UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

FACULTATE DE INGINERIE HUNEDOARA

ANALIZA ȘI INGINERIA VALORII UNUI PRODUS

Studiu de caz:
Analiza unui Hoverboard

Coordonator: Masterand:

ŞEF LUCRĂRI DR. ING. EC. ALEXA VASILE Szabo Ildiko

Raluca Reidel
Vesa Didina

HUNEDOARA 2017
 CUPRINS

INTRODUCERE
OBIECTIVUL LUCRĂRII
NOȚIUNILE DE BAZĂ CU CARE OPEREAZĂ INGINERIA VALORII
CLASIFICAREA FUNCȚIILOR UNUI PRODUS
STABILIREA FUNCȚIILOR UNUI HOVERBOARD
DIMENSIONAREA TEHNICĂ A PRODUSULUI
DIMENSIONAREA ECONOMICĂ A FUNCȚIILOR
ANALIZA SISTEMATICĂ A PRODUSULUI
CONCEPEREA SAU RECONCEPEREA PRODUSULUI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Aplicarea AIV este, în fapt, o lucrare laborioasă, atât prin fazele parcurse, cât și prin
diversitatea informațiilor de natura tehnică, tehnologică și a celor ce descriu piața și nevoile
clienților. Ea reclamă în cel mai înalt grad împletirea competențelor inginerului, care
cunoaște tehnica, cu cele ale omului de marketing, care cunoaște piața și nevoile
consumatorului.
Informațiile generale se iau din mediul social și se referă la:
- definirea produsului și destinația lui;
- determinarea volumului și structurii necesităților sociale (categorii de utilizatori) pe
care trebuie să le satisfacă produsul studiat;
- piața produsului și prognoza cererii;
- ciclul de viață al produsului;
- gradul de competitivitate pe piața internă și externă;
- modul cum produsul răspunde normelor europene și interne
Informarea în plan tehnic înseamnă cunoașterea acelor date care pot defini din punct
de vedere tehnic produsul care se cercetează.
Aici trebuie precizați:
- parametrii tehnici;
- caracteristicile de calitate și performanțele produsului;
- date referitoare la procedeele de fabricare a acestuia (trebuind avute în vedere soluții
constructive și tehnologice noi, eventuale invenții și realizări tehnice de excepție la produse
similare).
Pentru un produs existent, datele privind aspectele critice ale produsului sunt de o
mare importanță.
Informarea în plan economic de producție cuprinde activitatea de culegere a tuturor
elementelor necesare pentru a putea determina cheltuielile de fabricație ale produsului,
adică structura de cost a produsului.
Aici trebuie făcute informări cu privire la consumurile specifice și costul materialelor
utilizate, la costurile de manoperă, costurile de regie etc., adică stabilirea dimensiunii
economice a costurilor de producție.
Vehiculul electric este propulsat de un motor electric, fără emisii, cu alimentare de la
super-condensator sau de la o baterie de vehicul electrică. Acesta funcţionează în
exclusivitate cu ajutorul curentului electric furnizat de acumulatori. Vehiculul electric
reprezintă un mijloc de distracţie şi de relaxare, dar şi de deplasare într-un mod fantastic,
ce te face să te simţi cool.

Aceste vehicule Hoverboard au fost desenate şi proiectate de o companie Olandeză,

ce a respectat toate standardele de calitate şi siguranţă impuse de Uniunea Europeană.
Practic, acestea sunt nişte platforme pe două roţi, contruite din materiale puternice, alese
cu mare atenţie pentru a le da o calitate deosebită şi pentru siguranţa ta sau a juniorului tău.

Designul este unul inovator, simplu, in diverse culori atrăgătoare, din materiale destul
de robuste. Materialul este colorat în profunzime pentru a da senzaţia de invizibilitate a
zgârieturilor. Părţile ce sunt predispuse la lovituri sunt create din materale cauciucate moi,
rezistente la şocuri, iar zonele sensibile sunt prevăzute în mod suplimentar cu bumpere din
cauciuc rezistent la şocuri.

Placa de bază este prevăzută cu circuite şi componente de calitate, având un software

performant ce dă senzaţia de mişcare lină, cu opriri lente. Acestea sunt confecţionate în aşa
fel încât să nu dea niciun fel de erori. Softwere-ul este prevăzut cu un cod informatic din mii
de reţele, ce prea comenzile într-un mod ultrarapid, astfel, vehiculul funcţionând în modul
dorit de tine. Acesta împreună cu placa de bază pot face diferenţa între produsele
performante şi cele slab calitativ.

