CAP 1: RAMURA DE CONSTRUCTII MONTAJ IN ECONOMIA DE PIATA 1.1.

.CE REPREZINTA O ACTIVITATE DE INVESTITIE, CARE SUNT PRINCIPALII FACTORI CARE PARTICIPA LA REALIZAREA UNEI INVESTITII SI CARE SUNT PRINCIPALELE OBLIGATII ALE UNUI INVESTITOR? Activ de investitii reprezinta totalitatea cheltuielilor pt realizarea mijloacelor fixes au pt modernizarea si extinderea mijloacelor fixe existente. Mijloacele fixe sunt totalitatea obiectelor de inventar, incluse in contabilitate (utilaje, cladiri, mijloace rulante, plantatii, etc. Cuvantul investitie cuprinde pe langa constructii, si investitie de materii prime. Investitia reprez totalitatea actiunilor care se desfasoara pentru realizarea unui obiect de investitie. Investitia este practic o succesiune de incasari si plati care se fac in timp. Trebuie tinut cont de fenomenul de inflatie. Interesul investitorului este acela de a recupera cat mai repede investitia. De asemenea, investitia se regaseste in pretul de vanzare al produsului. Obligatiile de baza ale investitorului sunt: sasi fundamenteze cat mai bine decizia de a construi, sa asigure finantarea respectivei investitii, sa-si realizeze investitia (sa urmareasca realizarea ei), sa-si recupereze cheltuielile cu invetitia conform cu planul de la inceput.

Principalii factori care participa la realizarea unei investitii sunt: Invetitorul: entitatea care da bani din fonduri proprii Ordonator de credite: cel ce gestioneaza fondurile de investitie alocate, urmareste incadrarea cheltuielilor intrun fond alocat Finantator: fonduri de investitii, banci, cel care da banii.

1.2.CLASIF INVESTITIILE SI PREZENTATI STRUCTURA UNEI INVESTITII CU DETALIEREA COMPONENTELOR ACESTEIA Dupa forma de finantare: - public (bani publici) de la buget, de la minister sau bugete locale - privat de la persoane juridice (firme) sau persoane fizice Dupa domeniul de investitie: - infrastructura (cai de comunicatii sosele, cai ferate, poduri; linii de inalta tensiune; statii de epurare) - investitii productive (in sfera produselor materiale) - investitii rezidentiale infrastruct: obligatia statului invest productive: fabrici si constr anexe, spatii depozitare, rezervoare, etc. invest rezidentiale: locuinte, social culturale, sportive, sanatate, invatamant Structura investitiei: constructii si montaj : 30 % utilaje si echipament: 50 % alte cheltuieli 10-15 % const si montaj: totalitatea lucrarilor si cheltuielilor care se fac pt asigurarea executarii const si a instal functionale aferente unitatii productive

 utilaje si instal tehnice: echipamente ce asigura rentabilitatea investitiei; util de productie, birotica, mijl de transport, aparatura de verificare si control a productiilor CTC alte cheltuieli: studii, cercetari, comisioane bancare, cheltuieli cu pregatirea personalului, cu proiectarea, etc.

1.3.PREZENTATI GRAFIC INVESTITIONAL

PROCESUL

SF studiu de fezabilitate cu privire la amplasament, resurse, piata FOND DE INVESTITII conform evaluarii, de la buget sau fonduri private

CONTRACT poate fi de consultanta sau de proiectare ELAB PT piese scrise si desenate pt DTAC, docum de autorizare este extras din PT CONTRACTAREA EXECUTIEI are mai multi pasi : lansarea ofertei si a cererilor, se fac ofertele CONTRACTARE: semnarea contractului dupa alegerea executantului. Pot fi mai multe firme. EXECUTIA PROPRIU ZISA: pregatirea executiei (control proiect, grafic de executie elaborat de executant, DDE detalii de executie date de proiectant, proiect de organizare santier) si executia propriu zisa (la sf de luna se face un atasament de catre dirigintele de santier). Dirigintii de santier trebuie sa verifice cal si cant constructiilor. DECONTARE la sf de luna se face atasamentul situatii de lucrari lunare. 1% se va retine pt buna executie. RECEPTIE PIF punerea in functiune se face o receptie la terminarea lucrarii, si o a doua la sf perioadei de garantie la 2-3 ani.

1.4.DESPRE PRODUCTIA DE CONSTRUCTII - MONTAJ (C+M) SI CARACTERISTICILE ACESTEIA IN ECONOMIA DE PIATA

E formata din mai multe categ : real de invetitii noi, extindere de constructii existente pe vert sau oriz; reparatii si intretineri, sau schimbari de destinatie, recompartimentari. ALTE ACTIV: comert cu mat de constr; proiectare, laboratoare proprii, activ imobiliare Aceasta productie se estimeaza in unitatile fizice sau valorice. Productia poate fi impartita in pr globala ( ce s-a real intr-un an) PT productie terminata (incasata); PN prod neterminata (neincasata). PG = PT+PN. Caract prod de C+M in econ de piata: Toate firmele de proiectare sunt private in Ro Functioneaza pe baza cerere oferta Dif intre prod de C+M si alte prod industriale : la sect industrial firma e fixa, intra

materia prima si iese produsul. La C+M firma e cea care se muta de pe un amplasament pe altul. Produsul finit e cel care ramane fix. In sect ind se prod produse de serie medie sau mare, fapt care permite sa se lucreze robotizat. In contructii de obicei facem unicat. O firma de C+M are libertatea de a stabili struct organizatorica optima a firmei. O firma C+M are libertatea de a-si alege partenerii prin contracte economice Libertatea de asociere Libertatea de a participa la viata econ a unei localitati sau regiuni

