Proiectarea produselor

1. Schema de principiu a derulării unui studiu de priectare estetică

2. Stabilirea elementelor de bază ale proiectării produselor

5.5 . Principalele etape ale proiectării esteticii mărfurilor

Interesele firmelor producătoare şi comerciale în a satisface corespunzător nevoile atât de
diverse ale consumatorilor se caracterizează prin capacitatea acestora de a se organiza şi de a -
şi mobiliza ansamblul resurselor - tehnice , industriale , comerciale și umane.
Pe de altă parte , consumatorul , confruntat şi el cu mutațiile universului socio-economic , a
devenit prudent şi neiertător , mai ales din cauza limitării resurselor de care dispune . Chiar şi
obiceiurile de consum ce depind de numeși factori binecunoscuți sunt legate conştient sau nu
de problema delicată a alocării acestor resurse ( nu numai financiar , dar şi din punct de
vedere al timpului şi spațiului ).
În aceste condiții , ideea asigurării unei dezvoltări durabile , bazată pe reconcilierea dintre
mediul economic şi mediul înconjurator , urmărește în fapt interactiunea şi compatibilitatea a
patru sisteme : economic , uman , ambiental şi tehnologic , prin găsirea celor mai adecvate
modalități de optimizare a raportuluinevoi - resurse ( fig . 5.3 . ) .
Tehnologie
 Cercetare științifică
 Inovație tehnologică
 Procedee de fabricație
 Funcționare, performantă
 Ergonomie, durabilitate, securitate
 Respectrea calității
 Standarde în domeniu


Mediu
 Resurse materiale și
deșeuri
 Consumuri energetice
 Recuperare, reciclare
 Compatibilitatea produs-
ambalaj-mediu
 Protecția mediului
 Ecologie.

Fig. 5.3. Influențe actuale asupra designului și esteticii mărfurilor în

contextul dezvoltării durabile
 Este evident astfel că designul şi estetica marfurilor vor avea un cuvânt greu de spus în tot acest
proces de tranziție spre o nouă eră.
Principalele etape în derularea unui proiect de creare estetică sunt
1. Stabilirea elementelor de bază ale proiectării produselor ;
2. Procedura de realizare a componentelor estetice ale produse
3. Studiile de fezabilitate și industrializare ;
4. Testarea și lansarea produsului pe piață .
1. Prima etapă a unui proiect vizează următoarele aspecte :
 delimitarea nevoilor de consum corespunzător intereselor tăților producătorului ;
 identificarea obiectivelor cercetării şi proiectării ;
 definirea obiectivelor prin tema program .
Investigarea nevoilor consumatorilor se realizează , atât printr - o analiză calitativă , care va stabili
motivațiile cumpărătorului , cât şi printr - o analiză cantitativă , care va furniza informațiile necesare
realizării unor modele comportament al consumatorilor . Un rol important revine nivelului
informațional estetic al produselor existente pe piată şi nivelului de competență al consumatorului în a-
şi fixa obiectivele cele mai potrivite intereselor sale.
Identificarea obiectivelor cercetării și proiectării vizează găsirea unui echilibru între o viziune pe
termen lung a caracterului prospectiv anumită exterioare semiprospectiv și un cotidian existent . Acest
echilibru cere reacții rapide coerente la toate nivelurile operaționale , ținând cont de informațiile
furnizate de
• întreprindere şi piața sa , necesară fiind evaluarea tendințelor şi poziției întreprinderii pe piață în
raport cu : concurența directă , concurența de substituție , tehnologiile moderne , evoluția gusturilor ,
evoluția modei ,
• întreprindere şi preocupările sale , dezvoltarea produsului nou implicât evaluarea resurselor tehnice
şi a utilajelor de producţie , deoarece nivelul competitivității corespunde până la urmă aptitudinii
întreprinderii de realiza cel mai bun raport costuri - calitate față de concurență ;
• întreprindere şi produsele sale , în condițiile concurenței mondiale esențial fiind pentru
întreprindere de a oferi o gamă complexă şi adaptată poziției pe care şi - o doreşte pe piață și imaginii
pe care vrea să o comunice .
Strategiile întreprinderilor presupun astfel schimbări fundamentale în structurile şi procedurile sale ,
începând cu procesul de dezvoltare a produselor . Nu se permite divizarea procesului de punere în
aplicare a proiectului într-o serie de etape secvențiale ; diferitele faze de dezvoltare trebuie realizate
frontal , prin colaborarea experților în management , marketing , design , calitate .
Japonezii au fost primii care au adoptat această metodă , fiind un exemplu, începând cu domeniul
automobilelor , al informației şi până la cel al alimentelor.î
î
 sunt utopice sau irealizabile . Apoi , el elimină pe cele care sunt aproape de ceea ce existã sau pe cele
care determină un decalaj prea mare fațăde obiective . Este deosebit de important ca ideile să fie
analizate în funcție de utilizarea produsului , interfața și imaginea lui ( fig . 5.4 . ) .

Utilizare și funcționalitat
 Comportamentul de u
 Îmbunătățirea funcțiil
 Mentenanță-durabilita
 Fiabilitate-securitate

Fig . 5.4 . Date referitoare la produs ( după D. Schulmann )

 În al doilea rând , designerul procedează la analiza conceptelor .
Această analiză este realizată într - o formă simplistă , formală sau intuitivă , identificându-se pistele
de cercetare pe care designerul doreşte să le aplice . El combină acum diferite desene , diferite
preferințe de perspectivă . De asemenea , atenția cade şi pe coerenţa fiecărei propuneri de utilizare şi
de imagine . Chiar dacă rezolvarea problemelor de fezabilitate nu este esențială pentru acest stadiu ,
elementele prezentate trebuie să rețină un minimum de realism .

Caracteristici intriseci
 Proprietăși senzoriale, fizice,
chimice etc.
 Caracteristici merceologice
 Indicatori de calitate.