde de dolari până în 2024. Ambalarea inteligentă se referă la sistemele de ambalare
Abstract
cu tehnologia senzorului încorporat folosită cu alimente, produse farmaceutice •i multe alte tipuri de produse. Este utilizat pentru a prelungi durata de valabilitate,
pentru a monitoriza prospe•imea, pentru a afi•a informa•ii despre calitate •i pentru a îmbunătă•i siguran•a produselor •i a clien•ilor. În plus, ambalajele inteligente
În mediul de afaceri de astăzi, tendin•a către mai multe varietă•i de produse •i personalizare este neîntreruptă. Datorită acestei dezvoltări, a apărut nevoia unor sisteme de produc•ie agile •i
oferă noi oportunită•i de afaceri bazate pe digitalizare •i astfel se încadrează în domeniul mai larg al Industriei 4.0. În această lucrare, autorii oferă o imagine de
reconfigurabile pentru a face fa•ă diverselor produse •i familii de produse. Pentru a proiecta •i optimiza sistemele de produc•ie, precum •i pentru a alege cele mai potrivite produse, sunt
ansamblu introductivă a ambalajelor inteligente •i discută despre tehnologiile sale de bază. Aceasta este urmată de o prezentare a beneficiilor poten•iale •i a
necesare metode de analiză a produsului. Într-adevăr, majoritatea metodelor cunoscute urmăresc analizarea unui produs sau a unei familii de produse la nivel fizic. Cu toate acestea, diferite
oportunită•ilor emergente în sectorul ambalajelor, contrastată de o serie de provocări care trebuie depă•ite mai întâi pentru ca ambalajele inteligente să-•i atingă
familii de produse pot diferi în mare măsură în ceea ce prive•te numărul •i natura componentelor. Acest fapt împiedică o compara•ie eficientă •i alegerea combina•iilor adecvate de familii de
poten•ialul maxim. In cele din urma,
produse pentru sistemul de produc•ie. O nouă metodologie este propusă pentru a analiza produsele existente, având în vedere arhitectura lor func•ională •i fizică. Scopul este să grupeze
aceste produse în noi familii de produse orientate spre asamblare pentru optimizarea liniilor de asamblare existente •i crearea de sisteme de asamblare reconfigurabile viitoare. Pe baza
lan•ului de flux de date, se analizează structura fizică a produselor. Sunt identificate subansambluri func•ionale •i se realizează o analiză func•ională. Mai mult, un grafic hibrid de arhitectură
© 2018 Autorii. Publicat de Elsevier BV
func•ională •i fizică (HyFPAG) este rezultatul care prezintă similitudinea între familiile de produse, oferind suport de proiectare atât pentru planificatorii de sisteme de produc•ie, cât •i pentru
Revizuirea de la egalitate sub responsabilitatea comitetului •tiin•ific al celei de-a 51-a Conferin•e CIRP privind sistemele de produc•ie.
designerii de produse. Pentru a explica metodologia propusă, se folose•te un exemplu ilustrativ de un dispozitiv de tuns. Apoi, a fost realizat un studiu industrial de caz pe două familii de
produse din coloanele de direc•ie ale thyssenkrupp Presta France pentru a da o primă evaluare industrială a abordării propuse. © 2017 Autorii. Publicat de Elsevier BV
Cuvinte cheie: Ambalaje inteligente; Ambalare activă; IIoT; Sisteme cyber-fizice; Industria 4.0.
1. Introducere manipulare.
Revizuirea de la egalitate sub responsabilitatea comitetului •tiin•ific al celei de-a 28-a Conferin•e de proiectare CIRP 2018.
Cu toate acestea, ambalarea tradi•ională nu mai este suficientă datorită cre•terii
Scopul principal al ambalajului este de a proteja un produs împotriva efectelor continue a•teptărilor privind experien•a clien•ilor, cre•terea complexită•ii produselor •i,
Cuvinte cheie: Asamblare; Metoda de proiectare; Identificarea familiei
deterioratoare cauzate de expunerea •i utilizarea în mediul extern. În plus, cel mai recent, ini•iativelor na•ionale •i interna•ionale de promovare a unei economii
ambalajul produselor serve•te ca un mijloc eficient de marketing pentru a circulare •i minimizarea amprentei de carbon a produselor fabricate [3]. Ambalajele
comunica cu consumatorul. Acesta are diferite forme •i dimensiuni •i, ca inovatoare cu func•ionalitate îmbunătă•ită sunt, de asemenea, necesare pentru a
1.interfa•ă de utilizator, oferă consumatorilor atât u•urin•a de utilizare, cât •i
Introducere satisface
din gama deo varietate
produsede nevoi suplimentare
•i caracteristicile ale consumatorilor.
