Costel BOARIU

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE INVESTITII

ANALIZA COST BENEFICIU PENTRU

AMENAJARI SI
CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

INVESTITII
COFINANTATE DE UE

PERFORMANTICA

1
2
 CUPRINS

1. Introducere .................3
2. Notiuni teoretice .................5
2.1 Devizul general. Faze de proiectare .................5
2.2 Analiză Multicriterială ...............17
2.3 Concepte şi principii utilizate în ACB ...............26
2.4 Senzitivitate si risc in ACB ...............32
3. ACB dig de protectie ...............41
4. ACB microhidrocentrala ...............74
5. ACB canalizare ...............88
6. ACB alimentare cu apa .............109

1
2
 1. Introducere

Analiza cost-beneficiu este un instrument important care ajută finantatorul să facă cea
mai bună alegere dintre proiecte, cât şi să se asigure că nivelul finanţării acordate este
corespunzător.
Analiza cost-beneficiu este folosită de catre Comisia Europeana în cadrul Politicii de
coeziune începând cu anul 1990 şi a devenit o cerinţă din anul 2000. Este o metodă de
comparare a costurilor anticipate cu beneficiile pe parcursul unei perioade de până la 30 de
ani.
Prima versiune a ghidului a fost realizată pentru serviciile Comisiei Europene la
sfârşitul anului 1990 pentru a ajuta la aprecierea calităţii proiectelor propuse pentru finanţare
de către statele membre ale UE.
In Romania analiza cost beneficiu a fost realizata la proiectele din programele de
preaderare conform ghidurilor dezvoltate (traduse) de catre Autoritatile de management. In
ianuarie 2008 a fost reglementata realizarea analizelor cost beneficiu pentru toate investitiile
realizate in Romania (cu fonduri de la bugetul public) prin publicarea HG 28 privind
aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor
publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii
Din acest moment studiile de fezabilitate intocmite pentru orice investitie din fonduri
publice trebuie sa contina o analiza cost beneficiu.
Obiectivele unei Analize Cost – Beneficiu pentru o investitie publica finantata prin
fonduri europene sunt:
- de a stabili masura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare regionala si în mod
special la atingerea obiectivelor axei prioritare în cadrul careia se solicita fonduri; daca
beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive, atunci
societatea este avantajata de proiect deoarece beneficiile sale depasesc costurile. Prin urmare,
proiectul ar trebui sa primeasca asistenta din Fonduri si sa fie cofinantat.
- de a stabili masura în care proiectul are nevoie de co-finantare pentru a fi viabil financiar.
Pe lânga faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi si
din punct de vedere financiar profitabil, caz în care nu ar trebui cofinantat din fonduri
3
europene. Pentru a verifica daca un proiect ar trebui sa fie cofinantat, se utilizeaza analiza
financiara a analizei cost-beneficiu: daca valoarea financiara a investitiei (veniturile
proiectului minus costurile proiectului), fara contributia fondurilor europene, este negativa,
atunci proiectul poate fi cofinanţat; subvenţia UE nu trebuie să depăşească valoarea monetară
ce face proiectul rentabil, pentru a nu genera un caz de suprafinanţare.
Analiza Cost – Beneficiu trebuie sa tina seama atât de efectele în plan financiar, cât si
de efectele economice, ecologice, sociale si tehnologice. De aceea, Analiza Cost – Beneficiu
are mai multe componente, astfel:
- identificarea investitiei si definirea obiectivelor;
- analiza optiunilor;
- analiza financiara;
- analiza economica si sociala;
- analiza de risc si senzitivitate.
Atunci când se elaboreaza si se transmite o cerere pentru obtinerea finantarii din
Fondul de Coeziune si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, sunt solicitate
rezultatele tuturor etapelor analizei cost - beneficiu numai pentru proiectele majore.
Proiectele majore se definesc ca operatiuni ce îndeplinesc sarcini precise si indivizibile si ale
caror costuri totale depasesc urmatoarele valori:
- 25 milioane EUR pentru proiectele din sectorul mediu;
- 50 milioane EUR pentru proiectele din alte sectoare.
Pentru proiectele care nu depasesc valorile prezentate mai sus, în conformitate cu
prevederile HG 28/2008, analiza economica, ca etapa a analizei cost – beneficiu, nu este
obligatorie. Cu toate acestea, în ceea ce priveste proiectele „mici” care nu fac subiectul
aprobarii Comisiei Europene, autoritatea de management relevanta ar putea decide ca
rezultatele analizei economice sa fie evaluate în procesul de selectie a proiectelor.
In lucrare sunt prezentate patru proiecte de investitii
1. Dig de protectie impotriva inundatiilor – investitie care nu produce venituri directe, este o
investitie specifica administratiilor locale sau centrale
2. Microhidrocentrala- investitie care produce venituri directe, este un proiect specific
entitatilor private (dar poate fi realizat si de la bugetul public)
3. Alimentare cu apa a unei comune - investitie specifica administratiilor locale sau centrale
dar care produce venituri directe
4. Infiintarea unui sistem de canalizare intr-o comuna
4
 2. Notiuni teoretice
2.1. Faze de proiectare. Devizul general
Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi, inclusiv
extinderi, se elaborează în următoarele faze:
a) studiu de fezabilitate;
b) proiect tehnic;
c) detalii de execuţie.
Pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale căror documentaţii
tehnicoeconomice intră în competenţa de aprobare a Guvernului, se elaborează un studiu de
prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate.
Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente,
inclusiv instalaţiile aferente, se elaborează în următoarele faze:
a) expertiză tehnică şi, după caz, audit energetic;
b) documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii;
c) proiect tehnic;
d) detalii de execuţie.
Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate conform HG 28-2008 este:
A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Informaţii generale privind proiectul
1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;
2. descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen
lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

5
 b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse
(în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum două);
- scenariul recomandat de către elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;
3. date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu
repere în sistem de referinţă naţional;
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări;
- alte studii de specialitate necesare, după caz;
e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice
domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea
variantei optime pentru aprobare;
f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;
4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.
Costurile estimative ale investiţiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

6
Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
referinţă;
2. analiza opţiunilor;
3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea
actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în
vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul
local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte
surse legal constituite.
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
.................;
3. durata de realizare (luni);
4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

7
Avize şi acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan,
apă-canal, telecomunicaţii etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);
2. plan general (1: 2000 - 1:500);
3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

8
DEVIZ GENERAL Privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului:
in RON / EURO la cursul RON / EURO
Nr Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA ) TVA Valoare (incl.TVA)
ctr subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari pt. prot. mediului
Total Capitol 1 =
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pt asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2.1 Cheltuieli pt utilitati
Total Capitol 2 =
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii de teren
3.2 Obtinerea de avize, acorduri
3.3 Proiectare si engineering
3.4 Organizarea proc. de ach. publica
3.5 Consultanta
3.6 Asistenta tehnica
Total Capitol 3 =
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj tehnologic
4.3 Utilaje, echip.tehn.si funct.cu m.
4.4 Utilaje fara montaj si echip. de tr.
4.5 Dotari
4.6. Active necorporale
Total Capitol 4 =
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier, max 5%
5.1.1.Lucrari de constructii
5.1.2.Chelt. conexe org. de sant.
5.2 Comisioane, taxe, cote legale,
Comisioane,taxe si cote legale
Costul creditului
5.3 Cheltuieli div. si neprev. 10-20%
Total Capitol 5 =
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare
6.1 Pregatirea personalului de expl
6.2 Probe tehnologice

Total Capitol 6 =
TOTAL GENERAL =
Din care C+M =

9
 Explicitare continut deviz general

CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului
Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata concesiunii
(redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, schimbarea regimului
juridic al terenului, scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol, precum şi alte
cheltuieli de aceeaşi natură.
1.2. Amenajarea terenului
Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi
care constau în demolări, demontări, dezafectări, defrişări, evacuări materiale rezultate,
devieri reţele de utilităţi din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente
(exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază), devieri de cursuri de
apă, strămutări de localităţi sau monumente istorice etc.
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială
Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv
pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum plantare de copaci,
reamenajare spaţii verzi, şi reintroducerea în circuitul agricol a suprafeţelor scoase temporar
din uz.

CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării
obiectivului de investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale,
agent termic, energie electrică, telecomunicaţii, drumuri de acces, căi ferate industriale, care
se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului
de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordării la reţelele de utilităţi.

CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren
Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,
fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate ale terenului pe care se amplasează obiectivul
de investiţie.

10
 3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii
Se includ cheltuielile pentru:
a) obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism;
b) obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare;
c) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă,
canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;
d) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă;
e) întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea
terenului în cartea funciară;
f) obţinerea acordului de mediu;
g) obţinerea avizului P.S.I.;
h) alte avize, acorduri şi autorizaţii.
3.3. Proiectare şi inginerie
Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie), pentru plata
verificării tehnice a proiectării şi pentru plata elaborării certificatului de performanţă
energetică a clădirii, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii
acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie (documentaţii ce stau
la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii
urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament, studii de trafic etc.).
Pentru lucrările de intervenţii la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la
obiective
începute şi neterminate, se includ cheltuielile efectuate pentru expertizarea tehnică.
Pentru lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirilor ca urmare a
modernizărilor/reabilitărilor, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.
3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie
Se includ cheltuielile aferente organizării şi derulării procedurilor de achiziţii publice,
precum: cheltuieli aferente întocmirii documentaţiei de atribuire şi multiplicării acesteia
(exclusiv cele cumpărate de ofertanţi); cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea şi diurna
membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare şi de
atribuire a contractelor, corespondenţă prin poştă, fax, poştă electronică etc., în legătură cu
procedurile de achiziţie publică.
3.5. Consultanţă
11
 Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:
a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiilor de piaţă, de evaluare etc.;
b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau
administrarea contractului de execuţie.
3.6. Asistenţă tehnică
Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:
a) asistenţă tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuţie a lucrărilor (în cazul în
care aceasta nu intră în tarifarea proiectului);
b) plata diriginţilor de şantier, desemnaţi de autoritatea contractantă, autorizaţi conform
prevederilor legale pentru verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii
Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de
investiţie: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum instalaţii
electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire,
ventilare, climatizare, P.S.I., telecomunicaţii şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia
obiectivului.
Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie, iar delimitarea obiectelor se face de
către proiectant.
Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcţie sunt estimate prin devizul pe obiect.
4.2. Montajul utilajelor tehnologice
Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în
instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionării acestora.
Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj
Se cuprind cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice,
precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale.
Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport
Se includ cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor care nu necesită
montaj, precum şi a echipamentelor şi a echipamentelor de transport tehnologic.
Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.
12
 4.5. Dotări
Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria
mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotări P.S.I., dotări de uz
gospodăresc, dotări privind protecţia muncii.
Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.
4.6. Active necorporale
Se cuprind cheltuielile cu achiziţionarea activelor necorporale: drepturi referitoare la
brevete, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate.

CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier
Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării
condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj.
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier
Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcţii existente
pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru
materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi forţă, căi de acces - auto şi
căi ferate -, branşamente/racorduri la utilităţi, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de
incendiu şi altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desfiinţare de şantier.
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier
Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente
lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie,
întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic,
energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene, contractele
de asistenţă cu poliţia rutieră, contract temporar cu furnizorul de energie electrică, cu unităţi
de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporară a
domeniului public, costul energiei electrice şi al apei consumate în incinta organizării de
şantier pe durata de execuţie a lucrărilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici şi/sau
cazarea acestora, paza şantierului, asigurarea pompierului autorizat etc.
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului
Se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă Inspectoratului de Stat
în Construcţii pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului
în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota
13
aferentă Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii
contractante, taxe pentru acorduri, avize şi autorizaţia de construire/desfiinţare, precum şi alte
cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii. În costul creditului se cuprind
comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului.

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevăzute la
capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi
complexitatea lucrărilor.
b) În cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor,
transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii existente,
se aplică un procent de până la 10%.
c) În cazul lucrărilor de intervenţii de natura consolidărilor la construcţii existente şi
instalaţiile aferente, precum şi în cazul lucrărilor pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor
produse de acţiuni accidentale şi/sau calamităţi naturale, se aplică un procent de până la 20%,
în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.
d) Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor de
soluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul
derulării investiţiei, precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei
din cauze independente de autoritatea contractantă.

CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la

beneficiar
6.1. Pregătirea personalului de exploatare
Se cuprind cheltuielile necesare instruirii/şcolarizării personalului în vederea utilizării
corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.
6.2. Probe tehnologice şi teste
Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor/încercărilor, prevăzute în proiect,
rodajelor, expertizelor la recepţie, omologărilor etc.
În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general se
înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor
şi veniturile realizate din acestea.
14
 La TOTAL şi TOTAL GENERAL din devizul general se precizează partea de cheltuieli
care reprezintă construcţii-montaj (C+M). Lucrările de construcţii-montaj sunt cele prevăzute
la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 4.1, 4.2 şi 5.1.1 din devizul general.
Structura devizului pe obiect
- Obiectul de construcţie este o parte a obiectivului de investiţie, cu funcţionabilitate distinctă
în cadrul ansamblului acestuia.
- Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investiţie se face la faza de proiectare -
studiu de fezabilitate de către proiectant, iar valoarea fiecărui obiect se estimează prin devizul
pe obiect.
- Devizul pe obiect este sintetic şi valoarea sa se obţine prin însumarea valorilor categoriilor
de lucrări ce compun obiectul.
- Valoarea categoriilor de lucrări din devizul pe obiect se stabileşte estimativ, pe baza
cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora, la faza studiu de fezabilitate/documentaţie de
avizare a lucrărilor de intervenţii.
- Devizul pe obiect întocmit la faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentaţie de
avizare a lucrărilor de intervenţii se reface avându-se în vedere cantităţile de lucrări rezultate
la faza de proiect de execuţie şi preţurile unitare rezultate în urma aplicării procedurilor de
achiziţie publică.

15
Devizul obiectului nr.
in MIIRON / MIIEURO la cursul RON / EURO din data de

Valoarea (fara Valoarea

Denumirea capitolelor si TVA) TVA (inclusiv TVA)
Nr. Crt
subcapitolelor de cheltuieli Mii Mii
Mii lei
euro Mii lei Mii lei euro
I Lucrari de constructii si instalatii
1 Terasamente
Constructii (rezistenta si
2 arhitectura)
3 Izolatii
4 Instalatii electirce
5 Instalatii sanitare
6 Instalatii incalzire
7 Instalatii gaze
8 Instalatii telecomunicatii
Total I
II Montaj
Utilaje si echipamente cu
9 montaj
Total II
III Procurare
Utilaje si echipamente
10 tehnologice
Utilaje si echipamente de
11 transport
12 Dotari
Total III
Total (Total I+Total II+Total III)

16
 2.2. Analiză Multicriterială (AMC)

AMC a proiectelor de investiții se refera la tehnici care nu se bazează neapărat pe

valori monetare.
Analiza Multicriterială descrie orice abordare structurată utilizată pentru a
determina preferintele generale dintre mai multe optiuni alternative, care optiuni conduc la
îndeplinirea unui număr de obiective. Scopul acestei metode este realizarea unei evaluări
comparative a proiectelor alternative sau a altor măsuri heterogene.
Prin urmare, măsurarea efectivă a indicatorilor utilizaţi în AMC nu trebuie să fie
realizată din punct de vedere monetar, dar se bazează de obicei pe analiza cantitativă (prin
punctare, ierarhizare si determinarea ponderii) a unei game largi de categorii si criterii
calitative de impact. Pot fi elaborati diferiţi indicatori sociali si de mediu alături de costurile
si beneficiile economice. Este recunoscut explicit faptul că există o varietate de obiective, atât
monetare, cât si nemonetare, care ar putea influența deciziile politice. AMC oferă tehnici
pentru realizarea unei comparații si ierarhizări a diferitelor rezultate, chiar dacă este folosită o
varietate de indicatori. În consecintă, analiza multicriterială se aplică în mod special cazurilor
în care abordarea prin intermediul unui singur criteriu nu este suficientă (cum este cazul
analizei cost-beneficiu), în special atunci când impacturilor semnificative sociale si de mediu
nu le pot fi desemnate valori monetare. Scopul acestui instrument este acela de a structura si
combina diferitele evaluări care trebuie să fie luate în considerare în procesul de luare a
deciziilor, atunci când în luarea deciziilor sunt prezente mai multe alternative iar tratamentul
aplicat fiecăreia dintre acestea conditionează în mare măsură decizia finală.
Important este faptul că analiza multicriterială este folosită pentru a evidenția
rationamentul si părerile subiective ale părtilor interesate în legătură cu fiecare problemă în
parte. Este folosită, de obicei, pentru a sintetiza opiniile exprimate, pentru a stabili structurile
prioritare, pentru a analiza situațiile conflictuale sau pentru a formula recomandări sau a oferi
consiliere operațională.

17
 I. CONCEPTE UTILIZATE IN AMC
a) Opţiuni
Propunerile de proiecte de investiții au obiective variate, care reprezintă scopurile pe
care organizația finanţatoare doreste să le atingă sau să le finanțeze. În unele cazuri,
obiectivele generale sau obiectivele finale sunt defalcate în obiective de un nivel mai mic sau
în obiective intermediare, care sunt mai concrete, iar acestea este posibil să fie defalcate, la
rândul lor, în sub-obiective, obiective imediate sau criterii care sunt mai operaționale.
Optiunile (sau alternativele) reprezintă modul în care sunt îndeplinite obiectivele. Cea
mai bună optiune va fi aceea care se va apropia cel mai mult de îndeplinirea obiectivelor.
Optiunile ar putea fi alternative de proiecte, programe, scheme sau orice alt aspect care
necesită un proiect.
b)Criterii
Criteriul reprezintă caracteristica în functie de care optiunile sunt evaluate si
comparate pentru a se stabili măsura în care acestea conduc la îndeplinirea obiectivelor.
Fiecare criteriu trebiue să măsoare un aspect relevant si nu trebie să depindă de un alt criteriu.
Criteriile ar trebui să fie:
- capabile să poată face distinctie între alternative „în mod semnificativ” si să poată susține
comparatia dintre performantele aferente alternativelor;
- complete, pentru a include toate scopurile;
- operationale;
- non-redundante (sau/si independente);
- putine la număr.
Criteriile sunt, în general, de două tipuri:
- Cantitative – de exemplu, ocupabilitatea (numărul de locuri de muncă nou create), nivelul
emisiilor de dioxid de carbon, numărul de kilometri de autostradă sau valoarea netă prezentă
(euro, RON). Prin intermediul unor indicatori economici aceste criterii măsoară gradul în care
este îndeplinit obiectivul de eficiență economică.
- Calitative – un exemplu de criteriu calitativ este impactul unei investiții asupra mediului
local. Aceasta ar putea să nu aibă niciun impact, un impact minimal (pozitiv sau negativ), un
impact limitat, un impact moderat, sau un impact semnificativ. Acest criteriu măsoară
realizarea obiectivului de protejare a mediului. În unele ţări sunt criterii stabilite care trebuie
luate în considerare în aplicatiile pentru proiect.

18
 c) Matrice de performanţă
Un instrument standard al analizei multicriteriale este matricea de performantă (de
asemenea cunoscută si ca matrice de decizie sau tabel de consecinte). Fiecare rând din cadrul
acestei matrici descrie o optiune si fiecare coloană descrie performanta optiunilor în funcție
de fiecare criteriu. Evaluările individuale de performantă sunt adeseori numerice, dar pot fi
exprimate si prin punctaj, sub formă grafică („bullet point”) de sau cod de culoare.
Tabelul de mai jos prezintă forma generală a unei matrici de performanță în cazul
unor m optiuni si n criterii. Punctajele din celulele matricei sunt aij şi reprezintă valoarea
asociată opţiunii j în cazul criteriului i.
Tabelul 1. Matricea de performanță
Criterii C1 C2 Cj Cn
Alternative
A1 a11 a12 a1n
A2 a21 a22 a2n
Ai aij
Am am1 am2 amn

Exemplu numeric
Tabelul urmator continuă exemplul simplu descris mai sus si indică performanta unui
număr de 3 tipuri diferite de turbine MHC în funcție de un set de criterii care sunt considerate
relevante. După cum se poate observa, toate aceste criterii sunt măsurate în numere cardinale
(cantitati) , desi al cincilea criteriu este calitativ.
C1(pret) C2(randament) C3(intretinere) C4(durata C5(design)
Alternative functionare)

A1 150000 12 17000 1600 3

A2 180000 16 19000 2000 4
A3 160000 14 20000 1800 5

În forma de bază a AMC această matrice de performanță poate fi produsul final al analizei.
Factorilor de decizie le revine sarcina de a a evalua în ce măsură obiectivele lor sunt
îndeplinite de consemnările din matrice. O procesare atât de intuitivă a datelor poate fi rapidă
si eficientă, dar poate conduce si la presupuneri nejustificate, determinând un clasament
incorect al optiunilor.

19
 d)Punctare şi ponderare
În cazul tehnicilor AMC informatiile din matricea de bază sunt de obicei convertite în
valori numerice coerente. În mod obisnuit tehnicile AMC aplică analiza numerică unei
matrici de performanță în două etape:
1. Punctare: consecintele preconizate pentru fiecare opțiune primesc un punctaj
numeric pe o scală a nivelului de preferință pentru fiecare optiune pentru fiecare criteriu.
Optiunile care sunt preferate altora primesc un punctaj mai mare pe scala nivelului de
preferintă, iar optiunile mai putin preferate primesc un punctaj mai mic. În practică sunt
adesea utilizate scalele cuprinse între 0 si 100, unde 0 reprezintă cea mai puțin preferată
optiune, reală sau ipotetică, iar 100 este asociată cu cea mai preferată optiune, reală sau
ipotetică. Astfe, toate optiunile luate în considerare în AMC se vor încadra între 0 si 100.
2. Ponderare: sunt atribuite ponderi numerice pentru a defini, pentru fiecare criteriu,
estimările relative ale oscilațiilor dintre limita inferioară si limita superioară a scalei alese.
Ponderarea criteriilor de decizie este etapa în care fiecărui criteriu de decizie îi este alocată o
„valoare” sau o ”pondere” – respectiv, criteriile de decizie capăt o pondere relativă unul fată
de altul – ponderarea factorilor de decizie este necesară dacă dorim să le combinăm, până la
urmă.
Un mod de evaluare a ponderilor este estimarea directă a importantei relative a
acestora prin atribuirea directă a unei greutăţi specifice fiecărui criteriu. Această metodă
atribuie ponderi criteriilor utilizând o scală de la 0 la 10 sau, de cele mai multe ori, de la 0 la
100. Dacă sunt utilizate cu atentie, respectiv luând în considerare valorile aferente fiecărui
criteriu, estimarea directă ar putea fi o metodă eficientă. În mod obisnuit expertii, factorii de
decizie sau părtile interesate stabilesc aceste ‘ponderi’ în conformitate cu propria interpretare
cu privire la preferintele societății. De exemplu, dacă experții presupun că societatea acordă o
mai mare importanță valorii economice decât echității, atunci aceștia vor atribui o pondere
mai mare valorii economice.
Acest pas în cadrul procesului AMC este cel mai complex; nu numai că analistul
trebuie să cunoască preferintele societății fată de diferiti factori pe baza cărora sunt luate
deciziile, dar trebuie si să fie capabil să traducă aceste preferinte în ponderi relative.
Pentru exemplul numeric pe care l-am folosit până acum, vom considera că un grup de
experți au analizat criteriile de selecţie a alternativelor propuse si s-au consultat cu
principalele părti interesate: municipalitatea, banci finantatoare, reprezentantii ONG-urilor.
20
 Aceștia au decis că pretul echipamentului este cel mai important criteriu si că
ponderea acestuia ar trebui să fie de 40%, randamentul si design-ul sunt criteriile cele mai
puțin importante, cu o pondere de 10%, în timp ce durata de viata(functionare) si costurile
aferente întreținerii au o relevanță medie si o pondere de 20%. Aceste rezultate sunt
prezentate în tabelul urmator.
C1(pret) C2(randament) C3(intretinere) C4(durata C5(design)
Criterii functionare)
pondere 0,4 0,1 0,2 0,2 0,1

e) Standardizarea matricei de peformanţă

Standardizarea este procesul prin care valorile criteriilor exprimate prin diferite
unități de măsură sunt transformate într-o scală comună , care permite realizarea unei
comparatii între acestea.
Dată fiind diversitatea scalelor pe care pot fi măsurate atributele, analiza
multicriterială pentru luarea deciziilor face necesar ca punctajele diferitelor criterii să fie
transformate în unități comparabile. Punctajele criteriilor pot fi comparate sau combinate
numai dacă scalele criteriilor sunt aceleasi. Transformarea punctajelor criteriilor în punctaje
comparabile este adeseori numită standardizare sau normalizare. Unitățile de măsură sunt
uniformizate printr-o funcție valorică sau printr-o procedură de standardizare, iar punctajele
acestora îsi pierd dimensiunea si unitatea de măsură aferentă.
Urmând exemplul de mai sus, am aplicat două proceduri de normalizare asupra
matricei de performanță descrise. În primul rând a fost aplicată normalizarea vectorială,
utilizând formula
aij
rij 
m

a
i 1
2
ij

în care rij reprezintă punctajele standard, iar aij reprezintă punctajele rezultate în urma
procesului de punctare.

