Universitatea Tehnică ” Gh.

Asachi”- Iași

Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului

Protecțiaș iPrevenireaPoluă riiMediului

PREVENIREA POLUARII AERULUI IN CAZUL

UNUI PROCES DE ARDERE PENTRU
PRODUCEREA ABURULUI INDUSTRIALA

Prof. Coord.: Șoreanu Gabriela Studenți:

Balaban Diana

Calfa Oana
 Date initiale:
Se considera o situatie de referinta precum cea schematizata in
figura.1,pentru care avem urmatoarele date initiale:
-tip instalatie/proces de producere a aburului:in functiune din anul 1990;
Capacitate termica-50MWt
Necesita:Abur supraincalzit
-date tehnice:
Debit gaz emisie-85000m3/h
Timp anual de functionare:300 zile
-recuperarea caldurii/energiei:neprevazuta;
-tratarea gazelor de ardere:neprevazuta;
-sistem de monitorizare emisii:neprevazut;
Concentratia la emisie(standardizata):
Combustibil solizi:
-CO2=240g/m3
-CO=0.9g/m3
-NO2=0.32g/m3
-NO-nedetectat
-SO2-0.87g/ m3

-PM10-0.09mg/m3
Fig.1-Diagrama simplificata a procesului tehnologic de generare a
aburului industrial propus ca situati de referinta

M=modul de tratare a apei de rau(reprezentare

simplificata):K+=cationi(Ca2+,Mg2+,Na+….);A=anioni(Cl-,SO42-,NO3-,CO32-
…);

1-pompa pentru transportul apei de suprafata

2-filtru de
nisip,carbuneactiv(pentruretinereaimpuritatilormecanice,substantelo
r organize);

3-coloana schimbatoare de cationi in forma initiala H+

4-coloana schimbatoare de anioni OH-.

I.PROBLEMATICA POLUARII AERULUI IN

CONTEXTUL PROCESULUI STUDIAT

1.1 Descrierea procesului tehnologic.Schema tehnologica/bloc.

Conform schemei tehnologice din fig.1,apa de râu este

preluată cu o pompă centrifugă și trimisă la partea superioară a
unor coloane de schimb ionic în vederea dedurizării.Apa astfel
tratată este alimentată în cazanul de abur,de unde mai departe
aburul rezultat este trimis la utilizare în diverse scopuri.
Combustibilul este alimentat printr-un sistem tip conductăîn
incinta de ardere ,situată la partea inferioară a cazanului de
abur,iar gazele de ardere rezultate sunt colectate si evacuate in
atmosfera printr-un coș de fum.

Evacuare gaze de ardere aer

Tratareapa
Producere
abur
 Apa de rau  Abur

Eluat

Aer Combustibil

Eluat-solutie uzata la valorificare

1.2 Valori limita la emisie.Criterii de conformare.

In tabelele de mai jos se prezinta comparativ valorile la emisie ale

poluantilor vizatisi valorile reglementate(VLE).Pe baza acestor se pot
determina randamentele minime necesare ale aplicarii masurilor de
prevenire a poluarii si protectie a mediului(ηpppm) pentru a atinge
limitele impuse in vederea conformarii.

C emisie−Creglementata
ηpppm1= C emisie
·100,%

C emisie-concentratia poluantului la emisie;

C reglementata- concentratia limita la emisie reglementata CLE-tabelata.

memisie−m reglementata
ηpppm2= m emisie
·100,%
 m emisie= cantitatea poluantului la emisie(kg/an)

m reglementata-cantitatea poluantului la emisie reglementata-tabelata(prag de

emisie PE,kg/an)

Cantitatea de poluant (Mpoluant)emisa se determina pe baza ecuatiei 4;

Mpoluant=Debit·Concentratie

Centralate Poluan Cemisie CLE CantitateAnua PE,kg/an Conformitate

rmica t laemisa(Kg/an Criterii de conformare
mg/m3 mg/m3
)
ηpppm1 ηpppm2 ηpppm
CO2 240000 - 129600000 100mil. Nu - 93.22

Pe
CO 900 100 486000 500000 Nu 88.88 -2.88
carbine

NO2 320 300 172800 100000 Nu 6.25 42.12

SO2 270 400 145800 150000 Conform -48.14 -2.88

PM10 90 30 48600 50000 Nu 66.66 -2.90

1.2.2. Identificarea poluantilor ,surselor si cauzelor poluarii.

Prezenta poluantilor pentru care se constata limite depasite,sunt:

-CO si NO2

Optional,reducerea emisiilor de CO2 poate fi avuta in vedere cu un

instrument de crestere economica,din perspectiva certificatelor de dioxid de
carbon.
 In cadrul acestei abordari,sursa de poluare este ansamblul raspunzator de
formarea si evacuarea poluantilor(constituit din cazan-arzator-cos de
fum),cauzele putand fi multiple:

-procesul de ardere:conditiile de ardere(continut de oxigen,tip de arzator,etc.)