fabricate Exemplele
•i / sau asamblate în acestinclud
sistem.
comoditatea. Principalele func•ii ale ambalajului produsului au fost clasificate În acest context, principala provocare în modelare •i analiză este acumse
oferirea de alimente procesate cu mai pu•ini conservan•i, produse care nuîntâlnesc
numai de
după cum urmează
Datorită [1]: protec•ie,
dezvoltării rapide comunicare, comoditate •i reten•ie.
în domeniul din De a face fa•ă produselor unice, unei game limitate de produse sau a familiilor de
exemplu, ambalajele
comunicare utilizate
•i o tendin•ă în produsele
continuă alimentare
de digitalizare servesc de
•i digitalizare, obicei în
întreprinderile reglementare crescută
produse existente, ci •i de a putea analiza •i compara produsele pentru a defini noi
următoarele scopuri [2]: cerin•e •i ambalaje care permit urmărirea leagănului până la mormânt •i, astfel,
producătoare se confruntă cu provocări importante în mediile actuale ale familii de produse. Se poate observa că familiile clasice de produse existente sunt
poate servi drept protec•ie împotriva proceselor. În plus, ambalajele inteligente
pie•ei: o tendin•ă continuă spre reducerea timpilor de dezvoltare a produselor regrupate în func•ie de clien•i sau func•ii. Cu toate acestea, familiile de produse
• Pentru a preveni scurgerea sau ruperea produsului •i proteja acesta servesc ca mijloc de extindere a pie•elor în contextul globalizării, ajută la adaptarea
•i scurtarea ciclurilor de via•ă ale produselor. În plus, există o cerere din ce în orientate la asamblare sunt greu de găsit.
împotriva posibilelor contaminări. unor reglementări na•ionale •i interna•ionale mai stricte privind siguran•a alimentelor
ce mai mare de personalizare, fiind în acela•i timp într-o competi•ie globală cu
• La comunica informa•ii importante despre produsul alimentar •i chiar serve•te ca protec•ie împotriva poten•ialelor amenin•ări ale bioterorismului
concuren•i din întreaga lume. Această tendin•ă, care determină dezvoltarea La nivelul familiei de produse, produsele diferă în principal în două
con•inut •i con•inutul său nutritiv •i pentru a oferi instruc•iuni de gătit. alimentar [4].
de la macro la micro pie•e, duce la diminuarea dimensiunilor lotului datorită caracteristici principale: (i) numărul de componente •i (ii) tipul de componente (de
cre•terii soiurilor de produse (produc•ie de volum mare la volum redus) [1]. exemplu mecanice, electrice, electronice).
• A furniza comoditate cum ar fi permite consumatorilor să reîncălzească alimentele În ultimele două decenii, termeni precum ambalaj activ, ambalaj inteligent •i
Pentru a face fa•ă acestei varietă•i sporite, precum •i pentru a putea identifica Metodologiile
ambalaj inteligentclasice, luând
au apărut în considerare
în literatură •i suntîn principal
adesea produse
folosi•i unice sau
în mod
con•inute într-un cuptor cu microunde.
poten•ialele poten•iale de optimizare în sistemul de produc•ie existent, este familii de produse
interschimbabil [4].solitare,
To•i sedeja existente, analizează structura produsului la
referă
• A furniza izolare pentru usurinta transportului si
important să avem cuno•tin•e precise nivel fizic (nivel de componente) ceea ce provoacă dificultă•i în ceea ce prive•te
definirea eficientă •i compararea diferitelor familii de produse. Abordând acest
2212-8271 © 2018 Autorii. Publicat de Elsevier BV lucru
Revizuirea de la egalitate sub responsabilitatea comitetului •tiin•ific al celei de-a 51-a Conferin•e CIRP privind sistemele de produc•ie.
2212-8271©©2017
2212-8271 2018Autorii.