21
 Metoda nu ia în calcul tipul criteriilor. Rezultatele sunt prezentate în tabelul urmator
C1(pret) C2(randament) C3(intretinere) C4(durata C5(design)
Alternative functionare)

A1 0,53 0,49 0,52 0,51 0,42

A2 0,63 0,66 0,59 0,64 0,57
A3 0,56 0,57 0,62 0,57 0,71

În al doilea rând a fost utilizată normalizarea prin transformare liniară; această

metodă foloseşte formula
aij
rij 
max{aij }
pentru criteriile C2, C4 si C5 care sunt maximizante si formula
aij max{aij }  aij
rij  1  
max{aij } max{aij }
pentru criteriile C1, C3, care sunt minimizate.
Rezultatele sunt valori cuprinse în intervalul [0,1] şi sunt prezentate în tabelul urmator
Matricea de performanță normalizată (metoda de transformare liniară)
C1(pret) C2(randament) C3(intretinere) C4(durata C5(design)
Alternative functionare)

A1 0,17 0,75 0,15 0,80 0,60

A2 0,00 1,00 0,05 1,00 0,80
A3 0,11 0,88 0,00 0,90 1,00

II. PRINCIPALELE ETAPE ALE AMC

Principalii paşi pe care le presupune analiza multicriterială pot fi defalcati în câteva
etape, care sunt descrise mai jos. Este posibil ca etapele să fie repetate, pentru realizarea
corectiilor necesare.
1. Stabilirea contextului decizional, cum ar fi scopurile proiectului care este depus
sau evaluat, fezabilitatea acestuia. În acest sens, analistul ar trebui să dispună de răspunsuri
clare la întrebări precum: Care sunt scopurile AMC si care sunt factorii de decizie si alti
factori interesaţi?
Întelegerea clară a obiectivelor este crucială, întrucât AMC se referă la obiective
multiple, care sunt discordante. Acestea sunt compromisurile necesare. Cu toate acestea, la

22
aplicare a AMC este importantă identificarea unui singur obiectiv de nivel înalt, care, de
obicei, va avea şi sub-obiective.
2. Definirea optiunilor
Această etapă este menită să identifice optiunile alternative care trebuie luate în
considerare. Optiunile luate în considerare vor face referire, în general, la o anumită problemă
sau context, dar pot include investitii, proiecte, politici, planuri de dezvoltare etc. Este
important să existe o descriere clară si detaliată a ceea ce reprezintă fiecare optiune.
3. Definirea criteriilor
În această etapă, analistul identifică si defineste toate criteriile (parametri) care sunt
relevante pentru problema decizională. Acestea vor include toate categoriile importante de
costuri si beneficii ce rezultă din optiunile luate în considerare. Este adeseori utilă gruparea
criteriilor în categorii economice, sociale si de mediu. În AMC pot fi introduse criterii care
sunt dificil de cuantificat si care ar putea fi evaluati numai din punct de vedere calitativ, cum
ar fi sensibilitatea politică, echitate si ireversibilitate.
4. Crearea matricei de performantă care descrie performantele preconizate ale
fiecărei optiuni în functie de criterii. Informatiile cu privire la dimensiunile fiecărui impact
(criteriu) pot fi exprimate în unităti monetare, fizice sau, pur si simplu, pe o scală calitativă.
Datele cu privire la impacturi pot fi colectate printr-un studiu, prin intermediul datelor
existente, cu ajutorul expertilor sau al părtilor interesate.
5. Standardizarea punctajelor pentru fiecare criteriu la intervalul unei scale comune
(de obicei cu valori cuprinse între 0-1 sau 0-100. În acest sens vor fi aplicate metodele
descrise în sectiunea precedentă.
6. Ponderarea criteriilor pentru cuantificarea relativă a fiecărui criteriu în procesul
decizional. Ponderea ar trebui să derive din informatiile existente sau ar trebui să fie stabilită
prin chestionarea părtilor interesate, care îsi vor comunica prefereințele pentru diverse
criterii.
Este important de mentionat faptul că în cadrul anumitor procese de luare a deciziilor
există posibilitatea alegerii celei mai bune optiuni fără ponderare si, prin urmare, această
etapă nu este necesara. În contextul propunerii si selectiei de proiecte de investitii este
importantă ponderarea criteriilor pentru a produce o ierarhizare realistă a alternativelor de
proiect.

23
 7. Ierarhizarea optiunilor
Se combină ponderea si punctajul pentru fiecare optiune pentru a deriva o valoare de
ansamblu. În această etapă factorul de decizie trebuie să selecteze cea mai adecvată metodă
pentru ierarhizarea alternativelor. In prezent optiunile alternative sunt ierarhizate, de obicei,
prin însumarea ponderilor aferente punctajelor criteriilor pentru fiecare alternativă.
8. Examinarea rezultatelor
În această etapă expertul analizează rezultatele obtinute si le preintă într-o manieră
atotcuprinzătoare.
9. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate poate fi utilă factorilor de decizie pentru a-i sprijini la
estimarea valorilor acestora si pentru a se asigura astfel că aleg alternativa cea mai adecvată
pentru îndeplinirea obiectivelor. Scopul unei analize de senzitivitate este acela de a valida
evaluarea alternativă si ierarhizările alternative care rezultă din procesul de decizie,
demonstrând că schimbările mici din punctajele alternativelor în comparație cu criteriile de
decizie sau cu ponderile criteriilor nu modifică ierarhia alternativelor. Mai întâi, este stabilită
senzitivitatea ponderilor criteriilor. Analistul schimbă fiecare dintre ponderile aferente
criteriilor de decizie cu 10%, menținând 100% suma factorilor de ponderare. Dacă aceste
schimbări nu au ca rezultat ierarhizări alternative, analiza decizională este considerată a fi una
solidă.

III. METODE DE EVALUARE MULTICRITERIALĂ

1. Analiza directă a performanţelor alternativelor
În anumite situaţii, AMC este limitată la o analiză directă şi cantitativă a matricei de
performanţă. În astfel de cazuri, numai o cantitate limitată de informatii cu privire la calitățile
relative ale optiunilor pot fi obtinute prin examinarea directă a performantelor alternativelor.
Este verificată pozitia dominantă a unor criterii fată de altele. Pozitia dominantă se manifestă
atunci când performantele unei optiuni sunt cel putin la fel de bune ca ale alteia pentru toate
criteriile si sunt strict mai bune decât ale alteia pentru cel putin un criteriu. În principiu, o
optiune le poate domina pe toate celelalte, dar este putin probabil ca acest lucru să se
întâmple în practică.
Se recomandă folosirea acestei metode numai în etapele timpurii ale dezvoltării unui
proiect, de exemplu pentru clarificarea criteriilor sau pentru furnizarea de informaţii cu

24
 privire la posibilele alternative. Altfel, atunci când se solicită finanţare pentru un proiect,
trebuie folosite metode mai complexe.
2. Insumarea ponderilor
Însumarea ponderilor – care mai este cunoscută si sub denumirea de modele liniare
cumulative – este o metodă foarte răspândită, aplicată în cazul deciziilor multicriteriale.
Metoda este aplicabilă în ipoteza că criteriile sunt preferential independente unul de celălalt si
în conditiile în care incertitudinea nu este încorporată în mod oficial în modelul AMC.
Modelul liniar arată cum valorile unei opțiuni aferente mai multor criterii pot fi combinate
într-o valoare de ansamblu. Acest lucru este realizat prin înmultirea punctajelor standardizate
rij ale fiecărui criteriu cu ponderea adecvată a acelui criteriu Wj, urmată de însumarea
punctajelor ponderate ale tuturor criteriilor. Calcularea punctajului total pentru fiecare
alternativă Ai, respectiv ASi , poate fi realizată prin următoarea ecuatie:
n
ASi  W j  rij
j 1

Este important de mentionat că procesul de standardizare si ponderile aplicate

implică un grad ridicat de subiectivism. Prin urmare, explicarea punctelor forte si a
slăbiciunilor unui proiect alternativ, precum si explicarea clasificării finale sunt pasi
importanti în cadrul prezentării rezultatelor.

Exemplu numeric
În cazul exemplului de selectare a modelului de echipament MHC, punctajele pentru
fiecare dintre cele trei alternative sunt calculate pe baza unei matrici de performantă
normalizate si a
ponderilor introduse direct de către experti.
Rezultatele sunt prezentate mai jos:
Rezultate pentru metoda însumării ponderilor
Alternative C1(pret) C2(randament) C3(intretinere) C4(durata C5(design) ASi
functionare)
A1 0,17 0,75 0,15 0,80 0,60 0,392
A2 0,00 1,00 0,05 1,00 0,80 0,390
A3 0,11 0,88 0,00 0,90 1,00 0,412
pondere W 0,4 0,1 0,2 0,2 0,1

Concluzia este că cea mai bună alternativă este A3, care are cel mai mare punctaj

25
 2.3. Concepte şi principii utilizate în ACB
Actualizarea, inflaţia, orizontul de timp, valoarea reziduală, sensitivitate, risc)
[Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii - 2008 COMISIA
EUROPEANĂ, Direcţia Generală Politică Regională]

2.3.1. Rata de actualizare si factorii de actualizare

Actualizarea este operatiunea de aducere in stare de comparabilitate in momentul
actual a unei sume de fluxuri de bani viitoare. Rata folosita in calculele actuariale este numita
rata de actualizare si ea este asimilata cu rata costului de oportunitate al capitalului (rata
costului mediu ponderat al capitalului).
Considerand: a - rata de actualizare (rata costului mediu ponderat al capitalului) si i -
1
orizontul de timp pentru care se realizeaza analiza, raportul se numeste factor de
(1  a ) i
actualizare.
Rata de actualizare recomandata de UE pentru calculele de analiza financiara pe
intervalele de programare aferente Fondurilor Structurale si de Coeziune a fost de 6% pentru
perioada 2000 – 2006 si este de 5% pentru actualul interval de programare, respectiv 2007-
2013.
In timp ce rata de actualizare financiara este aceeasi pentru toate tipurile de proiecte,
indiferent de orizontul de timp pe care se face actualizarea, factorul de actualizare are valori
1 1
diferite in fiecare din anii supusi analizei: in anul 1, in anul 2...,
(1  a ) 1
(1  a ) 2
1
in anul 30.
(1  a ) 30
Rata de actualizare pentru perioada 2007-2013, de 5%, se va utiliza in calcularea
indicatorilor de performanta ai proiectului, respectiv Valoarea neta actualizata financiara
(VNAF) (sau FNPV - financial net present value) si Raportul beneficiu–cost (Rb/c).

26
 Exemplu de actualizare a unui flux de numerar (cash flow) cu o rata de actualizare de
12% si 5%
Anul Cash Factor de CF CF Factor de CF CF
Flow actualizare actualizat actualizat actualizare actualizat actualizat
la a=12% cumulat a=5% cumulat
0 -1500 1 -1.500,0 -1.500,0 1 -1.500,0 -1.500,0
1 -500 0,893 -446,4 -1.946,4 0,952 -476,2 -1.976,2
2 300 0,797 239,2 -1.707,3 0,907 272,1 -1.704,1
3 400 0,712 284,7 -1.422,6 0,864 345,5 -1.358,5
4 500 0,636 317,8 -1.104,8 0,823 411,4 -947,2
5 350 0,567 198,6 -906,2 0,784 274,2 -673,0
6 250 0,507 126,7 -779,5 0,746 186,6 -486,4
7 580 0,452 262,4 -517,2 0,711 412,2 -74,2
8 380 0,404 153,5 -363,7 0,677 257,2 183,0
9 450 0,361 162,3 -201,4 0,645 290,1 473,1
10 400 0,322 128,8 -72,6 0,614 245,6 718,6
11 430 0,287 123,6 51,0 0,585 251,4 970,0

2.3.2. Rata inflatiei

In analiza proiectelor se poate prefera folosirea preturilor constante, care sunt acele
preturi ajustate tinand cont de inflatie si fixate la un an de baza. Pe de alta parte, in analiza
fluxurilor financiare, preturile curente sunt de preferat. Preturile curente sunt preturi
nominale, la valorile observate in fiecare an. Folosirea preturilor curente este recomandata
deoarece efectul inflatiei poate influenta calculul rentabilitatii financiare a investitiei.
Pentru a obtine o situatie cat mai aproape de realitate, se va lucra cu preturi constante,
luand in calcul rata inflatiei. Se are in vedere faptul ca, in calculele de actualizare, rata de
actualizare incorporeaza, in semnfiicatia si nivelul sau, si informatii legate de indicele
preturilor.
Cu titlu informativ, pentru orizontul de timp (perioada de referinta) supus analizei
cost-beneficiu, de 30 de ani, evolutia preconizata a ratei inflatiei poate fi urmatoarea:
AN 1 2 3 4 5 18 19 20-30
Rata inflatiei
7% 6% 5% 4% 3% 2% 2% 2% 2%
(ri)
Indice (i)
100 106 111 116 119 154 157
(An 1 = 100)

100 100(1+0,06) 106(1+0,05) 111(1+0,04) 116(1+0,03)

Indicele de inflatie se determina cu relatia in  in 1 (1  ri n )

27
 Gradul de credibilitate al unei astfel de prognoze este unul ridicat, dat fiind faptul ca,
in prezent, BNR aplica strategia de tintire directa a inflatiei, cu anuntarea si asumarea tintei la
inceputul fiecarui an, cu o marja de eroare (interval acceptat de variatie de ±1% pe an). De
asemenea, la orizontul anilor 2015-2020 este preconizata aderarea Romaniei la Uniunea
Monetara Europeana (zona euro), ceea ce va presupune alinierea la HICP (Harmonized Index
of Consumer Prices - Indicele Armonizat al Preturilor de Consum), a carui valoare
prognozata de catre Banca Centrala Europeana este de 2% pe an. Din acest motiv, incepand
cu Anul 6 al analizei pana la finele intervalului de analiza, se utilizeaza o rata a inflatiei de
2%.
Prin perioada de referinta se intelege numarul maxim de ani pentru care se fac
prognoze in cadrul analizei economico-financiare. Prognozele privind evolutiile viitoare ale
proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzatoare in raport cu durata
pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referinta
poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari si economici ai
proiectului.
Mai concret, alegerea perioadei de referinta afecteaza calcularea indicatorilor
principali ai analizei cost-beneficiu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de
cofinantare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, perioada de referinta este de cel
putin 20 de ani, iar pentru investitiile productive este de aproximativ 10 ani.
Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru
perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp de referinta, formulate in conformitate cu profilul
fiecarui sector in parte, sunt urmatoarele:

Sector Orizont de timp (ani)

Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15

28
 2.3.3. Valoarea reziduala
Valoarea actualizată a oricăror venituri viitoare nete apărute după orizontul de timp
trebuie să fie inclusă în valoarea reziduală. Mai precis, aceasta este valoarea actualizată în
anul „n” a veniturilor din care au fost deduse costurile de operare pe care proiectul va fi
capabil să le genereze ca urmare a potenţialului de utilizare rămas al activelor fixe a căror
viaţa economică nu este încă complet epuizată. Aceasta din urmă va fi zero sau neglijabilă în
cazul în care a fost selectat un orizont de timp suficient de lung. Cu toate acestea, din motive
practice nu este întotdeauna cazul, este totuşi important să se înregistreze ca investiţie
negativă, sau ca beneficiu valoarea de lichidare a activelor fixe, sau ca orice capacitate
rămasă să genereze venituri nete. Cu alte cuvinte, valoarea reziduală poate fi definită ca
valoarea de lichidare virtuală.
În situaţia în care durata de viaţă economică utilă actuală şi a proiectului depăşeşte
perioada de referinţă pentru tipul de proiect respectiv, se va lua în considerare şi o valoare
reziduală. În mod ideal, aceasta se va calcula ca valoarea actuală a fluxurilor nete de
numerar previzionate în timpul anilor de activitate economică, din afara perioadei de
referinţă.
Valoarea reziduală poate fi calculată în trei moduri:
1. Se ia în considerare valoarea reziduală de piaţă a activelor fixe, dacă ar fi fost
vândute la sfârşitul orizontului de timp considerat (daca se cunoaste pretul unei vanzari
similare);
2. Prin calcularea valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor, pe baza unor
formule standard de amortizare economică a capitalului prin luarea in calcul a duratei
normate de viata a mijloacelor fixe.
Valoarea reziduala va fi considerata valoarea ramasa de amortizat dupa orizontul de
timp luat in considerare. Valoarea reziduala se poate calcula in functie de valoarea de
inventar a mijloacelor fixe folosite in cadrul investitiei si de gradul de uzura estimat pentru
orizontul de timp avut in vedere in cadrul analizei, dupa formula:
VR = Vi · (1 – Gu)
VR = Valoarea reziduala
Vi = Valoarea de inventar a mijlocului fix
Gu = Gradul de uzura a mijlocului fix estimat peste orizontul de timp propus.
La randul sau gradul de uzura se exprima prin raportarea orizontului de analiza la durata
normala de functionare pentru mijlocul fix in cauza.
29
Gu=Pr/Df, in care
Pr=perioada de referinta (orizontul de analiza specific proiectului respectiv)
Df= durata normala de functionare a mijlocului fix conform HG 2139/2004
3. Prin calcularea valorii nete actualizate a fluxurilor de numerar pentru durata de
viaţă rămasă a proiectului (metoda perpetuitatii).
Mai jos este prezentat modul de calcul:
VR=FNn/(a-c)
FNn=fluxul de numerar in primul an al perpetuitatii (ultimul an al perioadei de
referinta)
a = rata de actualizare (5-6% pentru perioada 2007-2013 pentru proiecte din fonduri
europene)
c = rata de crestere (eventual) - nu poate fi mai mare decat actualizarea - pentru ca o
afacere nu poate creste mai mult decat media economiei pe termen lung.
Sa presupunem ca la sfarsitul perioadei de referinta o investitie produce un flux de
numerar net de 100 lei. Rata de rentabilitate (actualizare) pe piata este de 5%. Inseamna ca
pentru a obtine respectivele venituri s-ar plati pe piata pentru respectiva investitie o suma de
100/0,05=2000 lei

2.3.4. VNAF - Valoarea neta actualizata financiara (Financial Net Present Value
- FNPV) reprezinta diferenta dintre suma cash flow-urilor (flux de numerar) actualizate pe
intervalul avut in vedere in functie de natura investitiei (in cazul de fata, 30 de ani) si
valoarea initiala a investitiei. Calculele de actualizare se realizeaza cu ajutorul ratei de
actualizare de 5% (recomandata de finantator)
n
CFi VRn
VNAF     I 0 (functia NPV in Excel)
1  a  1  a 
i n
t 1

Unde:
a - rata de actualizare [5%]
CFi – cash flow-ul generat de proiect in anul “i” – diferenta dintre veniturile si cheltuielile
efective
VRn- valoarea reziduala a investitiei in ultimul an de analiza
I0 -investitia necesara pentru implementarea proiectului

30
 Altfel spus, un indicator VNAF pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor excede
cheltuielile, toate aceste diferente anuale “aduse” in prezent, cu ajutorul ratei de actualizare si
insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.
În mod obişnuit soldul fluxului de numerar în primii ani este negativ şi devine pozitiv
după câţiva ani. VNA pozitivă însemnă că proiectul generează un beneficiu net şi este
dezirabil.Valoarea VNA depinde de rata de actualizare utilizată. Un proiect poate avea VNA
pozitiv pentru o rată de actualizare mică şi un VNA negativ pentru o rată de actualizare mai
mare. Acesta este principalul dezavantaj al utilizării VNA şi din acest motiv se utilizează
împreuna cu ceilalţi indicatori ai ACB, RIR şi raportul B/C.

2.3.5. Rata interna de rentabilitate financiara (RIRF)

Se calculează printr-un proces iterativ, propunând diferite rate de actualizare a
capitalului a şi calculând pentru fiecare VNAF. Valoarea lui a pentru care VNAF devine zero
este RIRF.
n
CFi VRn
VNAF     I 0 =0 (functia IRR in Excel)
1  RIRF  1  RIRF 
i n
t 1

Investitia este oportuna (fezabila economic) daca indicatorii au urmatoarele valori:

VANF> 0 ; RIRF > a
In acest caz investitia poate fi realizata cu resurse atrase de pe piata financiara (banci)
In cazul in care acesti indicatori sunt: VANF<0 ; RIRF < a investitia nu poate fi viabila
economic si trebuie sustinuta de un finantator [ex: Uniunea Europeana]
Doar proiectele cu profitabilitate financiară foarte mică (nu ar putea fi finanţate de o
bancă) vor primi sprijinul UE;
Aceşti indicatori sunt calculaţi luând în consideraţie toate costurile de investiţie ale
proiectului, indiferent de sursele de finanţare. Valoarea lor arata dacă proiectul are nevoie sau
nu de finanţare nerambursabilă. Valori bune ale acestor indicatori (VFNA/C pozitiv şi
RIRF/C mai mare decât rata de actualizare) arată că proiectul este suficient de profitabil
pentru a obţine o finanţare de la o bancă, atunci când rata de actualizare reprezintă costul
finanţării de pe piaţă bancară

31
 2.3.6. Raportul Beneficiu / Cost (B/C) se calculează ca raportul dintre suma
beneficiilor actualizate şi suma costurilor actualizate. Este un număr, fără unitate de măsură
(un raport).
In cazul in care B/C este supraunitar, proiectul este corespunzător, deoarece beneficiile
proiectului depăşesc costurile acestuia
2.3.7) Durata de recuperare a investiţiei (Payback Period – PP) reprezintă perioada de timp,
măsurată în ani, după care participanţii la finanţarea unui proiect de investiţii îşi recuperează
atât investiţia cât şi profiturile aşteptate. Durata de recuperare a investiţiei se va calcula pe
baza fluxurilor de lichidităţi disponibile, actualizate cu rata de actualizare estimată pentru
calculul VNAF, astfel:
- se calculează fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate, cumulate anual începând cu
primul an al proiecţiei (Anul 0).
- se reţine numărul de ani (i) după care fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate cumulate
trec de la o valoare negativă – CFai-1, la o valoare pozitivă +CFai.
Se calculează durata de recuperare cu formula:

CFia1
Dr  (i  1) 
CFi a  CFia1

Are dezavantajul că nu ia în considerare beneficiile apărute după anul i.

2.4.Senzitivitate si risc in ACB

[Elaborarea analizei de senzitivitate în cadrul analizei cost-beneficiu a proiectelor
finanţate din FEDR şi FC - ianuarie 2012; contract Dezvoltarea capacităţii pentru Analiza
Cost-Beneficiu, proiect co-finanţat din FEDR]
2.4.1. Utilizarea analizei de senzitivitate în cadrul ACB
Analiza de senzitivitate reprezintă punctul de plecare al analizei riscurilor proiectului
şi riscurilor majore care trebuie luate în considerare de toate părţile implicate, fie beneficiari,
finanţatori sau chiar grupuri ţintă.
Analiza de senzitivitate studiază modul în care variaţia rezultatului numeric al unui
proiect poate fi atribuită cantitativ unor surse diferite de variaţie a parametrilor de intrare
(input) de bază. Astfel, aceasta asigură verificarea robusteţii rezultatelor numerice ale unui
proiect şi, mai exact, subliniază riscurile majore ce pot afecta întregul ciclu al proiectului,
începând cu implementarea acestuia.
32
 O analiză de senzitivitate constituie studiul privind modul în care variaţia rezultatului
unui proiect (numeric sau altfel) poate fi atribuită, calitativ sau cantitativ, unor diverse variaţii
ale parametrilor de intrare. Astfel, aceasta permite evaluarea rezultatelor, pe măsură ce
modifica gama (intervalele de încredere) parametrilor fundamentali (input) ai modelului în
game (intervale de încredre) de variabile (rezultate) economice.
În general, viabilitatea proiectelor de investiţii se bazează pe criteriile RIR şi VNA.
Mai mult, în cazul proiectelor cu finanţare UE pentru care este indicată ACB, există multe
alte criterii ce conferă viabilitate proiectului, precum: decalajul de finanţare, impactele socio-
economice, strategia regională, emisiile CO2 etc. Prin urmare, în cadrul analizei economice a
proiectelor există anumite aspecte ale fezabilităţii proiectului ce pot necesita o analiză a
senzitivităţii şi a riscurilor. Analiza de senzitivitate estimează efectele asupra realizării
obiectivelor proiectului în situaţia în care anumite prezumţii se materializează sau nu.
În cadrul analizei de senzitivitate, o abordare uzuală constă în schimbarea unui-
singur-factor-la-un-moment-dat (one-factor-at-a-time - OAT), pentru a vedea efectele pe care
aceasta le produce asupra rezultatului. Abordarea OAT implică, în mod obişnuit:
- Mutarea unui singur factor la un moment dat şi
- Întoarcerea la punctul central/de bază după fiecare mutare.
Aceasta este o abordare logică, întrucât orice schimbare observată cu privire la un
rezultat se va datora în mod lipsit de ambiguitate schimbării unui singur factor. În continuare,
prin schimbarea unui factor la un moment dat, toţi ceilalţi factori pot rămâne fixaţi la valoarea
centrală sau de bază. Aceasta măreşte comparabilitatea rezultatelor (toate „efectele” sunt
calculate cu referire la acelaşi punct central în spaţiu) şi minimizează şansele de eşecuri ale
aplicaţiilor informatice, mai probabile în cazul în care mai mulţi factori input sunt schimbaţi
în mod simultan.
Proiectele de investiţii sunt supuse unor diverse forme de risc, ce pot avea impact
asupra performanţei aşteptate de beneficiar. Factorii provenind din mediul extern, precum şi
factorii endogeni specifici structurii operaţionale şi funcţionale a obiectivului de investiţii pot
avea în timp o manifestare diferită decât cea anticipată iniţial şi, astfel, cu cât mai mari sunt
deviaţiile observate, cu atât mai mare este riscul ca proiectul să nu asigure atingerea
rezultatelor preconizate.