-tip de combustibil,compozitie:gazos,solid;

-functionare tehnica defectuoasa:uzura echipamentelor/defectiuni tehnice;lipsa

controlului procesului din punct de vedere al emisiilor;

-conditii de operare neadecvate:parametrii de operare neoptimizati etc.

-lipsa unui sistem de tratare a gazelor de ardere;

-lipsa de instruire a personalului;

-management administrativneperformant.

Cauzeleidentificatemaisusdevinreperepentrudezbatereamasurilor de
prevenire a poluarii in partea a doua a proiectului.

Deoarece reactia de ardere este direct legata de formarea poluantilor,in

continuare se prezinta cateva aspecte care pot rezulta din analiza acesteia si care
pot oferi indicii cu privire la unele puncte slabe sau tari care ar trebui considerate
in ideea unei imbunatatiri din perspectiva prevenirii poluarii.

Arderea combustibililor solizi(carbune)

Emisiile de la arderea carbunelui depinde de compozitia acestuia (C,S,ETC)

C+O2CO2 +Q

S+O2SO2 +Q

Apectele care sunt avute in vedere la reducerea emisiilor nedorite se refera

la:
-costul unui carbune de calitate superioara

-gradul de complexitate tehnica a instalatiei (transport/prelucrarea carbune)

-managementul reziduurilor solide

1.3 Caracterizarea fizico chimica a poluantilor vizati si impactul

acestora asupra mediului
Caracterizare fizico-chimica

Caracterizarea fizico chimica a poluantilor joaca un rol important in

dentificarea de solutii tehnice adecvate pentru reducerea acestora la sursa sau
pentru indepartarea lor din fluxul contaminat.In continuare sunt prezentate
principalele caracteristici fizico-chimice ale poluantilor considerati,sumarizate din
documentatiile tehnice ale acestora.

Tabel.Caracteristici fizico-chimice ale dioxidului de carbon

(MSDS-Material safey data shet)

Formula chimica CO2

CAS No* 124-38-9
Masa moleculara 44g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Incolor,indoor
pH 3.7(acid carbonic)
Punct de fierbere -78.5C
Temperatura critica 31C
Presiune de vapori 57.3 bar
Densitate relativa 1.22
Solubilitate I n apa:2000mg/L,completsolubil
Log Pow** 0.83
Proprietatioxidante Nu
**coeficient de partitieoctanol/apa
Tabel:Caracteristici CO

Nume IUPAC Monoxid de carbon

Formula chimica CO
Masă moleculara 281,01 g/mol
Densitate 1,2506 kg/m3 (0 °C)
Starea de agregare Gaz
Punct de topire −205,07 °
Punct de fierbere −191,55 °C
Solubilitate În apă 30 mg/l (20 °C)
Reglementărieuropene Inflamabil,
Propietati oxidante Nu
Tempertura critica -

Tabel.Caracteristici fizico-chimice ale dioxidului de azot

(MSDS-Material safey data shet)

Formula chimica NO2

CAS No* 10102-44-0
Masa moleculara 46g/mol
Stare fizica de agregare Lichid la 20 °C
Aparenta Gaz rosu-brun
Punct de topire -11.2°C
Punct de fierbere 21.1°C
Presiune de vapori 14.33psi(20°C)
Densitate relativa 2.62g/ml la 25°C
Proprietati oxidante DA

Impactul poluantilor asupra mediului

Impactul dioxidului de carbon
 Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de sera care,fiind mai greu decat
aerul,are tendinta de a se acumula la nivelul solului contribuind direct la incalzirea
globala.Incalzirea globala favorizeaza producerea schimbarilor climatice,cu
implicatii severe asupra regimului de precipitatii,nivelului marilor,etc.(Soreanu
2014).nu are efect asupra stratului de ozon(MSDS).Dioxidul de carbon nu este
considerat un poluant in conditii normale de mediu,devenind periculos doar la
concentratii ridicate(mai mari de 1%).(Cretescu si Soreanu 2013,MSDS). Nu este
clasificat ca fiind cancirogen.(MSDS)

Impact CO
Monoxidul de carbon este unul dintre cei mai importanti poluanti
atmosferici, mai ales daca luam in consideratie faptul ca in mod normal el intra in
componenta atmosferei in concentratii extrem de reduse. Se estimeaza ca
monoxidul de carbon are concentratii variabile intre limitele de 0,1 si 0,2 ppm, cu
o medie la nivelul troposferei de aproximativ 0,12 ppm. Monoxidul de carbon din
atmosfera terestra are atat surse naturale cum sunt multe procese biologice
implicate in descompunerea materiei organice, incendii naturale in zonele
forestiere (care afecteaza anual pe glob peste 7,2 milioane de hectare de padure)
sau activitatea vulcanica normala, dar mai ales surse antropice fiind un rezultat al
activitatii umane moderne.