Autorii.Publicat
PublicatdedeElsevier
ElsevierBV
BV
Revizuirea de la egalitate sub responsabilitatea comitetului •tiin•ific al celei de-a 51-a Conferin•e CIRP privind sistemele de produc•ie.
Revizuirea de la egalitate sub responsabilitatea comitetului •tiin•ific al celei de-a 28-a Conferin•e de proiectare CIRP 2018.
10.1016 / j.procir.2018.03.240
Dirk Schaefer •i colab. / Procedia CIRP 72 (2018) 1022–1027 1023
2 D. Schaefer •i WM Cheung / Procedia CIRP 00 (2018) 000–000
la sistemele de ambalare utilizate pentru alimente, băuturi, produse farmaceutice, Un sistem inteligent de ambalare utilizează func•ii de comunicare pentru a facilita
produse cosmetice •i multe alte produse perisabile. Strict vorbind, ar trebui să luarea deciziilor menite să păstreze calitatea produselor alimentare, să prelungească
distingem de fapt între ambalajele inteligente, inteligente •i active. durata de valabilitate •i să îmbunătă•ească siguran•a generală a alimentelor [11]. Este
capabil să îndeplinească func•ii inteligente, precum detectarea, detectarea •i urmărirea,
• Kerry •i colab. [5] ambalaj activ definit ca fiind înregistrarea •i comunicarea anumitor tipuri de informa•ii [12]. În consecin•ă, sistemele de
„Încorporarea anumitor aditivi în sistemele de ambalare cu scopul ambalare inteligente constau în componente hardware, cum ar fi indicatorii de
men•inerii sau extinderii calită•ii produselor •i a duratei de valabilitate”
temperatură în timp, detectoare de gaz, indicatori de prospe•ime •i / sau de maturare [10]
•i sisteme de identificare a frecven•ei radio (RFID) [5].
• Otles •i Yalcin [6] au definit ambalajele inteligente „ca un sistem de ambalare
care este capabil să îndeplinească func•ii inteligente (precum detectarea,
detectarea, urmărirea, înregistrarea •i comunicarea) pentru a facilita luarea
Func•iile necesare pot fi implementate •i realizate prin intermediul indicatorilor •i
deciziilor pentru a prelungi via•a de valabilitate, a îmbunătă•i calitatea, a spori
dispozitivelor senzorilor pentru a comunica informa•iile pertinente. Indicatorii
siguran•a , furniza•i informa•ii •i avertiza•i cu privire la problemele poten•iale ”.
informează despre o schimbare detectată a unui produs sau a mediului său, de
exemplu o schimbare a temperaturii sau a nivelului de pH [4]. În ambalajele
alimentare, această tehnologie este adesea completată cu biosenzorii pentru a
• Câ•iva al•i autori, inclusiv Otles •i Yalcin [6] •i Vanderroost •i colab. [2],
detecta, înregistra •i transmite informa•ii legate de procesele •i reac•iile biologice
a definit ambalajul inteligent drept „unul care posedă capacită•ile
poten•iale care apar în interiorul ambalajului, de exemplu schimbarea nivelului de
ambalajelor inteligente •i active. Ambalarea inteligentă oferă o solu•ie de
oxigen •i prospe•ime [4, 11].
ambalare totală, care pe de o parte monitorizează modificările produsului
sau ale mediului (inteligent), iar pe de altă parte ac•ionează asupra acestor
modificări (active) ”. În această lucrare, autorii discută despre fondul
2.3. Ambalare inteligentă
tehnologiei de ambalare inteligentă / activă •i oferă o scurtă privire de
ansamblu asupra principalelor sale domenii de aplicare •i oportunită•i
Conform Vanderroost et al. [2], „ambalarea inteligentă oferă o solu•ie de ambalare
pentru adăugarea de valoare pe pia•a globală. De asemenea, discută
totală care, pe de o parte, monitorizează schimbările produsului sau a mediului său
despre provocările conexe •i conturează pa•ii către cercetările viitoare pe
(inteligent), iar pe de altă parte ac•ionează asupra acestor modificări (active)”.
acest subiect. Ambalarea inteligentă utilizează senzori chimici sau biosenzori pentru a monitoriza
calitatea •i siguran•a alimentelor până la producători până la consumatori [13]. Ca •i în
cazul tehnologiei discutate anterior, ambalajul inteligent utilizează o varietate de
senzori pentru monitorizarea calită•ii •i siguran•ei alimentelor, de exemplu prin
2. Tehnologii de bază ale sistemelor de ambalare detectarea •i analizarea prospe•imii, agen•ilor patogeni, scurgerilor, dioxidului de
carbon, oxigenului, nivelului pH-ului, timpului sau temperaturii.
