L8.

Traductoare de temperatură

1. Obiectul lucrării constă în studierea construcţiei, principiilor de

funcţionare a traductoarelor de temperatură de tip termorezistență și
termocuplu.

2. Termorezistenţe

Principiul de funcţionare al termorezistenţelor se bazează pe

modificarea rezistivităţii unor materiale (metale) în funcţie de variaţia
temperaturii mediului în care se află. Termorezistenţele sunt traductoare de
tip parametric.
Sunt fabricate din metale pure (platină, nichel, cupru) şi ca urmare
variaţia rezistenţei lor cu temperatura este liniară pentru temperaturi până la
100-200°C, conform relaţiei:

Rt = R0 ( 1 + αθ ) (1)

în care:
Rt este valoarea finală a rezistenţei; R0 este valoarea iniţială a
rezistenţei la 0°C; θ este temperatura măsurată (°C); iar α este coeficientul
de temperatură al materialului (1/°C).
Termorezistenţele sunt fabricate pentru un domeniu de utilizare de la
- 200°C ...+500°C pentru diverse utilizări: măsurarea temperaturii mediilor
neutre sau corozive, a băilor de sare sau de topire, a gazelor sau lichidelor, a
încăperilor, a maşinilor electrice etc.
Termorezistenţele sunt standardizate pentru valori R0 = 50 Ω şi
R0 = 100 Ω, fiind realizate din sârmă de Cu sau Pt înfăşurată, neinductiv, pe
un suport (din mică, ceramică sau textolit).
Elementul sensibil astfel realizat este introdus într-o teacă
protectoare, din Cu, oţel carbon sau oţel inoxidabil, prevăzut cu un sistem
de fixare (flanşă) şi cutie de borne cu capac, figura 1.

1
 7 6 5 4 3 2 1

Li
Li
Li
LN

Fig. 1. Termorezistenţă industrială

1 – element sensibil rezistiv bobinat antiinductiv; 2 – suport izolant 3

– teacă de protecţie; 4 – niplu filetat sudat; 5 – flanşă fixă sudată; 6 –
flanşă mobilă fixată prin şurub; 7 – cutie de borne; Li – lungime de
imersie; LN – lungime nominală.

În figura 2 se arată modul de marcare a bornelor termorezistenţelor.

Tipurile a şi b sunt fabricate pentru măsurători simple, iar tipurile c şi d
pentru scheme de măsură cu 3 fire.

A B 1A B 2A 2B

a b

A B b 1A B 1b 2A 2B 2 b

c d

Fig. 2 Tipuri de termorezistenţe

În tabelele 1, 2 şi 3 sunt prezentate caracteristicile statice ale

termorezistenţelor de tip Pt 100 şi Cu 100.

2
Tabelul 1. Rezistenţa în ohmi a termorezistenţei Pt 100 (R0 = 100 Ω)
cu W100 =1,385, la temperaturi din 10°C în 10°C

Tempe- Tempe- Tempe-

Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
ratură ratură ratură
(Ω) (Ω) (Ω)
(C°) (C°) (C°)
-200 17,28 90 135,24 380 242,36
-190 21,35 100 139,10 390 245,88
-180 25,98 110 142,95 400 249,38
-170 30,29 120 146,78 410 252,88
-160 34,56 130 150,60 420 256,36
-150 38,80 140 154,41 430 259,83
-140 43,02 150 158,21 440 263,29
-130 47,21 160 162,00 450 266,74
-120 51,38 170 165,78 460 270,18
-110 55,52 180 169,54 470 273,60
-100 59,65 190 173,29 480 277,01
- 90 63,75 200 177,03 490 280,41
- 80 67,84 210 180,76 500 283,80
- 70 71,91 220 184,48 510 287,18
- 60 75,96 230 188,18 520 290,55
- 50 80,00 240 191,88 530 293,91
- 40 84,03 250 195,56 540 297,25
- 30 88,04 260 199,23 550 300,58
- 20 92,04 270 202,89 560 303,90
- 10 96,03 280 206,53 570 307,21
0 100,00 290 210,17 580 310,50
10 103,96 300 213,79 590 313,79
20 107,91 310 217,40 600 317,06
30 111,85 320 221,00 610 320,32
40 115,78 330 224,59 620 323,57
50 118,70 340 228,17 630 326,80
60 123,40 350 231,73 640 330,03
70 127,49 360 235,29 650 333,25
80 131,37 370 238,63