1.5.CARE SUNT TIPURILE DE FIRME CARE ACTIONEAZA IN DOMENIUL C+M SI DESPRE INTREPRINDEREA C+M IN ECONOMIA DE PIATA Firme de proiectare: arh, rezi, instal, echipamente industriale Firme de project-management consultatii : asigura coordonarea si controlul investitiei Firme de executie executa lucrarea pe baza unui contract Firme de productie pe orizontala asigura tot felul de servicii (beton, prefabricate), serv de transport, utilaje. Sunt firme ce deservesc firmele de baza. Alte firme prestatoare de servicii: consultanti financiari, f de avocatura, experti in dif domenii, autoritati publice. Intreprinderea este celula de baza in economia de piata. Produce bunuri sau servicii. Firmele sunt sisteme deschise care au legatura cu exteriorul. Sunt sist dinamice, in continua schimbare si perfectionare. Sunt sist reglabile teglarea se face prin decizii luate pe baza muncii sistemului informational, in functie de cerere si oferta.

1.6.CARE SUNT FACTORII EXTERNI (PARTENERII) CU CARE RELATIONEAZA O INTREPRINDERE C+M Firma de C+M - clienti : firma le da produse, iar clientii fac platile (dau firmei bani) Firma furnizori: intra in firma materialele, utilajele iar firma le da bani Firma actionari : baga in firma capital si iau din firma dividente Firma banci: bancile ofera credite, firma plateste ratele+dobanda. Firma stat: statul ia nimpozite si da legislatii, eventual subventii. Firma org sociale: org sociale doar iau CAS, somaj, etc. Firma salariati : salariatii reprezinta forta de munca, firma da salariile.

1.7.CE ESTE EFICIENTA ECONOMICA SI CARE SUNT PRINCIPALII INDICATORI CU CARE SE MASOARA EFICIENTA ECONOMICA? Eficienta econ se poate raporta la intreaga activitate a firmei sau doar la o anumita parte. Rentabilitatea este cel mai imp indicator al ef econ. Rentabilitatea se defineste prin 3 param: 1. PROFIT castigul net, dif dintre venituri si cheltuieli. P(B) = VB (CP + OF); CP - cheltuieli de productie OF- obligatii financiare VB- venit brut 2. RATA PROFITULUI Raport dintre val productiei (venit brut) si cheltuieli Rp=P/VB % 3. PRAGUL DE RENTABILITATE Arata de la ce volum al productiei firma devine rentabila. CT=Cf+Cv ; Cv cheltuieli variabile, legate de productie. Daca nu se produce nimic Cv=0. Cf cheltuieli fixe, pe care firma le are chiar daca nu produce nimic Pragul de rentabilitate se calculeaza de catre contabil.

CAP 2: DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICA PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII 2.1. CE ESTE STUDIUL PREFEZABILITATE SI CARE CONTINUTUL ACESTUIA? DE E

SPF documentatia prin care se fundamenteaza necesitatea si oportunitatea unei investitii pe baza unor date tehnice si economice. Contine piese scrise si piese desenate. PS 1. date generale denumirea obiectivului, amplasament, titularul investitiei, beneficiarul investitiei, cine elaboreaza SPF 2. necesitatea si oportunitatea investitiei necesitatea scurta prezentare a sit existente, din care sa rezulte ca investitia respectiva e necesara; poate fi insotita de anexe (grafice, harti) care sa sprijine declaratia de necesitate, sublinierea deficientelor situatiei actuale in sprijinul necesitatii investitiei, prognoza pe termen lung privind viata investitiei. Oportunitatea incadrarea investitiei in politicile locale sau guvernamentale; precizari la acte normative, daca exista acorduri privind dezvoltarea si amplasmentul acestei invetitii. 3. scenarii tehnico economice le face un economist. Simulari de dezv pe dif var optimiste prin care sa se vada avantajele investitiei. 4. detalii amplasament: situatia juridica a terenului, supraf estimata necesara pt investie, caract geotehnice ale terenului relief, stratif

teren cu rezistentele specifice, niv apelor subterane; zona seismica in care se afla amplasamentul, studiu privind topografia vecinatatilor si a terenului; date climatice asupra zonei. 5. cost estimativ cheltuieli pt elaborarea docum tehnico-econ, cheltuieli pt consultanta si asist tehnica, cheltuieli pt avize si acorduri, cheltuieli pt contractarea lucrarii de proiectare si executie, val estimata a investitiei pe baza unor indicatori de cost. 6. avize si acorduri de principiu mediu, sanatate, etc. PD plan de amplasament in zona 1:25000, 1:5000 - plan general de amplasament 1:2000, 1:500, 1:1000

2.2. CE ESTE STUDIUL DE FEZABILITATE SI CARE E CONTINUTUL ACESTUIA? SF docum prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico econ aferenti obiectivului de investitii, pe baza unor oportunitati si necesitati nsi cuprinde solutii finale functionale si tehnologice, constructive si econ care urmeaza a fi cuprinse in cadrul PT. se face la orice investitie publica de valoare medie. PS 1. date generale denumirea obiectivului, amplasament, titularul investitiei, beneficiarul investitiei, cine elaboreaza SF 2. Informatii generale sit actuala despre investitor, descrierea investiei, daca exista SPF se porneste de la concluziile lui, daca nu, se face un plan detaliat al investitiei cu necesitatea si oportunitatea ei. Pot sa apara scenarii optimiste, pesimiste, medii. Date tehnice: amplasament, statutul juridic al terenului, daca terenul e liber, ocupat, intravilan, extravinal, studiu geo si alte studii. Caract princ ale obiectivului de investitiivar constructive, suprafete, regim h, nr de nivele, structura. Situatia utilitatilor se estimeaza necesarul de utilitati ce se vor corela cu avize de principiu de la cei care le gestioneaza. 3. cost estimativ deviz general pe valoarea totala; se stabileste de unde se face finantarea fonduri proprii, fonduri europene, credite bancare, buget. 4. analiza cost beneficii o face un econ, cuprinde identof investitiei, analiza optiunilor, analiza financiara prin calcularea unor indicatori