33
 2.4.2. Etape ale elaborării analizei de senzitivitate
Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor sau parametrilor
„critici(e)” ai(ale) modelului. Variabilele respective sunt acele variaţii, pozitive sau negative,
care au cel mai mare impact asupra performanţei financiare şi/sau economice finale a unui
proiect. Analiza este elaborată prin varierea unui singur element la un moment dat şi
determinarea efectului modificării respective asupra RIR sau VNA. Criteriile de adoptat în
vederea alegerii variabilelor critice variază în funcţie de proiectul specific şi trebuie stabilite
cu exactitate, de la caz la caz. Drept criteriu general, se recomandă luarea în considerare a
acelor variabile cu privire la care o variaţie absolută de 1% faţă de cea mai bună valoare
estimată dă naştere unei variaţii corespunzătoare de cel puţin 1% (un punct procentual) a
VNA (respectiv elasticitatea este unitară sau mai mare).

Procedura care trebuie urmată în vederea efectuării unei analize de senzitivitate

include următoarele etape:
A. Identificarea variabilelor
Mai jos sunt prezentate câteva exemple de identificare a variabilelor utilizate pentru
calcularea rezultatului şi intrarilor analizelor financiare şi economice, prin gruparea acestora
în categorii omogene:
Categorii Exemple de variabile
Dinamica Rata inflaţiei, rata de creştere a salariilor, preţurile energiei, schimbările
preţurilor preţurilor bunurilor şi serviciilor
Date privind Populaţie, rata creşterii demografice, consumul specific, rata de
cererea îmbolnăvire,
formarea cererii, volumul traficului, dimensiunea zonei de irigat,
volumele de piaţă ale unui anumit articol de marfă
Costuri de Durata şantierului de construcţie (întârzieri în executare), costul muncii
investiţie pe oră, productivitatea pe oră, costul terenului, costul transportului,
costul agregatului pentru beton, distanţa de la carieră, costul chiriilor,
adâncimea puţurilor, durata de serviciu a echipamentelor şi bunurilor
fabricate
Costuri de Preţurile bunurilor şi serviciilor utilizate, costul pe oră al personalului,
exploatare preţul
electricităţii, gazelor şi altor combustibili
Preţurile Tarife, preţurile de vânzare ale produselor, preţurile bunurilor
rezultatelor
semifabricate

34
 B. Eliminarea variabilelor dependente din punct de vedere determinist
Variabilele dependente din punct de vedere determinist vor antrena distorsiuni ale
rezultatelor şi fenomenul de numărare dublă. Dacă, de exemplu, productivitatea muncii şi
productivitatea globală apar în model, aceasta din urmă o include în mod evident pe prima. În
acest caz, este necesară eliminarea variabilelor redundante, prin alegerea variabilelor cele mai
semnificative, în vederea eliminării dependenţelor interne. Variabilele luate în considerare
trebuie să fie, pe cât posibil, variabile independente. În plus, variabilele trebuie, pe cât
posibil, analizate în formă defalcată: de exemplu, „venitul” este o variabilă compusă, dar
„cantitatea” sau „preţul” sau ambele în mod separat pot fi critice.

C. Analiza de elasticitate
Se recomandă elaborarea unei analizei calitative preliminare privind impactul
variabilelor, pentru a selecta variabilele cu elasticitate redusă ori marginală, conform celor
indicate în tabelul următor:

Categorii Parametri Elasticitate

Ridicata Intermediara Scazuta
Dinamica rata inflaţiei x
preţurilor schimbarea costurilor de personal x
schimbarea preţurilor energiei x
schimbarea preţurilor bunurilor şi serviciilor x
Date consumul specific x
privind rata creşterii demografice x
cererea volumul traficului x
Costuri de manopera in constructii x
investiţie

Analizele cantitative ulterioare pot fi limitate la variabile mai semnificative. După

alegerea variabilelor semnificative, se pot evalua elasticităţile de impact ale acestora, prin
efectuarea de calcule. De fiecare dată este necesară atribuirea unei noi valori (mai mari sau
mai mici) fiecărei variabile şi recalcularea VNA, observând astfel diferenţele (absolută şi
procentuală) în raport cu cazul de bază. Întrucât, în general vorbind, nu există nicio garanţie
că elasticităţile de impact ale variabilelor vor fi întotdeauna funcţii lineare, se recomandă
verificarea acestui lucru, repetând calculele pentru deviaţii arbitrare diferite.

35
 D. Alegerea variabilelor critice.
Se calculeaza indicatorii de de rentabilitate (VNA si RIR) modificand variabilele
utilizate si identificand pe cele la care o variaţie absolută de 1% faţă de cea mai bună valoare
estimată dă naştere unei variaţii corespunzătoare de cel puţin 1% (un punct procentual) a
VNA. La sfârşitul acestei selecţii, variabilele critice vor fi în mod prezumtiv în număr redus,
cu excepţia cazului în care valoarea limită aleasă pentru elasticitatea performanţei este
exagerat de mică. În cazul unui proiect cu privire la un spital, o autostradă sau chiar o uzină
industrială, variabilele cheie sunt câteva (de exemplu, valoarea totală a investiţiei fixe,
dimensiunea şi data randamentelor, rata dobânzii) şi acestea domină efectele celorlalte (de
exemplu preţurile input-urilor minore).

E. Determinarea valorii de comutare

Valoarea de comutare a unei variabile este acea valoare care trebuie să se ivească
pentru ca VNA a proiectului să devină zero sau, în termeni mai generali, pentru ca rezultatul
proiectului să se situeze sub nivelul minim de acceptabilitate. Utilizarea valorilor de comutare
în analiza de senzitivitate permite evaluatorilor să efectueze anumite judecăţi privind gradul
de risc al proiectului şi oportunitatea asumării de acţiuni de prevenire a riscurilor. De
exemplu, dacă una dintre variabilele critice ale unui proiect este „cheltuieli de operare” iar
valoarea de comutare este +20%, iniţiatorul poate evalua dacă există condiţii pentru o astfel
de crestere, iar în caz pozitiv poate lua în considerare acţiuni preventive.

2.4.3.Parametri cheie utilizaţi în analiza de senzitivitate

Prezenţa riscurilor în mediul economic este relativ constantă, iar marea lor diversitate
impune identificarea elementelor ce pot fi supuse riscurilor şi care pot identifica viabilitatea
proiectelor şi analiza lor din acest punct de vedere, în scopul diminuării consecinţelor
negative.
Văzute ca procese economice, proiectele de investiţii atrag numeroase resurse, al
căror consum valoric conduce la costul investiţiei: cheltuielile pentru obţinerea şi amenajarea
terenului, cheltuielile privind infrastructura, cheltuielile de proiectare şi asistenţă tehnică
(licenţe, contracte, autorizaţii, proiectare, auditarea proiectului, asistenţă tehnică şi dirigintele
şantierului, organizarea procedurilor de achiziţie), cheltuielile cu investiţia de bază
(construcţii şi lucrări de intervenţie, cheltuieli cu achiziţii independente), alte cheltuieli
(organizarea şantierului de construcţii, comisioane, taxe, taxe juridice, costuri financiare,
36
cheltuieli diverse şi neprevăzute), chetuieli de exploatare (instruirea personalului pentru
exploatare, evidenţe tehnice, verificări, rodaj, expertiză în momentul primirii).
Cheltuielile privind implementarea proiectului sunt directe şi imediate, sunt de obicei
efectuate în decursul unei perioade de 1 până la 3/5 ani şi de aceea sunt relativ uşor de
cuantificat, iar evaluarea lor prezintă un nivel ridicat de precizie.
Pe lângă costul realizării investiţiei, costul global al proiectului de investiţii va fi dat
de costul de exploatare generat prin punerea în mişcare a obiectului investiţiei şi trebuie să
fie estimat în mod exact pentru perioada de funcţionare economică completă a investiţiei
efectuate. Luarea în considerare a variaţiilor de preţ potenţiale sau variaţiilor cantităţilor
necesare pentru realizarea proiectului conduce la idea influenţării parametrilor de cost şi la
ivirea riscului de diminuare a rezultatelor. Prin urmare, pe durata exploatării proiectului se
ivesc dificultăţi mai mari de estimare exactă a parametrilor economici, întrucât această
periodă prezintă un orizont de timp mai îndepărtat.
In principiu, analiza consta in calcularea, pentru fiecare variabila a urmatorilor
indicatori:
Indicele de senzitivitate (IS), dupa formula:
P1 - P0
IS = P0
V1 -V0
V0
unde,
P = parametrul studiat (VNA sau RIR);
V = variabila;
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori initiale.
Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arata cu cate
procente se modifica parametrul studiat in cazul modificarii cu un procent a variabilei. Daca
acest indice este mai mare decat 1, respectiva variabila este purtatoare de risc.
Indicele critic (switching value) – SV. Acest indice ne arata cu cat ar trebui sa se modifice o
variabila pentru ca VNA-ul sa ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul sa devina
neviabil).
O valoare mica a SV pentru o variabila data ne indica un risc legat de acea variabila:
o abatere mica de la valoarea medie pune in pericol rentabilitatea investitiei. Cu cat indicele
critic este mai mare cu atat riscurile sunt mai reduse.
37
 VNA0
SVVNA  VNA0  VNA1 100
V 0 V 1
V0

sau cu cat ar trebui sa se modifice o variabila in asa fel inca RIR sa ia valoarea ratei de
actualizare a

RIR 0  a
SVRIR  RIR0  RIR1 100
V 0 V 1
V0

De exemplu pentru proiecte de mediu pot fi considerati urmatorii parametrii:

Factori critici:
-elasticitatea cererii
-dinamica costurilor intrărilor cheie
- preţurile produselor recuperate
-costurile de remediere şi alte costuri de mediu
Variabilele principale de luat în considerare:
-schimbări în cererea de eliminare a deşeurilor legate de difuzarea de noi produse sau
tehnologii noi
- schimbarea în comportamente
- variaţii ale economiei sau populaţiei, creşteri sau scăderi
- costuri cu energia
- costurile cu materiile prime
- variaţii ale preţului de vânzare a produselor recuperate
- dinamica costurilor de-a lungul timpului a unor bunuri şi servicii critice pentru anumite
proiecte
- costul energiei electrice
- costul combustibilului
- cost de remediere şi decontaminare a siturilor

38
 2.4.4. Categoriile de riscuri aferente proiectelor de investiţii
Primul pas în analiza riscurilor aferente proiectelor de investiţii constă în
identificarea diverselor categorii de riscuri potenţiale ce pot afecta viabilitatea acestora. Mai
mult, datorită faptului că riscurile se pot ivi în orice moment pe durata fazei de implementare,
este important ca acestea să fie luate în considerare în evaluarea parametrilor cheie ai analizei
de senzitivitate.
A. Identificarea riscurilor
Riscul strategic constă în diminuarea cotei de piaţă a firmei, cu consecinţa unor
pierderi financiare. Măsurarea impactului acestei clase de riscuri se efectuează prin
determinarea variaţiei cotei de piaţă deţinute, în principal datorită schimbării cererii de
produse specifice ale companiei.
Riscul comercial se poate resimţi sub forma pierderii unor clienţi, ceea ce înseamnă
că producţia estimată nu va fi luată în considerare în totalitate, veniturile nu vor acoperi
costurile şi, prin urmare, câştigurile vor scădea. În acelaşi timp, riscul comercial poate
conduce la relaţii nerealizate cu furnizorii, ceea ce înseamnă umflarea costului cu sume
rezultate din pregătirea furnizării, şi anume întâlniri comerciale, studii preliminare, stabilirea
furnizării de produse, ceea ce micşorează, de asemenea, rezultatele financiare ale proiectului.
Riscul juridic provine din nerespectarea legislaţiei în vigoare pe durata exploatării
obiectului, datorită modificărilor potenţiale ale prevederilor legale privind modalitatea de
plată, sistemele de impozitare, normele, regulamente. Consecinţele ivirii risculului juridic
sunt evidente, sub forma plăţii de penalităţi sau ivirii de debite. Pierderile sub formă de
penalităţi sunt calculate în funcţie de numărul de zile de întârziere, costul zilnic şi nivelul
mediu al resursei cu privire la care se înregistrează pierderea. În cazul debitelor impactul
riscului juridic este evidenţiat prin măsurarea prejudiciului direct şi indirect ivit ca urmare a
neîncasării la timp a sumelor datorate de terţi.
Riscul financiar reprezintă posibilitatea înregistrării de cheltuieli financiare
suplimentare (creşterea ratei dobânzii, curs valutar nefavorabil), ceea ce va conduce la
diminuarea veniturilor sau chiar la pierderi financiare. Aceasta poate fi măsurat prin
analizarea fluxurilor de numerar şi costului creditului.
Riscul operaţional se referă la condiţiile schimbate care afectează activitatea de
exploatare a obiectivului de investiţii. Cunoscut, de asemenea, drept risc economic sau risc de
exploatare, riscul operaţional are impact asupra situaţiei costurilor de producţie şi nivelului de
profitabilitate a proiectului. Creşterea costurilor materiilor prime, combustibililor, energiei,
39
forţei de muncă sau altor resurse faţă de estimările iniţiale antrenează sporirea eforturilor
totale şi o scădere adecvată a câştigurilor faţă de nivelul preconizat. Riscul operaţional se
manifestă efectiv prin scăderea capacităţii obiectivului de investiţie de a genera profi, sub
influenţa managementului inadecvat al activelor.
Riscul de întreţinere şi service se referă la depăşirea costurilor stabilite, ca urmare a
estimărilor inexacte ale cheltuielilor de reparaţii, avariilor neprevăzute ale dotărilor,
accidentelor etc.

B. Gruparea riscurilor
Riscurile în conformitate cu elementele luate în considerare la calcularea eficienţei
proiectului de investiţii pot fi structurate, de asemenea, după cum urmează: riscuri privind
parametri de efort, denumite riscuri privind costurile şi riscuri privind parametri de efecte,
denumite riscuri privind veniturile. Aceste categorii de riscuri exercită o influenţă importantă
asupra întreprinzătorului care demarează o investiţie de modernizare sau extindere, având
astfel un impact ridicat. Riscurile de a nu realiza veniturile sau de a depăşi costurile sunt
amplificate în cazul investiţiilor strategice, care se materializează într-un orizont de timp mai
îndepărtat. Proiectele de investiţie care urmăresc diminuarea cheltuielilor de exploatare şi
proiectele de îmbunătăţire a condiţiilor de lucru prezintă un nivel de risc mai scăzut.

40
 3. ANALIZA COST BENEFICIU PENTRU UN
PROIECT DE DIG

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor inclusiv

specificarea perioadei de referinta
Investitia se refera la realizarea unui dig pentru protectia impotriva viiturilor de pe
raul Bistrita a intregului ansamblu de management al deseurilor situat in anexa Vanatori -
Piatra Neamt.
1.1. Obiectivele investitionale
In cadrul prezentului proiect de investitii se au in vedere urmatoarele obiective:
 Realizare Corp dig mal stang
 Realizare Protectie taluz amonte dig
 Colectarea si evacuarea apelor din spatele digului
 Calibrarea albiei raului Bistrita in zona digului

1.2. Obiectivele proiectului

Obiectivele investitionale ante-mentionate sunt subordonate obiectivului specific
(scopului) proiectului, precum si obiectivelor generale ale proiectului.
Obiectivul specific (scopul) proiectului
Obiectivul specific al proiectului este protejarea depozitului de deseuri situat in
Anexa Vanatori, Bistrita impotriva inundatiei cat si protejarea raului Bistrita impotriva
deversarilor de levigat provenit din drenarea deseurilor de la depozitul ante-mentionat.
Obiectivele generale ale proiectului
Prin obiectivul specific propus, proiectul de fata se incadreaza Sectorului prioritar 1
al programului finantat prin EEA Financial Mechanism - „Protection of the environment,
including the human environment, through, inter alia, the reduction of pollution and the
promotion of renewable energy (“Protectia Mediului Inconjurator, inclusiv al mediului socio-
uman, prin reducerea poluarii si promovarea energiei din resurse regenerabile”).
In acelasi timp, proiectul raspunde obiectivului din Planul National de Dezvoltare
2007-2013, Prioritatea 3, Sub-prioritatea 3.1.

41
3. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului
3.1. Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la
standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa si deseuri

1.3. Perioada de referinta

Prin perioada de referinta se intelege numarul maxim de ani pentru care se fac
prognoze in cadrul analizei economico-financiare. Prognozele privind evolutiile viitoare ale
proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzatoare in raport cu durata
pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei de referinta
poate avea un efect extrem de important asupra indicatorilor financiari si economici ai
proiectului.
Mai concret, alegerea perioadei de referinta afecteaza calcularea indicatorilor
principali ai analizei cost-beneficiu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de
cofinantare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, perioada de referinta este de cel
putin 20 de ani, iar pentru investitiile productive este de aproximativ 10 ani1.
Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru
perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp de referinta, formulate in conformitate cu profilul
fiecarui sector in parte, sunt urmatoarele:
Sector Orizont de timp (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15
Pentru proiectul Indiguire maluri rau Bistrita in zona intregului ansamblu de
management al deseurilor inclusiv depozit DEEE situat in anexa Vinatori, Piatra Neamt
perioada de referinta luata in considerare, tinand cont de faptul ca proiectul este unul de apa si
mediu, este de 30 de ani.
1
De la PHARE la Fondurile Structurale - Modulul A.2.1-Instruire pentru analiza economică şi financiară şi evaluarea
riscurilor.
42
 2. Analiza optiunilor
2.1 Optiuni posibile
Optiunile posibile sunt evaluate pe baza datelor de proiectare din prezentul studiu. In
concordanta cu particularitatile geografice, economice, sociale, legale si de mediu ale
obiectivului proiectului, s-au analizat urmatoarele alternative:
Optiunea nr. 1
Pastrarea situatiei actuale: nu se preconizeaza realizarea unei indiguiri a raului
Bistrita in zona Ansamblului de management al deseurilor situat in Anexa Vanatori, Piatra
Neamt, mizandu-se pe un volum redus al deversarilor de levigat de la depozitul de deseuri.
Aceasta alternativa nu corespunde cu strategia regionala de dezvoltare si de protectie a
mediului, care prevede protejarea unitatilor de management al deseurilor impotriva factorilor
naturali si prevenirea scurgerilor de deseuri si contaminearea mediului inconjurator. De
asemenea, aceasta alternativa este in contradictie cu strategia judeteana de mediu si cu
Strategia de dezvoltare durabila a Municipiului Piatra Neamt 2007-2013.
Nu in ultimul rand o astfel de alternativa vine in contradictie cu autorizatia de
gospodarire a apelor nr. 45/martie 2007 pentru functionarea ansamblului de management al
deseurilor din municipiu obtinuta de Primaria Piatra Neamt, prin care titularul este obligat sa
realizeze digul de aparare impotriva inundatiilor adiacent depozitului de deseuri menajere.
Optiunea nr. 2
Imbunatatirea situatiei actuale prin realizarea de lucrari de calibrare si adancire a
albiei raului Bistrita in zona ansamblului de management al deseurilor, fara indiguire

Optiunea nr. 2 prezinta avantaje in comparatie cu alternativa 1, dar nu rezolva

problemele pe termen mediu si lung. Prin depunerea de aluviuni dupa trecerea viiturilor, albia
raului se poate colmata din nou ducand la erodarea in continuare a malului stang al raului si
cresterea riscului de inundare a complexului de management al deseurilor. Desi aceasta
alternativa are costuri de investitie mai mici, costurile pe termen mediu pot fi semnificativ
mai mari din cauza duratei reduse de viata si a riscurilor pe care le prezinta din punct de
vedere functional.

Optiunea nr. 3 presupune realizarea unei indiguiri a malului stang al raului Bistrita
in dreptul complexului de management al deselui, pe toata lungimea acestuia.
Aceasta alternativa propune protejarea de inundatii a intregului ansamblu de management
al deseurilor prin realizarea unui dig care sa includa toata platforma existenta intre celula 2 si
43
granita municipiului cu comuna Dumbrava Rosie. Prin realizarea unui dig care sa protejeze
tot ansamblul de management al deseurilor se asigura continuarea procesului de dezvoltare a
sistemului de colectare a deseurilor de orice natura. Se asigura astfel un spatiu care oricum
este echipat edilitar pentru functionarea facilitatilor existente deja. Aceasta optiune asigura
atingerea a doua obiective importante interconectate:
- pe de o parte protejarea depozitului de deseuri situat in Anexa Vanatori, Bistrita
impotriva inundatiei;
- pe de alta parte protejarea raului Bistrita impotriva deversarilor de levigat provenit
din drenarea deseurilor de la depozitul ante-mentionat.

2.2. Ipotezele de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei

multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,
legalitate, riscuri)
Din punct de vedere economic vor fi evaluate costurile de investitie si operare pentru
urmatorii 30 de ani.
Metodologia utilizata
Evaluarea multicriteriala, o metodologie utilizata pe scara larga in procesul de
adoptare a deciziilor, consta in parcurgerea a doua etape: o evaluare obiectiva si una
subiectiva. In particular, pentru acest proiect, Consultantul a decis sa evalueze intr-o prima
etapa mai multi parametri tehnici, de mediu, economici si legislativi, acordand scoruri de la
10 la 1, pentru cea mai buna optiune, respectiv cea mai defavorabila si interpoland scorul
intre aceste doua valori. A doua faza introduce factorul de greutate (de importanta sau de
ponderare), de la 1 la 5, care evidentiaza importanta relativa a unor factori in comparatie cu
alti factori.
Analiza multicriteriala
Parametrii semnificativi, care se considera ca pot influenta procesul de luare a
deciziei pentru realizarea investitiei, sunt prezentati si notati in tabelul urmator:
Pentru elemente precum: „Costuri de intretinere si exploatare”, “Eliminare Risc de poluare”
si “Costuri de operare” se poate vedea ca diferenta dintre scoruri intre alternative este prea
mare (de la 1 la 10) comparativ, fapt care impune analiza situatiei existente si realizarea de
lucrari de investitie care sa imbunatateasca acesti parametri.

44
Scoruri acordate diferitilor factori tehnici, de mediu, legali si sociali pentru cele trei
alternative
Optiunea 1
Optiunea 2 Optiunea 3
Parametrii(criterii) Pastrarea situatiei
Lucrari minimale Indiguire
actuale
Costuri de investitie reduse Medii Mari
Scor 8 6 2
Risc de poluare a solului Crescut Mediu Redus
Scor 0 5 8
Risc de poluare a apelor de crescut Mediu Redus
suprafata
Scor 0 5 8
Riscului de inundatie crescut Mediu Mic
Scor 0 5 8
Acceptibilitate din punct de vedere redus Acceptabil Mare
social si uman
Scor 0 5 7
Conformitate cu Directivele CE neconform Conform Conform
Scor 0 6 9
Investitii (EURO) 0 1.300.000 3.040.254
Scor 10 6 2
Costuri de intretinere si operare 50.000 40.000 Maxim
(EURO/an) 25.000
Scor 0 5 9
Venituri din functionare 0 0 0
(EURO/an)
Scor 0 0 0
TOTAL 18 43 53

Odata ce valorile au fost atribuite diferitelor elemente, acestea trebuie insumate pentru
obtinerea scorului final. Insa, deoarece unii parametri au o importanta mai mare decat altii,
este desemnat un factor de greutate pentru fiecare parametru, dupa cum urmeaza:
 Factor = 3, pentru element IMPORTANT
 Factor = 2, pentru element SEMNIFICATIV
 Factor = 1, pentru element de IMPORTANTANTA MICA

45
 Stadiul calitativ in tabelul luarii deciziilor (folosind factorii de ponderare)
Optiunea 1
Optiunea 2 Optiunea
Factor de Pastrarea
Parametru Lucrari 3
greutate situatiei
minimale Indiguire
actuale
Costuri de investitie 2 16 12 4
Risc de poluare a solului 3 0 15 24
Risc de poluare a apelor de 3 0 15 24
suprafata
Riscului de inundatie 3 0 15 24
Acceptibilitate din punct de 2 0 10 14
vedere social si uman
Conformitate cu Directivele 3 0 18 27
CE
Investitii (EURO) 3 30 18 6
Costuri de intretinere si 2 0 10 18
operare (EURO/an)
Venituri din functionare 2 0 0 0
(EURO/an)
Scor total 46 113 141

Ca un rezultat al acestei etape finale a analizei multicriteriale, se poate observa ca

Alternativa nr. 3, care presupune Indiguirea, devanseaza clar celelalte doua alternative. Ca
urmare a acestor rezultate, se recomanda realizarea proiectului solicitat, conform Alternativei
nr. 3.
Dat fiind faptul ca din punct de vedere tehnic analiza multicriteriala arata
faptul ca Varianta investitionala nr. 3 este cea mai buna (a obtinut scorul cel mai mare),
aceasta dovedindu-se superioara si prin prisma cheltuielilor si veniturilor din perioada
operationala, analiza cost-beneficiu va fi realizata in detaliu pentru aceasta varianta.
Varianta 1 (“a face minimum”, echivalenta cu pastrarea situatiei actuale) este
cea mai dezavantajoasa din cauza costurilor ecologice, a riscului ridicat de inundatie si a
neconformitatii cu directivele UE din domeniu. Din punct de vedere financiar, aceasta
varianta se caracterizeaza prin nivelul cel mai ridicat al costurilor de operare.
Pentru varianta 2 (Lucrari minimale de calibrare si adancire a albiei), analizand
raportul dintre costurile si veniturile din perioada de operare, se poate trage concluzia ca nu

46
este una fiabila din punct de vedere financiar, iar cei trei indicatori specifici analizei cost-
beneficiu vor avea valori sub cele asteptate si recomandate.
3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata
interna de rentabilitate si raportul beneficiu/cost
3.1. Estimari si variabile de lucru
Pentru elaborarea unei analize financiare realiste se impune luarea in calcul a unor
estimari si utilizarea anumitor variabile.
Conform metodologiei agreate, se vor avea in vedere 2 categorii de variabile de lucru:
A. Variabile macroeconomice:
(I) Rata de actualizare si factorii de actualizare;
(II) Rata inflatiei;
(III) Cursul de schimb valutar.
B. Variabile microeconomice specifice investitiei:
(IV) Costul investitiei;
(V) Valoarea reziduala.