Vehiculele electrice sunt prevăzute cu două moduri de folosire: începător şi avansat.

Modul Începător îţi oferă posibilitatea de a te obişnui cu mersul pe vehicul, oferindu-ţi
stabilitate precisă şi modul Avansat cu care vei avea parte de mai multă adrenalină şi de
senzaţii uimitoare. Roţile sunt echipate cu motoare puternice şi sunt concepute astfel încât
să absoarbă cât mai puţin praf.

Aceste vehicule puternice sunt dotate pe partea din faţă cu 4 faruri cu Xenon, ce nu
sunt doar de decor, ci te ajută să vezi pe timp de noapte. Liniile LED de pe partea din spate,
semnalizează celor din jur direcţia ta de mers. Bateriile şi încărcătorul sunt de cea mai bună
calitate Samsung. Referitor la încărcător, acesta este certificat CE, prevăzut cu mufă
asemănătoare celei de laptop.

Aceste vehicule electrice vin echipate cu senzori de monitorizare a parametrilor tehnici,

sunet de avertizare pentru depăşirea vitezei admise şi o telecomandă cu funcţii pentru
pornire şi oprire, trecere in modul Avansat, resetare reechilibrare şi dezactivare sunet de
avertizare.

OBIECTIVELE LUCRĂRII
Pornind de la necesitățile sociale și pe baza aplicării legii economiei de timp, precum
și a celor mai noi realizări din știință și tehnică, această lucrare urmărește stabilirea unui
raport optim între valoarea de întrebuințare a bunului analizat (Vî) și costurile de producție
directe și indirecte pe care le generează (Ct).
𝑉î
= 𝑚𝑎𝑥
𝐶𝑡
Un alt obiectiv al lucrării este generalizarea soluțiilor tehnologice, constructive,
organizatorice demonstrate ca fiind optime din punct de vedere economic la toate produsele,
serviciile etc.
Printre obiectivele urmărite este și creșterea valorii de întrebuințare a produselor,
aceasta chiar și în condițiile în care costurile nu se reduc sau chiar cresc, dar într-o anumită
limită.
NOȚIUNILE DE BAZĂ CU CARE OPEREAZĂ INGINERIA VALORII
La baza elaborării metodologiei și tehnicilor de operare în ingineria valorii stau patru
principii de bază. Respectarea consecventă a acestora permite asigurarea atingerii
obiectivului fundamental al metodei.
1. Principiul analizei funcționale
Potrivit acestui principiu, în ingineria valorii, produsele sau serviciile sunt studiate
pornind de la funcțiile pe care acestea trebuie să le realizeze.
Fiecare funcție considerată ca o componentă elementară de utilitate este concepută
separat, urmând ca ea să se asambleze cu toate celelalte și la un loc sa alcătuiască
produsul destinat satisfacerii unor cerințe sociale.
Acest principiu este cel care imprimă trăsătura caracteristică a ingineriei valorii.
2. Principiul dublei dimensionări a funcțiilor
Funcțiile unui produs au două dimensiuni: o dimensiune tehnică exprimată printr-o
unitate de măsură adecvată și una economică exprimată prin cost. Așadar costul funcției nu
se raportează la un corp fizic, ci la o anumită însușire a produsului, care este măsurabilã.
Costul total al produsului se determină ca sumă a costurilor funcțiilor.
3. Principiul maximizării raportului dintre valoarea de întrebuințare și cost
Potrivit acestui principiu, pentru a realiza o competitivitate maximă este necesar ca
produsul să aibă o valoare de întrebuințare cât mai mare și o valoare de schimb cât mai
micã, deci să fie fabricat cu costuri reduse.
De cele mai multe ori însă costurile funcțiilor nu sunt proporționale cu contribuția
acestora la valoarea de întrebuințare generală a produsului. Apare astfel necesitatea
stabilirii unui raport optim între funcțiile produsului și costurile necesare realizării lor, în
sensul maximizării acestuia.
4. Principiul concepției integrate
Conform acestui principiu obiectul de studiu al metodei îl constituie în primul rând
produsul.
Obiectivul ingineriei valorii îl constituie un produs conceput ca un sistem de funcții,
reunite într-un ansamblu cu valoare de întrebuințare.
CLASIFICAREA FUNCȚIILOR UNUI PRODUS

Funcții de
întrebuințare
După cerințele
consumatorului
Funcții estetice
Clasificarea după
LD Miles
Funcții de bază
După destinația
produsului
Funcții secundare