tehnico economici, analiza de risc daca investitia prezinta un anumit grad de risc. 5. estimari cu privire la forta de munca: locuri de munca nou create in faza de executie si in faza de functionare. 6. indicatori tehnico econ val totala a investitiei cu si fara TVA, valoarea constructie montaj, esalonarea valorica a investitiei pe perioada acesteia. 7. acorduri si avize acorduri de la beneficiar, acorduri de la utilitati, acorduri cu alte organisme (mediu, sanatate, etc) acordul primariei prin CU PD plan de amplasament, plan de situatie, planuri si sectiuni generale de arh, rezi, instalatii, planuri speciale- dupa caz. La investitii mari se mai elaboreaza documentatia de avizare a lucrarulor de investitii inainte de PT. se elaboreaza pe baza unui raport de expertiza tehnica si eventual pe baza unui audit energetic prin care se aproba indicatorii tehnico econ ai investitiei. Apare in plus fata de SF : ps indicatorii de apreciere ai efic econ. Se face o analiza comparativa a costului realiz lucrarilor de investitii fata de alte investitii similare sau fata de val de inventar a constructiei.

2.3. CE ESTE PROIECTUL TEHNIC SI CARE ESTE CONTINUTUL ACESTUIA? Proiectul tehnic este realizat de proiectant si reprezinta proiectul de baza pentru executarea unei cladiri si are doua parti: -piese scrise: o memoriu general prezentare generala pe capitole a proiectului referire la amplasament: clima, seismicitate, acces, echipajul tehnico edilitar surse pentru organizarea de santier program de executie masuri de protectia muncii relatii proiectant beneficiar invesitor o memoriu de specialitate memoriu de arhitectura memoriu de rezistenta memoriu de instalatii o caiet de sarcini o lista cu cantitati de lucrare piesa scrisa ce insoteste proiectul tehnic si contine toate elementele care permit o cuantificare valorica a lucrarii (cuprinde cuantificarea lucrarii in articol de deviz); se realizeaza pe baza antemasuratorii pe subansambluri / obiecte de constructii o fise tehnologice de executie la structuri speciale (apar in cazuri speciale)

o graficul general de executie grafic de esalonare a investitiei pe stadii fizice si valorice -piese desenate: o planuri de arhitectura o planse de rezistenta o planse de instalatii o planse speciale

2.4. DESPRE CAIETELE (NECESITATE, ROL, CLASIFICARE)

DE SARCINI CONTINUT,

Caietul de sarcini o necesitate din punct de vedere juridic obliga constructorul sa respecte prevederile din proiect si orice fel de reclamatie ar trebui sa isi gaseasca raspunsul in caietul de sarcini o rol deschiere a lucarii o continut dezvolta in scris elemente tehnice cuprinse in planse; aduce informatii pe elemente de constructie: codurile planselor; proprietati fizicochimice ale materialelor care se pun in opera avize de calitate a materialelor de la producator; standarde si normative ce genereaza executia lucrarilor; conditii de receptie: nivele de calitate pentru receptionarea lucrarilor) o clasificare pentru executii pentru receptia lucrarilor pentru furnizori de materiale generale / speciale

2.5. DESPRE INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ IND FORMA DE PREZENTARE, MOD, CONTINUT, MOD DE UTILIZARE Indicatorele de norme de deviz un set de carti cuprinzand toate articolele de lucrare care guverneaza o constructie. Cartile sunt structurate pe categorii de lucrare: TS, C, IZ, D, Rpc; In cadrul fiecarei categorii de lucrari exista mai multe capitole: CA, CB, CF; -utilizare determinarea simbolului articolului de lucrare utilizat in lista cu cantitati de lucrare 2.6. DESPRE ANTEMASURATOARE SI DESPRE LISTELE DE CANTITATI DE LUCRARI (CONTINUT, MOD DE ELABORARE, MOD DE PREZENTARE) Antemasuratoarea este o documentatie care se elaboreaza pe baza planselor de executie din care se determina cantitatile de lucrare ce urmeaza a se executa. Intocmita pe categorii de lucrari (au acelasi specific de executie) sau pe stadii fizice (subansamble in ordinea executiei). Lista cantitatilor de lucrare este piesa scrisa care insoteste proiectul tehnic si contine toate elementele care permit o cuantificare valorica a lucrarii. Se bazeaza pe antemasuratoare.

2.7. DESPRE EXTRASELE DE RESURSE (TIPURI DE EXTRASE, CONTINUT, MOD DE ELABORARE, MOD DE PREZENTARE) - anexe sintetice sau analogice in care se evidentiaza cele 3 resurse de deviz o materiale o manopera o utilaje - au rol de a inlesni procurarea de resurse - extrase materiale; manopera; utilaj tabele seminar
DENUMIRE RESURSA
1

U M
2

CS
3

PU
4

PT
5=3*4

MATERIALE TOTAL MANOPERA TOTAL UTILAJE TOTAL

CAP_3. COSTURI SI PRETURI IN CONSTRUCTII 3.1. DESPRE CHELTUIELI, COST, PRET SI CARE SUNT FUNCTIILE PRETULUI IN ECONOMIA DE PIATA Cheltuiala orice plata facuta pentru procurarea resurselor necesare sau a-si achita diverse obligatii:dobanzi, amenzi Cost sume de bani inglobate in realizarea unui produs -direct: toate platile care se fac efectiv pentru realizarea produsului material, manopera, utilaj, transport, energie. -indirect: cheltuieli care le are firma pentru realizarea prouselor contabilitate, secretariat, paza, cercetare, proiectare, delegatii. Pret reprezinta valoarea pe care producatorii o incaseaza pentru obiectele de constructii vandute beneficiarilor. -pret de deviz: totalul cheltuielilor prevazute pentru executarea lucrarilor care urmeaza a se deconta constructorului -pretul de cost efectiv: toate cheltuielile efective se determina printr-un postcalcul cu ajutorul evidentei contabile Functiile pretului: - pretul determina rentabilitatea produsului sau serviciului (adica beneficiul)