Una din principalele surse de poluare cu monoxid de carbon o constituie

functionarea motoarelor cu ardere interna. Experimentele au aratat ca
pondereamonoxidului de carbon in totalul gazelor de esapament ale
automobilelor este de pana la 11%.In principal, o emisie crescuta de CO se
produce atunci cand arderea combustibililor este incompleta, asa cum se
intampla in primele minute de functionare a motoarelor autovehiculelor sau cand
amestecul de aer si carburant este dezechilibrat. S-a observat ca aproximativ 80%
din emisia de monoxid de carbon timp de 20 minute a unui motor se produce in
primele 2 minute de functionare ale acestuia.
 Exista desigur si alte surse de poluare cu monoxid de carbon care conduc la
cresterea concentratiei acestui gaz in atmosfera intr-o masura mai accentuata sau
mai redusa (Tab.2 ).

Tabel 2. Emisii de monoxid de carbon estimate pentru diferite

combustii la nivel global (Robinson, 1970).

Sursa de poluare Cantitati de CO

(milioane tone/an)

Arderea combustibililor 193

lichizi

Arderea carbunilor 12

Arderea masei lemnoase 16

Arderea deseurilor 25

Incendii in zone forestiere 11

Total 257

Considerandu-se o emisie totala anuala minima de monoxid de carbon de

250 milioane tone pe an (desi valoarea este evident mai mica decat cifra reala) s-a
estimat ca anual concentratia de monoxid de carbon din atmosfera va inregistra o
crestere de circa 0,04 ppm, desi exista estimari referitoare la o valoare mult mai
mare (1 ppp). De asemenea, cercetarile au demonstrat ca mentinerea CO in
atmosfera se produce pentru o perioada de timp variabila de la cateva luni pana
la 5 ani.Nu se cunoaste foarte bine mecanismul prin care este eliminat monoxidul
de carbon din atmosfera. Daca la altitudini de peste 100 km se poate produce
oxidarea CO la dioxid de carbon, in atmosfera joasa a Pamantului acest fenomen
nu se produce la fel de intens si se presupune ca rolul principal fixarea CO il au o
serie de microorganisme capabile sa utilizeze acest gaz ca sursa de energie
(microorganisme chemosintetizatoare).Monoxidul de carbon are efecte dintre
cele mai dramatice in functie de cantitatea inhalata mergand pana la moarte in
cazul intoxicatiilor severe. La concentratii mai reduse are efecte de natura
cardiovasculara, neurologica si comportamentala, de fibrinoliza etc. Exceptand
accidentele industriale sau naturale, in mod obisnuit atmosfera marilor orase are
o concentratie crescuta a CO mai ales ca rezultat al traficului auto intens.

Impactul dioxidului de azot asupra mediului

Oxizii de azotsuntungrup de gaze foarte reactive care
conţinazotşioxigenîncantităţivariabileşisuntresponsabilipentruploileacide care
afecteazăatâtactivitateaterestrăcâtşiecosistemulacvatic. Oxizii de azot se
formează în procesul de combustie atunci cînd combustibilii sunt arşi la
temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier,
activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt
responsabili pentru formarea smogului, deteriorarea calitatii apei, efectului de
sera şi  reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Dioxidul de azot este cunoscut ca
fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de
toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decît cel al monoxidului de
azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse
afectează ţesutul pulmonar Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea
dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor disfuncţii ale plamînilor. Expunerea pe
termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducînd
la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant
sunt copiii.Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic, care împreună cu vaporii de
apă din atmosferă formează acidul azotic: 3NO2 + H2O →2HNO3 + NO