Funcții principale

După importanță

Funcții auxiliare

Clasificarea Funcții necesare

funcțiilor unui După contribuția
produs Clasificarea din
la realizarea valorii
literatura străină
de întrebuințare
Funcții inutile

Funcții existente
După momentul
efectuării analizei
Funcții noi

Funcții obiective

După modul de
Clasificarea din
percepere a Funcții subiective
țara noastră
utilizatorului

Funcții auxiliare

Fig. 1 Clasificarea funcțiilor unui produs

STABILIREA FUNCȚIILOR UNUI HOVERBOARD
Întocmirea corectă a nomenclatorului de funcții ale produsului este una dintre cele mai
importante probleme de metodologie ale ingineriei valorii.
Deoarece totalitatea funcțiilor unui produs (analizat din punctul de vedere al satisfacerii
cerințelor sociale) formează nomenclatorul de funcții al produsului, acesta trebuie să
cuprindă numai funcțiile necesare.
Dificultatea fazei constă în definirea corectă și identificarea tuturor funcțiilor, deoarece
la produsele industriale există pericolul de a se face confuzie între funcții și necesități
sociale, între funcții și caracteristici funcționale, între funcții și soluțiile tehnice de realizare a
acestora, între funcțiile principale și cele auxiliare.
Funcție Denumirea funcției Categorie
A Dezvoltă cupluri de forțe, cu Obiectiv
turații impuse
B Transformă energia Obiectiv
electrică în energie
mecanică
C Asigură protecția persoanei Obiectiv
utilizatoare (risc zero de
incendiu)
D Poate fi cuplat atât la rețea Obiectiv
cât și la utilizator
E Silențios și nepoluant Obiectiv
F Să poarte informații Subiectiv
G Asigurarea caracteristicilor Subiectiv
estetice
H Asigurarea fiabilității Obiectiv
I Asigurarea mentenabilității Obiectiv

O funcție este utilã, distinctã dacã adaugã produsului valoare de întrebuințare și poate
exista independent de celelalte funcții.
Deși nu existã o limitã în ceea ce privește numãrul funcțiilor pe care le are un produs
sau serviciu, prin aplicarea A.I.V va fi eliminatã orice funcție inutilã. Recunoașterea se face
prin regula eliminãrii; dacã prin eliminarea unei funcții utilitatea produsului nu afectatã,
aceastã funcție este inutilã. Eliminarea acestor funcții permite reducerea costurilor fãrã sã
afecteze valoarea de întrebuințare.

DIMENSIONAREA TEHNICĂ A PRODUSULUI

Nivelul de realizare al unei funcții se exprimă prin dimensiunea sa tehnică, iar
determinarea acestui nivel cu ajutorul unei sau mai multor unități de măsură specifice se
numește dimensionarea tehnică a funcțiilor.
Fiecare dimensiune tehnică se exprimă prin denumirea caracteristicii respective,
valoarea și unitatea de măsură.
 Simbolul Denumirea funcției Felul Caracteristica tehnică
funcției funcției Denumire U.M.
A Greutate suportată Obiectivă Greutatea maximă 130 kg
B Permite deplasarea Obiectivă Viteza de rulaj 25 kg/h
utilizatorului
C Abilitatea de înclinare Obiectivă Unghiul de înclinare 45 grade
D Preia și amortizează Obiectivă Energie cinetică 3150 J
șocurile dinamice asigurând
stabilitatea utilizatorului
E Prezintă fiabilitate Obiectivă Durata de funcționare 2 ani
F Încărcare rapidă Obiectivă Timp ptr încărcare 1-2 h
max
G Permite întreținere ușoară Auxiliară Protecție impotriva -
prafului
H Rezist la apă Obiectivă Subacvatic -
I Prezintă aspectiv estetic Subiectivă - -

DIMENSIONAREA ECONOMICĂ A FUNCȚIILOR

Costul unui bun este alcãtuit din urmãtoarele elemente:
- prețul de achiziție a materiilor prime și materialelor;
- costul forței de muncã;
- costul regiei de fabricație
- profitul furnizorilor.
Dimensiunea economică a funcțiilor, așa cum s-a mai arătat, este reprezentată prin
costul lor de producție, iar acțiunea prin care se stabilesc costurile de producție ale funcțiilor
se numește dimensionare economică a funcțiilor.
Dimensiunea economică a fiecărei funcții rezultă din însumarea costurilor elementelor
componente care materializează funcția respectivă, mai exact a costurilor structurilor care
realizează funcțiile produsului.