- functia de informare instrument economic care da informatii diferitilor factori asupra nivelului de investitii - functia de vanzare trebuie sa asigure investitorului posibilitatea de a-si acoperi toate cheltuielile (cheltuieli de finantare) si sa asigure cota de profit (mai mare decat dobanda bancara) - reflecta calitatea produsului - reflecta nivelul cererii pentru respectivul produs pe piata

3.2. DESPRE STABILIREA PRETURILOR TIPURI DE PRETURI SI CERINTE PENTRU STABILIREA PRETULUI In functie de stadiul de reallizare a contractului sunt posibilitati de stabilire a pretului o pret antecalculatie (pret de ofertare, pret de contractare, stabilit pe baza devizelor, cataloagelor si ofertelor) o pret postcalculat se realizeaza dupa contract (pretul de receptie) pe baza proiectului realizat la care se adauga costuri suplimentare ca urmare a deficientelor de proiect sau modificarilor de proiect Cerinte pt stabilirea preturilor: -sa existe o concordanta intre etapele ciclului investitional si modul de stabilire a pretului: 1_deviz estimativ 2_deviz general 3_ofertare pret intocmit pe baza PT + caiet de sarcinni 4_contractare clauze contract + verificarea proiectului 5_pret pe situatii de lucrari 6_pret postcalculat 1+2 determina aparitia pretului estimativ 3 - determina pretul de ofertare 4 determina pretul de contractare pe care il face ofertantul cu introducerea unor clauze de contract care sa justifice modificarea pretului de ofertare

-este necesara asigurarea unei elasticitati a ofertei de pret (posibilitatea de a schimba / recalcula anumite preturi pe parcursul desfasurarii investitieiin functie de evolutia pretului pe piata) -exista un grad de detaliere optim al pretului, in concordanta cu clasele de conturi din evidentele contabile -posibilitatea de evidentiere a costurilor fixe si cele variabile in cadrul firmei; stabilirea gradului de rentabilitate in cadrul firmei. -adaptarea metodologiei de stabilire a pretului la diferite tipuri de firme

3.3. PREZENTATI METODOLOGIA DE STABILIRE A COSTURILOR IN CONSTRUCTII - stabilirea valorii costurilor este strans legata de realizarea contractului si cuprinde mai multe faze
1 pregatirea ofertei 2 negocieri 3 pregatirea productiei 4 executia

inainte de contractare antecalculatie calcul cost

dupa contractare postcalculatie

Antecalculatie a) calcularea sumei de ofertare (se transpune in deviz-oferta) b) calcularea sumei de contractare (se transpune in contract si se poate efectua un al doilea deviz, adjustant) Postcalculatie se calculeaza pe baza proiectului realizat c) calcule interne (executant costuri de productie planificate) d) calcule suplimentare (deficiente sau adjustari, apar in timpul derularii proiectului) e) costuri efective totalitatea decontarilor lunare Costurile efective se compara cu suma de ofertare se estimeaza toate costurile de productie

- proiectare nr de ore de munca, volumul de materiale consumabile, beneficiu dorit de realizat - executie pe articole de lucrare se estimeaza costul de resurse pe baza negocierilor detaliile proiectului negociere a contrlului proiectului costuri productie actiune de pregatire cu detalierea costurilor nivel productivitate (pe baza unei anumite tehnologii) costuri suplimentare in urma modificarii pe timpul investitiei

3.4. . PREZENTATI STRUCTURA UNEI CALCULATII GENERALE SI FACTORII CARE INTERVIN IN ACEASTA CALCULATIE Calculatia costurilor prin devize. Costul unei constructii este stabilit pe baza unor cantitati de lucrare ce urmeaza a fi executate, acestea fiind stabilite de catre proiectanti pe baza unor antemasuratori. Structura: 1. COSTURU DIRECTE: pe parti de obiect - Materiale/ cost de achizitionare - manopera (salar brut + cheltuielile firmei cu respectivii muncitori) - utilaj (inchirieri utilaj / amortizare) - energie cheltuielile de transport apar reflectate in cheltuielile de energie - cheltuieli in ceea ce priveste realizarea lucrarilor executate de subantreprenori reprezinta costul de realizare a obiectivului de lucru 2_ costuri comune ale punctului de lucru - costuri independente de timp cost din organizarea de santier (gard, baraci, depozite) cost de pregatire a productiei cost pentru realizarea productiei muncii - costuri dependente de timp cost de incalzire (timp friguros)

cheltuieli de exploatare (paza, amortizare pentru utilaje, intretinere utilaje) 3_ costuri comerciale reprezinta cheltuieli indirecte (aprovizionare_ 4_ beneficiu / profit 1 + 2 + 3 = costuri proprii ale firmei + 4 = pret de ofertare 5_ impozit (TVA) (adaugat la sfarsit dupa definirea tuturor calculelor