A. Variabile macroeconomice
A. (I) Rata de actualizare si factorii de actualizare
Actualizarea este operatiunea de aducere in stare de comparabilitate in momentul
actual a unei sume de fluxuri de trezorerie viitoare. Rata folosita in calculele actuariale este
numita rata de actualizare si ea este asimilata cu rata costului de oportunitate al capitalului
(rata costului mediu ponderat al capitalului).
Considerand: a - rata de actualizare (rata costului mediu ponderat al capitalului) si i -
1
orizontul de timp pentru care se realizeaza analiza, raportul se numeste factor de
(1  a ) i
actualizare.
Rata de actualizare recomandata de UE pentru calculele de analiza financiara pe
intervalele de programare aferente Fondurilor Structurale si de Coeziune a fost de 6% pentru

47
 perioada 2000 – 2006 si este de 5% pentru actualul interval de programare, respectiv 2007-
20132.
In timp ce rata de actualizare financiara este aceeasi pentru toate tipurile de proiecte,
indiferent de orizontul de timp pe care se face actualizarea, factorul de actualizare are valori
1 1
diferite in fiecare din anii supusi analizei: in anul 1, in anul 2...,
(1  a ) 1
(1  a ) 2
1
in anul 30.
(1  a ) 30
Rata de actualizare pentru perioada 2007-2013, de 5%, se va utiliza in calcularea
indicatorilor de performanta ai proiectului, respectiv Valoarea financiara neta actualizata
(FNPV - financial net present value) si Raportul beneficiu–cost (Rb/c).
A. (II) Rata inflatiei
In analiza proiectelor se poate prefera folosirea preturilor constante, care sunt acele
preturi ajustate tinand cont de inflatie si fixate la un an de baza. Pe de alta parte, in analiza
fluxurilor financiare, preturile curente sunt de preferat. Preturile curente sunt preturi
nominale, la valorile observate in fiecare an. Folosirea preturilor curente este recomandata
deoarece efectul inflatiei poate influenta calculul rentabilitatii financiare a investitiei.
Pentru a obtine o situatie cat mai aproape de realitate, se va lucra cu preturi curente,
luand in calcul rata inflatiei. Se are in vedere faptul ca, in calculele de actualizare, rata de
actualizare incorporeaza, in semnfiicatia si nivelul sau, si informatii legate de indicele
preturilor.
Cu titlu informativ, pentru orizontul de timp supus analizei cost-beneficiu, de 30 de
ani, evolutia preconizata a ratei inflatiei este urmatoarea:
AN 1 2 3 4 5 18 19 20-30
Rata inflatiei
7% 6% 5% 4% 3% 2% 2% 2% 2%
(ri)
Indice (i)
100 106 111 116 119 154 157
(An 1 = 100)

100 100(1+0,06) 106(1+0,05) 111(1+0,04) 116(1+0,03)

2
Guide to cost-benefit analysis of investment projects, DG Regio, European Commission şi Noua perioadă de
programare 2007-2013, ORIENTĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE REALIZARE A ANALIZEI COSTURI-BENEFICII,
Document de lucru nr. 4/2006, Comisia Europeană.

48
Indicele de inflatie se determina cu relatia in  in 1 (1  ri n )

Gradul de credibilitate al unei astfel de prognoze este unul ridicat, dat fiind faptul ca,
in prezent, BNR aplica strategia de tintire directa a inflatiei, cu anuntarea si asumarea tintei la
inceputul fiecarui an, cu o marja de eroare (interval acceptat de variatie de ±1% pe an). De
asemenea, la orizontul anilor 2013-2014 este preconozata aderarea Romaniei la Uniunea
Monetara Europeana (zona euro), ceea ce va presupune alinierea la HICP (Harmonized Index
of Consumer Prices - Indicele Armonizat al Preturilor de Consum), a carui valoare
prognozata de catre Banca Centrala Europeana este de 2% pe an. Din acest motiv, incepand
cu Anul 6 al analizei pana la finele intervalului de analiza, se utilizeaza o rata a inflatiei de
2%.
A. (III) Cursul de schimb valutar
Este considerat o variabila de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate
atat in moneda tarii unde se realizeaza acestea cat si intr-o moneda de referinta, in speta euro
sau dolar. Pentru a avea o imagine corecta a rezultatelor financiare ale proiectului pentru
orizontul de timp luat in calcul trebuie sa se ia in considerare si raportul de schimb intre
moneda autohtona si moneda de referinta. In cazul proiectelor de investitii din Romania,
moneda folosita ca moneda de referinta este euro.
Aceasta variabila este importanta mai ales in cazul unor proiecte multinationale,
pentru care costurile de investitie si de operare se exprima in mai multe valute sau pentru
investitiile care necesita materii prime din import sau expertiza tehnica externa.

B. Variabile microeconomice
B. (IV) Costul investitiei si costul proiectului
Costul total al unui proiect de investitii este dat de suma costurilor de investitie:
teren, constructii, echipamente, costuri speciale de intretinere, licente, brevete, taxe si
comisioane aferente derularii proiectului.
Metodologia internationala pentru analiza financiara pe baza fluxului de numerar presupune
calcularea rentabilitatii unei investitii prin folosirea costurilor totale aferente respectivei
investitii.
Costul total al investitiei, conform devizului general, este de 2.971.558 EURO, din
care, pentru lucrarile aferente investitiei de baza 2.427.905 EURO, cu urmatoarea
defalcare pe obiecte:

49
 Categorie lucrari Nivel (RON) Nivel (euro)

Corp Dig 2.034.821 559.201

Protectie Taluz amonte 5.535.615 1.521.275

Evacuare ape pluviale 309.352 85.015

Calibrare albie si batardou 954.871 262.414

TOTAL 8.834.660 2.427.905

Costul total care va fi luat in calculul analizei financiare este costul total din devizul
general al proiectului de investitii respectiv: 2.971.558 EURO, echivalentul a 10.812.905
RON (folosind cursul indicat de 3,6388 RON/euro)
B. (V) Valoarea reziduala a investitiei
- Fie considerind valoarea reziduală de piaţă ca şi cum s-ar realiza o vizare la finalul
orizontului de timp considerat pentru proiect,
- Sau valoarea reziduală (luind in considerare amortizări ) a tuturor Activelor şi Pasivelor
Printre elementele de venit, un element care se inregistreaza la finalul orizontului de
timp considerat pentru prognoza, este valoare reziduala a investitiei. Valoarea reziduala
trebuie luata in considerare intotdeauna la calculul ratei interne de rentabilitate financiara a
investitiei si al ratei interne de rentabilitate financiara a capitalului, alaturi de fluxurile de
cash flow-uri actualizate si de valoarea investitiei.
Valoarea reziduala va fi considerata valoarea ramasa de amortizat dupa orizontul de timp luat
in considerare. Valoarea reziduala se calculeaza in functie de valoarea de inventar a
mijloacelor fixe folosite in cadrul investitiei si de gradul de uzura estimat pentru orizontul de
timp avut in vedere in cadrul analizei, dupa formula:
VR = Vi X (1 – Gu[%]/100)
VR = Valoarea reziduala
50
Vi = Valoarea de inventar a mijlocului fix
Gu = Gradul de uzura a mijlocului fix estimat peste orizontul de timp propus.
La randul sau gradul de uzura se exprima prin raportarea orizontului de analiza (in acest caz
30 ani) la durata normala de functionare pentru mijlocul fix in cauza. (durata de functionare
conform HG 1496/2008)
Gu=Pr/Df, in care
Pr=perioada de referinta (orizontul de analiza) = 30 ani
Df= durata normala de functionare a mijlocului fix conform HG 2139/2004
Pentru calcularea valorii reziduale la prezentul proiect de investitii s-au avut in vedere
urmatoarele ipoteze:
 Conform analizei variantelor constructive din prezentul SF, corpul digului se va
executa din balast grosier excavat din albia raului, dupa indepartarea bolovanilor cu
dimensiunea mai mare de 20 cm – se estimeaza o durata de viata medie de 36 de ani;
(24-36 ani conf HG 2139/2004-catalogul cu durata normata d efunctionare a
mijloacelor fixe)
 Protejarea taluzului amonte al digului se va realiza, conform solutiei constuctive
propuse, prin geocelule umplute cu beton, ceea ce va asiura o durata de viata de 36 de
ani; (24-36 ani conform catalogului pentru peree)
 Evacuarea apelor acumulate ca urmare a viiturilor se va face prin corpul digului prin
intermediul a doua traversari prin dig cu tuburi din beton PREMO de 500mm – durata
de viata estimata este de 36 de ani;
 Pentru calibrare albie si batardou, se considera ca valoarea reziduala este 0, avand in
vedere ca este vorba numai despre lucrari de terasamente.
In aceste conditii rezulta:
 valoare reziduala a corpului digului
30
VR (corp _ dig )  559201  (1  )  559201 16, 6%  92.827 EURO
36
 valoare reziduala pentru taluzul amonte
30
VR (taluz _ amonte )  1521275  (1  )  1521275 16, 6%  252.531EURO
36
 valoarea reziduala pentru tuburile de dren
30
VR (tuburi _ evacuare)  85015  (1  )  85015 16, 6%  14.112 EURO
36
51
Valoare reziduala totala a investitiei
VR (totala )  VR (corp _ dig )  VR (taluz _ amonte )  VR (tuburi _ evacuare)
 92827  252531  14112  359.470 EURO
In tabelul urmator este prezentata evolutia costurilor totale aferente investitiei de baza,
tinand cont si de valoarea reziduala calculata.

52
 Total costuri de investitie (mii euro)

Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Terenuri
Cladiri / diguri 2.427,9
Echipament nou
Echipament uzat (second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta tehnica 134,2
Alte cheltuieli de investitie 409,5
Total active tangibile 2.971,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
Total cheltuieli pre-operationale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
53

Costuri de investitie (A) 2.971,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Variatia fondului de rulment (B) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Inlocuiri echipamente cu durata scurta
de viata
Valoarea rezidualã -359,5
Alte elemente de investitie (C) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -359,5
Total costuri de investitie= A+B+C 2.971,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -359,5
 3.2. Evolutia prezumata a costurilor de intretinere si operare
Lucrarile si serviciile privind intretinerea digului si anexelor acestuia constau in
totalitatea activitatilor de interventie ce se executa in tot timpul anului, determinate de uzura
sau degradarea in conditii normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea conditiilor tehnice
necesare functionarii in siguranta, cu respectarea normelor in vigoare, precum si mentinerea
acestui patrimoniu public in stare permanenta de curatenie si estetica.
Serviciile propriu-zise reprezinta activitati (altele decit lucrarile) ce se desfasoara atit
in perioada de vara cit si in perioada de iarna, in vederea asigurarii functionalitatii investitiei
in conditii de siguranta.
Sistemul folosit pentru protectia taluzului amonte al digului nu necesita lucrari de
intretinere.
Sistemul de evacuare a apei din incinta necesita lucrari de intretinere astfel:
 dupa fiecare viitura se vor decolmata cele doua camere de cadere;
 in perioada de iarna se va inlatura gheata de pe clapetii de sens unic.

Estimarea costurilor de intretinere (pret in euro) in anul 2

Total cost
Nr Tipul lucrãrilor Operatii
(€)
1 Intretinere Decolmatare camere cadere 5000
2 CURENTA Spargere gheata la clapeti 5500
COST TOTAL ANUAL 10.500

In tabelele urmatoare este redata evolutia costurilor de intretinere si operare pe

intervalul de analiza (30 de ani), pe urmatoarea structura:
 Costuri de intretinere – formate, la randul lor din Costuri de intretinere curenta
(redate, pentru anul 2 al intervalului de analiza in tabelul de mai sus) si Costuri
de intetinere periodica (se va observa ca acestea sunt 0);
 Costuri de operare – care se rezuma la plata salariilor pentru angajatii care vor
asigura supravegherea digului (1500 euro/an)si acoperirea cheltuielilor
administrative (in cota de 10%).

54
 In varianta de baza (Optiunea 1 – Pastrarea situatiei actuale), costurile de intretinere si
operare sunt mult mai ridicate (aproximativ 50.000 euro/an). Aceste costuri sunt generate de:
 lucrari periodice de drenare a scurgerilor de levigat de la depzitul de deseuri atunci
cand sunt ploi torentiale – astfel de lucrari sunt necesare, in anotimpul ploios, cu o
periodicitate de 2 ori pe luna) – fiecare interventie este estimata la 3000 de euro si
sunt necesare cel putin 10 astfel de interventii pe an);
 lucrari periodice de drenare a acumularilor de apa din depozitul de deseuri atunci
cand acesta este inundat de viiturile de pe raul Bistrita (cel putin 2 interventii pe an,
fiecare costand aproximativ 10000 de euro).

55
 Total estimari costuri de operare si intretinere, pe elemente ('000 €)
Nr
Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1 Materiale
Forta de
2 0,0 1,6 1,7 1,7 1,8 1,8 1,9 1,9 1,9 2,0 2,0 2,1 2,1 2,1 2,2 2,2 2,3 2,3 2,4 2,4 2,5 2,5 2,6 2,6 2,7 2,7 2,8 2,8 2,9 2,9
muncã
3 Energie
electricã
56

4 Intretinere 0,0 11,1 11,7 12,2 12,5 12,8 13,0 13,3 13,6 13,8 14,1 14,4 14,7 15,0 15,3 15,6 15,9 16,2 16,5 16,8 17,2 17,5 17,9 18,2 18,6 19,0 19,4 19,7 20,1 20,5
Costuri
5 0,0 0,16 0,17 0,17 0,18 0,18 0,19 0,19 0,19 0,20 0,20 0,21 0,21 0,21 0,22 0,22 0,23 0,23 0,24 0,24 0,25 0,25 0,26 0,26 0,27 0,27 0,28 0,28 0,29 0,29
administrative
COST
TOTAL 0,0 12,9 13,5 14,1 14,5 14,8 15,1 15,4 15,7 16,0 16,3 16,6 17,0 17,3 17,7 18,0 18,4 18,7 19,1 19,5 19,9 20,3 20,7 21,1 21,5 22,0 22,4 22,8 23,3 23,8
ANUAL
 3.3. Evolutia prezumata a veniturilor
Proiectul nu genereaza venituri directe. El genereaza in schimb venituri economice si
sociale

3.4. Analiza incrementala a costurilor si veniturilor din exploatare

Costurile de intretinere si operare se considera ca sunt intotdeauna mai mari in
varianta fara proiect decat in varianta cu proiect. Faptul ca prin realizarea proiectului se reduc
costurile de intretinere si operare poate fi echivalat cu obtinerea in timp a unor beneficii
(venituri) prin nerealizarea unor cheltuieli.
Pe baza datelor rezultate din calcularea costurilor de intretinere si operare in varianta cu
proiect si in varianta fara proiect (Optiunea 1), precum si tinand cont de faptul ca proiectul nu
genereaza venituri, s-au facut urmatoarele caregorii de calcule redate in tabelele de mai jos:
- veniturile nete din expoatare in varianta cu proiect (Optiunea 3);
- veniturile nete din exploatare in varianta fara proiect (Optiunea 1);
- veniturile nete din exploatare in valori incrementale, care vor fi luate in calcul la
analiza financiara. (respectiv se estimeaza beneficiile in cazul diferentei intre cazul “cu
proiect” si “fara proiect”.)

3.5. Fluxul de numerar – Solvabilitate si viabilitate

Fluxul de numerar (cash flow-ul) trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara,
care consta in aceea ca proiectul nu este supus riscului de a ramane fara disponibilitati de
numerar, respectiv trebuie sa demonstreze ca suma cash flow-urilor actualizate pe orizontul
de prognoza (in cazul de fata 30 de ani) este mai mare decat valoarea investitiei initiale.
Solvabilitatea si viabilitatea sunt asigurate daca rezultatul cumulat al fluxului net de
numerar este pozitiv pe perioada intregului orizont de timp.
In cazul in care conditia de sustenabilitate financiara nu este indeplinita (rezultatul cumulat al
fluxului net de numerar este negativ), se procedeaza la revizuirea planului financiar.

57
 Costuri si venituri din exploatare
Varianta cu proiect (mii EURO)
Elemente/Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Costuri de intretinere si
0 12,88 13,52 14,06 14,49 14,78 15,07 15,37 15,68 15,99 16,31 16,64 16,97 17,31 17,66 18,01 18,37 18,74 19,11 19,50 19,89 20,28 20,69 21,10 21,53 21,96 22,39 22,84 23,30 -335,70
operare
Costuri de exploatare
0 12,88 13,52 14,06 14,49 14,78 15,07 15,37 15,68 15,99 16,31 16,64 16,97 17,31 17,66 18,01 18,37 18,74 19,11 19,50 19,89 20,28 20,69 21,10 21,53 21,96 22,39 22,84 23,30 -335,70
totale
Venituri directe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri nete din
0 -12,88 -13,52 -14,06 -14,49-14,78 -15,07 -15,37 -15,68 -15,99 -16,31-16,64 -16,97 -17,31 -17,66 -18,01 -18,37-18,74 -19,11 -19,50 -19,89 -20,28 -20,69-21,10 -21,53 -21,96 -22,39 -22,84 -23,30 335,70
exploatare

Costuri si venituri din exploatare

Varianta fara proiect (EURO)
Alternativa 1-Pastrarea situatiei actuale
Elemente/Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Costuri de intretinere si
50 53,00 55,65 57,88 59,61 60,80 62,02 63,26 64,53 65,82 67,13 68,48 69,85 71,24 72,67 74,12 75,60 77,11 78,66 80,23 81,83 83,47 85,14 86,84 88,58 90,35 92,16 94,00 95,88 97,80
operare
58

Costuri de exploatare totale 50 53,00 55,65 57,88 59,61 60,80 62,02 63,26 64,53 65,82 67,13 68,48 69,85 71,24 72,67 74,12 75,60 77,11 78,66 80,23 81,83 83,47 85,14 86,84 88,58 90,35 92,16 94,00 95,88 97,80
Venituri directe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri nete din exploatare -50 -53,00 -55,65 -57,88 -59,61 -60,80 -62,02 -63,26 -64,53 -65,82 -67,13 -68,48 -69,85 -71,24 -72,67 -74,12 -75,60 -77,11 -78,66 -80,23 -81,83 -83,47 -85,14 -86,84 -88,58 -90,35 -92,16 -94,00 -95,88 -97,80

Costuri si venituri din exploatare

Valori incrementale (EURO)
Elemente/Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Costuri de intretinere
-50 -40,12 -42,13 -43,81 -45,13 -46,03 -46,95 -47,89 -48,85 -49,82 -50,82 -51,84 -52,87 -53,93 -55,01 -56,11 -57,23 -58,38 -59,54 -60,73 -61,95 -63,19 -64,45 -65,74 -67,06 -68,40 -69,76 -71,16 -72,58 -433,50
si operare
Costuri de exploatare
-50 -40,12 -42,13 -43,81 -45,13 -46,03 -46,95 -47,89 -48,85 -49,82 -50,82 -51,84 -52,87 -53,93 -55,01 -56,11 -57,23 -58,38 -59,54 -60,73 -61,95 -63,19 -64,45 -65,74 -67,06 -68,40 -69,76 -71,16 -72,58 -433,50
totale
Venituri directe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri nete din
50 40,12 42,13 43,81 45,13 46,03 46,95 47,89 48,85 49,82 50,82 51,84 52,87 53,93 55,01 56,11 57,23 58,38 59,54 60,73 61,95 63,19 64,45 65,74 67,06 68,40 69,76 71,16 72,58 433,50
exploatare
 Durabilitatea financiarã ('000 €)(sustenabilitatea)

Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

fara
Total resurse financiare ajutor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total intrari de numerar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total costuri de
0,0 -40,1 -42,1 -43,8 -45,1 -46,0 -46,9 -47,9 -48,8 -49,8 -50,8 -51,8 -52,9 -53,9 -55,0 -56,1 -57,2 -58,4 -59,5 -60,7 -61,9 -63,2 -64,5 -65,7 -67,1 -68,4 -69,8 -71,2 -72,6 -433,5
operare si intretinere
Total costuri de
investitie 2971,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
59

Total iesiri de numerar 2971,6 -40,1 -42,1 -43,8 -45,1 -46,0 -46,9 -47,9 -48,8 -49,8 -50,8 -51,8 -52,9 -53,9 -55,0 -56,1 -57,2 -58,4 -59,5 -60,7 -61,9 -63,2 -64,5 -65,7 -67,1 -68,4 -69,8 -71,2 -72,6 -433,5

Total flux de numerar -2971,6 40,1 42,1 43,8 45,1 46,0 46,9 47,9 48,8 49,8 50,8 51,8 52,9 53,9 55,0 56,1 57,2 58,4 59,5 60,7 61,9 63,2 64,5 65,7 67,1 68,4 69,8 71,2 72,6 433,5

Flux de numerar
-2971,6 -2931 -2889 -2845 -2800 -2754 -2707 -2660 -2611 -2561 -2510 -2458 -2405 -2351 -2296 -2240 -2183 -2125 -2065 -2004 -1942 -1879 -1815 -1749 -1682 -1614 -1544 -1473 -1400 -967
cumulat
Flux de numerar
-2830,1 -2659 -2496 -2341 -2194 -2055 -1924 -1800 -1683 -1572 -1468 -1369 -1276 -1188 -1105 -1026 -952 -883 -817 -755 -697 -642 -591 -542 -497 -454 -414 -376 -340 -224
cumulat actualizat
rata de actualizare 5%
factor de actualizare 0,95 0,91 0,86 0,82 0,78 0,75 0,71 0,68 0,64 0,61 0,58 0,56 0,53 0,51 0,48 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38 0,36 0,34 0,33 0,31 0,30 0,28 0,27 0,26 0,24 0,23
 Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Total resurse financiare 2500,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total intrari de numerar 2500,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total costuri de operare

0,0 -40,1 -42,1 -43,8 -45,1 -46,0 -46,9 -47,9 -48,8 -49,8 -50,8 -51,8 -52,9 -53,9 -55,0 -56,1 -57,2 -58,4 -59,5 -60,7 -61,9 -63,2 -64,5 -65,7 -67,1 -68,4 -69,8 -71,2 -72,6 -433,5
si intretinere
Total costuri de
investitie 2971,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
60

Total iesiri de numerar 2971,6 -40,1 -42,1 -43,8 -45,1 -46,0 -46,9 -47,9 -48,8 -49,8 -50,8 -51,8 -52,9 -53,9 -55,0 -56,1 -57,2 -58,4 -59,5 -60,7 -61,9 -63,2 -64,5 -65,7 -67,1 -68,4 -69,8 -71,2 -72,6 -433,5

Total flux de numerar -471,6 40,1 42,1 43,8 45,1 46,0 46,9 47,9 48,8 49,8 50,8 51,8 52,9 53,9 55,0 56,1 57,2 58,4 59,5 60,7 61,9 63,2 64,5 65,7 67,1 68,4 69,8 71,2 72,6 433,5

Flux de numerar
-471,6 -431 -389 -345 -300 -254 -207 -160 -111 -61 -10 42 95 149 204 260 317 375 435 496 558 621 685 751 818 886 956 1027 1100 1533
cumulat
Flux de numerar
-449,1 -391 -336 -284 -235 -190 -147 -108 -71 -37 -6 23 50 75 98 119 138 156 172 187 200 212 223 233 242 249 256 262 267 355
cumulat actualizat
rata de actualizare 5%
factor de actualizare 0,95 0,91 0,86 0,82 0,78 0,75 0,71 0,68 0,64 0,61 0,58 0,56 0,53 0,51 0,48 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38 0,36 0,34 0,33 0,31 0,30 0,28 0,27 0,26 0,24 0,23
 3.6. Rezultatele analizei financiare
Se vor calcula urmatorii indicatori:
 Valoarea neta actualizata financiara;
 Rata interna a rentabilitatii financiare;
 Raportul beneficiu (B) - cost (C), Rb/c.
VNAF - Valoarea neta actualizata financiara (Financial Net Present Value - FNPV)
reprezinta diferenta dintre suma cash flow-urilor actualizate pe intervalul avut in vedere in
functie de natura investitiei (in cazul de fata, 30 de ani) si valoarea initiala a investitiei.
Calculele de actualizare se realizeaza cu ajutorul ratei de actualizare de 5%.
n
CFi VRn
VNAF     I0
1  a  1  a 
i i
t 1

Unde:
a - rata de actualuizare [5%]
CFi – cash flow-ul generat de proiect in anul “i” – diferenta dintre veniturile si cheltuielile
efective
VRn- valoarea reziduala a investitiei in ultimul an de analiza
I0 -investitia necesara pentru implementarea proiectului
RIRF - Rata interna a rentabilitatii financiare (Financial Internal Rate of Return - IRR)
reflecta acel nivel al ratei de actualizare [a] pentru care VNAF este 0, respectiv suma cash
flow-urilor actualizate pe intervalul de 30 de ani egaleaza valoarea initiala a investitiei.
Calcularea cash flow-urilor pe orizontul de previziune, precum si a indicatorilor
VNAF si RIRF este evidentiata in tabelele urmatoare.
In cazul proiectului de fata, VNAF este de -1.983 mii euro, iar RIRF nu se poate calcula
(programul de calcul returneaza eroare din cauza valorii prea mici a lui VNAF), Nivelul
foarte scazut al VNAF se explica prin faptul ca prezentul proiect nu este generator de venituri
financiare – Municipalitatea Piatra Neamt nu va incasa nici o taxa / nici un venit financiar ca
urmare a construirii acestui dig de protectie.
Din acest motiv, raportul beneficiu/cost este 0 – veniturile financiare actualizate
fiind 0 pe tot intervalul de analiza.