Atât dioxidul de azot cât şi acidul azotic sunt foarte periculoşi pentru
organismul uman. Oxizii de azot atacă căile respiratorii, mucoasele şi transformă
oxihemoglobina în metahemoglobină, ceea ce conduce la paralizii. O expunere
mai îndelungată la acţiunea oxizilor de azot, chiar şi la concentraţii foarte mici, de
numai 0,5 ppm, slăbeşte organismul uman, sensibilizându-l foarte mult la
infecţiile bacteriene. Oxizii de azot au o acţiune nocivă şi asupra plantelor. Aceşti
oxizi, în concentraţii mici, determină necrozarea şi căderea frunzelor plantelor.
Prin expunerea plantelor într-o atmosferă de NO2, la o concentraţie de 25 ppm,
se produce căderea frunzelor în timp de o oră. Acelaşi fenomen se produce în
timp de 35 de zile, prin expunerea plantelor la o concentraţie de 0,5 ppm de NO2.
Toxicitatea oxizilor de azot creşte foarte mult prin sinergism cu alte substanţe
toxice. Acidul azotic rezultat în urma reacţiei dioxidului de azot cu apa contribuie
la apariţia fenomenului de coroziune a construcţiilor metalice, provocând
distrugerea lor. Acidul azotic formează azotaţi cu diferiţi cationi, prezenţi în
atmosferă. Aceştia au o acţiune corozivă asupra cuprului, alamei, aluminiului,
nichelului etc., distrugând reţelele electrice şi telefonice. Caracterul puternic
oxidant al oxizilor de azot şi acidului azotic este principala cauză a distrugerii de
către aceştia a maselor plastice, lacurilor, vopselelor, utilizate ca materiale de
protecţie la instalaţiile şi construcţiile industriale.( Modeleanu, V. „Contribuţii privind
depoluarea atmosferei de oxizi de azot reziduali“, I.P. Timişoara, 1983.)

Impacul PM10 asupra mediului

Din punct de vedere al sănătaţii şi mediului înconjurator, cel mai nociv praf este
alcătuit din particule cu diametrul de mai puţin de 10 microni, cunoscute sub denumirea
de PM10. 

Acestea patrund adânc în sistemul respirator, ajungând în interiorul plămânilor, unde

depoziteaza substanţele periculoase pe care le transportă. 

Circa 60% din PM10 este format dn particule de tip PM2.5, cu diametrul sub 2.5
microni. Sub forma aceasta, ele pot patrunde in alveolele pulmonare si sange. 

Efectele asupra sanatatii omului sunt aceleasi şi în cazul particulelor de tip PM1, ce au
diametrul de 1 micron. 

Staţiile Systemlife dispun de capacitatea si resursele necesare de a filtra aceste tipuri

de particule, detectand si retinand pana si poluantii de natura gazoasa-nanopraf.

Efecteledirecte ale poluantilorimplicati pot fi evidentiate cu ajutorul

relatiilor de mai jos:
-POTENTIALUL DE INCALZIRE GLOBALA(PIG,kg CO2echivalent)

PIGtotal=PIGpoluant-
Mpoluant=PIGco2*Mco2+PIGco*Mco=129600000+1.9*486000=130523400

PIGtotal-potential cumulativ de incalzire globala al emisiilor poluante,kg CO2

echivalent;

PIGpoluant-potential de incalzire globala al fiecarui poluant-tabelat,kg CO2

echivalent/kg;

Mpoluant-cantitatea de poluant emisa in atmosfera,kg.

Potential de epuizare a stratului de ozon(PEO,kg CFC-11 echivalent):

PEOtotal=PEOpoluant·Mpoluant=PEOno2*Mno2+PEOso2*Mso2=0

PEOtotal-potential cumulativ de epuizare a stratului de ozon,al emisiilor poluante,kg

CFC-11 echivalent

PEOPOLUANT-Potential de epuizare a stratului de ozon pentru fiecare poluant-

tabelat ,kg CFC-11 echivalent/kg.

Mpoluant-cantitatea de poluant emisa in atmosfera

POTENTIAL DE FORMARE A OZONULUI(PFO,kg etilena echivalent)

PFOtotal=PFOpoluant·Mpoluant
=PFOco*Mco+PFOno2*Mno2+PFOso2*Mso2=0.027*486000+0.5*172800+0.5*
145800=172422

PFOtotal=potential cumulativ de formare a ozonului,al emisiilor poluante,kg

etilena echivalent;

PFOpoluant-potential de formare a ozonului pentru fiecare poluant-tabelat,k;g

etilena echivalent/kg.

Mpoluant-cantitatea de poluant emisa in atmosfera,kg.