3.5. . CE ESTE DEVIZUL DE CONSTRUCTIE SI CATE TIPURI DE DEVIZ CUNOASTETI; DETALIATI COMPONENTELE DEVIZULUI GENERAL Devizul = document tehnico-economic prin care se stabileste costul de realizare a unei constructii Clasificare: o deviz general o deviz analitic o deviz sintetic / oferta o deviz de obiect Devizul general - apare in momentul in care se elaboreaza studiul de fezabilitate - contine toate cheltuielile ocazionale pentru realizarea constructiei - stabileste valoarea (cantitatea de lucru) pe faze de investitie (realizat de proiectant) - cuprinde mai multe capitole: o CAP I cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului (protectia mediului) o CAP II cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor o CAP III cheltuieli de proiectare + asistenta tehnica (studii geo ale terenului, avize, proiectare, adjudecarea lucrarii, costuri de consultanta, asistenta tehnica) o CAP IV cheltuieli + investitia de baza (procucare utilaje, tehnologie, dotari) o CAP V alte cheltuieli (organizare de santier / taxe neprevazute) CAP VI cheltuieli pe darea in exploatare (pregatire personal / tehnologie)

3.6. . DESPRE DEVIZUL ANALITIC PE CATEGORII DE LUCRARI, MODUL DE STABILIRE A PRETULUI UNITAR SI A PRETULUI PE ARTICOL DE LUCRARE 3.7.. PREZENTATI CONTINUTUL UNUI DEVIZ ANALITIC INCLUSIV RECAPITULATIA ACESTUIA Devizul analitic - devizul care se elaboreaza pe baza proiectului tehnic, a antemasuratorii executate de care proiectant. - e alcatuit din articole de lucrare carora li se ataseaza pretul unitar pentru componentele care se iau in calcul - pretul unitar se calculeaza in functie de pretul resurselor, obtinandu-se un pret unitar pe lucrare dupa care valoarea totala se obtine inmultind preturile unitare de resurse cu cantitatile. Devizul analitic pe articol de lucrare - este alcatuit din articolul de lucrare la care se atasaza PU pentru cpmponentele care se iau in calcul + cantitatea de lucrare efectuata determinarea pretului total

N R C R T
0

SI M BO L
1

ARTICOL DE LUCRARE

U CA M NT

PU a.ma terial b.ma nope ra

5

VALOAREA REDUSA mat erial

6 4*5a

TOT AL

man oper a
7 4*5b 8 6+7

Cheltuieli directe Alte cheltuieli - CAS 20.5% din manopera - SOMAJ 2.5% din manopera - SANATATE 7.0% din manopera - RISC 1.329% din manopera - CARTI DE MUNCA 0.25% din manopera TOTAL 1 Cheltuieli indirecte 10-15% din TOTAL1 TOTAL2 Profit (beneficiu) 5-10% din TOTAL2 TOTAL fara TVA TVA 19% TOTAL

3.8. DESPRE DEVIZUL DE OFERTA SI SITUATIILE DE LUCRARE Devizul de oferta fiecare articol de lucrare cuprinde in sine recapitulatia

Situatia de lucrare - se face lunar - reprezinta un extras din devizul general sau sintetic - dirigintele de santier stabileste lunar cat s-a lucrat si pe baza preturilor unitare se fac decontari lunare - situatia de lucrare este partea din atasament in care se stabileste cantitatea de ucrare executata lunar

3. 9. DESPRE BAZA DE PRETURI SI ANALIZA DE PRET (CONTINUT, MOD DE ELABORARE, MOD DE UTILIZARE) Bazele de preturi nota de calcul prin care se face calculatia a determinat pretul materialelor 1_ loco depozit firma 2_ loco santier - cuprinde cost transport (feroviar / rutier) - cost manipulare Analize de pret calculatia care se face pentru un articol de lucrare nou care nu are corespondent in deviz. Se face pe baza descrierilor din caietul de sarcini si pe baza tehnologiilor de executie pe care le are constructorul. Pretul de baza se obtine prin inmultirea consumului de resurse cu pretul unitar al produsului. Pret de baza = consum de resurse * PU (al produsului)

3.10. DESPRE DECONTAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI PROCEDURA DE ACTUALIZARE A VALORII ACESTORA Situatiile de plata apar in timpul executiei pretul ofertei valabil 60 de zile. Decontarea se face lunar (in fiecare luna se face un atasament = masuratoarea lucrarilor executate in luna respectiva) de catre inspectorul de santier, care este reprezentantul beneficiarului, impreuna cu constructorul. Procedura de actualizare: se intocmeste situatia de plata lunara pe baza cantitatii lunar executate conform atasamentului si conform preturilor unitare din devizul oferta. Valoarea actualizata Va=k*V0 Va valoarea actualizata V0 valoarea din deviz oferta k-coeficient de actualizare k=0,1+aM*IM+ aS*IS+ au*Iu + at*It 0,1- partea de cheltuieli generale si de profit care nu se actualizeaza aM- ponderea cheltuielilor cu materialele din situatia de lucrari aS- ponderea cheltuielilor cu salariile au- ponderea cheltuielilor cu utilaje at- ponderea cheltuielilor cu transport I indice care evidentiaza evolutia preturilor pe categorii de resurse

IM- indicele de evolutie a preturilor la materiale IS- indicele de crestere a salariilor in luna respectiva conform unor hotarari de guvern Iu- indicele de crestere a tarifelor de inchiriere a utilajelor de constructii It- indicele de crestere a tarifelor de transport Verificare: aM+ aS+ au+ at+0,1=1

CAP_4. PROCEDURI DE CONTRACTARE A LUCRARILOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE IN CONSTRUCTII 4.1. Care sunt criteriile privind stabilirea valorii de ofertare a lucrarilor de proiectare si de executie Particularitati: -constructia este definita si impusa de catre benficiar. In constructii produsul are caracter de unicat, e fix, netransmisibil, el nu exista decat in faza de conceptie cand executantul trebuie sa stabileasca valoarea produsului. Oferta = act juridic prin care un proiectant, executant se obliga in fata unui beneficiar sa execute o anumita lucrare in anumite conditii tehnice cerute la un anumit pret si intr-un anumit interval de timp. Valoarea de ofertare - a se tine cont de toate elementele care depind de valoarea unei oferte - principiul prioritatii cererii de oferta asupra cererii de proiectare / respectiv construire - tema lucrarii trebuie sa fie explicita astfel incat fiecare ofertant sa interpreteze la fel pentru a se putea estima efortul sau intr-o oferta cat mai corecta