61
 Sunt astfel indeplinite cumulativ cele doua conditii pentru justificarea acordarii
finantarii nerambursabile:

Indicatori Conditia indeplinita

VNAF investitie = -1.983 mii euro VNAF < 0
RIRF investitie este negativa (nu poate fi RIRF < 5%
calculata de program)
Raport beneficiu/cost (R B/C) = 0 R B/C < 1

62
 Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei ('000 €)

Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Venituri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total venituri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total venituri
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
actualizate
Costuri de operare si
0,0 -40,1 -42,1 -43,8 -45,1 -46,0 -46,9 -47,9 -48,8 -49,8 -50,8 -51,8 -52,9 -53,9 -55,0 -56,1 -57,2 -58,4 -59,5 -60,7 -61,9 -63,2 -64,5 -65,7 -67,1 -68,4 -69,8 -71,2 -72,6 -433,5
intretinere

Plãti compensatorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total costuri de
2.971,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
investitie

Total cheltuieli 2.971,6 -40,1 -42,1 -43,8 -45,1 -46,0 -46,9 -47,9 -48,8 -49,8 -50,8 -51,8 -52,9 -53,9 -55,0 -56,1 -57,2 -58,4 -59,5 -60,7 -61,9 -63,2 -64,5 -65,7 -67,1 -68,4 -69,8 -71,2 -72,6 -433,5

Total cheltuieli
2.830,1 -36,4 -36,4 -36,0 -35,4 -34,3 -33,4 -32,4 -31,5 -30,6 -29,7 -28,9 -28,0 -27,2 -26,5 -25,7 -25,0 -24,3 -23,6 -22,9 -22,2 -21,6 -21,0 -20,4 -19,8 -19,2 -18,7 -18,2 -17,6 -100,3
actualizate
63

Flux de numerar net -2.971,6 40,1 42,1 43,8 45,1 46,0 46,9 47,9 48,8 49,8 50,8 51,8 52,9 53,9 55,0 56,1 57,2 58,4 59,5 60,7 61,9 63,2 64,5 65,7 67,1 68,4 69,8 71,2 72,6 433,5

Rata Internã de
Rentabilitate #NUM
Financiarã a Investitiei
(FRR/c)
Venitul Net Actualizat
Financiar al Investitiei -1.983
(FNPV/C)

Raportul Beneficii /
Cost al Capitalului 0,00
(B/C k)
VANF -1983 mii euro
RIRF #NUM!
R B/C 0
 4. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului modificarii
unor variabile de intrare asupra rentabilitatii proiectului investitional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic Romaniei presupune existenta unei palete
variate de factori de risc care mai mult sau mai putin probabil pot influenta performanta
previzionata a proiectului. Acesti factori de risc se pot incadra in doua categorii:
 categorie care poate influenta costurile de investitie;
 categorie care poate influenta elementele cash-flow-ului previzionat.
Metodologia abordata se bazeaza pe:
 analiza senzitivitatii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor
proiectului;
 calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului.
Scopul analizei de senzitivitate este:
 Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acelor variabile care au cel mai
mare impact asupra rentabilitatii sale. Variabilele critice sunt considerate acei
parametri pentru care o variatie de 1% provoaca cresterea cu 1% a ratei interne de
rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete;
 Evaluarea generala a robustetii si eficientei proiectului;
 Aprecierea gradului de risc: cu cat numarul de variabile critice este mai mare, cu atat
proiectul este mai riscant;
 Sugereaza masurile care ar trebui luate in vederea reducerii riscurilor proiectului.
Indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivitatii sunt:
 Rata interna de Rentabilitate (IRR);
 Valoarea neta actualizata (NPV).
In principiu, analiza consta in calcularea, pentru fiecare variabila a urmatorilor indicatori:
 Indicele de senzitivitate (IS), dupa formula:
P1  P0
IS  P0
V1  V0
unde, V0
P = parametrul studiat (NPV sau IRR);
V = variabila;

64
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori initiale.
Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arata cu cate
procente se modifica parametrul studiat in cazul modificarii cu un procent a variabilei. Daca
acest indice este mai mare decat 1, respectiva variabila este purtatoare de risc.
 Indicele critic (switching value) – SV. Acest indice ne arata cu cat ar trebui sa se
modifice o variabila pentru ca NPV-ul sa ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul
sa devina neviabil).

NPV 0
SV  NPV 0  NPV 1  100
V 0 V 1
V0
O valoare mica a SV pentru o variabila data ne indica un risc legat de acea variabila:
o abatere mica de la valoarea medie pune in pericol rentabilitatea investitiei. Cu cat indicele
critic este mai mare cu atat riscurile sunt mai reduse.
Etapele analizei de senzitivitate sunt:
1. Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influenta importanta
asupra rentabilitatii proiectului
Pentru analiza de fata s-a luat in considerare urmatoarele variabile:
 Costul investitiei;
 Evolutia costurilor de intretinere curenta (Decolmatare camere cadere, Spargere gheata
la clapeti)
2.Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile
probabile
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerata ipoteza unei abateri rezonabile de
la valoarea medie stabilita in sectiunile anterioare (analiza financiara), abateri exprimate
procentual. Aceste abateri sunt privite dintr-o perspectiva pesimista, urmand ca prin
intermediul graficelor de tip PLOT sa se analizeze abaterile si din perspectiva optimista:
 pentru costul investitiei, s-a estimat o crestere cu 20% fata de nivelul preconizat
initial;
 pentru costurilor de intretinere curenta (Decolmatare camere cadere, Spargere
gheata la clapeti), s-a estimat o crestere cu 50% fata de nivelul preconizat initial.

65
 3.Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta in ipoteza realizarii abaterilor
prognozate
Evolutia indicatorilor in functie de modificarile variabilelor este prezentata in tabelul
urmator: (din analiza financiara valoarea IRR este foarte mica-programul nu o poate calcula
[# NUM])
Analiza de senzitivitate
Variabila Modificare (%) NPV (miieuro) IRR (%) IS pentru NPV SV (%)
Valori initiale ale
1983 [# NUM
parametrilor
Costul investitiei +20% 2549 [# NUM 1,42
Cheltuieli
+50% 2089 [# NUM 0,11
intretinere

 Indicele de senzitivitate (IS) al NPV fata de variabila Costul investitiei este:

NPV 1  NPV 0 2549  1983

IS  NPV 0  1983  1.42
V 1 V 0 0, 2
V0

Ca atare, rezulta ca variabila Costul investitiei este purtatoare de risc in raport cu

parametrul NPV.

 Indicele de senzitivitate (IS) al NPV fata de variabila Costuri de intretinere curenta

este:

NPV 1  NPV 0 2089  1983

IS  NPV 0  1983  0,11
V 1 V 0 0,5
V0

Ca atare, rezulta ca variabila Costuri de intretinere curenta nu este purtatoare de risc

in raport cu parametrul NPV.
 Indicele critic (switching value) – SV calculat pentru variabila Costul investitiei:
66
 NPV 0 1983
SV  NPV 0  NPV 1 100  1983  2549 x100  17,5%
V 0 V 1 0, 2
V0
Calculul indicelui critic nu are sens pentru ca NPV este negativ
In urma analizei separate a variabilelor cheie s-a identificat ca variabila critica,
cresterea costului investitiei. Avand in vedere, insa, ca in calculatiile care au stat la baza
devizului s-au luat in calcul marje de siguranta, nu exista factori reali care sa conduca la
cresterea cu mai mult de 10% a costului investitiei.
Ca atare, din analiza de senzitivitate nu reies variabile critice semnificative.

67
 5. Analiza de risc
Principalele riscuri identificate in Matricea Cadru Logic a proiectului sunt evidentiate
in figura urmatoare:

Obiectiv
general

NIVEL 1
 Legislaţie instabilă
Obiectiv
specific

NIVEL 2
Rezultate  Fără riscuri

NIVEL 3
 Întârzieri în procedurile de achiziţii a
Activităţi contractelor de furnizare, servicii sau
lucrări.

NIVEL 4 (PRE-CONDIŢIE)
Semnarea contractului de
finanţare şi obţinerea finanţării

Nivelul 4. Pre-conditia necesara inainte de inceperea proiectului este obtinerea finantarii.

Aceasta presupune:
 obtinerea tuturor aprobarilor si avizelor specificate in Certificatul de Urbanism
si Studiul de Fezabilitate pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate;
 semnarea contractului de finantare intre Solicitant si Autoritatea Contractanta
pentru EEA Financial Mechanism.

68
 In cazul in care contractul de finantare nu va fi semnat din diverse motive, proiectul nu
poate fi implementat. Solicitantul va lua masurile necesare pentru a indeplini toate cerintele
necesare in faza de contractare.
Avand in vedere anvergura proiectului de investitii, sustinerea financiara prin EEA Financial
Mechanism este imperativ necesara, deoarece finantarea din surse proprii ar face imposibila
realizarea obiectivelor propuse.
Nivelul 3. Riscurile abordate la acest nivel sunt legate de:
 Intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare, servicii sau
lucrari;
Respectarea graficului de organizare a procedurilor de achizitii reprezinta o ipoteza
care poate fi controlata prin proiect de catre echipa de implementare, dar in acelasi timp, pot
exista factori externi care sa produca decalaje fata de termenele stabilite initial. Aceste
conditii externe, necontrolabile prin proiect pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes
a furnizorilor specializati pentru tipul de actiuni ce vor fi licitate, refuzul acestora de a
accepta conditiile financiare impuse de procedurile legislatiei in vigoare sau neconformitatea
ofertelor depuse, aspecte care pot conduce la reluarea unor licitatii si depasirea perioadei de
contractare estimate.
Nivel 2. Nu exista riscuri asumate la acest nivel.
Nivel 1. Riscurile abordate la acest nivel sun legate de:
 Legislatia instabila
Acest aspect poate fi considerat un factor de risc in masura in care, din diverse motive,
revizuirea planului regional pentru managementul deseurilor nu va tine cont de rezultatele ce
se vor obtine in urma implementarii proiectului propus.
Masuri de administrare a riscurilor
Procesul gestionarii riscurilor se desfasoara pe parcursul a trei etape principale:
(A) identificarea;
(B) evaluarea;
(C) tratamentul (managementul) riscurilor.
(A) Identificarea riscurilor
Principalele riscuri susceptibile sa afecteze proiectul se pot clasifica astfel:
 riscuri interne:
 intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare, servicii sau lucrari;
 riscuri externe:
69
  legislatia instabila.
(B) Evaluarea riscurilor
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru
controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de
masurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.
Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potentiale, prin
delimitarea riscurilor functie de gravitatea consecintelor de producere a lor – abordare
ordinala.
Abordarea ordinala
Abordarea ordinala a probabilitatii de aparitie a riscurilor proiectului s-a facut functie
de frecventa (probabilitatea de producere a evenimentului) si severitatea consecintelor
(impactul pe care il poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). In acest caz, pozitionarea
riscurilor in diagrama riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe expertiza echipei de
proiect.
Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie de
probabilitatea de aparitie si impactul produs. In acest caz, pozitionarea riscurilor in diagrama
riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe expertiza echipei de proiect.
Matricea poate fi folosita in stabilirea strategiei de management astfel:
 riscurile din prima categorie (frecventa mica, severitate redusa) – pentru acest tip se
recomanda tehnici de retinere a riscului;
 pentru riscurile din a doua categorie (frecventa mica si severitate ridicata) ca de
exemplu „Intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare, servicii sau
lucrari”, este recomandata asigurarea, deoarece materializarea lor ar avea un impact
foarte puternic asupra proiectului;
 pentru riscurile din a treia categorie (frecventa mare, severitate scazuta) se impun a fi
aplicate tehnici de control al riscului, in scopul reducerii frecventei de producere.
Tehnicile de control vor fi combinate cu tehnicile de retinere;
 riscurile din ultima categorie (frecventa mare, severitate ridicata) ar trebui evitate.

70
 Proba
Impact MIC MEDIU MARE
bilitate
Posibile
neconcordante Nerespectarea
intre strategiilor termenelor de
locale si cele plata conform
MIC nationale de calendarului
management al prevazut
deseurilor si de Mediu legislativ
protectie a incert
mediului
Conditii Intarzieri in
meteorologice procedurile de
nefavorabile achizitii a
MEDIU
pentru realizarea contractelor de
lucrarilor de furnizare servicii,
constructii bunuri sau lucrari
Neincadrarea
efectuarii
lucrarilor de catre
constructor in
graficul de timp
MARE
aprobat si in
cuantumul
financiar stipulat
in contractul de
lucrari

Diagrama riscurilor
Legenda:

Ignora riscul

Precautie la astfel de riscuri

Se impune un plan de actiune

(C) Tratamentul (managementul) riscurilor

Aceste tehnici de control a riscului pot fi adaptate la riscurile identificate la proiect, astfel:

71
 Matricea de management al riscurilor
Nr. Tehnici
Risc Masuri de management al riscurilor
crt. de control
Seful Unitatii de Implementare a Proiectului
(UIP) va avea ca responsabilitate
monitorizarea si managementul riscurilor,
astfel incat activitatile din cadrul proiectului
sa fie adaptate imediat ce intervin schimbari in
Evitarea circumstante sau se produce un risc. Pentru a
riscului evita intarzierile in organizarea procedurilor
Intarzieri in
de achizitii, graficul de realizare a acestora va
procedurile de
fi atent monitorizat, vor fi identificati din timp
achizitii a
1 posibilii furnizori si se va incerca o
contractelor de
comunicare cat mai transparenta cu acestia.
furnizare, servicii
Elementul esential in evitarea acestui risc
sau lucrari
Transferul consta in calitatea documentatiilor de licitatie
contractual care vor fi realizate de membrii UIP. Pentru a
al riscului controla acest factor se va apela la expertiza
unei firme de specialitate care va superviza si
verifica intocmirea acestor documente, inainte
de a fi supuse aprobarii autoritatilor in cauza
(dupa caz).
Pentru ca acest risc sa poata fi prevenit este
necesar ca din etapa de elaborare a
Neincadrarea documentatiei de finantare graficul Gantt al
efectuarii lucrarilor Evitarea proiectului si bugetul estimat de costuri sa fie
de catre constructor riscului elaborate realist si pe baza unor input-uri
in graficul de timp certe. In acest sens, introducerea rezervelor
2
aprobat si in financiare si de timp este o masura preventiva.
cuantumul financiar Reducerea In conditiile in care prevenirea acestui risc nu
stipulat in contractul riscului constituie o masura oportuna si realista, in
de lucrari contractul incheiat cu constructorul trebuie
stipulate clauze de penalitate si denuntare
unilaterala.
Pentru diminuarea impactului acestui risc se
Reducerea va urmari identificarea in timp util a
3 Legislatie instabila
pierderilor alternativelor necesare pentru evitarea
producerii diverselor prejudicii, dupa caz.

Tehnici de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in doua mari

categorii:
 tehnici care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor (frecventa);
 tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).

72
Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor fac parte:
 evitarea riscului;
 prevenirea pierderilor.
Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:
 reducerea pierderilor;
 dispersia expunerilor la pierderi;
 transferul contractual al riscului.

73
 4. ANALIZA COST – BENEFICIU MHC

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor

Investiţia se referă la amenajarea râului Tarcau pe sectorul aval
1.1. Obiectivele investitionale
In cadrul prezentului proiect de investitii se au in vedere urmatoarele obiecte:
 Captare apa cu priza realizata cu prag deversor, bazin deznisipator si bazin
compensator
 Aductiune realizata cu tuburi PAFSIN D=1800mm
 Centrala electrica echipata cu turbine si generatoare
 Racordare MHC la sistemul energetic national
1.2. Obiectivele proiectului
Obiectivele investitionale ante-mentionate sunt subordonate obiectivului specific
(scopului) proiectului, precum si obiectivelor generale ale proiectului.
Obiectivul specific (scopul) proiectului
Obiectivul specific al proiectului este producerea de energie electrica prin
transformarea energiei hidraulice
Obiectivele generale ale proiectului
-Se urmareste incadrarea in cerintele unui program de finantare; proiectul este realizat dupa
identificarea unui program de finantare
Obiectivele proiectului sunt următoarele:
- întreaga producţie va fi utilizată pentru consumul propriu (o mica parte) si pentru
comercializare (cea mai mare parte)
- beneficiarul proiectului este firma A
- schema de amenajare analizată în acest studiu îşi propune să valorifice
micropotenţialul hidroenergetic al râului Tarcau
1.3. Perioada de referinta
Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru
perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp de referinta, formulate in conformitate cu profilul
fiecarui sector in parte, sunt urmatoarele:

74
Sector Orizont de timp (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15

Perioada de referinţă aleasa pentru operarea investiţiei este de 25 de ani.

2. Analiza opţiunilor
In vederea realizarii obiectivelor sus-mentionate au fost analizate o serie de scenarii
alternative care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse si mentionate anterior.
Procesul investitional necesita in primul rand o decizie de alocare a resurselor,
analiza cost beneficiu prezenta incercand sa raspunda acestui deziderat.
Identificarea optiunilor urmareste gasirea diferitelor alternative de atingere a
obiectivelor specifice (si a standardelor, dupa finalizare) ale proiectului. In partea tehnica a
studiului de fezabilitate au fost prezentate si identificate solutiile disponibile si a fost oferita
justificarea tehnico-economica a alegerii solutiei optime.
Problemele privind valorificarea potentialului hidroenergetic al raului Tarcau sectorul
aval si planurile de investitii ale firmei A pot fi abordate luand in calcul urmatoarele optiuni:
Optiunea 1: De a nu face nimic
Optiunea 2: De a face ceva
Optiunea 3: Valorificarea optima a potentialului hodroenergetic

Optiunea 1: Optiunea de a nu face nimic este cea mai ieftina. Se pierde oportunitatea
valorificarii potentialului hidro (benefica pentru societate si mediu) precum si oportunitatea
obtinerii de beneficii financiare prin comercializarea energiei produse. Dea asemenea se
pierde oportunitatea privind accelerarea dezvoltarii economice a regiunii

75
 Optiunea 2: Realizarea unei singure MHC. Are avantajul unui cost investitional mai
mic. Dezavantajul este costul specific mai mare(cost pe kW instalat)
Optiunea 3: Este cea mai completa si durabila abordare. Necesarul investitional este
semnificativ, iar finantarea nerambursabila devine vitala pentru realizarea proiectului, firma
nedispunand de fondurile necesare realizarii prin eforturi proprii a proiectului.
Datorita fondurilor disponibile, dar si prioritatilor proiectelor, este varianta optima de
actiune.
Asistenta financiara nu va accelera implementarea datorita procedurilor necesare a se
respecta, actiuni care maresc termenele de executie. Insa in mod cert va securiza investitia
prin certitudinea existentei finantarii (intr-un context asumat de respectare intocmai a
contractului de finantare).
Asistenta financiara este esentiala pentru implementarea proiectului in contextul
actual cand accesul la linii de finantare este destul de dificil, iar realizarea investitiilor sunt
importante pentru eficientizarea activitatilor publice si pentru cresterea calitatii vietii.

Evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale

(aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri)
Evaluarea multicriteriala, o metodologie utilizata pe scara larga in procesul de
adoptare a deciziilor, consta in parcurgerea a doua etape: o evaluare obiectiva si una
subiectiva. In particular, pentru acest proiect, se evalueaza intr-o prima etapa mai multi
parametri tehnici, de mediu, economici si legislativi, acordand scoruri de la 10 la 1, pentru
cea mai buna optiune, respectiv cea mai defavorabila si interpoland scorul intre aceste doua
valori. A doua faza introduce factorul de greutate (de importanta sau de ponderare), de la 1 la
3, care evidentiaza importanta relativa a unor factori in comparatie cu alti factori.

76
 Analiza multicriteriala
Parametrii semnificativi, care se considera ca pot influenta procesul de luare a
deciziei pentru realizarea investitiei, sunt prezentati si notati in tabelul urmator:
Scoruri acordate diferitilor factori tehnici, de mediu, legali si sociali pentru cele trei
alternative
Optiunea 1
Optiunea 2 Optiunea 3
Parametrii(criterii) Pastrarea situatiei
1 MHC 3 MHC-uri
actuale
Costuri de investitie 0 Medii Mari
Scor 8 6 2
Cost pe MWh realizat 0 Mediu Redus
Scor 8 2 4
Cheltuieli de operare /kW 0 Mediu Redus
instalat
Scor 5 2 8
Dezvoltarea zonei 0 Mediu Mare
Scor 0 5 10
Valorificare potential 0 Acceptabil Mare
hidroenergetic
Scor 0 5 10
Cresterea veniturilor firmei 0 Medie Mare
Scor 0 5 10
TOTAL 21 25 44

Odata ce valorile au fost atribuite diferitelor elemente, acestea trebuie insumate pentru
obtinerea scorului final. Insa, deoarece unii parametri au o importanta mai mare decat altii,
este desemnat un factor de greutate pentru fiecare parametru, dupa cum urmeaza:
 Factor = 3, pentru element IMPORTANT
 Factor = 2, pentru element SEMNIFICATIV
 Factor = 1, pentru element de IMPORTANTANTA MICA
Stadiul calitativ in tabelul luarii deciziilor (folosind factorii de ponderare)
Optiunea 1
Factor de Optiunea 2 Optiunea 3
Parametru Pastrarea
greutate 1 MHC 3 MHC-uri
situatiei actuale
Costuri de investitie 3 24 18 6
Cost pe kW instalat 2 16 4 8
Cheltuieli de operare/kW 2 10 4 16
Dezvoltarea zonei 2 0 10 20
Valorificare potential 2 0 10 20
hidroenergetic
Crestere venituri firma 3 0 15 30
Scor total 50 61 100

77
 Analiza financiara
Consideratii initiale si ipoteze
Obiectivul analize financiare este de a calcula performantele si sustenabilitatea
financiara a investitiei propuse.
Scopul principal il constituie estimarea unui flux de numerar pe intreaga perioada de
analiza (perioada de analiza = perioada de implementare( 1 an) + perioada de referinta (
25) ani) care sa faca posibila determinarea cu acuratete a indicatorilor de performanta.
Analiza financiara a fost efectuata in lei. Preturile sunt curente (actualizate),
Perioada de referinta a investitiei si perioada de viata a echipamentelor. Valoarea reziduala.
Perioada de analiza luata in calcul in cadrul ACB este compusa din perioada de
realizare a investitiei (12 luni) si perioada de referinta recomandata (pentru producere de
energie din surse hidro – 25 ani).
anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11-19 20 21 22 23 24 25 26
rata inflatiei 5% 4% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
index (anul 1 = 100) 100 104 107 109 111 114 116 118 121 123 150 153 156 159 162 166 169

Am considerat Anul 1 ca fiind anul de incepere a investitiei.