POTENTIALUL DE ACIDIFIERE(PA,kg SO2echivalent) poate fi estimat cu
relatia(European Commission 2006 c)

PAtotal=PApoluant·Mpoluant=PAno2*Mno2=0.5*172800=86400

PAtotal– potential cumulativ de formare a ploiloracide,alemisiilorpoluante,kg

SO2echivalent;

PApoluant– potential de formare a ploiloracide ,pentrufiecarepoluant-

tabelat,kgSO2echivalent/kg;

Mpoluant - cantitate de poluant emisa,kg;

POTENTIAL DE EUTROFIZARE(PE,kg PO43- echivalent)

PEtotal=PEpoluant·Mpoluant=PEno2*Mno2=0.13*172800=22464

In care:

PEtotal –potential cumulativ de eutrofizare a,al emisiilor poluante,kg PO43-

echivalent;

PEpoluant- potentialul de eutrofizare al fiecarui poluant-tabelat, kg PO43-

echivalent/kg;

Potential de toxicitate umana(PTU,kg Pb echivalent) al unor emisii poluante se

poate realiza cu urmatoarea relatie(European Commission 2006c):

PTUtotal =Mpoluant/fTUpoluant=(Mco/fTUco)+(Mno2/fTUno2)+
(Mpm10/fTUpm10)=(486000/350.00)+(172800/95.00)+(48600/0.6)=82832.833

PTUtotal= potentialul cumulativ de toxicitate ,al emisiilor poluante,kg Pb echivalent;

fTU=factor de toxicitate al poluantului-tabelat;

Mpoluant =cantitate de poluant emisa in aer,kg.

 Potential de toxicitate acvatica(PTA,m3)al unor emisii poluante se poate realiza
urmatoarea relatie(European Commission 2006c)

PTAtotal=Mpoluant / PNECpoluant

In care:

PTAtotal =potentialul cumulativ de toxicitate,al emisiilor poluante,m3- volum de apa

echivalent realizarii PNECpoluant.

PNECpoluant= concentratia la care efectul poluantului nu poate fi prezis(nivelul la

care nu exista efecte toxice),g/m3-tabelat in mg/L;

Mpoluant= cantitatea de poluant emisa in apa,g.

Cantitatea de poluant(Mpoluant) emisa se determina cu relatia 4,pe baza

debitului de gaz si a concentratiei poluantului la emisie:

Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor directe

cu ajutorul relatiilor prezenate mai sus,sunt prezentate pentru poluantii considerati
in urmatorul TABEL.

Poluant PIGpoluant, kg PEOpoluant, PFOpoluant, PApoluant, PEpoluant,k fTUpoluant, PNECpoluant,

CO2echiv/kg kg CFC- Kg etilena kg SO2 g PO43- factor de g/m3
11 echiv/kg echiv. echiv./kg toxicitate
echiv./kg

CO2 1 - - - - - -
CO 1.9* - 0.027 - - 350.00 -
NO2 - - 0-3.8 0.5 0.13 95.00 -
SO2 - - 0.048 - - 13.00 -
 PM10 - - - - - 0.5- -
50**
Total 130523400 - 172422 86400 22464
NOTA:*efectindirect,inconformitate cu Praxair (2016 b) **rolvariabil ***depinzand de
compozitie,carepoate include metalegrele sub diverse forme.

1.4 Reglementari nationale si internationale privind prevenirea

poluarii si calitatea aerului.
Prevenireapoluariiestereglementataprindirectiva IPPC(Directive 2008/1/EC
of the European Parliament and of the Council of 15 January 2008 concerning
integratednpollution prevention and control).Ordonanta de Urgenta OUG
152/2005 privindprevenireasicontrolulintegrat al poluarii (publicata in
MonitorulOficial, Partea I nr. 1078/30.11.2005).

OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005, publicata in Monitorul

Oficial 283/30.04.2010.

Calitatea aerului inconjurator este reglementata prin Directiva 2008/50/EC

si Legea 104 din 15.06.2011.

Emisiile industriale sunt reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile

industriale.

Din punct de vedere al limitelor impuse poluantilor pentru prevenirea poluarii

si protectia calitatii aerului, se disting urmatoarele directii de abordare:

Valori limita la emisie(VLE – prezentate in sectiunea 1.2.1);

Concentratii maxime admise in aerul inconjurator (CMA);

Limite permise de expunere la locul de munca (OSHA PEL- Permissible

Exposure Limits);

Doze toxice(LC50).

In continuare se prezinta valorile reglementate CMA, OSHA PEL si respectiv LC50

pentru poluantii vizati(Tabelul 7 si respectiv Tabelul 8).
Tabelul 7. Valori CMA pentru protectia sanatatii umane (Legea 104/15.06.2011;
Directiva 2008/50/EC-European Commission 2008b)
Poluant CMA
CO 2 -
CO 10 mg/m 3(valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore)
NO 2
SO 2
PM 10

Tabelul 8. Valori OSHA PEL si LC50

Poluant OSHA PEL (TWA*), ( LC50***inhalation rat Referinte
mg/m 3) (ppm)
CO 2 9000 mg/m 3 Nu MSDS
esteclasificatcaavand
potential de
toxicitateacuta
CO 55 mg/m 3 1880 ppm/4h MSDS
(50 ppm)
NO 2
SO 2