4. 2. PREZENTATI GRAFIC FACTORII DE CARE TREBUIE SA DE TINA SEAA PENTRU DETERMINAREA VALORII UNEI OFERTE SI DETALIATI ACEI FACTORI Valoarea unei oferte este influentata de: -factori externi structura cladirii, amplasament (gradul de dotare cu utilitati, demolari, conditii impuse de circulatie), durata si perioada de executie (stabilita de benficiar), conditii impuse prin caietul de sarcini, sistemul legislativ (influentarea pretului de oferta prin CAS, sanatate, somaj), piata resurselor, situatia economica si concurenta -factori interni capacitatea tehnica si organizatorica a ofertantului, calitatea personalului, capacitatea financiara a ofertantului, criterii de optimizare, management, situatia tehnologica si constructiva optima, pret minim de revenire (pretul constructiei propriu-zise), stabilirea beneficiului.

structura cladirii

caracteristicile amplasamentului

solutia factori externi factori interni

durata + perioada de executie

conditii din CS

conditii legislatie

multimea solutiilor aplicate concurenta

piata resurselor

capacitatea tehnica + organizarea de santier a ofertantului

capacitatea financiara a ofertantului

calitatea personalului ofertantului

criterii de optimizare

solutia tehnologica optima

pret minim de revenire

interesul ofertantului

pret limita

decizii manageriale oferta

4. 3. CARE SUNT PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ATRIBUIRII DE CONTRACTE DE ACHIZITIE PUBLICA si PREZENTATI PRINCIPALELE PROCEDURI DE ATRIBUIRE A UNUI CONTRACT DE LUCRARI PUBLICE

Principii: -libera concurenta- asigurarea de conditii legale pt orice executant (prestari servicii) -fondurile publice trebuiesc utilizate eficient -transparenta: toti cei interesati a contracta anumite lucrari li se pun la dispozitie informatii cu privire la atribuire -tratamentul egal privind aplicarea criteriilor de selectie, de atribuire a contractului -confidentialitatea-cel care achizitioneaza serviciu trebuie sa garanteze ca protejeaza informatia dpdv comercial si a protectiei intelectuale. In functie de valoare estimata a contractului organizarea activitatii de achizitie publica se pot folosi urmatoarele forme de achizitionare: o licitatie deschisa (o procedura prin care orice executant interesat are dreptul de a depune o oferta in conditiile legii) o licitatie restransa (o procedura prin care numai anumiti executanti sunt invitati sa depuna oferta) o negocierea competitiva (o procedura prin care contractul se consulta si negociaza

clauzele contractuale cu mai multi executanti) o negociere dintr-o singura sursa (cu un singur ofertant) o cererea de oferta de pret (o procedura prin care un contractant solicita oferte de pret de la cel putin 5 executanti) o concurs de solutii (procedura prin care pot fi achizitionate lucrari in domeniul urbanismului, arhitecturii, selectie pe baza concurentiala)

4.4. DESCRIETI MODUL DE DESFASURARE A ACTIVITATILOR DE ACHIZITIE BUPLICA PRIN LICITATIE (ETAPE SI CERINTE) Desfasurator: a) Publicitate: - actiune prin care se declanseaza activitatea de licitatie publica, toti ofertantii vor afla de intentie, este obligatoriu sa se face cu 30 de zile inainte de desfasurarea activitatii propriu zice. Se face in 2 trepte : -se publica intentia de ahizitie in monitorul oficial, si apoi publicarea cu 30 de zile inainte intr-un cotidian. -anunt publicitar b) Documente de licitatie: - investitorul are obligatia de a elibera documente de licitatie catre potentialii ofertanti: -anuntul publicitar (intentia) -act emis de autoritatea financiara prin care se justifica existenta fondurilor de investitie -instructiuni pentru contractanti continand lista si denumiri generale -conditii de participare si criterii de clasificare -descrierea investitiei -informatii cu privire la existenta autorizatiilor de constructie -modul de precizare a ofertelor -date cu privire la organizarea de santier -modul de evaluare a ofertelor -oferte cu o anumita valabilitate

c) Predarea ofertelor: - se face pe baza instructiunilor date de beneficiar. Pentru ca prezentarea ofertelor sa se faca unitar aceste liste de lucrari trebuie insotite de: -simbolurile si denumirile articolelor de lucrare -consumurile de resurse nu sunt obligatorii -oferta este socotita cu un angajament juridic -oferta este intocmita de firma care contracteaza lucrarea -continutul ofertei: formularul de oferta, garantia de participare, listele cu cantitati de lucrare, devizul sintetic, listele cu utilaje, informatiile necesare cerute de contractant. Garantia de participare intre 0,5 si 1% din valoarea lucrarii estimata de beneficiar. d) Deschiderea si validarea ofertelor: - ofertele trebuie pastrate de benficiar pana la data declarata, deschiderea plicurilor se face in fata ofertantilor, dupa deschiderea in public se declara valoarea de ofertare, comisia verifica documentatia de ofertare si se acorda punctele din caietul de sarcini. - oferta tehnica trebuie sa indeplineasca conditiile si cerintele din caietul de sarcini Criterii valabile pentru calificare la aceasta data: -capacitatea legala de a fi contractat -definirea obligatiilor de plata -experienta generala in lucrari similare -competenta tehnica -asigurarea tehnica -situatia financiara a firmei

