Master EIRM an I

CURS
Tratarea si epurarea reziduurilor gazoase. Monitorizoarea calitatii aerului
Note de curs
TEMA 4

5 DENOXAREA EMISIILOR GAZOASE

4.1 Surse de provenienţă

Agentul nociv Procesele tehnologice generatoare
Oxizi de azot Explozivi, îngrăşăminte, curăţare metale, combustii la temperaturi
ridicate, arderea combustibililor

4.2 Procedee de reducere a emisiilor de SO2

1. Tehnologii primare ce cuprind modificări aduse procesului de ardere a combustibililor
2. Tehnologii secundare :
 procedee uscate, dintre care cele mai importante sunt:
 procedee cu reducere catalitică selectivă; SCR
 procedee cu reducere necatalitică selectivă; SNCR
 procedee umede – ce permit reţinerea NOx şi a SOx (SO2), concomitent sau separat.

4.3 Reducerea emisiilor de NOx prin procedee catalitice

Procedeele catalitice sunt tehnologii avansate de reducere a poluării cu NOx.
Catalizatorii folosiţi industrial sunt corpuri solide cu structură şi compoziţie complexă
care datorită faptului că acţionează prin suprafaţa lor trebuie să aibă o suprafaţă specifică mare.
Acest deziderat este realizabil prin forma granulară poroasă a catalizatorilor, astfel suprafaţa
specifică va fi cuprinsă intre 102m2/g -300 m2/g. Iar diametrul porilor are valori cuprinse între 4Å
- 4000 Å.
Catalizatorii au următoarele caracteristici:
- sunt substanţe care cresc viteza de reacţie (reacţie de neutralizare) dar deşi participă la reacţie
nu se modifică chimic, structural nu fizic;
- nu iniţiază ca substanţă reacţii chimice;
- nu deplasează echilibrul unei reacţii;
- au capacitate mare de selecţie ca urmare a faptului că pot accelera selectiv viteza unei
anumite reacţii.
 Master EIRM an I
CURS
Tratarea si epurarea reziduurilor gazoase. Monitorizoarea calitatii aerului
Note de curs
TEMA 4

Din punct de vedere funcţional constituenţii catalizatorului se încadrează în trei grupe de

bază:
1. componentul activ este un component fără de care substanţa catalitică nu ar avea această
proprietate;
2. promotorii sunt nişte compuşi ce nu prezintă activitate catalitică proprie dar adăugaţi în
cantităşi mici în masa unui catalizator, influenţează în mod pozitiv activitatea catalitică,
selectivitatea şi stabilitatea catalizatorului, există promotori structurali (activatori) sau texturali;
3. suportul este un compus care se foloseşte atunci când faza activă trebuie dispersată pt
asigurarea unei suprafeţe specifice mai mari în plus asigură rezistenţa mecanică, conductibilitatea
şi stabilitatea termică a componentului activ, alegerea sa prezintă importanţa deosebită pentru
caracteristicile catalizatorului.
Există o mare varietate de catalizatori clasificaţi după următoarele criterii:
- după natura chimică a componentului activ: catalizatori metalici (metale, monolite
dispersate, sau coloidale, aliaje) şi catalizatori nemetalici (oxizi, acizi, baze, săruri);
- după compoziţia chimică a fazei active: catalizatori simpli (un singur component activ);
catalizatori promotaţi (au un component activ şi un component ce îmbunătăţeşte proprietăţile
componentului activ); catalizatori coactivaţi (au doi componenţi activi cu activitate proprie);
- după proprietăţile electronice ale fazei active: conductori electronici metale (metale
tranziţionale, aliaje), conductori electronici semiconductori(oxizi, sulfuri) conductori ionici
(acizi, baze), izolatori (oxizi);
- după mecanismul reacţiei catalitice: catalizatori redox (metale, acizi, oxizi, semiconductori,
metale sulfuri); catalizatori acido-bazici (oxizi, acizi, baze, săruri).

4.3.1 Tipuri de reacţii ce au loc în depoluarea catalitică

Principalele reacţii chimice care au loc în tratarea catalitică a emisiilor poluante sunt:
1. Reacţii de oxidare:
SO2 + ½ O2 → SO3 SO3 + H2O → H2SO4
CO + ½ O2 → CO2 CO + H2O → CO2 + H2 ↑
 Master EIRM an I
CURS
Tratarea si epurarea reziduurilor gazoase. Monitorizoarea calitatii aerului
Note de curs
TEMA 4

CxHyOz + O2 → CO2 + H2O

2. Reacţii de reducere:
 Reducerea NOx
4 NO  4 NH 3  O 2   4 N 2  6H 2 O

- cu amoniac 2 NO 2  4 NH 3  O 2  3N 2  6H 2 O

- cu hidrocarburi NO + CxHy → N2 + H2O + CO2

 2 NO  2CO  N 2  2CO 2

- cu CO 2 NO 2  4CO  N 2  4CO 2

 2 NO  2H 2  N 2  2H 2 O

 NO 2  2H 2  2 N 2  2H 2 O
1
- cu H2
 Reducerea SO2
SO2 + 2H2S → 3S + 2H2O
3. Reacţii de descompunere:
 descompunerea O3: 2O3 → 3 O2
 descompunerea NOx: 2 NO → N2 + O2
2 N2O → 2 N2 + O2
Procedeele catalitice de reducere a emisiilor poluante se pot aplica atât la surse staţionare
reprezentate de instalaţiile de ardere a combustibililor cât şi la surse mobile reprezentate de
mijloacele de transport.