Tehnologiile de bază de ambalare variază nu numai din punct de vedere al
hardware-ului, dar •i din cantitatea •i tipul de date pe care le pot genera, capta,
prelucra •i distribui [7].
Func•ionalită•ile exacte ale solu•iilor specifice de ambalare inteligentă
variază •i depind de produsul real ambalat, de exemplu, alimente, băuturi,
2.1. Ambalaje active
produse farmaceutice sau diverse tipuri de produse de sănătate •i de uz casnic
[13]. În mod similar, starea exactă care trebuie monitorizată, transportată sau
Ambalarea activă este o primă alternativă la metodele tradi•ionale de ambalare.
ajustată variază în consecin•ă.
Se referă la un concept inovator de ambalare alimentară introdus ca răspuns la
schimbările continue ale cererilor consumatorilor •i a tendin•elor pie•ei.
Ambalarea inteligentă permite să urmărească •i să urmărească un produs pe
Tehnologia de ambalare activă încorporează componente în ambalaje care sunt
parcursul ciclului său de via•ă •i să analizeze •i să controleze mediul din interiorul sau
capabile să elibereze sau să absoarbă substan•e din sau în alimentele
în afara pachetului, pentru a informa producătorul, retailerul sau consumatorul cu
conservate sau mediul înconjurător pentru a men•ine calitatea •i a prelungi
privire la starea produsului în orice moment.
durata de valabilitate [8]. Avantajele utilizării ambalajelor active pentru produsele
perisabile includ reducerea cantită•ilor de substan•e active, reducerea activită•ii
de localizare •i migrarea particulelor din film către alimente •i eliminarea
proceselor industriale inutile care ar putea introduce bacteriile în produs [9]. 3. Zonele de aplicare și oportunitățile de piață
Pe baza descoperirilor lui Pereira et al. [14], peste 6 milioane de cazuri de boli
transmise prin alimente apar în fiecare an în Statele Unite, ceea ce poate duce
la peste 9.000 de decese. Este
2.2. Ambalaje inteligente a estimat că în Spania, există 60 de cazuri de boală transmisă de alimente la 100.000
de locuitori în fiecare an. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că una dintre domeniile
Potrivit lui Kerry •i colab. [5], ambalajele inteligente sunt utilizate în principal „pentru cheie de aplicare a tehnologiei de ambalare inteligentă este dezvoltarea biosenzorilor
a monitoriza starea alimentelor ambalate, cum ar fi carnea pentru a capta •i furniza pentru detectarea agen•ilor patogeni din alimente. Alte domenii de aplicare includ
informa•ii despre calitatea bunului ambalat în timpul transportului •i depozitării”. amortizoare de umiditate, solu•ii de ambalare antimicrobiene, dioxid de carbon
1024 Dirk Schaefer •i colab. / Procedia CIRP 72 (2018) 1022–1027
D. Schaefer •i WM Cheung / Procedia CIRP 00 (2018) 000–000 3
emi•ătoare, epurare de oxigen •i antioxidan•i înglobate în ambalaj. •i depozitarea mărfurilor [19]. Această risipă masivă de alimente constituie o povară
financiară semnificativă pentru industria alimentară de a face fa•ă, prin urmare,
În general, tehnologia de ambalare inteligentă are o mare varietate de domenii poten•iale proiectarea ambalajelor adecvate pentru mărfuri perisabile este de maximă importan•ă
de aplicare, de la monitorizarea siguran•ei alimentelor •i a consumului de droguri, până la în ceea ce prive•te transportul •i perioadele de depozitare mai îndelungate •i, prin
urmărirea livrării po•tale prin etichete de securitate încorporate [8]. urmare, prelungirea duratei de valabilitate [5]. Cu toate acestea, proiectarea •i
Din perspectiva clientului, astfel fabricarea unei tehnologii de ambalare inteligentă adecvate este destul de dificilă din
oportunită•ile sunt percepute ca beneficii cu valoare adăugată. În această zi •i vârstă a punct de vedere industrial, din mai multe motive (a se vedea Fig. 2), iar zona gri
persoanelor conectate permanent la Internet, noile modalită•i de urmărire •i monitorizare reprezintă oportunită•i.
a mărfurilor achizi•ionate cu aplica•ii asociate s-au transformat într-o oportunitate
importantă de afaceri pentru companii pentru a cre•te satisfac•ia •i loialitatea clien•ilor.