Valoarea reziduala a investitiei a fost calculata conform metodei perpetuitatii (fara
rata de crestere). Mai jos este prezentat modul de calcul:
VR=FNn/r-c
FNn=fluxul de numerar in primul an al perpetuitatii (ultimul an al perioadei de
referinta)
r = rata de actualizare
c = rata de crestere (eventual)
FNn=806 mii euro
r = 5%
c=0
VR=16.120 mii euro
Costul investitional.
Costul investitional este considerat fara TVA.
Principalele componente ale costului investitional considerat sunt:
1. Obtinere si amenajare teren: 1.500.000 euro
2. Asigurarea utilitatilor: 1.518.000. euro

78
 3. Proiectare si asistenta tehnica: 557.000 euro
4. Constructii si instalatii: 11.256.000 euro
5. Utilaje tehnologice cu montaj: 2.673.000 euro
6. Organizare de santier: 348.000 euro
7. Taxe: 202.000 euro
8. Cheltuieli diverse si neprevazute: 696.000 euro
9. Probe tehnologice si teste: 139.000 euro
TOTAL COST INVESTITIONAL: 18.889.000 euro
Rata de actualizare.
Rata de actualizare utilizata este cea prezentata in Ghidul masurii =5%.
Costurile de operare.
Costurile de operare sunt estimate anual si sunt fundamentate pe observarea
rezultatelor inregistrate in ultimii 5 ani la microhidrocentrale similare. Acestea se evalueaza
in medie in jurul a 10 Euro/MWh. Energia electrica produsa anual este de 23.400 MWh.
Rezulta cheltuieli de operare 234.000 euro pe an
Au fost prevazute costuri pentru reparatii capitale si inlocuiri de echipamente cu
durata de viata sub perioada de referinta.
Reparatii capitale si inlocuiri pe durata perioadei de analiza
Ciclu de Cost
Anul* Den. mijlocului fix functionare reparatii capitale si
(ani) inlocuiri (euro)
Sistem Scada 70% din cost utilaje
17 16
Hidroagregat 1.871.100
21 Captare si cladiri 20 1.740.000

(*) Anii sunt calculati dupa PIF (punerea in functiune a MHC-ului).

Venituri.
Productia de energie se va vinde
Valorizarea s-a facut luand in calcul pretul de 44 euro/MWh pret OPCOM nov 2012
(curs 4,45 lei/1 euro) si considerand ca in anul mediu se produce 70% din energia anuala
Productie anuala (MWh) Valoare energie (lei) – 2012 Valoare energie [euro]
23.400 4.581.720 1.029.600
16.380 3.207.204 720.720
Certificatele verzi sunt comercializate la preturi intre 27-55 euro/buc
79
 Se va considera media acestui interval 41 euro/buc
Pentru analiza cost beneficiu se vor evalua doua scenarii
Valorificare certificate verzi (1 certificat/MWh)
Finantare nerambursabila fara valorificare certificate verzi
Indicatorii de performanta.
Evaluarea performantelor financiare a fost realizata prin calculul urmatorilor
indicatori:
- valoarea actuala neta financiara (VANF)
- rata interna de rentabilitate financiara (RIRF)
- raportul cost-beneficiu
- termenul de recuperare a investitiei
Acestia au fost calculati luand in considerare costul total al investitiei in varianta cu
valorificare certificate verzi si fara valorificare certificate verzi
Rezultatele obtinute varianta fara certificate verzi:
 VANF = -7.204 mii euro
 RIRF = 1,92%
 TR > 25 ani (timpul in care fluxul de numerar cumulat ajunge la valoarea investitiei)
Rezultate obtinute prin valorificarea certificatelor verzi
 VANF = 4.332 mii euro
 RIRF = 6.75%
 TR =15 ani (timpul in care fluxul de numerar cumulat ajunge la valoarea investitiei)

80
 Total costuri de investitie (mii lei)
Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Terenuri
Cladiri 13.929,0
Echipament nou
Echipament uzat (second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta tehnica 557,0
Alte cheltuieli de investitie 4.403,0
Total active tangibile 18.889,00,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
81

Total cheltuieli pre-operationale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri de investitie (A) 18.889,00,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Variatia fondului de rulment (B) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Inlocuiri echipamente cu durata scurta
de viata
Valoarea rezidualã -16120
Alte elemente de investitie (C) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -16,120
Total costuri de investitie= A+B+C 18.889,00,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -16,120
 Estimarea costurilor de intretinere (operare) [mii lei/an]
Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Intretinere
1 curentã si 243,4 250,7 255,7 260,8 266,0 271,3 276,7 282,3 287,9 293,7 299,6 305,6 311,7 317,9 324,3 330,7 337,4 344,1 351,0 358,0 365,2 372,5 379,9 387,5 395,3
reparatii
Intretinere
2 2.645 2.662
periodicã
COST TOTAL ANUAL 0 243,4 250,7 255,7 260,8 266,0 271,3 276,7 282,3 287,9 293,7 299,6 305,6 311,7 317,9 324,3 2975,4 337,4 344,1 351,0 3020,1 365,2 372,5 379,9 387,5 395,3

Venituri din comercializare energie si certificate verzi

Estimarea veniturilor nete din exploatare (mii
lei)
Elemente
Pret
UM Cantitate* (euro/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
MWh)
82

energie
MWh 16.380 85,000 0 1.448 1.491 1.521 1.552 1.583 1.614 1.647 1.680 1.713 1.747 1.782 1.818 1.854 1.891 1.929 1.968 2.007 2.047 2.088 2.130 2.173 2.216 2.261 2.306 2.352
electrica
Venit net din operare 0 1.448 1.491 1.521 1.552 1.583 1.614 1.647 1.680 1.713 1.747 1.782 1.818 1.854 1.891 1.929 1.968 2.007 2.047 2.088 2.130 2.173 2.216 2.261 2.306 2.352

Venituri din comercializare energie fara certificate verzi

Estimarea veniturilor nete din exploatare (mii lei)

Pret
Elemente UM Cantitate* (euro/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
MWh)
energie
MWh 16.380 44,000 0,0 749 772 787 803 819 835 852 869 886 904 922 941 959 979 998 1.018 1.039 1.059 1.081 1.102 1.124 1.147 1.170,1 1.193,6 1.217,4
electrica

Venit net din operare 0,0 749 772 787 803 819 835 852 869 886 904 922 941 959 979 998 1.018 1.039 1.059 1.081 1.102 1.124 1.147 1.170,1 1.193,6 1.217,4
 Durabilitatea financiarã (mii lei)-Varianta cu sustinere financiara nerambursabila de 5300 mii euro si neutilizare certificate verzi
Contributia proprie de 13.589 mii euro se realizeaza prin imprumut bancar pe 20 ani
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Total resurse financiare 13.589 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri 5.300 750 772 787 803 819 836 852 869 887 905 923 941 960 979 999 1.019 1.039 1.060 1.081 1.103 1.125 1.147 1.170 1.194 1.217

Total intrari de numerar 18.889 750 772 787 803 819 836 852 869 887 905 923 941 960 979 999 1.019 1.039 1.060 1.081 1.103 1.125 1.147 1.170 1.194 1.217

Total costuri de operare si

0 243 251 256 261 266 271 277 282 288 294 300 306 312 318 324 2.975 337 344 351 3.020 365 372 380 388 395
intretinere

Total costuri de investitie 18.889 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Dobanzi
83

Plati compensatorii / plati

din fondul de pensii
Rambursarea imprumutului
544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544 544
(principal)

Taxe

Total iesiri de numerar 18.889 787 794 799 804 810 815 820 826 831 837 843 849 855 861 868 3.519 881 888 895 3.564 909 916 923 931 939

Total flux de numerar 0 -37 -22 -12 -1 10 21 32 44 55 67 80 92 105 118 131 -2.500 158 172 186 -2.461 216 231 247 262 279

Flux de numerar cumulat 0 -37 -60 -71 -72 -63 -42 -10 34 89 156 236 328 433 550 681 -1.819 -1.661 -1.489 -1.302 -3.763 -3.547 -3.316 -3.069 -2.807 -2.528

Fluxul de numerar este negativ la sfarsitul perioadei

 Varianta cu utilizarea certificatelor verzi
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei ('000 €)

Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Venituri 1,448 1,491 1,521 1,552 1,583 1,614 1,647 1,680 1,713 1,747 1,782 1,818 1,854 1,891 1,929 1,968 2,007 2,047 2,088 2,130 2,173 2,216 2,261 2,306 2,352

Total venituri 0 1,448 1,491 1,521 1,552 1,583 1,614 1,647 1,680 1,713 1,747 1,782 1,818 1,854 1,891 1,929 1,968 2,007 2,047 2,088 2,130 2,173 2,216 2,261 2,306 2,352

Total venituri actualizate 0 1,313 1,288 1,252 1,216 1,181 1,147 1,115 1,083 1,052 1,022 993 964 937 910 884 859 834 810 787 765 743 722 701 681 661

Costuri de operare si
0 243 251 256 261 266 271 277 282 288 294 300 306 312 318 324 2,975 337 344 351 3,020 365 372 380 388 395
intretinere

Plãti compensatorii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total costuri de investitie 18,889 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -16,120

Total cheltuieli 18,889 243 251 256 261 266 271 277 282 288 294 300 306 312 318 324 2,975 337 344 351 3,020 365 372 380 388 -15,725
84

Total cheltuieli actualizate 17,990 221 217 210 204 198 193 187 182 177 172 167 162 157 153 149 1,298 140 136 132 1,084 125 121 118 114 -4,422

Flux de numerar net -18,889 1,205 1,241 1,266 1,291 1,317 1,343 1,370 1,397 1,425 1,454 1,483 1,512 1,543 1,574 1,605 -1,007 1,670 1,703 1,737 -890 1,808 1,844 1,881 1,918 18,077

Rata Internã de Rentabilitate

Financiarã a Investitiei 6,75%
(FRR/c)[RIRF]

Venitul Net Actualizat

Financiar al Investitiei 4.322
(FNPV/C)[VNAF]

Raportul Beneficii / Cost al

1,22
Capitalului (B/C k)
 Varianta fara utilizarea certificatelor verzi
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei ('000 €)

Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Venituri 750 772 787 803 819 836 852 869 887 905 923 941 960 979 999 1,019 1,039 1,060 1,081 1,103 1,125 1,147 1,170 1,194 1,217

Total venituri 0 750 772 787 803 819 836 852 869 887 905 923 941 960 979 999 1,019 1,039 1,060 1,081 1,103 1,125 1,147 1,170 1,194 1,217

Total venituri actualizate 0 680 667 648 629 611 594 577 560 544 529 514 499 485 471 458 444 432 419 407 396 384 373 363 352 342

Costuri de operare si
0 243 251 256 261 266 271 277 282 288 294 300 306 312 318 324 2,975 337 344 351 3,020 365 372 380 388 395
intretinere

Plãti compensatorii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total costuri de investitie 18,889 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -16,120

Total cheltuieli
18,889 243 251 256 261 266 271 277 282 288 294 300 306 312 318 324 2,975 337 344 351 3,020 365 372 380 388 -15,725
85

Total cheltuieli actualizate 17,990 221 217 210 204 198 193 187 182 177 172 167 162 157 153 149 1,298 140 136 132 1,084 125 121 118 114 -4,422

Flux de numerar net -18,889 506 521 532 542 553 564 576 587 599 611 623 636 648 661 674 -1,957 702 716 730 -1,917 760 775 790 806 16,942

Rata Internã de Rentabilitate

Financiarã a Investitiei 1,92%
(FRR/c)[RIRF]

Venitul Net Actualizat

Financiar al Investitiei --7204
(FNPV/C)[VNAF]

Raportul Beneficii / Cost al

0,63
Capitalului (B/C k)
 Analiza economica
Nu este cazul, valoarea proiectului este mai mica decat 50 mil euro

Analiza de sensitivitate
Obiectivul analizei este de a determina gradul de incertitudine in ceea ce priveste
implementarea proiectului si de asemenea de a evalua si identifica variabilele critice si
impactul potential asupra modificarii indicatorilor de VANF si RIRF
Scopul analizei de senzitivitate este:
 Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acelor variabile care au cel mai
mare impact asupra rentabilitatii sale. Variabilele critice sunt considerate acei
parametri pentru care o variatie de 1% provoaca cresterea cu 1% a ratei interne de
rentabilitate sau a valorii actuale nete;
 Evaluarea generala a robustetii si eficientei proiectului;
 Aprecierea gradului de risc: cu cat numarul de variabile critice este mai mare, cu atat
proiectul este mai riscant;
 Sugereaza masurile care ar trebui luate in vederea reducerii riscurilor proiectului.

Indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivitatii sunt:

 Rata interna de Rentabilitate (IRR);
 Valoarea neta actualizata (NPV).

In principiu, analiza consta in calcularea, pentru fiecare variabila a urmatorilor indicatori:

 Indicele de senzitivitate (IS), dupa formula:
P1  P0
IS  P0
V1  V0
V0
unde,
P = parametrul studiat (NPV sau IRR);
V = variabila;
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori initiale.

86
Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arata cu cate procente
se modifica parametrul studiat in cazul modificarii cu un procent a variabilei. Daca acest
indice este mai mare decat 1, respectiva variabila este purtatoare de risc.
In urma unei analize preliminare s-a constat ca o variatie de 1% a variabilelor critice
nu reflecta o elasticitate supraunitara si prin urmare pasul ales a fost de +/- 5% intr-un ecart
de -10% si +10%. In alegerea variabilelor am avut in vederea acoperirea prin analiza a:
-riscului de venit-parametru rata de actualizare,
-riscului de finalizare-parametru costul investitiei si
-riscului de operare-parametru costuri de operare.

87
 5. ANALIZA COST BENEFICIU PENTRU UN
PROIECT DE CANALIZARE

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor inclusiv specificarea perioadei

de referinta
Pentru infiintarea sistemului centralizat de canalizare din localitatea B se va realiza o
statie de epurare in aval de satul B si colectoare de canalizare dupa cum urmeaza:
-retea de canalizare menajera in localitatea B, PVC, De315mm, L=1040m
-retea de canalizare menajera in localitatea B, PVC, De250mm, L=4310m
Amplasamentul statiei de epurare s-a fixat impreuna cu autoritatile locale la marginea
de sud a satului B
Reteaua de canalizare va fi echipata cu camine de vizitare la schimbari de directie,
panta, intersectii, precum si cu camine de rupere de panta. Se vor realiza 139 camine de
vizitare pe reteaua de canalizare B
Obiectivele realizarii studiului de fezabilitate sunt:
-Identificarea traseelor pe care se va realiza reteaua de canalizare conform optiunii CL B
-Optimizarea traseelor si echiparea conform normativelor in vigoare
-Estimarea costurilor necesare pentru extindere canalizare
-Identificarea resurselor pentru finantarea extinderii retelei de canalizare
Perioada de referinta-Evoluţia prezumată a tarifelor
Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru
perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp de referinta, formulate in conformitate cu profilul
fiecarui sector in parte, sunt urmatoarele:
Sector Orizont de timp (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15

Perioada de referinţă aleasa pentru operarea investiţiei este de 30 de ani.

88
 2. Analiza optiunilor

Pentru evaluarea unui proiect pot fi luate in considerare cel putin trei alternative
-Alternativa a nu face nimic
-Alternativa a face minimum
-Alternativa a face ceva (sau alternative rezonabila, un proiect bazat pe un concept
tehnologic)
Solutia de referinta corespunde unei decizii de tipul a nu face nimic. In acest caz ea implica o
problema in sistemul ecologic local (infestarea stratului freatic cu emisii poluante de la fose
septice artizanale).
Se poate afirma ca solutia de referinta este de tipul catastrofic adica decizia de a nu
investi se poate materializa prin infestarea solului prin debusarea apelor uzate in stratul freatic
In aceste conditii este evident ca proiectul va aduce beneficii indiferent de costuri
Alternativa propusa este varianta cu investitie medie (colectoare de canalizare in
zonele mai populate ale comunei)

89
 3. Analiza financiară
3.1. Investiţia de capital
Total costuri de investitie (mii €)
Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 25 25 25 25 25 26 27 28 29 30
Terenuri
Cladiri / canalizare 918.5
Echipament nou
Echipament uzat (second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta tehnica 90.7
Alte cheltuieli de investitie 352.9
Total active tangibile 1,362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
90

Total cheltuieli pre-operationale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Costuri de investitie (A) 1,362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Variatia fondului de rulment (B) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Inlocuiri echipamente cu durata scurta
de viata
Valoarea rezidualã (20% din total cost
-272.4
investitional)
Alte elemente de investitie (C) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -272.4
Total costuri de investitie= 1,362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -272.4
 3.2. Evoluţia prezumată a costurilor de operare (întreţinerea de rutină şi reparaţii)
Controlul periodic interior şi exterior al construcţiilor şi instalaţiilor, precum şi a
calităţii apelor uzate are ca scop asigurarea funcţionării normale a reţelei şi a construcţiilor
aferente.
Controlul cantitativ al apelor uzate constă în determinarea debitului reţelei în scopul
verificării capacităţii de curgere, lucru care se face prin determinarea înălţimii apei în canalul
calibrat şi a vitezei apei între două cămine. Debitul stabilit astfel nu trebuie să difere cu mai
mult de 15% faţă de cel stabilit în proiect.
Controlul calitativ al apelor uzate se referă în primul rând la verificarea calităţii
apelor uzate care intră în reţeaua de canalizare şi dacă la evacuare ele corespund cu
prevederile normativelor în vigoare privind stabilirea limitelor de descărcare a apelor uzate în
reţeaua publică de canalizare şi a limitelor de descărcare în receptorii naturali.
Principalele condiţii ce se impun apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare sunt:
- să nu fie agresive pentru materialul din care este executată reţeaua;
- să nu fie nocive sau să emită gaze toxice, vătămătoare pentru personalul de exploatare;
- să nu prezinte pericol de incendiu şi de explozie;
- să nu creeze dificultăţi în realizarea proceselor de preepurare şi de epurare şi să nu conţină
substanţe care să precipite în contact cu apa uzată din reţeaua de canalizare;
- să nu conţină materii în suspensie, care să corodeze pereţii canalului sau să se depună şi să
provoace înfundări;
- să nu conţină corpuri plutitoare, să nu conţină hidrocarburi, uleiuri şi grăsimi care să adere
la pereţii canalului, etc.
Astfel, în scopul protejării reţelelor de canalizare şi instalaţiilor de epurare, se
recomandă respectarea cu stricteţe a limitelor maxim admisibile prevăzute de NTPA 002-
2002 "Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor şi direct în staţiile de epurare".
Valorile normate servesc atât pentru aprecierea calităţii apelor existente şi stabilirea
priorităţii lucrărilor de protecţie a construcţiilor sistemului de canalizare cât şi la stabilirea de
condiţii limitative pentru calitatea apelor uzate evacuate de la fiecare unitate industrială sau
comercială, condiţii care se precizează în avizele şi autorizaţiile de funcţionare prin care
organele de gospodărirea apelor reglementează evacuarea apelor uzate.

91
 Controlul exterior se face trimestrial în funcţie de importanţa canalizării de către o
echipă formată din minim trei persoane (1 şef şi 2 muncitori), care efectuează parcurgerea
traseului canalului, desfac capacele căminelor de vizitare şi a gurilor de scurgere verificând
starea lor precum şi dacă sunt înfundate; se verifică eventualele denivelări ale traseului sau
pavajul în jurul căminului, precum şi starea capacelor, a canalelor de racord, etc.
În cazul controlului exterior nu se coboară în cămin evitându-se astfel posibilitatea
producerii unor accidente, echipa nefiind dotată cu echipamentul adecvat pentru a intra în
canale, care, de altfel, în mediul rural sunt nevizitabile datorită dimensiunilor reduse .
Controlul interior se efectuează o dată până la de patru ori pe an şi are ca scop
verificarea modului de funcţionare a canalizării (a modului cum se face curgerea) în vederea
stabilirii necesităţii curăţirii, spălării sau de efectuare a altor reparaţii.
Deoarece canalele sunt nevizitabile, controlul interior se poate face cu ajutorul
oglinzilor observându-se atât eventualele defecţiuni sau depuneri, precum şi cu ajutorul
camerelor de televiziune sau prin fotografiere cu ajutorul unor aparate de fotografiat sau
camere de luat vederi amenajate special şi cuplate cu o sursă de lumină.
La conductele de refulare sub presiune se verifică vanele, armăturile, sifoanele şi
ventilele de aerisire-dezaerisire.
În cadrul controlului, la toate categoriile de canale, se urmăreşte influenţa reţelei de
canalizare asupra nivelului apelor freatice atât în ceea ce priveşte drenarea, cât şi eventualele
exfiltraţii datorate unor neetanşeităţi.
În general operaţiile de întreţinere se realizează cu menţinerea în funcţiune a reţelei
de canalizare.
Spălarea şi curăţirea canalelor se efectuează ori de câte ori rezultă ca necesar, aceasta
stabilindu-se în urma controlului. În general o reţea de canalizare, în special în procedeul
unitar nu ar necesita spălare. Deoarece însă debitele sunt variabile, iar forma secţiunii şi panta
canalului nu asigură întotdeauna realizarea vitezei de autocurăţire, este necesar a se stabili
tronsoanele, necesitatea şi frecvenţa de curăţire şi spălare, operaţie care se face de obicei în
primul an de funcţionare. Bineînţeles, aceasta nu se poate stabili definitiv decât după
construirea şi sistematizarea întregului teritoriu aferent (executarea construcţiilor, drumurilor,
aleilor etc.).
Spălarea se aplică în general la canalele nevizitabile şi se poate face cu apă din
reţeaua de alimentare cu apă potabilă, industrială sau chiar cu apă uzată.

92
 Sistemul cel mai simplu este de a închide cu ajutorul unor clapete orificiile de intrare
şi de ieşire din căminul de vizitare amplasat în amontele tronsonului care trebuie spălat. În
căminul astfel izolat se introduce apă cu ajutorul unui furtun pe o înălţime cât mai mare (în
general de cca 2,0 m) şi după umplere, se deschide brusc clapeta aval creându-se o "fugă de
apă" cu viteze mari care asigură o bună spălare. După spălare, furtunul trebuie retras din
cămin pentru a nu exista o legătură permanentă între reţeaua de canalizare şi reţeaua de
alimentare cu apă potabilă.
Aceeaşi operaţiune se poate face prin acumularea de apă uzată la închiderea clapetei
aval, însă durează un timp mai îndelungat şi se poate ca remuul provocat în amonte să ducă la
inundarea unor racorduri şi subsoluri.
Un sistem eficient de spălare se realizează prin folosirea unor maşini speciale cu
autojet, care realizează punerea sub presiune a apei dintr-o cisternă şi evacuarea acesteia prin
intermediul unui furtun în tronsonul de canalizare care necesită spălare.
Curăţirea canalelor este necesar a se face atunci când prin spălare nu se pot îndepărta
depunerile întărite, eventualele deşeuri etc., sau rădăcinile pătrunse prin fisurile sau
îmbinările reţelei de canalizare.
Curăţirea canalelor nevizitabile, se efectuează manual din amonte spre aval, cu
ajutorul unor piese şi unelte de curăţit de diferite forme pentru a realiza desprinderea, tăierea
şi transportul materialului depus până la căminul din aval. Introducerea şi acţionarea pieselor
de curăţire se face cu ajutorul unor trolii fixate pe macaralele amplasate la cele două cămine
de la extremitatea tronsonului ce se curăţă.
Tot ca mijloace de curăţire se foloseşte bila de gheaţă care se introduce în canal şi
este împinsă de apă. În cazul că se blochează şi nu poate disloca depunerile, se topeşte; în
mod asemănător se foloseşte un balon de cauciuc care, de asemenea, se poate dezumfla prin
înţepare, dacă se blochează.
Desfundarea canalelor. Când se produce o înfundare, aceasta acţionează ca un dop
care poate împiedica parţial sau total curgerea provocând ridicarea nivelului apei din canal în
amonte, uneori chiar până la nivelul terenului, fapt ce poate produce inundarea racordurilor şi
instalaţiilor de canalizare situate la cote mai joase. Din cauza acestor inconveniente este
necesar ca desfundarea canalelor să se facă cât mai operativ. O metodă mult utilizată constă
din introducerea unei sârme groase sau a unor tuburi flexibile sau prăjini ori bastoane
articulate, la capătul cărora se fixează diferite piese metalice de tip sfredel, lance etc., care,

93
prin învârtire pătrund şi dislocă depozitul format. Operaţia se încearcă a se efectua atât din
amonte cât şi din aval.
Tot ca metodă de desfundare se pot folosi dispozitive hidraulice de mare presiune
care sunt prevăzute cu un furtun cu cap autopropulsat care asigură înaintarea lui şi spălarea
depozitului.
În cazul extrem în care nici una dintre aceste metode nu dă rezultate, se determină, cu
ajutorul bastoanelor articulate, cât mai exact poziţia porţiunii înfundate şi se execută o
săpătură deschisă, pentru desfundare fiind necesară deci spargerea şi înlocuirea tuburilor
respective.
Curăţirea lucrărilor anexe este necesar a se efectua periodic pentru a se asigura buna
lor funcţionare. Astfel, gurile de scurgere (cu depozit) se curăţă în mod obişnuit de două ori
pe lună cu autovidanjoarele. De asemenea, căminele de vizitare cu depozit este necesar a fi
curăţite când se constată umplerea lor, cu ocazia controlului.
Repararea reţelelor de canalizare
Degradarea sau avarierea reţelei de canalizare poate avea cauze multiple, de la o
exploatare sau întreţinere defectuoasă până la calamităţi naturale cum ar fi cutremure, ploi
torenţiale, inundaţii, surpări de terenuri etc. Ca urmare a unei exploatări necorespunzătoare se
pot menţiona degradările produse asupra tuburilor de canalizare de către agresivitatea apelor
evacuate de unele industrii care nu respectă condiţiile de calitate, necontrolarea la timp a
etanşeităţii canalelor, necurăţirea corespunzătoare etc.
Reparaţiile curente constau din schimbarea capacelor defecte la căminele de vizitare,
fixarea treptelor dislocate, repararea pieselor uzate ale utilajelor, repararea tencuielilor,
zidăriilor şi a altor elemente de construcţie.
Reparaţiile capitale constau în general din lucrări de refacere sau consolidare a unor
porţiuni sau tronsoane de canal care, fie că au fost deteriorate datorită acţiunii agresive a
apelor uzate, a tasărilor de teren datorită exfiltraţiilor, fie este necesară consolidarea lor ca
urmare a schimbării condiţiilor de trafic, de sistematizare, etc. Uneori este necesară repararea
unor tronsoane distruse sau prezentând fisuri care pot evolua în timp şi pot duce la prăbuşiri
în caz că nu se intervine.
Repararea avariilor trebuie făcută în cel mai scurt timp posibil (necesitând lucru
continuu în trei schimburi) deoarece prin obturarea secţiunii de curgere, ca şi în cazul

94
înfundărilor, tronsoanele din amonte intră sub presiune şi pot provoca inundarea subsolurilor,
a reţelelor şi galeriilor subterane învecinate.
De asemenea, în cazul unor exfiltraţii mari în terenul înconjurător, se poate produce
infectarea pânzei freatice sau pot fi periclitate ca stabilitate, clădirile învecinate. Repararea
avariilor se face de regulă, cu materiale având aceleaşi caracteristici tehnice şi dimensiuni cu
cele din care este executată canalizarea. În nici un caz nu este admis a se diminua capacitatea
de transport a canalizării pe porţiunea respectivă prin montarea unor tuburi cu secţiunea mai
mică.
Devierea apelor uzate pe perioada intervenţiilor este una din problemele cele mai
dificile ce trebuie rezolvată la executarea reparaţiei reţelelor de canalizare în cazul avariilor
sau a unor degradări importante, deoarece în majoritatea situaţiilor întâlnite în practică nu se
poate opri funcţionarea tronsoanelor din amonte. Uneori nu este posibil - la canalele
prevăzute cu deversor - să se devieze parţial debitele ce vin din amonte. De asemenea, la
reţelele de canalizare în procedeu unitar este posibil ca pe unele tronsoane să se astupe
temporar gurile de scurgere, pentru a împiedica pătrunderea apelor meteorice în canal. În
orice caz se vor analiza toate posibilităţile pentru a reduce la minim debitul de apă ce
urmează a fi deviat. Dacă porţiunea pe care se face devierea cuprinde racorduri, trebuie avută
în vedere colectarea temporară a apelor uzate respective pe perioada în care se face
intervenţia.
La canalele nevizitabile (circulare sau ovoidale) devierea apelor se face de obicei
între două cămine prin izolarea totală a tronsonului unde urmează a se face reparaţia.
Unul dintre cele mai eficiente sisteme constă în folosirea unui obturator expandabil
(elastic) din cauciuc care asigură atât etanşarea secţiunii în care acesta se montează, cât şi
aspiraţia printr-un furtun legat la o pompă. Pompa asigură refularea debitului de apă uzată din
tronsonul unde se va interveni într-o reţea învecinată sau în tronsonul din aval, prin căminul
respectiv.
După efectuarea reparaţiei, spre exemplu pentru înlocuirea unor tuburi distruse -
operaţie ce se execută prin săpătură deschisă numai în porţiunea aferentă - obturatorul este
dezumflat şi scos prin plutire, iar apoi este ridicat prin tragere la nivelul străzii.
În cazul că este necesar a se face reparaţia prin înlocuirea sau repararea etanşării
(îmbinărilor) unui număr mai mare de tuburi, se va face o săpătură deschisă de obicei între
cele două cămine iar, devierea se va face printr-un jgheab paralel cu canalul existent care va

95
conduce apa uzată dintr-un cămin în celălalt. În unele situaţii, devierea se face pe porţiuni mai
scurte prin montarea în şanţ a unor tuburi cu ramificaţie. În aceste soluţii jgheabul poate fi
executat din lemn căptuşit cu tablă sau carton bitumat, sau din tuburi metalice ori din beton.
Şi la acest sistem de deviere este necesară realizarea legăturii racordurilor de canalizare
existente pe porţiunea respectivă.

