Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristici fizico-chimice
Tabelul 2. Caracteristicile fizico-chimice ale dioxidului de carbon (MSDS – Material safety data sheet)
Formula chimica CO
CAS No 630-08-0
Masa moleculara 28,010g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Este un gaz toxic, inodor, incolor, insipi
Punct de fierbere -191.5°C
Temperatura critica -140.3°C
Presiunea de vapori Neaplicabil
Densitatea relativa 0.79
Solubilitate 30
Proprietati oxidative Nu
Impact
Efectele asupra mediului pentru fiecare poluant vizat sunt prezentate mai jos.
Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de sera care, fiind mai greu decat aerul, are tendinta de
a se acumula la nivelul solului, contribuind direct la incalzirea globala. Incalzirea globala favorizeaza
producerea schimbarilor climatice, cu implicatii severe asupra regimului de precipitatii, nivelului
marilor etc. Nu are efect asupra stratului de ozon (MSDS). Dioxidul de carbon nu este considerat un
poluant in conditii normale de mediu, devenind periculos doar la concentratii ridicate (mai mari de 1%)
. Nu este clasificat ca fiind carcinogen (MSDS).
Monoxidul de carbon (CO) este unul dintre cei mai importanti poluanti atmosferici, mai ales
daca luam in consideratie faptul ca in mod normal el intra in componenta atmosferei in concentratii
extrem de reduse. Monoxidul de carbon din atmosfera terestra are atat surse naturale cum sunt multe
procese biologice implicate in descompunerea materiei organice, incendii naturale in zonele forestiere
(care afecteaza anual pe glob peste 7,2 milioane de hectare de padure) sau activitatea vulcanica
normala, dar mai ales surse antropice fiind un rezultat al activitatii umane moderne.
Una din principalele surse de poluare cu monoxid de carbon o constituie functionarea motoarelor cu
ardere interna. Experimentele au aratat ca ponderea monoxidului de carbon in totalul gazelor de
esapament ale automobilelor este de pana la 11%.
Dioxidul de sulf (SO2) se afla in mod natural in atmosfera in concentratii extrem de scazute de
pana la 0,2 ppm, activitatea vulcanica fiind principala sursa de dioxid de sulf. Principalele surse de
poluare cu dioxid de sulf sunt dependente de activitatea umana si reprezentate mai ales de activitatile
care presupun arderea combustibililor fosili. Datorita caracterului higroscopic accentuat, acidul sulfuric
reactioneaza cu ionii de amoniac sau ionii altor metale determinand aparitia unor sulfati ai a acestora,
de obicei solizi si nu foarte solubili care se depun la nivelul solului prin intermediul precipitatiilor.
Dioxidul de azot se combina cu apa si aerul din atmosfera, formand ploi acide. Ploile acide
afecteaza ecosistemele sensibile, cum ar fi padurile si lacurile.
Impactul pulberilor
Poluanţii aerului atmosferic sunt substanţele care modifică procesele şi fenomenele atmosferice,
au impact negativ asupra organismelor vii, inclusiv asupra sănătăţii omului.
Pulberile în suspensie reprezină un amestec complex de particule microscopice solide și lichide, ce
rămân suspendate în aer mult timp.
Au efecte negative asupra vegetației, iar cele mai mici pot fi inhalate cauzând probleme respiratorii.
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie este compusa doua surse: naturale si antropice.
Cele naturale sunt reprezentate de: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia
polenului.
Din sursele antropice fac parte:
industria metalurgica si siderurgica,
centralele termice pe combustibili solizi,
fabricile de ciment,
transporturile rutiere,
depozitele de steril din zonele miniere.
Efectele directe ale poluantilor implicati in scenariul analizat pot fi evidentiate cu ajutorul
relatiilor de mai jos (Soreanu 2014, European Commission 2006c):
in care:
in care:
PEOtotal = potentialul cumulativ de epuizare a stratului de ozon, al emisiilor poluante, kg CFC-11
echivalent;
PEOpoluant = potentialul de epuizare a stratului de ozon pentru fiecare poluant – tabelat, kg CFC-11
echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in atmosfera, kg.
Potentialul de acidifiere (PA, kg SO2 echivalent) poate fi estimat cu relatia (European Commission
2006c):
in care:
PAtotal = potentialul cumulativ de formare a ploilor acide, al emisiilor poluante, kg SO2 echivalent;
PApoluant = potentialul de formare a ploilor acide, pentru fiecare poluant – tabelat, kgSO2,
echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa, kg.
PAtotal= PANO2 · MNO2=0,5 · 136080= 68040 kg SO2 echivalent
in care:
Potentialul de toxicitate umana (PTU, kg Pb echivalent) al unor emisii poluante se poate realiza cu
urmatoarea relatie (European Commission 2006);
PTUtotal = Ʃ(Mpoluant/fTUpoluant)
in care:
Potentialul de toxicitate acvatica (PTA, m³) al unor emisii poluante se poate reliza cu urmatoarea
relatie (European Commission 2006c):
PTAtotal = Σ(Mpoluant/PNECpoluant)
in care:
Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor directe cu ajutorul relatiilor
prezentate mai sus, sunt prezentate pentru poluantii considerati in urmatorul tabel:
Tabelul 6. Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor directe ale
poluantilor considerati.
Note: *efect indirect, in conformitate cu Praxair (2016b); **rol variabil; ***deprinzand de compozitie,
care poate include metale grele sub diverse forme.