Pacquit •i colab. [15] a identificat că ambalarea inteligentă poate fi utilizată •i pentru
identificarea ineficien•elor lan•ului de aprovizionare, reducerea costurilor •i erorilor,
Amb
alaje
îmbunătă•irea performan•ei produselor •i, în final, cre•terea marjelor de profit. ine ss
anti
bus mic
New robie
el
mod ne
ity
Ma
ac
ur
te
tiv
ec
ria
e
rs
le
be
Cy
3.2. Oportunitate de pia•ă globală
timp real
Electronica cu
industriale
Capacități în
Provocări și oportunități de cercetare
or
Pia•a globală a sistemelor avansate de ambalare a fost de 31,4 miliarde USD în Internet turil
film subțire
lucrurilor
r
cos inteligente
ilo
ale persoanelor
ur
a
șe
2011, respectiv 33,3 miliarde USD în 2012. Se prevede că va cre•te până la 44,3 ambalaje
de
miliarde USD în 2017/18 [12]. Cererea globală de ambalaje inteligente electronice
este de a•teptat să crească la peste 1,45 miliarde de dolari în următorul deceniu
a
Na
re
Te
ce
no
hn
du
[16]. Conform descoperirilor Fuertas et al. [17], în SUA, se preconizează că acest
ol
Re
o gi
a
tip de ambalaj continuă să se dezvolte cu o rată de cre•tere anuală de 7,4%, info iența
rm ație Efic
ajungând la 3.600 milioane USD în următorul deceniu (a se vedea Fig. 1). Cea de-a
doua pia•ă cea mai mare este Japonia care a ajuns la echivalentul a 2.360 milioane
USD, urmată de Australia cu echivalentul a 1.690 milioane USD; Marea Britanie, la
echivalentul a 1.270 milioane USD; •i în sfâr•it Germania, la un nivel echivalent cu
1.400 milioane USD.
Fig. 2. Provocări •i oportunită•i ale ambalajelor inteligente
4.1 Provocări
Fig 1. Rata estimată de cre•tere a pie•ei globale materialelor de ambalare biodegradabile ca polimeri purtători”.
Potrivit Organiza•iei Na•iunilor Unite [18], aproximativ o treime (peste 1,3 miliarde de tehnologiile de ambalare este o zonă dificilă. Vanderroost •i colab. [2]
tone) din produsele comestibile destinate consumului uman sunt pierdute sau pierdute subliniază că integrarea electronicelor cu filme sub•iri în sistemele de
anual. Acest lucru se datorează practicilor •i condi•iilor precare în ceea ce prive•te senzori imprimate •i flexibile poate fi utilizată pentru monitorizarea
bunuri perisabile. Cu toate acestea, performan•a este încă o problemă de 4.2 Oportunită•i
rezolvat.
• Este bine •tiut că asta deşeuri generat de ambalajele inteligente este în • Nanotehnologie este probabil să joace un rol important în viitorul
mare parte nesustenabil pentru reciclare •i, prin urmare, reprezintă o apropiat, •inând cont de preocupările de siguran•ă asociate
provocare majoră pentru industrie [22]. De•i politicile guvernamentale ambalajelor. Potrivit lui Majid •i colab. [26], o oportunitate esen•ială
pentru reciclarea •i tratarea de•eurilor de ambalaje au fost aplicate de este necesitatea •i dezvoltarea de materiale de ambalare avansate
ceva timp [23], experien•a practică arată că reciclarea unor tipuri de adecvate •i sigure. Aceste materiale vor fi folosite pentru a controla
dovezi de de•euri de ambalaje este dificilă [24]. Prin urmare, una dintre eliberarea agen•ilor activi împreună cu senzorii încorpora•i în sistemul
principalele provocări în proiectarea •i fabricarea ambalajelor inteligente de ambalare.