 II. MASURI DE PREVENIRE A POLUARII AERULUI PENTRU PROCESUL

STUDIAT

2.1 Consideratii generale privind cele mai bune tehnici disponibile

Un element esenţial al Directivei este cerinţa aplicării "celor mai bune
tehnici disponibile" (BAT) în cadrul tuturor instalaţiilor noi şi cel târziu
începând cu anul 2007, în cadrul instalaţiilor existente.
Directiva defineşte:
 ,,cele mai bune tehnici disponibile” - cel mai eficient şi mai avansat stadiu
de dezvoltare al activităţilor şi metodelor de funcţionare corespunzătoare, al
tehnicilor speciale fiind considerat adecvat şi practic, în principal ca bază
pentru stabilirea valorilor limită de emisie pentru a evita în general efectele
emisiilor asupra mediului, sau în cazul în care aceasta nu este posibil, atunci
să fie diminuate";
 ,,cele mai bune” - tehnicile cele mai eficiente în atingerea unui nivel general
ridicat de protecţie a mediului, în ansamblul său";
 ,,tehnici” includ atât tehnologia aplicată cât şi modul, felul în care instalaţia
este planificată, construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune;
 ,,disponibile” - tehnicile, dezvoltate la o scară, care, considerând relaţia
costuri/beneficii, fac posibilă aplicarea în condiţii economice şi realizabile
tehnic în sectorul industrial respectiv, indiferent dacă aceste tehnici sunt
utilizate sau realizate în statul membru respectiv, întrucât sunt accesibile
pentru operator în condiţii rezonabile;

Fiecare BAT nu este concretizat material în Directiva IPPC. În vederea unei

armonizării la nivel european a celor mai bune tehnici disponibile (BAT),
Directiva IPPC  prevede  în articolul 17 aliniatul (2) necesitatea organizării de către
Comisie a unui schimb de informaţii asupra celor mai bune tehnici disponibile. În
acest scop, Forumul pentru schimbul deinformaţii(IEF) destinat părţilor
interesate reuneşte reprezentanţi din toate statele membre, precum şi reprezentanţi
ai sectoarelor industriale relevante şi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu,
discută aspecte generale legate de schimbul de informaţii privind BAT şi îşi dă
avizul asupra BREF-urilor, înainte de adoptarea acestora de către Comisie.

Schimbul de informaţii se desfăşoară în cadrul unor grupuri de lucru tehnice

specifice fiecărui sector, rezultatele acestui schimb de informaţii vor fi înscrise în
aşa numitele documente BATce vor fi publicate de către Comisia Europeană, fiind
luate în considerare la stabilirea condiţiilor de autorizare.

Coordonarea acestor schimburi de informaţii se realizează de către Biroul

European IPPC alComisiei, organism desemnat de către Comisia Europeană, al
cărui sediu se află la SEVILIA cu următoarea adresă: http://eippcb.jrc.es/.

La finalizarea lucrărilor tehnice se propune un document European BREF care se

adoptă de Comisia Europeană pentru sectorul respectiv. Scopul acestor documente
(BREF-uri) care nu au caracter obligatoriu, este de a se folosi ca referinţă atât
pentru sectoarele specifice cât şi pentru autorităţile  de mediu responsabile de
stabilirea valorilor limită de emisie pentru autorizaţia integrată de mediu.

2.2. Masuri de prevenire a poluarii si protectiei mediului

2.2.1. Masuri primare ( de reducere direct de la sursa)
Schimbarea combustibilului
Posibilitatea de a schimba combustibilul din solid in lichid sau gazos si lichid in
gazos nu este considerata in acest document deoarece fezabilitatea tehnica,
economica si politica a schimbarii de combustibil este determinata preponderent
de circumstantele locale. Cu toate acestea, in general, utilizarea combustibililor cu
conţinut scăzut de sulf şi azot este o opţiune de luat în considerare. Unitatile de
spalare a carbunelui reprezinta in continuare o tehnica de reducere a ambelor
tipuri de emisie, cenusa si dioxid de sulf. Mai important este faptul ca aceasta
poate fi o cale mai eficienta pentru operator dpdv al costurilor de a imbunatati
situatia emisilor. Cu toate acestea, tehnicile de preparare a combustibilului sunt
aplicate in principal la sursa de furnizare si de aceea, nu vor fi discutate in
continuare deoarece se afla in afara obiectivului acestui BREF.
Aditivii introduşi în sistemul de ardere sprijina arderea completă insa pot fi de
asemenea folosiţi si ca măsuri de reducere a emisiilor de praf, SO2, NOx şi a
cantitatilor foare mici de elemente specifice combustibililor.