- oferta financiara valoarea realizarii lucrarii + beneficiu financiar (facilitati) - durata de executie e) Evaluarea si compararea ofertei -oferta cea mai competitiva ia punct maxim, in functie de acest punctaj se dau punctaje (raportate) la ceilalti ofertanti f) Adjudecarea pe baza ofertelor se face pe baza ofertelor depuse. Castigatorul este invitat sa asigure garantia bunei executii si sa semneze contractul (scrisoare de acceptare) - exista perioada de contestatie 10zile / 2 saptamani g) contractarea

4.5. DESPRE CONTRACTUL DE ACHIZITIE (DEFINITIE, TIPURI DE CONTRACTE, CONTINUT) Contractul=act cu putere juridica, semnat intre 2 sau mai multe parti (aport de vointa) in realizarea unui scop; cuprinde: *conditii generale de contractare; *conditii suplimentare de contract (particularizate pentru fiecare lucrare in parte); *conditii speciale Tipuri de contracte: *contract la pret forfetar la semnarea contractului se stabileste un pret care ramane fix pe toata durata derularii contractului si orice element omis ce poate duce la modificare de valori se negociaza intre parti *contract de pret unitar lucrarea se adjudeca pe baza preturilor unitare (in cazul lucrarilor in care nu se pot stabili anumite conditii de lucrare: reabilitare, consolidari, reparatii se stiu doar natura lucrarilor nu si cantitatea de lucrari) *contracte pt lucrari executate in regie proprie in cazul in care lucrarile sunt platite in functie de timpul consumat (in cazul calamitatilor nu poate fi apreciata cantitatea) Clasificare dupa modul de interventie dintre contractor si antrepenor *contract de firme asociate *contract de project management *contract de design and building

CAP 5: LEGISLATIA IN CTII 5.1. Sistemul calitatii in constructii Art. 8. Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora. Art. 9. Sistemul calitatii in constructii se compune din: 1. reglementarile tehnice in constructii; 2. calitatea produselor folosite in realizarea constructiilor; 3. agrementele tehnice pentru noi produse si procedee; 4. verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor; 5. conducerea si asigurarea calitatii in constructii; 6. autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii; 7. activitatea metrologica in constructii; 8. receptia constructiilor 9. comportarea in exploatare si interventii in timp; 10. postutilizarea constructiilor; 11. controlul de stat al calitatii in constructii.

5.2. OBLIGATII INVESTITORI/ PROIECTANTI Obligatii si raspunderi ale investitorilor Art. 21. Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate; b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire; c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati; d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor; e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie; g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar; h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste

constructii se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi. Obligatii si raspunderi ale proiectantilor Art. 22. Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei; b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti

verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.

5.3- OBLIGATII EXECUTANTI /SPECIALISTI/PROPRIETARI Obligatii si raspunderi ale executantilor Art. 23. Executantul lucrarilor de constructi are urmatoarele obligatii: a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii; b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu respunsabili tehnici cu executia atestati; d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinate ale executiei si asigurarea conditiilor necesare afectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu

acordul investitorului; g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor; h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul procedurii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor; i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentelor necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii; l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.

Obligatii si raspunderi ale specialistilor Art. 24. Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in

ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului. Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt atestati. Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date. Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor; b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar; c) asigurarea urmaririi completarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice; d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare. extindere, desfintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii; e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii

asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale; f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

5.4.ELEMENTE DE CONTINUT SI METODOLOGICE ALE CONDUCERIISI ASIGURARII CALITATII N CONSTRUCTII Art. 8. Conducerea si asigurarea calitatii n constructii comporta stabilirea urmatoarelor elemente principale: -datele de intrare; -elementele principale de continut; -elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului; iso 9000 -documente si nregistrari. Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai sus difera n functie de specificul activitatilor din unitatile - implicate. Datele de intrare Art. 9. Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calitatii n constructii sunt concretizate prin: documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective; documentele privind cerintele de calitate ale clientilor, precum si cele prevazute n reglementarile tehnice aplicabile documente contractuale, documentatia tehnica de proiectare. Art. 10. Conducerea si asigurarea calitatii n constructii cuprind urmatoarele elemente principale de continut: programul de asigurare a calitatii; organizarea aferenta sistemului; conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicabile.

Aceste elemente se elaboreaza, se aplica si se actualizeaza continuu de catre agentii economici si persoanele juridice implicate. Art. 11. Programul de asigurare a calitatii stabileste dispozitiile specifice, directoare pentru definirea si obtinerea calitatii, preciznd obiectivele, regulile de operare, resursele si secventele activitatilor legate de calitate. Acest program poate fi elaborat si aplicat de agentii economici sau de persoanele juridice att cu referire la elementele interne ale conducerii si asigurarii calitatii politica, conducere, strategie, organizare , ct si pentru asigurarea externa a calitatii, potrivit contractelor ncheiate ntre parti, precum si pentru evaluarea de catre o secunda parte client sau certificarea, printr-o terta parte organism de certificare , a conducerii si asigurarii calitatii, aplicate. Art. 12. Programul de asigurare a calitatii este concretizat prin urmatoarele documente principale: - manualul calitatii, care poate diferi n ceea ce priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a corespunde necesitatilor agentului economic sau ale persoanei juridice. - proceduri, care sunt: - procedurile sistemului, care detaliaza conditiile referitoare la sistemul calitatii; - procedurile tehnice de executie sau de proces, care includ planuri de control al calitatii; - proceduri administrative; - planul de control al calitatii.