este avansarea cercetărilor privind tratarea •i reciclarea de•eurilor de
ambalaje sau, de exemplu, găsirea unor materiale mai potrivite care să • Internetul industrial al lucrurilor (IIoT) este un concept care vizează
permită furnizarea unei infrastructuri de re•ea interconectate la nivel global
pentru conectarea obiectelor la lumea cibernetică. Permite urmărirea •i
implementarea a senzor •i controlul dispozitivelor echipate cu senzori •i actuatoare. De exemplu,
func•ionalită•i de comunicare bio-degradabile. obiectele de ambalare echipate cu etichete RFID [27] pot fi urmărite cu
• Mancare irosita poate apărea în diferite puncte ale lan•ului de aprovizionare cu alimente u•urin•ă de-a lungul călătoriei lor de la producător la client. Pentru
[25]. A•a cum am men•ionat anterior, de îndată ce alimentele intră în lan•ul de serviciile de livrare a comer•ului electronic UPS a estimat că 1% din
aprovizionare, ambalajele sale încep să joace un rol important în păstrarea în siguran•ă, în transporturile lor sunt pierdute sau deteriorate [28]. UPS livrează
stare proaspătă •i la cea mai înaltă calitate. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări aproximativ 4,6 miliarde de pachete anual •i acest lucru este echivalent
suplimentare pentru îmbunătă•irea ambalajului de-a lungul întregului ciclu de via•ă: cu 4,6 milioane de pachete fie pierdute, fie deteriorate în fiecare an. Prin
urmare, prin integrarea ambalajelor inteligente, aceasta ar putea reduce
o O slăbiciune comună în ambalare se referă la semnificativ pierderea coletelor UPS. De
sigilare nesigură a unui produs, care, de exemplu, poate provoca
probleme precum deversarea de cereale din sacii, ceea ce duce
la atragerea rozătoarelor care, la rândul lor, poate duce la infestări 2025, nu numai telefoanele mobile, tabletele, laptopurile •i
mai mari. calculatoarele personale vor face parte din Internet of Things, alte
o Reguli privind vânzarea •i distribu•ia ulterioară aparate precum pachete alimentare, mobilier, ma•ini, bărci •i chiar
de mărfuri perisabile deteriorate în timpul transportului. ma•ini de fabrica•ie •i fabrici întregi vor deveni parte a Internetului
o Mâncarea care urmează să-și atingă punctul de sfârșit de viață
industrial al Lucruri (IIoT) [29].
poate fi necesar să fie procesat diferit, de exemplu, pentru a evita
alimentarea acestuia înapoi la animale, ceea ce ar putea duce la izbucnirea
• Capacități în timp real și CPS. Unul dintre principalele domenii pentru
unor epidemii majore care cauzează daune financiare uria•e.
avansarea •i îmbunătă•irea tehnologiilor de ambalare este
monitorizarea, gestionarea •i controlul condi•iilor mărfurilor în timp real.
• Kuswandi •i colab. [13] propune necesitatea crescândă de
Această capacitate va afecta semnificativ
informație a fi încorporat în ambalaje este o provocare deosebită pentru
siguran•a alimentară,
companiile producătoare de produse alimentare. ei
sănătatea consumatorilor •i reducerea de•eurilor. Un precursor în acest
concluzionăm că cercetările ulterioare în acest sens vor determina nevoia de
sens este existen•a unei infrastructuri IIoT fiabile •i a tehnologiilor
ambalare mai inteligentă:
informa•ionale •i de comunicare asociate încorporate atât în ambalaj,
o Tot mai mul•i consumatori se a•teaptă să poată ob•ine
cât •i în întregul lan• de furnizare al unui produs în cauză. Tehnic
acces facil la informa•ii variind de la ingredientele unui produs,
vorbind, aceasta este denumită crearea de re•ele de producere •i
originea lor •i condi•iile la care produsul a fost expus în timp ce
furnizare a ciberneticului atât la nivel vertical (în cadrul unei companii)
este transportat la magazinul alimentar sau acasă.
cât •i la nivel orizontal (la mai multe companii). Pentru a beneficia în
continuare de o astfel de digitalizare a ciclului de via•ă •i a lan•ului de
o Este de a•teptat să fie etichete inteligente •i autocolante
aprovizionare, se poate a•tepta ca inteligen•a artificială să joace în
capabil să comunice direct cu clientul prin dispozitive cu film
curând un rol mai semnificativ în îmbunătă•irea sistemelor de învă•are
sub•ire care oferă informa•ii vizuale privind siguran•a
a ma•inilor, extragerea datelor •i suportul decizional, capabile să
alimentelor.
ajusteze procesele reale. timp •i pe baza datelor mari [2].
o Siguran•a vizuală •i eliminarea instruc•iuni privind
produsele farmaceutice •i de sănătate ar trebui să fie furnizate pentru
a informa consumatorii despre cum pot consuma în siguran•ă produsul
•i despre cum se aruncă după expirare.