Măsuri referitoare la ardere sunt posibile prin modificarea arderii, incluzand:

• Reducerea capacităţii

• Modificarea arzătorului

• Modificarea arderii in focar

• Modificarea combustibilului şi aerului (de ex. recicularea gazelor de ardere,

preamestecul aer combustibil, utilizarea aditivilor, amestecul de combustibili,
uscarea, măcinarea fină, gazeificarea, piroliza).

Tehnicile de reducere a emisiilor de pulberi

În timpul arderii de combustibil fosil, masa minerală (impurităţi anorganice) se

transformă în cenuşă şi parţial părăseşte cazanul ca cenuşă zburătoare împreună
cu gazele de ardere. Particulele în suspensie din gazele de ardere ca cenuşă
zburătoare constituie cantitatea de particule de bază, care intră în instalaţia de
reţinere a cenuşii. Caracteristicile şi cantitatea de cenuşă depind de combustibilul
utilizat, ex.: compoziţia minerală a cărbunelui şi de tipul acestuia. Randamentul
dispozitivului de retinere a pulberilor este influentat de modificarile date
rezistivitatea electrică şi aderenţa cenuşii, acestea depinzand de mineralogia
carbunelui luat drept combustibil si de cantitatea de carbon nears continut in
cenusa zburatoare. Modul de conducere a arderii influenţează distribuţia
granulometrică a cenuşii zburatoare şi prin urmare emisia de pulberi. Particulele
foarte fine pot conţine concentraţii mult mai mari de metale grele decât particule
grosiere. Aceasta se explică prin faptul că particulele fine au o suprafaţă totală
disponibilă mai mare pentru microelemente (metale grele) cum ar fi mercurul, de
a condensa pe acestea.

Masurile primare de reducere a emisiilor de NOx

Exista numeroase masuri primare de reducere a emisiilor (modificari ale arderii)

pentru a suprima formarea oxizilor de azot in instalatiile de ardere. Toate aceste
masuri au ca scop modificarea parametrilor de operare sau de proiectare a
instalatiilor de ardere astfel incat formarea de oxizi de azot sa fie redusa sau astfel
incat oxizii de azot deja formati sa fie transformati in interiorul cazanului inainte
de a fi emisi. Figura 3.19 ilustreaza masurile primare.
La introducerea masurilor primare (modificari ale arderii) este important sa se
evite impactele negative asupra functionarii cazanului si formarea altor poluanti.
Astfel, trebuie avute in vedere urmatoarele criterii pentru operatiile cu emisii
reduse de NOX:

• Siguranta de operare (de exemplu aprindere stabila peste intervalul de sarcina)

• Securitatea in functionare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii,

eroziunii, depunerilor , zgurificarii, supraincalzirii tevilor etc.)

• capacitatea de a arde o gama variata de combustibili

• ardere completa (pentru reducerea nivelurilor de carbon-in-cenusa, pana la 5 %

de carbon nears in cenusa zburatoare este o conditie obisnuita pentru a putea
comercializa cenusa zburatoare catre industria cimentului. Combustia completa
este de asemenea de dorit pentru a evita emisiile ridicate de monoxid de carbon

) • cele mai reduse emisii de poluanti, respectiv evitarea formarii altor poluanti,
de exemplu materie organica impurificatoare (POM), sau N2O
• consecinte minime nedorite asupra echipamentului de curatare a gazelor arse

• costuri de intretinere reduse.