3
Tabelul 2. Rezistenţa în ohmi a termorezistenţei Pt 100 (R0 = 100 Ω)
cu W100 =1,391, la temperaturi din 10°C în 10°C

Tempe- Tempe- Tempe-

Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
ratură ratură ratură
(Ω) (Ω) (Ω)
(C°) (C°) (C°)
-200 18,53 90 134,70 380 240,15
-190 22,78 100 138,50 390 243,61
-180 27,05 110 142,28 400 247,06
-170 31,28 120 146,06 410 250,50
-160 35,48 130 149,82 420 253,93
-150 39,65 140 153,57 430 257,34
-140 43,80 150 157,32 440 260,75
-130 47,93 160 161,05 450 264,14
-120 52,04 170 164,76 460 267,52
-110 56,16 180 168,47 470 270.89
-100 60,20 190 172,16 480 274,25
- 90 64,25 200 175,84 490 277,60
- 80 68,28 210 179,51 500 280,93
- 70 72,29 220 183,17 510 284,25
- 60 76,28 230 186,82 520 287,57
- 50 80,25 240 190,46 530 290,87
- 40 84,21 250 194,08 540 294,16
- 30 88,17 260 197,70 550 297,43
- 20 92,13 270 201,30 560 300,70
- 10 96,07 280 204,88 570 303,95
0 100,00 290 208,46 580 307,20
10 103,90 300 212,03 590 310,43
20 107,79 310 215,58 600 313,65
30 111,89 320 219,13 610 316,86
40 115,54 330 222,66 620 320,05
50 119,40 340 226,18 630 323,26
60 123,24 350 229,69 640 326,41
70 127,07 360 233,19 650 329,57
80 130,09 370 236,67

4
 Tabelul 3. Rezistenţa în ohmi a termorezistenţei de Cu 100 (R0 = 100 Ω)
la temperaturi din 10°C în 10°C
Temperatură Rezistenţa Temperatură Rezistenţa
(C°) (Ω) (C°) (Ω)
-50 78,70 70 129,82
-40 82,96 80 134,08
-30 87,22 90 138,34
-20 91,84 100 142,60
-10 95,74 110 146,86
0 100,00 120 151,12
10 104,26 130 155,35
20 108,52 140 159,64
30 112,776 150 163,60
40 117,04 160 168,16
50 121,30 170 172,42
60 125,36 180 176,75

În cadrul buclelor de reglare unificate, termorezistenţele descrise

mai sus se utilizează împreună cu adaptoarele ELT 160, ELT 162, AT2F-12,
etc. (figura 3).
termorezistenta

+
ADAPTOR
ELT -
semnal unificat
2...10mA

Fig. 3 Ansamblul element sensibil - adaptor

2.1. Chestiuni de studiat

- Construcţia termorezistenţelor şi a tecilor protectoare;

- Răspunsul termorezistenţelor, cu şi fără teacă protectoare, la o
variaţie în treaptă a temperaturii.

5
 2.2. Modul de lucru

Se realizează montajul din figura 4, în care bornele A, B ale

termorezistenţei de studiat, fără teacă protectoare, se leagă la bornele unui
multimetru numeric. Apoi, la momentul t = 0, termorezistenţa se introduce,
brusc, în interiorul unui cuptor electric în care s-a realizat în prealabil, o
temperatură constantă. La diverse intervale de timp se citesc valorile
rezistenţei şi se trec în tabelul 4.
Se recomandă ca la început citirile să se facă mai frecvent (2...5sec)
iar apoi mai rar. După atingerea valorii staţionare (R = const.) termore-
zistenţa se scoate brusc din cuptor (din nou t=0), şi se notează valorile
rezistenţei acesteia într-un tabel identic cu cel menţionat (în acest caz se va
obţine curba de răcire). Operaţiile se repetă cu termorezistenţa introdusă în
teacă protectoare.

Pt 100 A E0302

B
~
220V

Fig. 4. Încercarea termorezistenţelor

Tabelul 4.
t(sec)
R(Ω)

2.3. Prelucrarea şi analiza datelor experimentale

Se reprezintă grafic caracteristicile obţinute R=f(t), se determină

modelele matematice dinamice ale termorezistenţelor studiate sub forma
funcţiilor de transfer şi se fac aprecieri în legătură cu rezultatele obţinute.

6
 3. Termocupluri

Principiul de funcţionare al termocuplurilor se bazează pe fenomenul

de apariţie a unei tensiuni termoelectromotoare în punctul de sudare a două
metale diferite, (sudura caldă) (figura 5). Termocuplurile sunt traductoare de
tip generator.