• Securitate cibernetică. În ciuda numeroaselor posibilită•i •i a tehnologiilor
emergente, o preocupare majoră este cea a securită•ii cibernetice [30].
o Sisteme de livrare a drogurilor bazate pe ambalaje inteligente
Tehnologiile existente pe internet sunt afectate de problemele de securitate
tehnologia este de a•teptat să sporească în continuare serviciile de
cibernetică •i de confiden•ialitate a datelor care pot prezenta provocări majore.
sănătate •i siguran•a pacien•ilor prin transmiterea informa•iilor pertinente
Dacă aceste provocări nu sunt abordate în mod adecvat, poten•ialul complet
către medici •i furnizorii de servicii medicale. În aceea•i linie, acestea pot
al ambalajelor inteligente ca unul dintre cele mai interesante domenii de
ajuta la prevenirea abuzului •i a fraudei.
aplica•ii în contextul Industriei 4.0 nu poate fi atins niciodată. Peisajul modern
de securitate pe Internet este
1026 Dirk Schaefer •i colab. / Procedia CIRP 72 (2018) 1022–1027
D. Schaefer •i WM Cheung / Procedia CIRP 00 (2018) 000–000 5
toate sistemele cyber-fizice în general, nu doar pentru ambalajele materiale conven•ionale, adăugând valoare •i beneficii pe întregul lan• de aprovizionare
aplica•ii. •tiin•a cărnii., 132, 163-178. [20] Siripatrawan, U., Noipha, S.,
[1] Robertson GL. (1993). Ambalarea alimentelor: principii •i practică. (2012). Film activ din chitosan
Marcel Dekker, New York. Pagini 686. [2] Vanderroost, M., Ragaert, P., încorporând extract de ceai verde pentru prelungirea termenului de valabilitate a cârna•ilor de
Devlieghere, F., De Meulenaer, B., porc. Hidrocolloide alimentare, 27 (1): 102-108. [21] Suppakul, P., Miltz, J., Sonneveld, K., Bigger,
(2014). Ambalare inteligentă pentru alimente: următoarea genera•ie. Tendin•e în •tiin•a •i SW (2013) Active
tehnologia alimentelor, 39 (1): 47-62. [3] Cheung, WM, Leong, JT, Vichare, P (2017), tehnologii de ambalare cu accent pe ambalajele antimicrobiene •i aplica•iile
Incorporated lean sale. Jurnal de •tiin•e alimentare. 68 (2): 408-
gândire •i evaluarea ciclului de via•ă pentru a reduce impactul asupra mediului al 20.