ANALIZA SISTEMATICĂ A PRODUSULUI

Din prelucrarea chestionarelor au rezultat funcțile produsului prezentate în tabelul de mai
jos și ordinea lor de importanțã:
Funcția A B C D E F G H I Total
A 1 1 0 0 0 0 0 0 0
B 0 1 0 0 0 0 0 0 0
C 1 1 1 0 0 0 0 0 0
D 1 1 1 1 0 0 1 0 0
E 1 1 1 1 1 0 1 0 0
 F 1 1 1 1 1 1 0 0 0
G 1 1 1 1 1 1 1 0 0
H 1 1 1 1 1 1 1 1 1
I 1 1 1 1 1 1 1 0 1
Nivelul de 7 8 6 5 4 3 4 1 2 36
importanță
Ponderea 19.4 22.28 16.73 13.86 11.08 8.31 2.77 5.54 100
funcțiilor în
valoarea de
întrebuințare
Deorece coloana G are aceeasi nivel de importanta cu coloana E , este exclusă din tabel.
Analiza sistemică a funcțiilor are drept scop identificarea funcțiilor deficitare care prin
modul de realizare (constructiv și tehnologic) exercită o influență negativă asupra raportului:
valoare de întrebuințare / cost de producție.
Analiza poate începe cu comparații între nomenclatorul de funcții realizat și cel cerut
de beneficiari, incluzând desigur și dimensiunile tehnice ale acestora.
O imagine clarã a stãrii produsului se obține prin compararea nivelului costurilor pe
funcții cu nivelul de importanțã a acestora în valoarea de întrebuințare generalã a
produsului.
Analiza corelațiilor, la nivelul fiecãrei funcții, se face prin calculul dreptelor de regresie
D1, D2 și a estimatorilor S1, S2, cu și fãrã funcții auxiliare.
Dreapta D1 se calculeazã pe baza ecuației:
𝑦𝑖 = 𝑎1 ∙ 𝑥𝑖

iar D2 prin ecuația:

𝑦𝑖 = 𝑎2 ∙ 𝑥𝑖

xi – ponderea funcțiilor în valoarea de întrebuințare a produsului (i=1,2,…,8);

yi – ponderea funcțiilor în costul de producție;
a1, a2 – coeficienții de abatere de la proporționalitate;
i – numãrul de ordine al funcțiilor
În acest scop se folosește ecuația dreptei care trece prin origine, respectiv y=ax,
pornind de la principiul cã o funcție cu pondere 0 în valoarea de întrebuințare trebuie sã
coste tot 0.
Se aprecieazã cã dreapta y=ax exprimã proporționallitate dacã nu se abate de la
punctele reale ( când y-ax=o nu existã abateri).
Determinarea abaterilor se face prin calculul estimatorului S, în care abaterile dreptei
de la punctele reale sunt luate la patrat pentru a elimena influența semnelor produsului.
 𝑛

𝑆 = ∑(𝑦𝑖 − 𝑎𝑥𝑖 )2
𝑖=1

Estimatorul trebuie să fie minim, adică:

Min. 𝑆 = ∑𝑛𝑖=1(𝑦𝑖 − 𝑎𝑥𝑖 )2
𝑛

𝑆 = ∑(𝑦𝑖 2 − 2𝑎𝑥𝑖 𝑦𝑖 + 𝑥𝑖2 )

𝑖=1

Pentru determinarea lui a se deriveazã S în raport cu a și egalând cuzero se obține S`:

𝑛
𝜕𝑆
= ∑(2𝑎𝑥𝑖 − 2𝑥𝑖 𝑦𝑖 ) = 0
𝜕𝑎
𝑖=1

∑ 𝑥𝑖 𝑦𝑖
𝑎=
∑ 𝑥𝑖2

Ponderea
Ponderea
funcțiilor
functiilor în
în costul
Funcția valoarea de xi2 xiyi Yi-a1xi (Yi-a1xi)2 Yi-a2xi (Yi-a2xi)2
de
întrebuințare
producție
xi (%)
yi (%)
A 19,400 24,582 376,36 476,8908 3,9016 15,2224826 4,2896 18,4006682
B 22,280 30,756 496,3984 685,24368 7,0055 49,0773105 7,4511 55,5191893
C 16,673 10,228 277,9889 170,531444 -7,545 56,9333328 -7,212 52,0123382
D 13,860 9,086 192,0996 125,93196 -5,689 32,3619903 -5,412 29,2849816
E 11,080 13,798 122,7664 152,88184 1,9867 3,94705636 2,2083 4,87667722
F 8,320 4,252 69,2224 35,37664 -4,617 21,3177971 -4,451 19,8089085
H 2,770 3,275 7,6729 9,07175 0,3222 0,10379995 0,3776 0,14256666
I 5,560 4,005 30,9136 22,2678 -1,922 3,69393024 -1,811 3,27885178
Total 1573,422 1678,19591 182,6577 183,324181
Fără funcția G

