Sunteți pe pagina 1din 7

Breban Dalina , anul 4 IPMI

Tehnologii și echipamente de tratare și epurare a apei

Technologi de tratare a apelor reziduale de la mina Baia Sprie


Partea experimentală, 1. Reactivi și aparatură necesară
- Apă acidă de la mina Baia Sprie -1litru
- Soluție de Ca(OH)2 de concentrație 10%
- Hârtie indicatoare de Ph
- Pahar Berzelius de 200 ml (3 buc.)
- Cilindru gradat de 1000 ml (3 buc.)
- Balanță analitică

2. Mod de lucru
Se pregătește soluța Ca(OH)2 de concentrație 10% și se notează în tabelul nr.1
valoarea pH- ului inițial.
Se tratează 1 litru de apă de mină cusoluție de lapte de var, până la obținerea
valori pH-ului finit, simultan cu valorile consumului specific de Ca(OH)2

Tipul pHi pHf Consum Volumul Viteza de Timp de


de apă specific nămolului sedimentare decantare
mină Ca(OH)2 decantat (mm/sec)
%
Proba Mina 2,5 8 51 14% 2h
1 Baia
Sprie

Tab.1 Dimensiunea decantorului :


dh
Vs= dt (mm/s) S=Q/v Secțiunea cilind.central :

320
Vs = 5400 S= 3 ¿ ¿ S1=Q/v1

S1= 50,847 m2 / s s1= 3 ¿ ¿


Vs= 0,059 S1 = 15 m2

Volumul nămolului decantat :


Breban Dalina , anul 4 IPMI

140 x 100
X= 1000
Adâncimea decantorului :

X= 14% H= 3,6T*v [ m]

H = 3,6*1,5*0,059

H = 0,3189 m

Timp de decantare Înălțimea coloanei Volumul coloanei de Înălțimea coloanei


de nămol H( mm) nămol V ( cm3 ) limpede H1 (mm)
00:00 320 1000 0
00:03 306 1000 0
00:06 284 900 22
00:09 255 850 51
00:12 234 780 73
00:15 210 710 96
00:20 195 650 116
00:25 170 560 146
00:30 140 500 166
00:35 125 460 178
00:40 120 390 201
00:50 110 350 211
00:60 105 330 221
00:70 99 310 228
00:80 92 300 238
00:90 85 280 250
00:100 78 250 266
00:110 73 230 272
Breban Dalina , anul 4 IPMI

00:120 67 180 284


00:130 64 160 290
00:140 59 140 300
00:150 59 140 300

400

350

300

250

200
Column3
150 Înălțimea coloanei limpede

100

50

0
0 6 2 0 0 0 0 0 00 1 20 1 40
;0 ;0 ;1 ;2 ;3 ;4 ;6 ;8 ;1
00 00 00 00 00 00 00 00 0 0 00
;
00
;
Breban Dalina , anul 4 IPMI

Chart Title

00;150
00;130
00;100
00;80
00;60 Column1
00;40
00;30
00;20
00;12
00;06
00;00
0 200 400 600 800 1000 1200
Breban Dalina , anul 4 IPMI
Breban Dalina , anul 4 IPMI

Tehnologie de tratare a apei


Staţiile de tratare a apei au structuri destul de diferite în funcţie de dimensiuni,
complexitate, tehnologii folosite etc. De asemenea există şi ministaţii de tratare
sau chiar dispozitive individuale. Totuşi, etapele de tratare sunt de cele mai
multe ori aceleaşi şiprincipiile la fel.Apa se prizează de regulă din lacuri de
acumulare, mai rar din râuri, din zonă deprotecţie sanitară. Faptul că priza de
apă nu e la suprafaţă şi că există grătare face ca de regulă la staţia de tratare,
numită curent uzină de apă, să nu ajungă corpuri plutitoare sau solide mari. Ideal
este ca înainte de tratare să o preepurezi prin trecerea printr-o porţiunede sol, ,
unde apa prizată se injectează în sol superficial şi lamică distanţă se extrage şi se
introduce deja prepurificată în staţia de tratare propriu-zisă.Iată pe scurt
procesele la care este supusă apa brută în continuare pentru a deveni
apăpotabilă:
- Sitarea este prima etapă a preparării apei. În staţia de site, prin trecerea
apeisuccesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite,
se îndepărteazăcorpuri plutitoare, peşti, plancton şi alte suspensii grosiere.
-  Sedimentarea se produce în decantoare, care pot fi liniare sau circulare.
Aici apastaţionează un anumit timp, în care suspensiile se depun
gravitaţional pe funduldecantorului, de unde sunt îndepărtate periodic..
-  Filtrarea este următoarea etapă, care se derulează în staţia de filtre.
Există maimulte tipuri de filtre, care folosesc nisip respectiv cărbune
activ. Sunt de fapt bazine cu nisip pe care apa le parcurge de sus în jos,
gravitaţional, ieşind limpede. Filtrele se spală periodic pentru a îndepărta
masa de impurităţi .
-  Oxidarea este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor
poluante,care nu se aplică la orice staţie de tratare. Oxidarea se face cu
reactivi precum ozon, clor sau Cl2O.
- Cl2O are avantaje importante faţă de clorul gazos: pH-ul apei nu
influenţeazăutilizarea lui; are gust şi miros propriu mai puţin deranjant ca
şi Cl2; nu reacţionează cufenolii şi deci nu alterează organoleptic apa prin
clorfenoli; E mai puţin reactiv cu compuşiiorganici din ape şi ca atare se
consumă mai puţin pe direcţii nedorite; formează mai puţinitrihalometani
şi produse secundare.
Breban Dalina , anul 4 IPMI

S-ar putea să vă placă și