Costuri de operare pentru statia de epurare

Coagulant – Sulfat feric – Fe2(SO4)3
Acest coagulant este dozat in apa uzata pentr a reduce incarcarea cu fosfor
Consum instalatie: 60 – 80 g la 1 m3 de apa uzata
Consum zilnic: 18-24 kg pe zi
Cost zilnic: 2.4 EURO – 3.2 EURO pe zi (depinde de debitul de apa influent in
statia de epurare)
Instalatia de deshidratare a namolului S6
Singurul cost (exceptand consumul de energie electrica care este cuprins mai jos in
consumul total de energie electrica) este cel cu achizitionarea sacilor de filtrare si a
floculantului
Consum anual: 365 saci de filtrare (fiecare sac poate fi utilizat in trei cicluri)
Cost unitar: 3.5 EUR pt 1 sac de filtrare
Cost anual: 1278 EURO pe an

Floculant - Praestol
Aceasta substanta este folosita in procesul de deshidratare a namolului si este dozata
in namolul pompat din depozitul de namol pentru o deshidratare eficienta a acestuia
Consum instalatie: 2 - 4 g la 1 kg de namol deshidratat (materie uscata)
Costuri: 0.79-1.6 Euro pe zi
Costuri cu transportul si depozitarea materiilor rezultate din procesul de epurare
Acestea includ costurile cu transportul si depozitarea impuritatilor retinute pe gratar-
sita si a nisipului. Namolul deshidratat poate fi fie transportat si depozitat impreuna cu
retinerile de pe gratar-sita si nisipul, fie poate fi folosit ca ingrasamant.
Productia de namol deshidratat: 54 tone pe an
Impuritati mecanice din treapta de pre-epurare mecanica inclusiv productia de nisip

96
 10 tone pe an
Costuri cu transportul si depozitarea: 14 – 15 EURO / tona
Consum de energie electrica
Consumul de energie electrica este dat ca si consumul intregii statii de epurare,
puterile instalate ale echipamentelor regasindu-se in anexa – Lista de echipamente
Consumul total de energie electrica: 140-210 kWh / zi
Intretinere
Intretinere: 1 persoana aproximativ 3-4 ore pe zi
Estimarea costurilor de intretinere pentru canalizare (preturi curente, anul 2008,
'mii €)
Total
Lungime Lungime Cost anual
Nr Tipul lucrãrilor Operatii cost
conducta[m] afectatã [m] (€/m)
(€)

1 spalari conducte 5.350 268 4,30 1.150

Intretinere
CURENTA intretinere st
2 epurare si 5.350 5.350 1,80 9.630
camine
Intretinere reparatie
3 5.350 5.350 3,50 18.725
PERIODICA capitala la 9 ani

COST TOTAL ANUAL 16.050 10.968 29.505

3. Evoluţia prezumată a veniturilor

Proiectul genereaza venituri prin perceperea taxei pe epurarea apei uzate

Veniturile indirecte sunt numeroase. O parte din ele pot fi calculate direct din datele
existente, altele sunt doar amintite fara a fi calculate datorita faptului ca sunt beneficii sociale
si este mai greu de facut o estimare obiectiva. Ele sunt insa necesare pentru atingerea
obiectivelor generale si specifice propuse de acest proiect.
Indicatorii folosiţi pentru estimarea abilităţii proiectului de a realiza aceste obiective
sunt:

 Creşterea numărului de locuri de muncă temporare şi permanente;

 Minimizarea efectelor negative asupra solului;

 Minimizarea efectelor asupra resurselor de apă şi din inundaţii.

97
 Aceste efecte sunt dificil de cuantificat valoric si nu sunt, de obicei, incluse în
evaluările economice.
Pe termen scurt proiectul va urmări:

 îmbunătăţirea calităţii vietii populatiei

 creşterea investiţiilor în domeniul privat;

 dezvoltarea firmelor capabile sa desfăşoare servicii generatoare de produse

cu valoare adăugată mare;

98
 Calculul pretului de cost al apei epurate
Calculul amortismentelor

Nr. Denumirea obiectului Durata

crt. de Cota de Valoarea Amortisment
serviciu amortizare de deviz anual
(ani) (%) ( lei) (lei)
0 1 2 3 4 5
c+m 40 2,50% 2.390.325 59.758
Ob 1. Retea B
1 echipamente 24
Ob 2. St. c+m 40 2,50% 862.200 21.555
2 epurare echipamente 24 4,17% 788.470 32.853
Ob 3. Cond c+m 40 2,50% 22.650 566
evacuare apa
3 epurata echipamente
4 Total 4.063.645 114.732
5 Alte cheltuieli 794.599 22.435
6 Total general 4.858.244 137.167

Rata medie de amortizare pentru c+m 0,025

Rata medie de amortizare pentru echipamente 0,0417

Rata de amortizare alte cheltuieli 0,0282

Calculul pretului de cost al apei Pa

C1 Volum de lucrari 3.275.175 lei

C2 Volum echipamente 788.470 lei
I1 Rata de amortizare c+m 2,50%
I2 Rata de amortizare echipamente 4,17%
C3 Alte cheltuieli 794.599 lei
I3 Rata de amortizare alte cheltuieli 2,82%
E Costul energiei 31.938 lei
I Cheltuieli intretinere 4.858 lei
S Cheltuieli salarii 14.400 lei
Q Debit de apa prelevat maxim(Qzimax) 283 mc/zi

Pa =[ C1 x I1 + C2 x I2 + C3 x I3 + E + I + S] / 365 x Q

Pa=1,82lei/mc (0,43 euro/mc)

99
 Evolutia inflatiei in perioada de referinta

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

rata inflatiei 4% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
index (anul 1 =
100) 100 103 106 108 110 113 115 117 119 122 124 127 129 132 135 137 140 143 146 149 152 155 158 161 164 167 171 174 178 181

Estimarea costurilor de intretinere (mii €/an)

Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1 Intretinere curentã 11.1 11.4 12.4 12.6 12.9 13.1 13.4 13.7 13.9 14.2 14.5 14.8 15.1 15.4 15.7 16.0 16.3 16.7 17.0 17.3 17.7 18.0 18.4 18.8 19.1 19.5 19.9 20.3 20.7

2 Intretinere periodicã 22.4 26.2 30.7

COST TOTAL ANUAL
0.0 11.1 11.4 12.4 12.6 12.9 13.1 13.4 36.0 13.9 14.2 14.5 14.8 15.1 15.4 15.7 42.2 16.3 16.7 17.0 17.3 17.7 18.0 18.4 49.5 19.1 19.5 19.9 20.3 20.7
100

Estimarea costurilor de operare (mii €/an)

Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Forta de muncã -
1 0.9 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.2 1.2 1.2 1.2 1.3 1.3 1.3 1.3 1.4 1.4 1.4 1.4 1.5 1.5 1.5 1.6 1.6 1.6
supraveg
2 Intretinere 1.9 1.9 1.9 2.0 2.0 2.1 2.1 2.2 2.2 2.2 2.3 2.3 2.4 2.4 2.5 2.5 2.6 2.6 2.7 2.7 2.8 2.8 2.9 3.0 3.0 3.1 3.1 3.2 3.3
Subtotal – costuri
0.0 2.8 2.9 2.9 3.0 3.0 3.1 3.2 3.2 3.3 3.4 3.4 3.5 3.6 3.6 3.7 3.8 3.9 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9
directe
Costuri
3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
administrative (10%)
COST TOTAL
0.0 3.1 3.2 3.2 3.3 3.3 3.4 3.5 3.5 3.6 3.7 3.8 3.8 3.9 4.0 4.1 4.2 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9 5.0 5.1 5.2 5.3 5.4
ANUAL
 Total estimari costuri de operare si intretinere, pe elemente (mii €)

Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1 Materiale

2 Forta de muncã 0.0 2.8 2.9 2.9 3.0 3.0 3.1 3.2 3.2 3.3 3.4 3.4 3.5 3.6 3.6 3.7 3.8 3.9 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9

3 Energie electricã 7.5 7.7 8.0 8.1 8.3 8.4 8.6 8.8 9.0 9.1 9.3 9.5 9.7 9.9 10.1 10.3 10.5 10.7 10.9 11.1 11.4 11.6 11.8 12.1 12.3 12.5 12.8 13.1 13.3 13.6

4 Intretinere 0.0 11.1 11.4 12.4 12.6 12.9 13.1 13.4 36.0 13.9 14.2 14.5 14.8 15.1 15.4 15.7 42.2 16.3 16.7 17.0 17.3 17.7 18.0 18.4 49.5 19.1 19.5 19.9 20.3 20.7
Costuri
5 0.0 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
administrative
COST TOTAL
7.5 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
ANUAL
101

Estimare venituri
Pret
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
(€/mc)
0.431 43.9 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Venituri 43.9 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043
Qzimax 283 291 300 306 312 319 325 331 338 345 352 359 366 373 381 388 396 404 412 420 429 437 446 455 464 473 483 493 502 512

Inflatia a fost echivalata cu cresterea debitului

 Durabilitatea financiarã (mii €) in acest scenariu a fost estimata o finatare de 800 mii euro
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Total resurse
800.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
financiare
Venituri 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total intrari de
800.0 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4
numerar
Total costuri de
operare si 7.5 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
intretinere
Total costuri de
1362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -272.4
investitie
102

Dobanzi
Plati compensatorii
/ plati din fondul de
pensii
Rambursarea
imprumutului
(principal)
Taxe
Total iesiri de
1369.6 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 -232.7
numerar
Total flux de
-569.6 23.3 24.0 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 3.9 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.6 30.1 4.5 31.4 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 5.3 36.7 37.5 38.2 39.0 312.2
numerar
Flux de numerar
-569.6 -546. -522 -498 -474 -449 -424 -398 -394 -367 -340 -312 -284 -255 -225 -195 -191 -159 -127 -95 -61 -28 6.6 42.0 47.3 84.0 121.5 159.7 198.7 510.9
cumulat
 Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei (mii €)
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Venituri 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total venituri 800.0 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total venituri
754.7 40.2 39.1 37.6 36.2 34.8 33.5 32.2 31.0 29.9 28.7 27.6 26.6 25.6 24.6 23.7 22.8 21.9 21.1 20.3 19.6 18.8 18.1 17.4 16.8 16.1 15.5 14.9 14.4 13.8
actualizate
Costuri de operare si
21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
intretinere
Plãti compensatorii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Total costuri de investitie

1,362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -272.4
103

Total cheltuieli 1,362.1 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 -232.7

Total cheltuieli
1,285.0 19.5 18.9 18.8 18.1 17.4 16.7 16.1 28.7 14.9 14.3 13.8 13.3 12.8 12.3 11.8 21.1 11.0 10.5 10.1 9.8 9.4 9.0 8.7 15.5 8.1 7.8 7.5 7.2 -40.5
actualizate
Flux de numerar net -562.1 23.3 24.0 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 3.9 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.6 30.1 4.5 31.4 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 5.3 36.7 37.5 38.2 39.0 312.2

Rata Internã de
Rentabilitate Financiarã 3.72%
a Investitiei (FRR/c)
Venitul Net Actualizat
Financiar al Investitiei -150
(FNPV/C)
Raportul Beneficii / Cost
al Capitalului (B/C k)
0.91
 Durabilitatea financiarã (mii €) in acest scenariu nu exista finantare nerabursabila
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Total resurse
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
financiare
Venituri 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total intrari de
0.0 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4
numerar
Total costuri de
operare si 0.0 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
intretinere
Total costuri de
1362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0 0.0 0.0 -272.4
investitie
Dobanzi

Plati
104

compensatorii /
plati din fondul de
pensii
Rambursarea
imprumutului
(principal)
Taxe
Total iesiri de
1362.1 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 -232.7
numerar
Total flux de
-1362.1 23.3 24.0 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 3.9 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.6 30.1 4.5 31.4 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 5.3 36.7 37.5 38.2 39.0 312.2
numerar
Flux de numerar
-1362.1 -1338.8 -1314.8 -1291.0 -1266.7 -1242.0 -1216.8 -1191.1 -1187.2 -1160.4 -1133.1 -1105.3 -1076.9 -1047.9 -1018.4 -988.2-983.7 -952.3-920.3 -887.7 -854.4-820.5 -785.9 -750.5-745.2 -708.5-671.0 -632.8 -593.8-281.6
cumulat
 Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei (mii €)
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Venituri 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total venituri 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total venituri
0.0 40.2 39.1 37.6 36.2 34.8 33.5 32.2 31.0 29.9 28.7 27.6 26.6 25.6 24.6 23.7 22.8 21.9 21.1 20.3 19.6 18.8 18.1 17.4 16.8 16.1 15.5 14.9 14.4 13.8
actualizate
Costuri de operare si
21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
intretinere
Plãti compensatorii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Total costuri de investitie

1,362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -272.4
105

Total cheltuieli 1,362.1 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 -232.7

Total cheltuieli
1,285.0 19.5 18.9 18.8 18.1 17.4 16.7 16.1 28.7 14.9 14.3 13.8 13.3 12.8 12.3 11.8 21.1 11.0 10.5 10.1 9.8 9.4 9.0 8.7 15.5 8.1 7.8 7.5 7.2 -40.5
actualizate
Flux de numerar net -1,362.1 23.3 24.0 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 3.9 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.6 30.1 4.5 31.4 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 5.3 36.7 37.5 38.2 39.0 312.2

Rata Internã de
Rentabilitate Financiarã #NUM
a Investitiei (FRR/c)
Venitul Net Actualizat
Financiar al Investitiei -904
(FNPV/C)
Raportul Beneficii / Cost
al Capitalului (B/C k)
0.44
 Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei (mii €) pentru finantare cu 80% a proiectului
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Venituri 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total venituri 1,089.7 45.2 46.5 47.5 48.4 49.4 50.4 51.4 52.4 53.5 54.5 55.6 56.7 57.9 59.0 60.2 61.4 62.6 63.9 65.2 66.5 67.8 69.2 70.5 72.0 73.4 74.9 76.4 77.9 79.4

Total venituri actualizate 1,028.0 40.2 39.1 37.6 36.2 34.8 33.5 32.2 31.0 29.9 28.7 27.6 26.6 25.6 24.6 23.7 22.8 21.9 21.1 20.3 19.6 18.8 18.1 17.4 16.8 16.1 15.5 14.9 14.4 13.8
Costuri de operare si
21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
intretinere
Plãti compensatorii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Total costuri de investitie 1,362.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -272.4

Total cheltuieli 1,362.1 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 -232.7

Total cheltuieli
106

1,285.0 19.5 18.9 18.8 18.1 17.4 16.7 16.1 28.7 14.9 14.3 13.8 13.3 12.8 12.3 11.8 21.1 11.0 10.5 10.1 9.8 9.4 9.0 8.7 15.5 8.1 7.8 7.5 7.2 -40.5
actualizate
Flux de numerar net -272.4 23.3 24.0 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 3.9 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.6 30.1 4.5 31.4 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 5.3 36.7 37.5 38.2 39.0 312.2

Rata Internã de
Rentabilitate Financiarã 9,27
a Investitiei (FRR/c)
Venitul Net Actualizat
Financiar al Investitiei -124
(FNPV/C)
Raportul Beneficii / Cost
al Capitalului (B/C k)
1,08
 Din tabelele de calcul de mai sus rezulta:
-Investitia nu se sustine singura –fluxul de numerar cumulat este negativ pentru toata
perioada
-Cu o finantare de 800.000 euro in anul 23 fluxul de numerar devine pozitiv
Finantarea maxima pentru care VNA devine zero este 959000 euro.
Senzitivitatea proiectului va fi evaluata pentru o finantare cu 80% din valoarea proiectului
(1089,7 mii euro)

4. Analiza economica – nu este cazul -

Valoarea proiectului este mai mica decat 25.000.000 euro

5. Analiza de sensitivitate
1. Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influenta importanta asupra
rentabilitatii proiectului
Pentru analiza de fata s-a luat in consierare urmatoarele variabile:
 Costul investitiei;
 Costuri de operare si intretinere curenta
2.Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerata ipoteza unei abateri rezonabile de la
valoarea medie stabilita in sectiunile anterioare (analiza financiara), abateri exprimate
procentual. Aceste abateri sunt privite dintr-o perspectiva pesimista, urmand ca prin
intermediul graficelor de tip PLOT sa se analizeze abaterile si din perspectiva optimista:
 pentru costul investitiei, s-a estimat o crestere cu 20% fata de nivelul preconizat
initial;
 pentru costurilor de intretinere curenta s-a estimat o crestere cu 50% fata de
nivelul preconizat initial.
3.Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta in ipoteza realizarii abaterilor
prognozate
Variabila Modificare (%) NPV (miieuro) IRR (%) IS pentru NPV SV (%)

Valori initiale 124 9,27

Costul investitiei +20% -133 3,92 10 2,4

Cheltuieli intretinere +50% 15 6,41 1,75

107
  Indicele de senzitivitate (IS) al NPV fata de variabila Costul investitiei este:

NPV 1  NPV 0 133  124

IS  NPV 0  124  10
V 1 V 0 0, 2
V0

Ca atare, rezulta ca variabila Costul investitiei este mare purtatoare de risc in raport cu
parametrul NPV.
 Indicele de senzitivitate (IS) al NPV fata de variabila Costuri de intretinere curenta
este:

NPV 1  NPV 0 15  124

IS  NPV 0  124  1,75
V 1 V 0 0,5
V0

Ca atare, rezulta ca variabila Costuri de intretinere curenta este purtatoare de risc in raport
cu parametrul NPV.

 Indicele critic (switching value) – SV calculat pentru variabila Costul investitiei:

NPV 0 124
SV  NPV 0  NPV 1 100  133  124 x100  2, 4%
V 0 V 1 0, 2
V0
Rezulta ca o crestere de 2,4% a costului investitiei aduce NPV la valoarea zero
In urma analizei separate a variabilelor cheie s-a identificat ca variabile critice, cresterea
costului investitiei cat si cresterea costurilor de intretinere curenta.

108
 6. ANALIZA COST BENEFICIU PENTRU UN
PROIECT DE ALIMENTARE CU APA A UNEI COMUNE

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor inclusiv specificarea perioadei

de referinta
Pentru realizarea alimentarii cu apa alocalitatii B sunt necesare urmatoarele lucrari
-Statie de pompare de tip in container
-Conducta de aductiune L=1900m
-Rezervor de inmagazinare din beton armat de 300mc cu modul de clorare
-Retea de distributie L=5340m
Amplasamentele statiei de pompare a rezervorului si traseele conductelor s-au fixat
impreuna cu autoritatile locale.
Reteaua de conducte va fi echipata cu camine de vizitare de aerisire, de racord. Pe
reteaua de distributie se vor amplasa cismele si hidranti
Obiectivele realizarii studiului de fezabilitate sunt:
-Identificarea traseelor pe care se va extinde reteaua de alimentare cu apa conform optiunii
CL B
-Optimizarea traseelor si echiparea conform normativelor in vigoare
-Estimarea costurilor necesare pentru infiintare sistem de alimentare cu apa
-Identificarea resurselor pentru finantarea infiintarii sistemului centralizat de alimentare cu
apa
Rezultate asteptate:
-imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
-cresterea numarului beneficiarilor de servicii apa potabila
-realizarea de investitii si crearea de locuri de munca
Perioada de referinta-Evoluţia prezumată a tarifelor
Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru
perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp de referinta, formulate in conformitate cu profilul
fiecarui sector in parte, sunt urmatoarele:

109
Sector Orizont de timp (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15

Perioada de referinţă aleasa pentru operarea investiţiei este de 30 de ani.

2. Analiza optiunilor

Pentru evaluarea unui proiect pot fi luate in considerare cel putin trei alternative
-Alternativa a nu face nimic
-Alternativa a face minimum
-Alternativa a face ceva (sau alternative rezonabila, un proiect bazat pe un concept
tehnologic)
Solutia de referinta corespunde unei decizii de tipul a nu face nimic. In acest caz ea implica o
problema in asigurarea unui nivel minim de acces la utilitati
Se poate afirma ca solutia de referinta este de tipul catastrofic adica decizia de a nu
investi poate produce deteriorarea starii de sanatate a populatiei. Avand in vedere ca nu au
fost respectate masurile specifice de protejare si realizare a fantanilor si datorita deversarii
deseurilor menajere, a celor provenite de la animale dar si agriculturii necontrolate, apa din
fantani a devenit improprie utilizarii ca apa potabila. Calitatea apei din fantani nu se
incadreaza in prevederile Legii 458/2002, nepotabilitatea bacteriologica fiind de 100%, iar
nepotabilitatea chimica de 70% cu nitrati si nitriti.
In aceste conditii este evident ca proiectul va aduce beneficii indiferent de costuri
Alternativa propusa este varianta cu investitie medie (realizarea distributiei de apa
potabila pentru zonele cele mai populate ale localitatii B)

110
 3. Analiza financiară
3.1. Investiţia de capital
Total costuri de investitie ('000 €)
Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 25 25 25 25 25 26 27 28 29 30
Terenuri
Cladiri / canalizare 351.1
Echipament nou
Echipament uzat (second hand)
Reparatii capitale
Proiectare si asistenta tehnica 39.7
Alte cheltuieli de investitie 178.1
Total active tangibile 569.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
Total cheltuieli pre-operationale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
111

Costuri de investitie (A) 569.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Variatia fondului de rulment (B) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Inlocuiri echipamente cu durata scurta
de viata
Valoarea rezidualã (20% din total cost
-113.8
investitional)
Alte elemente de investitie (C) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -113.8
Total costuri de investitie= A+B+C 569.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -113.8
 3.2. Evoluţia prezumată a costurilor de operare (întreţinerea de rutină şi reparaţii)
Retele de conducte (aductiune si distributie)
Pentru mentinerea in stare de buna functionare a tuturor constructiilor si instalatiilor
care constituie aductiunea si reteaua de distributie si pentru asigurarea parametrilor de
functionare din proiect sunt necesare lucrari de exploatare si intretinere tehnica. Principalele
lucrari de exploatare a aductiunilor si retelelor de distributie sunt:
-Supravegherea functionarii si a starii conductelor , pieselor de legatura, armaturilor,
aparatelor de masura si control precum si a starii constructiilor accesorii
-Controlul si inregistrarea indicatiilor apometrelor si manometrelor
-Spalarea , curatarea si dezinfectarea aductiunilor
-Depistarea si combaterea pierderilor de apa si a scaderilor de presiune
-Executarea bransamentelor noi si revizuirea celor existente
Intretinerea tehnica a aductiunilor si retelelor de distributie consta din urmatoarele lucrari:
-Inspectia si revizia preventiva
-Reparatii curente planificate si operatii de curatire si spalare
-Reparatii curente pentru inlaturarea unor defectiuni constatate
-Masuri speciale pentru pregatirea exploatarii pe timp de iarna
Pentru ca exploatarea tehnica a retelei de distributie sa se desfasoare in cele mai bune
conditii este necesara tinerea unei evidente clare asupra constructiilor si instalatiilor retelei si
asupra lucrarilor de exploatare si intretinere ( planuri de situatie si de detaliu, profile in lung,
relevee, fise etc)
 Curatirea si spalarea retelei sunt operatii necesare atat dupa executarea conductelor
retelei cat si dupa repararea defectelor si avariilor precum si pentru indepartarea depunerilor
sau vegetatiei produse in retea in timpul functionarii, care reduc capacitatea de transport a
conductelor. Reducerea debitului capabil dupa 30 ani de functionare poate atinge 30-65% din
debitul initial.
Cauzele care determina formarea depunerilor in conducte sunt:
-substantele in suspensie aflate in apa
-duritatea temporara a apei , care favorizeaza precipitarea carbonatului de calciu si
aderarea lui la peretii conductelor
-actiunea coroziva a apei transportate care conduce la formarea de oxizi de fier
Curatarea periodica a conductelor se face la 5 ani.