produselor turnate prin injec•ie din plastic, Journal of Cleaner Production, 167: 759-775. [22] Cruz, NF, Ferreira, M. Cabral, P. Simoes, RC Marques., (2014),
[4] Yam, KL, Takhistov, PT, Miltz, J., (2005). Ambalare inteligentă: Reciclarea de•eurilor de ambalaje în Europa: plăte•te industria? Managementul
de•eurilor., 34: 298-308. [23] Hage, O., Söderholm, P., (2008), O analiză
concepte •i aplica•ii. Journal of food science, 70 (1). [5] Kerry, JP, O'grady, econometrică a
MN •i Hogan, SA, (2006). Trecut, actual diferen•e regionale în colectarea de•eurilor menajere: cazul de•eurilor de ambalaje din
•i utilizarea poten•ială a sistemelor de ambalare active •i inteligente pentru carne •i plastic în Suedia, Managementul de•eurilor, 28 (10): 1720-1731. [24] Cruz, NF, Simões, P.,
produse pe bază de mu•chi: O revizuire. •tiin•a cărnii, 74 (1): 113-130. [6] Otles, S., Yalcin, Arques R. (2012). Recuperarea costurilor economice
4, 4, 3. 8-18. [25] Parfitt J., Barthel M., Macnaughton S. (2010). De•euri alimentare din interior
[7] Heising, JK, Dekker, M., Bartels, PV, Van Boekel, MAJS,
(2014). Monitorizarea calită•ii alimentelor perisabile: oportunită•i de ambalare lan•uri de aprovizionare cu alimente: cuantificare •i poten•ial pentru schimbare până în
inteligentă. Recenzii critice în •tiin•a alimenta•iei •i nutri•ie, 54 (5): 645-654. [8] Arvanitoyannis,2050. Tranzac•ii filosofice ale Royal Society B, 365: 3065–81. [26] Majid, I., Nayik, GA, Dar,
IS, Stratakos, AC, (2012). Aplicarea SM, Nanda, V., (2016). Mâncare inedită
revizuire. Journal of Environmental Science, Toxicology and Food Technology, 8 (2017). Cybersecurity pentru industrie
(5): 1-7. [11] Ghaani, M., Cozzolino, CA, Castelli, G., & Farris, S. (2016). Un 4.0 - Analiză pentru proiectare •i fabrica•ie. Springer, Londra, Marea Britanie, ISBN
978-3319506593, 280 p. [31] Schaefer, D., Walker, J., Flynn, J. (2017). O afacere bazată
Tendin•e în •tiin•a •i tehnologia alimentelor, 51, 1-11. [12] Realini, CE, Marcos, B., (2014). Cadru model pentru captarea valorii în industrie 4.0. În: Progresele tehnologiei de
Ambalaje active •i inteligente fabrica•ie XXXI, Gao, J. •i colab. (Eds.), IOS Press
sisteme pentru o societate modernă. •tiin•a cărnii, 98 (3): 404-419. [13] Kuswandi, - A 15-a conferin•ă interna•ională privind cercetarea în domeniul produc•iei (ICMR) 2017,
B., Wicaksono, Y., Abdullah, A., Heng, LY •i Greenwich, Marea Britanie, 5-7 septembrie 2017), 245-250. [32] Mourtzis, D., Vlachou, E., &
Ahmad, M., (2011). Ambalare inteligentă: senzori pentru monitorizarea calită•ii •i Milas, N. (2016). Date mari industriale
siguran•ei alimentelor. Detectare •i instrumentare pentru calitatea •i siguran•a alimentelor, ca urmare a adoptării IoT în fabrica•ie. Procedia CIRP, 55, 290-295. [33] Kahn, A.,
5 (3-4): 137-146. [14] Pereira de Abreu, DA, Cruz, JM, Paseiro Losada, P., (2012). Turowski, K. (2016). O anchetă a provocărilor curente din 2007
Ambalaje active •i inteligente pentru industria alimentară. Food Review Industria de fabrica•ie •i pregătirea pentru industrie 4.0. IITI'16 Proceedings,
International, 28 (2): 146-187. [15] Pacquit, A., Frisby, J., Diamond, D., Lau, KT, Springer, 15-26. [34] Schaefer, D. (Ed.) (2014). Proiectare •i fabrica•ie bazată pe
Farrell, A., Quilty, cloud
B., Diamant, D., (2007). Dezvoltarea unui ambalaj inteligent pentru monitorizarea (CBDM): o paradigmă de dezvoltare a produselor orientată către servicii pentru secolul XXI.
stricării de pe•te. Chimie alimentară, 102 (2): 466-470. [16] Das, R., Chansin, G., (2013). Springer, Londra, Marea Britanie, ISBN 978-3-319-07397-
Îmbunătă•irea mărcii cu electronică 2014–2024, IDTechEx, 2013. [17] Fuertes, G., [35] Schaefer, D. (2017). Industria 4.0 - O perspectivă holistică. Viitor
Soto, I., Carrasco, R., Vargas, M., Sabattin, J., Lagos, Forumul O•el 2017, Var•ovia, Polonia, 14-15 iunie 2017.
calitatea •i siguran•a alimentelor. Journal of Sensors, 2016. [18] ONU (2017). Organiza•ia
Esenţial Medicamente.
http://www.who.int/medicines/publications/essentialmedicines/en/ index.html.
(accesat: 20 septembrie 2017) [19] Morris, MA, Padmanabhan, SC, Cruz-Romero,
MC, Cummins,
E., Kerry, JP, (2017). Dezvoltarea de nanoparticule active,