∑81 𝑥𝑖 𝑦𝑖
𝑎1 = = 1,066
∑81 𝑥𝑖2

∑81 𝑥𝑖 𝑦1„
𝑎2 = 8 2 = 1,046
∑1 𝑥𝑖
Pe baza valorilor coeficienților de abatere se calculează coordonatele dreptelor D 1 și D2.

 Ptr dreapta D1: YA= a1*x1

 Ptr dreapta D1: YA= a2*x1

 Funcția Ponderea a1 a2 yA ptr D1 yA ptr D2
functiilor în
valoarea de
întrebuințare
xi (%)
A 19,4 1,066 1,046 20,6804 20,2924
B 22,28 1,066 1,046 23,75048 23,30488
C 16,673 1,066 1,046 17,773418 17,43996
D 13,86 1,066 1,046 14,77476 14,49756
E 11,08 1,066 1,046 11,81128 11,58968
F 8,32 1,066 1,046 8,86912 8,70272
H 2,77 1,066 1,046 2,95282 2,89742
I 5,56 1,066 1,046 5,92696 5,81576

CONCEPEREA SAU RECONCEPEREA PRODUSULUI

Elaborarea propunerilor de proiectare a produsului este o etapa care presupune
găsirea unor soluții concrete tehnice, constructive, organizatorice care să permită
materializarea propunerilor din lista întocmită în faza precedentă.
 Propunerile căutate în această etapă nu trebuie să fie canalizate doar pe reducerea
costurilor, deoarece o asemenea orientare poate degenera activitatea într-o acțiune clasică
de diminuare a costurilor, acțiune care nu este specifică analizei noastre.
De cele mai multe ori sporirea valorii de întrebuințare a produsului generează costuri
suplimentare și ca urmare costul minim nu poate fi obiectivul unic urmărit de participanți în
găsirea ideilor de îmbunătățire a produsului.
O metodă foarte des utilizată în practica studiilor de analiză pentru selectarea
variantelor este „Diagrama T,” propusă de L.W.Crum. Așa cum se sugerează și din
denumire, metoda este în fapt o balanță în care pe un taler sunt menționate avantajele și pe
celălalt dezavantajele fiecărei idei.
Balanța poate fi dezvoltată incluzând și criteriile prin care se măsoară eficiența
potențială a ideilor: numărul pieselor, fiabilitatea, costul proiectării, costul de fabricație,
volumul desfacerilor. O altă modalitate de preselecție a variantelor propuse este prezentată
în figura de mai jos:

Permite îmbunătățiri? NU
Este realizabilă contructiv și NU
tehnologic?
DA
DA
Permite îmbunătățiri?
Îndeplinește toate funcțiile NU
necesare? NU

DA
DA

Este avantajos pentru Permite îmbunătățiri sau alte NU

beneficiar? NU întrebuințări?

DA DA

Este selectată pentru alegerea

variantei optime? Se decide asupra utilizării în
continuare

Se elimină varianta

Cele mai avantajoase propuneri sunt dezvoltate și concretizate în soluții practice care
să asigure proiectarea sau reproiectarea produsului la parametri stabiliți prin obiectivele
studiului.
Fundamentarea economică a soluțiilor se face pe baza eficienței ce va fi înregistrată
la producător, a gradului de satisfacere a nevoilor la beneficiar, a cheltuielilor pentru
elaborarea și implementarea studiu.
BIBLIOGRAFIE
http://www.smartbalance.ro/
http://hoverboardromania.ro/
www.it-review.ro/hoverboard/
http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Stan%20(Ivan)%20Felicia/Analiza%20si%20ingineria%2
0valorii/Suport%20curs%20AIV/suport%20curs%20si%20aplicatii%20aiv.pdf
http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Stan%20(Ivan)%20Felicia/Analiza%20si%20ingineria%2
0valorii.pdf
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/proiect-ingineria-valorii-3389.html