112
 Pentru curatarea conductelor se aplica procedeul barbotarii cu ajutorul unui curent de
aer comprimat care se injecteaza in conducta plina cu apa; dupa aceea se elimina debitul solid
cu ajutorul unui curent de apa in conducta avand viteza de cel putin 1,5 m/s. Operatia se
desfasoara pe sectoare de 100-1000 m lungime care se izoleaza din ansamblul retelei prin
inchiderea vanelor de linie.
Dezinfectarea conductelor se face imediat dupa spalare , pe tronsoane si cu
bransamentele inchise. Dezinfectarea se face de regula cu o solutie de clor care sa asigure o
concentratie de 25-30 mg clor activ/1 l apa. Solutia se mentine in retea 24 ore dupa care se
evacueaza prin instalatiile de golire provizorii sau definitive si se procedeaza la o noua
spalare cu apa.
 Pierderile de apa din conducte se produc in general prin neetanseitatile imbinarilor
prin rupturi, fisuri sau pori in conducte, prin neetanseitati ale armaturilor etc. Se considera
pierdere de apa in reteaua de distributie diferenta dintre cantitatea totala de apa trimisa in
retea in cursul unui an si cantitatea de apa livrata consumatorilor. Se considera admisibila o
pierdere de 10%
Cauzele care produc defectarea sau avarierea conductelor pot proveni dintr-o executie
necorespunzatoare sau dintr-o exploatare nerationala. Primii ani de exploatare (1-2) pun in
evidenta majoritatea defectelor de conceptie sau executie a retelelor de conducte.
Metoda generala de verificare a existentei pierderilor de apa pe o retea de distributie
este compararea indicatiilor apometrelor de la plecarea din rezervor cu suma indicatiilor
apometrelor de la consumatori. O indicatie globala ca exista pierderi se poate obtine prin
urmarirea variatiei nivelului apei in rezervor in timpul orelor de noapte (cu vana de pe
aductiune inchisa), cand consumul in retea ar trebui sa fie aproape nul.
Pentru obtinerea unor date mai precise asupra marimii si locului unde se produc
pierderi se recurge in general la izolarea diferitelor tronsoane din retea prin inchiderea
succesiva a vanelor. Dupa ce s-a stabilit tronsonul de retea pe care se produc pierderile se
trece la localizarea lor cu ajutorul aparatelor acustice.
Defectele descoperite trebuie sa fie reparate in cel mai scurt timp. Avariile
conductelor se descopera mai usor pentru ca in general in aceste puncte apa iese la suprafata
terenului.
Pentru repararea defectelor si avariilor se procedeaza la izolarea tronsonului respectiv
prin inchiderea vanelor de linie adiacente. Repararea poate fi facuta fie prin inlocuirea intregii

113
conducte fie prin taierea tronsonului defect si inlocuirea cu unul unul nou si legarea la restul
conductei cu ajutorul mufelor sau prin sudura.

Statie de pompare
Statia de pompare s-a conceput sa asigure in exploatare:
-Controlul permanent al functionarii utilajelor
-Functionarea economica a instalatiilor
-Asigurarea unui regim rational de exploatare
-Executia la timp a reviziilor planificate
-Controlul si supravegherea permanenta a starii de functionare
-Verificarea consumului de energie
-Securitatea personalului
Pentru asigurarea conditiilor de securitate si protectie a muncii in afara de instructajul
personalului de exploatare, trebuie sa se semnalizeze punctele periculoase si sa se doteze
statia cu echipamentul de protectie necesar personalului.
Pompele din statia de pompare vor functiona automat astfel
-Un senzor amlasat la rezervor va comanda pornirea pompei cand nivelul in rezervor scade
sub un anumit nivel
-Oprirea pompei se va face tot automat in urmatoarele situatii:
-Nivelul apei in rezervor a atins cota stabilita
-Presiunea apei din aductiune scade sub o valoare prestabilita
Ca regula generala pompele vor functiona in special in perioada consumului orar
maxim estimat intre orele 6-16 zilnic. La un anumit numar de ore de functionare se
comuteaza automat pornirea pompei de rezerva.
De fapt notiunea de pompa de rezerva este improprie pentru ca cele doua pompe vor
functiona alternativ pentru a inregistra un numar egal de ore de functionare.
Intrerventiile la pompe se vor face conform specificatiilor furnizorului.
Reglarea debitului pompei se va face prin modificarea gradului de inchidere al vanei
fie prin modificarea turatiei pompei.

114
 Rezervor de inmagazinare
Dupa terminarea executiei la cel putin 28 zile de la incheierea turnarii betonului si la
cel mult 2 luni se face verificarea etanseitatii rezervorului , prin umplerea treptata cu apa.
Dupa umplerea completa se lasa cel putin 10 zile dupa care se verifica pierderile de apa prin
masurarea nivelului apei. Se considera etanseitatea corespunzatoare daca pierderile de apa
observate timp de 10 zile se incadreaza in limita pierderii de 0,25l/zi si m2 de suprafata udata.
Inainte de darea in folosinta trebuie sa se execute spalarea cuvelor cu apa curata si
apoi dezinfectarea lor cu o solutie de clor in apa cu concentratia de 20-20 mg/l; apa de clor
trebuie sa ramana in rezervor timp de 24 ore.
Dupa trecerea acestui interval de timp se face spalarea si se face analiza
bacteriologica a apei.
Apa de clor se decloreaza cu carbune activ inainte de evacuarea acesteia la
emisar.(Se trece apa evacuata printr-un filtru cu carbune activ)
Exploatarea si intretinerea rezervorului trebuie sa se faca de catre personal calificat
(electromecanic). Pentru manevrarea corecta a vanelor se va afisa in camera vanelor o
schema clara a tuturor vanelor iar rotile de manevra ale acestora vor fi vopsite in culori
diferite dupa scopul pe care il indeplineste conducta (intrare, iesire, incendiu, golire). Culorile
trebuie sa corespunda culorilor din schema. Vana pentru rezerva intangibila de incendiu
trebuie sa fie sigilata in pozitia “inchis” si este deschisa de personalul de exploatare numai la
dispozitia organelor de paza contra incendiilor.
Dupa darea in exploatare a instalatiei de alimentare cu apa personalul de exploatare
trebuie sa urmareasca timp de cel putin 1 an modul de realizare a parametrilor admisi la
proiectare in special cu privire la compensarea celor doua surse de apa.
Pentru asigurarea conditiilor de calitate a apei, rezervorul trebuie curatat periodic de
depunerile minerale si organice. Curatirea trebuie facuta anual. Dupa curatire rezervorul va fi
dezinfectat si spalat.
Costuri
Cheltuielile necesare pentru buna functionare a sistemului de alimentare cu apa sunt
puse in evidenta de analiza cost beneficiu in care s-au precizat costurile diferitelor activitari si
resurse necesare. (materii prime, salarii personal, energie, intretinere si reparatii)

115
 Zone de protectie sanitara
Conform H.G. 930/2005, zona de protectie de regim sever fata de conturul exterior al
rezervorului este de 20m (art 30 lit c) Se va realiza o incinta de 52m X 52m = 2704mp,
imprejmuita pentru protectia rezervorului de inmagazinare
Zona de protectie de regim sever fata de peretele statie de pompe este de 10m. Se va
realiza o incinta de 26m X 23m =598 mp, imprejmuita pentru protectia containerului statiei
de pompe.

Estimarea costurilor de intretinere pentru alimentare cu apa (preturi curente, anul 2008,
'mii €)
Lungime Cost Total
Lungime
Nr Tipul lucrãrilor Operatii afectatã anual cost
conducta[m]
[m] (€/m) (€)
spalari conducte
1 7.240 362 4,90 1.774
Intretinere si rezervor
CURENTA intretinere
2 7.240 7.240 1,25 9.050
camine
Intretinere reparatie
3 7.240 7.240 3,50 25.340
PERIODICA capitala la 9 ani

COST TOTAL ANUAL 21.720 14.842 36.164

3.3. Evoluţia prezumată a veniturilor

Proiectul genereaza venituri prin incasarea pretului apei potabile furnizate

Veniturile indirecte sunt numeroase. O parte din ele pot fi calculate direct din datele
existente, altele sunt doar amintite fara a fi calculate datorita faptului ca sunt beneficii sociale
si este mai greu de facut o estimare obiectiva. Ele sunt insa necesare pentru atingerea
obiectivelor generale si specifice propuse de acest proiect.
Indicatorii folosiţi pentru estimarea abilităţii proiectului de a realiza aceste obiective
sunt:

 Creşterea numărului de locuri de muncă temporare şi permanente;

 Minimizarea efectelor negative asupra solului;

 Minimizarea efectelor asupra resurselor de apă şi din inundaţii.

116
 Aceste efecte sunt dificil de cuantificat valoric si nu sunt, de obicei, incluse în
evaluările economice.

Calculul pretului de cost al apei potabile livrate

Calculul amortismentelor

Nr. Denumirea obiectului Durata

crt. de Cota de Valoarea Amortisment
serviciu amortizare de deviz annual
(ani) (%) ( lei) (lei)
0 1 2 3 4 5
Ob 1. St c+m 40 2,50% 43.500 1.088
1 pompare echipamente 24 4,17% 78.800 3.283
Ob 2. c+m 40 2,50% 338.250 8.456
2 Aductiune echipamente 24 4,17% 15.000 625
Ob 3. c+m 40 2,50% 320.650 8.016
3 Inmagazinare echipamente 10 10,00% 100.500 10.050
Ob 4. Retea c+m 50 2,00% 744.420 14.888
4 distributie echipamente 24 4,17% 40.800 1.700
5 Total 1.681.920 48.107
6 Alte cheltuieli 347.597 9.942
7 Total general 2.029.517 58.049

Rata medie de amortizare pentru c+m 0,022427

Rata medie de amortizare pentru echipam. 0,0666
Rata de amortizare alte cheltuieli 0,028602

-Calculul pretului de cost al apei Pa

C1 Volum de lucrari 1.446.820 lei

C2 Volum echipamente 235.100 lei
I1 Rata de amortizare c+m 2,24%
I2 Rata de amortizare echipamente 6,66%
C3 Alte cheltuieli 347.597 lei
I3 Rata de amortizare alte cheltuieli 2,86%
E Costul energiei 32.850 lei (7750 euro)
I Cheltuieli intretinere 2.030 lei
S Cheltuieli salarii 10.500 lei
Q Debit de apa prelevat maxim(QI) 283

Pa =[ C1 x I1 + C2 x I2 + C3 x I3 + E + I + S] / 365 x Q

1 leu/mc (pretul direct al apei la care se adauga pretul perceput la prelevarea

Pa=
apei din aductiunea Timisesti – 1,4 lei ) =2,4lei (0,567 euro)

117
 Evolutia inflatiei in perioada de referinta

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

rata inflatiei 4% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
index (anul 1 =
100) 100 103 106 108 110 113 115 117 119 122 124 127 129 132 135 137 140 143 146 149 152 155 158 161 164 167 171 174 178 181

Estimarea costurilor de intretinere (mii €/an)

Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1 Intretinere curentã 11.1 11.4 12.4 12.6 12.9 13.1 13.4 13.7 13.9 14.2 14.5 14.8 15.1 15.4 15.7 16.0 16.3 16.7 17.0 17.3 17.7 18.0 18.4 18.8 19.1 19.5 19.9 20.3 20.7

2 Intretinere periodicã 22.4 26.2 30.7

COST TOTAL ANUAL
0.0 11.1 11.4 12.4 12.6 12.9 13.1 13.4 36.0 13.9 14.2 14.5 14.8 15.1 15.4 15.7 42.2 16.3 16.7 17.0 17.3 17.7 18.0 18.4 49.5 19.1 19.5 19.9 20.3 20.7
118

Estimarea costurilor de operare (mii €/an)

Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Forta de muncã -
1 0.9 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.2 1.2 1.2 1.2 1.3 1.3 1.3 1.3 1.4 1.4 1.4 1.4 1.5 1.5 1.5 1.6 1.6 1.6
supraveghere
2 Intretinere 1.9 1.9 1.9 2.0 2.0 2.1 2.1 2.2 2.2 2.2 2.3 2.3 2.4 2.4 2.5 2.5 2.6 2.6 2.7 2.7 2.8 2.8 2.9 3.0 3.0 3.1 3.1 3.2 3.3
Subtotal – costuri
0.0 2.8 2.9 2.9 3.0 3.0 3.1 3.2 3.2 3.3 3.4 3.4 3.5 3.6 3.6 3.7 3.8 3.9 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9
directe
Costuri
3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
administrative (10%)
COST TOTAL
0.0 3.1 3.2 3.2 3.3 3.3 3.4 3.5 3.5 3.6 3.7 3.8 3.8 3.9 4.0 4.1 4.2 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9 5.0 5.1 5.2 5.3 5.4
ANUAL
 Total estimari costuri de operare si intretinere, pe elemente (mii €)
Nr Componentã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1 Materiale

2 Forta de muncã 0.0 2.8 2.9 2.9 3.0 3.0 3.1 3.2 3.2 3.3 3.4 3.4 3.5 3.6 3.6 3.7 3.8 3.9 3.9 4.0 4.1 4.2 4.3 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9

3 Energie electricã 7.5 7.7 8.0 8.1 8.3 8.4 8.6 8.8 9.0 9.1 9.3 9.5 9.7 9.9 10.1 10.3 10.5 10.7 10.9 11.1 11.4 11.6 11.8 12.1 12.3 12.5 12.8 13.1 13.3 13.6

4 Intretinere 0.0 11.1 11.4 12.4 12.6 12.9 13.1 13.4 36.0 13.9 14.2 14.5 14.8 15.1 15.4 15.7 42.2 16.3 16.7 17.0 17.3 17.7 18.0 18.4 49.5 19.1 19.5 19.9 20.3 20.7
Costuri
5 0.0 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
administrative
COST TOTAL
7.5 21.9 22.5 23.7 24.2 24.7 25.2 25.7 48.5 26.7 27.2 27.8 28.3 28.9 29.5 30.1 56.9 31.3 31.9 32.5 33.2 33.9 34.5 35.2 66.6 36.6 37.4 38.1 38.9 39.7
ANUAL
119

Estimare venituri
Pret
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
(€/mc)
0.567 57.8 59.5 61.3 62.5 63.8 65.0 66.3 67.7 69.0 70.4 71.8 73.2 74.7 76.2 77.7 79.3 80.9 82.5 84.1 85.8 87.5 89.3 91.1 92.9 94.7 96.6 98.6 100.5 102.6 104.6

Venituri 57.8 59.5 61.3 62.5 63.8 65.0 66.3 67.7 69.0 70.4 71.8 73.2 74.7 76.2 77.7 79.3 80.9 82.5 84.1 85.8 87.5 89.3 91.1 92.9 94.7 96.6 98.6 100.5 102.6 104.6

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043
Qzimax 283 291 300 306 312 319 325 331 338 345 352 359 366 373 381 388 396 404 412 420 429 437 446 455 464 473 483 493 502 512

Inflatia a fost echivalata cu cresterea debitului

 Durabilitatea financiarã (mii €)
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Total resurse financiare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Venituri 0.0 59.5 61.3 62.5 63.8 65.0 66.3 67.7 69.0 70.4 71.8 73.2 74.7 76.2 77.7 79.3 80.9 82.5 84.1 85.8 87.5 89.3 91.1 92.9 94.7 96.6 98.6 100.5 102.6 104.6

Total intrari de numerar 0.0 59.5 61.3 62.5 63.8 65.0 66.3 67.7 69.0 70.4 71.8 73.2 74.7 76.2 77.7 79.3 80.9 82.5 84.1 85.8 87.5 89.3 91.1 92.9 94.7 96.6 98.6 100.5 102.6 104.6

Total costuri de operare si

0.0 21.9 22.6 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 56.5 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.5 30.1 66.2 31.3 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 77.6 36.7 37.5 38.2 39.0 39.8
intretinere
Total costuri de investitie 569 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0 0.0 0.0 -113.8
Dobanzi
120

Plati compensatorii / plati din

fondul de pensii
Rambursarea imprumutului
(principal)

Taxe

Total iesiri de numerar 569 21.9 22.6 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 56.5 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.5 30.1 66.2 31.3 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 77.6 36.7 37.5 38.2 39.0 -74.0

Total flux de numerar -569 37.6 38.7 38.8 39.5 40.3 41.1 41.9 12.5 43.6 44.5 45.4 46.3 47.2 48.2 49.1 14.7 51.1 52.2 53.2 54.3 55.4 56.5 57.6 17.2 59.9 61.1 62.3 63.6 178.6

Flux de numerar cumulat -569 -531 -492 -453 -414 -374 -333 -291 -278 -234 -190 -144 -98 -51 -3.2 45.9 60.6 111 163 217 271 326 383 440 457 517 579 641 704 883.5
 Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei (mii €)
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Venituri 59.5 61.3 62.5 63.8 65.0 66.3 67.7 69.0 70.4 71.8 73.2 74.7 76.2 77.7 79.3 80.9 82.5 84.1 85.8 87.5 89.3 91.1 92.9 94.7 96.6 98.6 100.5 102.6 104.6

Total venituri 59.5 61.3 62.5 63.8 65.0 66.3 67.7 69.0 70.4 71.8 73.2 74.7 76.2 77.7 79.3 80.9 82.5 84.1 85.8 87.5 89.3 91.1 92.9 94.7 96.6 98.6 100.5 102.6 104.6

Total venituri
0.0 53.0 51.5 49.5 47.6 45.8 44.1 42.5 40.9 39.3 37.8 36.4 35.0 33.7 32.4 31.2 30.0 28.9 27.8 26.8 25.7 24.8 23.8 22.9 22.1 21.2 20.4 19.7 18.9 18.2
actualizate
Costuri de operare si
21.9 22.6 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 56.5 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.5 30.1 66.2 31.3 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 77.6 36.7 37.5 38.2 39.0 39.8
intretinere
Plãti compensatorii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Total costuri de
569.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -113.8
investitie
Total cheltuieli
569.0 21.9 22.6 23.8 24.2 24.7 25.2 25.7 56.5 26.8 27.3 27.8 28.4 29.0 29.5 30.1 66.2 31.3 32.0 32.6 33.3 33.9 34.6 35.3 77.6 36.7 37.5 38.2 39.0 -74.0
121

Total cheltuieli
536.8 19.5 19.0 18.8 18.1 17.4 16.8 16.1 33.4 14.9 14.4 13.8 13.3 12.8 12.3 11.9 24.6 11.0 10.6 10.2 9.8 9.4 9.1 8.7 18.1 8.1 7.8 7.5 7.2 -12.9
actualizate
Flux de numerar net -569.0 37.6 38.7 38.8 39.5 40.3 41.1 41.9 12.5 43.6 44.5 45.4 46.3 47.2 48.2 49.1 14.7 51.1 52.2 53.2 54.3 55.4 56.5 57.6 17.2 59.9 61.1 62.3 63.6 178.6

Rata Internã de
Rentabilitate
6.51%
Financiarã a
Investitiei (FRR/c)
Venitul Net Actualizat
Financiar al Investitiei 34
(FNPV/C)
Raportul Beneficii /
Cost al Capitalului 1.04
(B/C k)
 Din tabelele de calcul de mai sus rezulta:
-Investitia se sustine singura –fluxul de numerar cumulat devine pozitiv in perioada de
referinta (anul 16)
-Rata interna de rentabilitate RIR > a = 6%(rata de actualizare)
Senzitivitatea proiectului va fi evaluata pentru o finantare cu 80% din valoarea proiectului
(1089,7 mii euro)

4. Analiza economica – nu este cazul

Valoarea proiectului este mai mica decat 25.000.000 euro

5. Analiza de sensitivitate
1. Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influenta importanta asupra
rentabilitatii proiectului
Pentru analiza de fata s-a luat in considerare urmatoarele variabile:
 Costul investitiei;
 Costuri de operare si intretinere curenta
2.Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerata ipoteza unei abateri rezonabile de
la valoarea medie stabilita in sectiunile anterioare (analiza financiara), abateri exprimate
procentual. Aceste abateri sunt privite dintr-o perspectiva pesimista, urmand ca prin
intermediul graficelor de tip PLOT sa se analizeze abaterile si din perspectiva optimista:
 pentru costul investitiei, s-a estimat o crestere cu 20% fata de nivelul preconizat
initial;
 pentru costurilor de intretinere curenta s-a estimat o crestere cu 50% fata de
nivelul preconizat initial.
3.Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta in ipoteza realizarii abaterilor
prognozate
Variabila Modificare (%) NPV (miieuro) IRR (%) IS pentru NPV SV (%)

Valori initiale 34 6,51

Costul investitiei +20% -70 5,09 15 2,4

Cheltuieli intretinere +20% -4 5.94 1,75

122
  Indicele de senzitivitate (IS) al NPV fata de variabila Costul investitiei este:

NPV 1  NPV 0 70  34

IS  NPV 0  34  15
V 1 V 0 0, 2
V0

Ca atare, rezulta ca variabila Costul investitiei este mare purtatoare de risc in raport cu
parametrul NPV.
 Indicele de senzitivitate (IS) al NPV fata de variabila Costuri de intretinere curenta
este:

NPV 1  NPV 0 4  34
IS  NPV 0  34  5,5
V 1 V 0 0, 2
V0

Ca atare, rezulta ca variabila Costuri de intretinere curenta este purtatoare de risc in

raport cu parametrul NPV.

 Indicele critic (switching value) – SV calculat pentru variabila Costul investitiei:

NPV 0 34
SV  NPV 0  NPV 1 100  70  34 x100  1,6%
V 0 V1 0, 2
V0
Rezulta ca o crestere de 1,6% a costului investitiei aduce NPV la valoarea zero
In urma analizei separate a variabilelor cheie s-a identificat ca variabile critice,
cresterea costului investitiei cat si cresterea costurilor de intretinere curenta.

123
BIBLIOGRAFIE:

1. A.E., Boardman, s.a. “Analiza cost -beneficiu concepte si practica” editia a 2-a Editura
Arc, Chisinau, 2004
2. HG 28-09.01.2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii
3. Ordin 863 MDLPL din 02.07.2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al
documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii
4. Dezvoltarea capacităţii pentru Analiza Cost-Beneficiu. (2012) Lucrari clarificatoare 1-10
Contract nr. 46/ 8.12.2010. Proiect co-finaţat din Fondul European de Dezvoltare Regională
prin Programul Operaţional Asistenţa Tehnică 2007-2013, 2012
5. Dezvoltarea capacităţii pentru Analiza Cost-Beneficiu. Analiza multicriteriala-manual.
Manual realizat de experţi care au participat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacităţii
pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanţat din FEDR prin POAT.
6. Ghid pentru analiza Cost - Beneficiu ADR Nord Est 2006
7. Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii, fonduri structurale,
fonduri de coeziune, instrumente de pre-aderare”, al Comisiei Europene, Direcţia Generală
Politică Regională 2008 (traducere din engleza)
8. Ghid naţional pentru analiza cost - beneficiu MINISTERUL ECONOMIEI ŞI
FINANŢELOR Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale 2008
9. Handbook for the Economic Analysis of Water Supply Projects. Asian Develpment Bank
1999 http://www.adb.org/Documents/Handbooks/Water_Supply_Projects
10. Proiecte ale firmei SC PROEX CONSULT SRL Iasi

124