Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cu cât dimensiunea particulelor este mai redusă (<1µ), cu atât ele sunt mai
stabile în aer și metodele de epurare devin mai dificile și mai costisitoare.
Metodele fizico-mecanice
Astfel, pentru particulele mari (10-1.000 µm) se folosesc turnuri de spălare,
filtre electrostatice, epuratoare sonice.
În prezent, cea mai completă metodă de epurare avansată a gazelor constă în
utilizarea electrofiltrelor. Funcționarea lor se bazează pe ionizarea gazelor sub
acțiunea unui câmp electric de înaltă tensiune. Particulele solide se încarcă cu
electricitate și sunt atrase de un electrod semn contrar, pe care se depun, pierzând
sarcina electrică.
Totuși, prezintă dezavantajul unor investiții mari, datorită, mai ales, necesității
controlului riguros al condițiilor de lucru (tensiunea curentului,viteza gazelor), prin
automatizare.
Metodele fizico-chimice
Sunt folosite în special la eliminarea unor poluanți gazoși: SO2, H2S, CO, Cl2, NH3,
HCl etc. În acest scop se folosesc:
Astfel, într-o termocentrală cu putere instalată 2000 MW, dacă se ard 460 t
păcură/h (cu 3,5% S) rezultă gaze cu 3,2 t SO2, iar dacă se ard 770 t cărbune/h (cu 9%
S) rezultă gaze cu 15 t SO2.
Unii specialiști consideră SO2 ca find principală noxă atmosferică, luând în
considerare faptul că anual se elimină în atmosferă o cantitate de SO2 mai mare decât
cea necesară fabricării H2SO4.
Gazele de cocserie și rafinărie conțin în special H2S, dar și alți compuși cu sulf,
în funcție de calitatea, respectiv conținutul în sulf al materiei prime prelucrate.
Metodele de purificare aplicate țin cont de concentrația H2S din gaze.