4.4 Reducerea emisiilor de NOx în cazul surselor staţionare

Instalaţiile de tratare a emisiilor gazoase provenite de la sursele staţionare trebuie să ţină

cont de următoarele aspecte:
- caracteristicile emisiei respectiv compoziţia, temperatura şi presiunea emisiei gazoase;
- particularităţile fiecărei surse poluante;
- tipul de catalizator impus.
Epurarea emisiilor gazoase cu conţinut de NOx are la bază următoarele operaţii:
 Master EIRM an I
CURS
Tratarea si epurarea reziduurilor gazoase. Monitorizoarea calitatii aerului
Note de curs
TEMA 4

1. desprăfuirea avansată a gazelor;

2. îndepărtarea componenţilor gazoşi acizi (SO2 ,HCl, HF,);
3. încălzirea gazelor la 240-380˚C;
4. neutralizarea oxizilor de azot într-un reactor unde au loc reacţiile de neutralizare sub
influenţa catalizatorilor. Cel mai aplicat procedeu de neutralizare este cel cu injectarea NH3 (sau
a ureei) utilizând un catalizator pe bază de V, W, TiO când au loc următoare reacţii
NO + NH3 + ¼O2 → N2 + ¾H2O
2NO + CO(NH2)2 + ½O2 → 2N2 + CO2 + 2H2O
5. răcirea gazului epurat şi recuperarea căldurii.
Schema tehnologică de principiu a procedeului catalitic este prezentată în figura 1.

gaz impur (praf, SO2, HCl, HF, NOx)

DESPRĂFUIRE
praf
filtru electric sau cu saci
Compuşi pe bază de DESULFURARE
SO2, HCl, HF

ÎNCĂLZIRE

la 240-380˚C
NEUTRALIZARE

Compuşi pe Contactare cu NH3 (reactor)

bază de azot

Tratare catalitică
gaz epurat (V, W,
- temp. TiO)
>300˚C

căldură RĂCIRE

(recuperator de căldură)
gaz epurat

COŞ

Fig. 1 Schema tehnologică de reducere catalitică selectivă a emisiei de NOx din gazele de la
arderea combustibililor
 Master EIRM an I
CURS
Tratarea si epurarea reziduurilor gazoase. Monitorizoarea calitatii aerului
Note de curs
TEMA 4

Pentru realizarea în condiţii optime a procedeului trebuie urmărite următoarele operaţii:

- contactarea în reactor a gazului cu NH3;
- dozarea NH3 funcţie de conţinutul NOx pentru că şi NH3 la rândul lui este toxic şi deci
trebuie evitat excesul de NH3;
- modul de distribuţie a gazului în patul de catalizator.
Acest procedeu realizează un randament de epurare a substanţelor gazoase cu conţinut de
NOx de aproximativ 95%.
Marele dezavantaj al procedeului este costul foarte ridicat cu atât mai mult cu cât
catalizatorii se pot impurifica cu metale grele sau praf şi nu mai pot să fie purificaţi.

4.5 Reducerea emisiilor de NOx în cazul surselor mobile

Emisiile de poluanţi de la autovehicule prezintă două particularităţi şi anume:

- evacuarea emisiilor se face aproape de sol deci se crează concentraţii ridicate de poluant
la înălţimi mici;
- evacuarea emisiilor se face pe un areal larg, diferenţele de concentraţii depinzând de
intensitatea traficului şi de mişcarea aerului.
Concentraţia poluanţilor emişi depinde de tipul autovehiculului (performanţele tehnice,
modul de realizare a arderii: motoare Otto sau Diesel) şi de natura combustibilului.
Pentru autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie (motoare OTTO)
poluanţii emişi de către aceste surse mobile sunt reprezentaţi de CO (0,1%-6%), NOx (0,01%-
0,4% NO şi sub 100ppm N2O), SO2 (15-30ppm) hidrocarburi, particule de carbon, plumb.
Cantitatea de poluant este puternic influenţată de raportul aer/carburant, un exces de aer
favorizează formarea oxizilor de azot în timp de aerul insuficient determină formarea CO şi a
hidrocarburilor ca urmare a arderii incomplete.
Pentru un anumit raport aer/carburant (valoarea stoechiometrică) este posibilă
neutralizarea simultană a trei poluanţi CO, NO şi hidrocarburi prin procedeul catalitic.
Catalizatorii utilizaţi fiind cunoscuţi sub numele de catalizatori cu triplă acţiune (TWC).
 Master EIRM an I
CURS
Tratarea si epurarea reziduurilor gazoase. Monitorizoarea calitatii aerului
Note de curs
TEMA 4

Procedeul urmăreşte menţinerea raportului aer/carburant la un nivel constant apropiat de

cel stoechiometric necesar, lucru posibil prin introducerea unui senzor de oxigen plasat în faţa
convertorului catalitic montat înainte de evacuarea gazelor prin ţeava de eşapament. Schematic
sistemul de epurare este prezentat în figura 2.

Alimentare cu Motor
MOTOR Convertor Sistem de
Senzor oxigen
carburant catalitic eşapament
Control emisii

Fig. 2 Schema de tratare catalitică a emisiilor de la motoarele cu aprindere prin scânteie

Senzorul de oxigen este un catalizator ce realizează reducerea emisiilor de CO, NO şi

hidrocarburi prin reacţia de oxidare în prezenţa oxigenului din aerul de combustie astfel CO →
CO2; NO→ N2; HC → H2 + CO2.
Convertorul catalitic TWC are ca specie activă metalele preţioase Pt, Pd, care se depun pe
un suport pe bază de Al2O3 cu adaosuri de Ni, La, Fe, Si.
Convertorul catalitic TWC este capabil sa reducă emisia de CO si hidrocarburi cu până la
96% iar cea de NO cu până la 76%.