Descarcarea, stocarea si manevrarea huilei, lignitului si aditivilor

Huila si lignit

Combustibilii solizi de genul huilei si lignitului sunt adusi prin intermediul

vapoarelor, trenurilor si camioanelor, in functie de distanta pe care trebuie
transportati si ce fel de sisteme de transport sunt disponibile in zonele de
extractie sau langa LCP. Descarcarea are loc de obicei prin intermediul benzilor
transportoare. LCP care se afla langa mine de carbune sau de asemenea, in
preajma porturilor, pot fi alimentate direct prin intermediul benzilor
transportoare. De obicei, huila si lignitul sunt depozitate in locuri deschise (halde
de carbune) care au o capacitate de stocare de la cateva zile pana la cantitatea
necesara a fi transportata pe parcursul a trei luni, iar in cateva cazuri speciale
exista si posibilitatea depozitatii unei cantitati de materie prima necesara operarii
pe parcursul unui intreg an calendaristic. Aceste capacitati de depozitate auxiliare
au rolul de a spori securitatea alimentarii cu combustibil din moment ce
micsoreaza dependenta de logistica de transport. Capacitatea de stocare a
acestor halde depinde de diferiti parametri, cum ar fi de exemplu pretul
combustibililor si accesibilitatea acestora, politica firmei in privinta acumularii
stocurilor, securitatea furnizarii si conditiile meteorologice. Combustibilul, este in
mod normal transferat din aceste halde de depozitare catre centrala prin
intermediul benzilor transportoare. In interiorul LCP, exista de obicei niste
facilitati de depozitare de siguranta (de exemplu buncare de carbuni avand o
capacitate de stocare care sa asigure functionarea centralei pe parcursul a cateva
ore functionare, in general 4-24 de ore ), care sa acorde functionarea LCP pentru
perioadele cand nu se poate efectua transportul de materie prima de la haldele
exterioare. Stocarea si transportul combustibilor poate cauza formarea prafului.
Din acest motiv, aceste halde cu carbune pot sa fie stropite cu apa pentru a
preveni formarea de praf, exceptand cazurile in care umiditatea este deja destul
de mare in asa fel incat pulverizarea de apa sa nu mai fie necesara. In timpul
incarcarii si descarcarii materiei prime in si din halde, distanta de la care
combustibilul cade pe banda sau intre benzi trebuie sa fie cat mai mica cu putinta
pentru minimiza cat mai putin posibil emisiile fugitive de praf. In regiunile urbane,
sistemele de transport sunt in general inchise si operate la o presiune care este
sub presiunea atmosferica, tot pentru a minimiza emisiile fugitive de praf. Filtre
din materiale textile sunt in general folosite pentru a curata aerul captat care
contine particule dispersate de combustibil. Pentru anumiti combustibili solizi,
este specificat in mod special izolarea materiei prime atat in timpul transportului
cat si al depozitarii temporare. Acesta este de exemplu cazul cocsului obtinut din
cocs de petrol, de la care se poate ridica un praf fin avand cantitati ridicate de
nichel, vanadium si PAHs, praf care se poate ridica in timpul transportului sau
stocarii.

Arderea
Pentru arderea huilei si a lignitului, arderea pulverizata (PC), arderea in pat
fluidizat (CFBC si BFBC), combustia pesurizata in pat fluidizat (PFBC) si calcinarea
toate sunt considerate a fi BAT pentru instalatiile noi si cele existente. Calcinarea
ar trebui sa fie de preferinta aplicata numai instalatiilor noi cu un supus termic
sub 100 MW. Pentru proiectarea a noi cazane sau pentru proiectele de reabilitare
a instalatiilor existente acele sisteme de ardere sunt considerate BAT daca asigura
o eficienta mai ridicata a cazanelor si care includ de asemenea masuri elementare
de a reduce generarea emisiilor de NO X, cum ar fi introducerea deasupra flacarii
a aerului si a combustibilului, arzatoare avansate cu emisii scazute de NO X si/sau
rearderea etc. Deasemenea este considerata BAT si folosirea sistemelor avansate
de control computerizate in ideea de a atinge o performanta ridicata a cazanului
cu conditii de ardere ridicate care sustin reducerea de emisii.

2.2.3 Masuri secundare

Masuri secundare de reducere a emisiilor oxizilor de sulf

Tehnologiile generale de desulfurare a fluxului de gaz (FGD) poate fi clasificata asa cum se arata in
Figura3.7.
Pana in anul 2000, erau 680 de sistme FGD instalate in douazecisisapte de tari in
lume si 140 se afla momentan in constructie sau planificate in noua tari. [38,
Soud, 2000]. Cu datele colectate de EURELECTRIC, VDEW si VGB pana la 1996, o
imagine de ansamblu a desulfurarii este prezentata in Tabelul 3.3 cu estimari
pentru aplicari in continuare pana la sfarsitul anului 1999.

Masuri secundare de reducere a emisiilor de NOx

Masurile secundare sunt tehnici de final (end-of-pipe) de reducere a oxizilor de

azot (NOX) deja formati. Acestea pot fi implementate independent sau in
combinatie cu masuri primare precum un arzator cu NOX redus etc. Majoritatea
tehnologiilor pentru gaze arse in vederea reducerii emisiilor NOX se bazeaza pe
injectia de amoniac, uree sau alt compusi care reactioneaza cu NOX din gazele
arse pentru a-l reduce la azot molecular.
Masurile secundare pot fi impartite in:

• Reducere selectiva catalitica (SCR)

• Reducere selectiva non-catalitica (SNCR).

Bibliografie:
1.Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC) Document de Referinta
asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere
Mai 20059

2. https://id.scribd.com/doc/93865206/BREF-Large-Combustion-Plants-RO