5.5.REGULAMENT privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n constructii Art. 1. Agrementul tehnic este aprecierea tehnica favorabila, concretizata ntr-un document scris, asupra aptitudinii la utilizare, n conformitate cu cerintele legii calitatii n constructii, a unor noi produse, procedee sau echipamente, denumite n continuare produse, pentru care nu exista si nu pot fi nca elaborate standarde nationale sau alte reglementari oficiale: normative, standarde de ramura, proiecte-tip aprobate. Agrementul tehnic este o componenta a sistemului calitatii n constructii, instituit prin lege. Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, metodologice si de organizare privind agrementul tehnic. Art. 3. Existenta agrementului tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului regulament, constituie o conditie obligatorie pentru furnizarea si utilizarea produselor noi pentru constructii. Produsele care provin din tari dezvoltate industrial si au la baza reglementari tehnice sau agremente tehnice nationale vor fi tratate corespunzator n cadrul actiunii de elaborare a agrementelor tehnice, prin luarea n considerare a prevederilor din documentele respective, cu adaptarile impuse de conditiile seismice, climatice sau de alta natura din tara noastra. Art. 4. Agrementele tehnice se elibereaza de organismele abilitate, stabilite prin prezentul

regulament, la solicitarea fabricantilor sau a furnizorilor mputerniciti de acestia, la care se pot asocia si agenti economici executanti de lucrari de constructii. Agrementele tehnice se elibereaza numai pentru produse bine definite sub aspectul alcatuirii, formei si caracteristicilor si ale caror realizare si punere n opera pot fi asigurate de catre fabricanti si executanti n conditii de garantare a mentinerii n timp a caracteristicilor respective, daca utilizarea si modul de punere n opera sunt conforme cu cele precizate de solicitanti si cuprinse n agrementul tehnic. Prin produse pentru constructii se ntelege produsele ncorporate n constructii (inclusiv instalatiile aferente acestora), dar nu si cele ncorporate n instalatii si echipamente tehnologice de productie. Art. 5. Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentatii tehnice de conceptie proiecte ale unor produse, fara a fi nsotite de rezultate si dovezi obiective ale realizarii fizice, ncercarii si experimentarii lor, care sa demonstreze ndeplinirea cerintelor specificate. Art. 6. Agrementele tehnice nu implica nici o garantie din partea statului sau a organismelor care le-au eliberat si nici nu i absolva pe furnizori sau pe utilizatori de responsabilitatile ce le revin conform reglementarilor aplicabile. Art. 7. Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse si activitatii de certificare de conformitate, conform

reglementarilor n vigoare, sistemul de certificare fiind precizat explicit n agrementul tehnic. Art. 8. Agrementele tehnice se acorda pe o perioada de valabilitate limitata, de regula pna la 5 ani, n functie de natura si de gradul de noutate al produselor respective, n conformitate cu regulile de procedura stabilite. Art. 9. Prevederile prezentului regulament se aplica, dupa caz, tuturor agentilor economici care fabrica, furnizeaza sau comercializeaza noi produse pentru constructii, provenite din productia interna sau din import, precum si investitorilor, proiectantilor, executantilor, proprietarilor si - utilizatorilor constructiilor la care se prevede folosirea - produselor respective. Pentru recunoasterea, n tarile membre ale Uniunii Europene de Agrement Tehnic n constructii, a agrementelor tehnice Romnesti, acestea trebuie sa fie eliberate n conditiile precizate de acest organism european. Art. 10. Definitiile principalilor termeni utilizati n textul regulamentului sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii n constructii.

5.6. DESPRE CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI SI DESPRE URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR document realizat de proiectant + beneficiar + constructor. Act pastrat de beneficiar pe toata durata de existenta a cladirii. Cuprinde documentatia, proiectul in sine, dispozitii de santier, certificat de calitate, procese verbale. Se completeaza pe parcurs cu toate modificarile, interventiile. La cladirile vechi se reconstituie cartea tehnica. Urmarirea comportarii in exploatarea constructiilor - se face in functie de categoria de importanta a cladirii (A-importanta exceptionala, functiuni deosebite, reactoare nucleare, baraje, muzee, monumente, B-cu functii deosebite, constructiile feroviare, cinematografe, aeroporturi, spitale, C-normale, locuinte peste 2 nivele, biserici, constructii zootehnice, cladiri socioculturale, D-redusa, cladiri parter, dependinte, anexe) Urmarirea curenta doar la A si B pe 2 trepte: urmarire curenta (activitate sistematica pentru a culege date privind starea tehnica a cladirii) are ca scop mentinerea constructiei in parametrii proiectati; urmariri speciale (investigatii suplimentare)

5.7. DESPRE POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR Declansarea acestei activitati cu initierea actiunii de desfiintare, demolare a constructiei. Hotararea apartine proprietarului sau la initiativa administratiei publice cand aceasta devine pericol public. La constructiile private: -apartine unei firme dupa expirarea normala a duratei de viata economice -proprietate personala demolarea se face fara restrictii Lucrarile de demolare se fac pe baza unui proiect + autorizatie eliberata de cel care a dat autorizatia de construire. Cuprinde: plan amplasament, relevee, planurile instalatiilor, plan de refacere asigurare a utilitatilor pentru vecinatati, memoriu - scenariu de demolare, faze, procedee tehnice, eliberarea amplasamentului de deseuri, memoriu masuri de protectie a mediului inconjurator.

5.8. . DESPRE RECEPTIA OBIECTIVELOR DE INVESTITII Receptia document care certifica realizarea investitiei pe baza unei examinari directe facute de o comisie. Se certifica concordanta proiect realizare si calitatea lucrarii. Receptia se face la orice lucrare care necesita autorizatie de construire. Etapele receptiei: receptie la terminarea lucrarii si la sfarsitul perioadei de garantie Comisia de receptie: convocata de beneficiar cuprinde reprezentantii: constructorului, beneficiarului, proiectantilor, specialisti externi.