Fig. 5. Schema de principiu a unui traductor de temperatură cu termocuplu

Un termocuplu reprezintă ansamblul a două conductoare omogene, de

natură diferită, denumite termoelectrozi, sudate la unul din capete. Sudura,
denumită joncţiunea de măsurare sau sudura caldă, este imersată în
mediul cu temperatura θ de măsurat, iar la capetele libere, care
constituie joncţiunea de referinţă sau sudura rece, aflate la temperatura
θ0 , apare o tensiune termoelectromotoare ETC a cărei valoare este dată de
relaţia

ETC = KTC ( θ − θ0 ) (2)

în care KTC [mV/°C] este sensibilitatea termocuplului, dependentă de

natura celor doi termoelectrozi.
Dacă temperatura θ0 a capetelor libere, nesudate (cutia de borne)
este constantă (în general se adoptă o valoare standardizată, de ex. 20°C),
tensiunea termoelectromotoare ETC de ordinul milivolţilor sau zecimilor de
milivolţi, depinde numai de valoarea temperaturii θ la care se află sudura

7
caldă şi de natura celor două metale.
Industria noastră fabrică o mare varietate de termocupluri tehnice
care se încadrează în două mari categorii:
- termocupluri normale, destinate unor utilizări normale, fără
restricţii de montare şi funcţionare deosebită;
- termocupluri speciale, destinate unor utilizări speciale, cu restricţii
de montare, exploatare şi destinaţie.
În cadrul acestor două categorii se fabrică o mare varietate
constructivă de termocupluri, care acoperă un domeniu larg de temperaturi
cuprinse între 0°C...1400°C. Ele sunt protejate împotriva agenţilor corozivi
şi a acţiunilor mecanice cu ajutorul unor teci protectoare.
Întrucât termocuplurile sunt standardizate, ele pot fi conectate la
aparate de măsurat de tip milivoltmetre sau la compensatoare automate.
În cadrul buclelor de reglare automate, termocuplurile se folosesc
împreună cu adaptoare care furnizează la ieşirea lor semnale unificate în
gamele 2...10 mA c.c. sau 4...20 mA c.c.
În tabelul 5 sunt prezentate cele mai utilizate tipuri de termocuple
industriale cu caracteristicile lor principale.

Tabelul 5. Termocuple de uz general

Conductoare Domeniul de Domeniul de Coeficientul

Tip temperatură temperatură Seebeck
Pozitiv Negativ (°C) (mV) (μV/°C)
E Chromel Constan- -270° la -9,835 la 58,7 la 0°C
tan 1000° 76,358
J Fier Constant -210° la -8,096 la 50,37
an 1200° 69,536 la0°C
K Chromel Alumel -270° la -6,548 la 39,48 la
1372° 54,874 0°C
T Cupru Constan- -270° la -6,258 28,74 la
tan 400° la20,869 0°C
S Platină10% Platină -50° la -0,236 10,19 la
Rhodiu 1768° la18,698 600°C
R Platină 13% Platină -50° la 0,226 la 11,35 la
Rhodiu 1768° 21,18 600°C

8
 În tabelul 6 este prezentată caracteristica statică a termocuplului
Fe - Const când sudura rece este la 0°C.

Tabelul 6. Tensiunea termoelectromotoare (în mV) a termocuplului

Fe - Const., pentru temperaturi din 10 grd. în 10 grd.,
când sudura rece este la 0°C.
°C mV °C mV °C mV °C mV °C mV
0 0,00 100 5,37 200 10,95 300 16,55 400 22,15
10 0,52 110 5,92 210 11,51 310 17,11 410 22,71
20 1,05 120 6,47 220 12,07 320 17,67 420 23,28
30 1,58 130 7,03 230 12,63 330 18,23 430 23,85
40 2,11 140 7,59 240 13,19 340 18,79 440 24,42
50 2,65 150 8,15 250 13,75 350 19,35 450 24,99
60 3,19 160 8,71 260 14,31 360 19,91 460 25,56
70 3,73 170 9,27 270 14,87 370 20,47 470 26,13
80 4,26 180 9,83 280 15,43 380 21,03 480 26,70
90 4,82 190 10,39 290 15,99 390 21,59 490 27,27

3.1 Chestiuni de studiat.

- Construcţia termocuplurilor şi a tecilor protectoare;
- Răspunsul termocuplurilor, cu şi fără teacă protectoare, la variaţii
în treaptă a temperaturilor măsurate.

3.2 Modul de lucru.

Se realizează montajul din figura 6, conectând bornele "+" şi "-" ale

termocuplului fără teacă la bornele corespunzătoare ale unui multimetru
numeric. În continuare se procedează ca la 2.2, iar datele se trec în tabelul 7.

E0302

~
220V

Fig. 6. Încercarea termocuplului

9
 Tabelul 7.
t(sec)
ETc(mV)

Această încercare se poate efectua şi cu ajutorul înregistratorului

X-Y, prin conectarea bornelor "+" şi "-" ale termocuplului la intrările
corespunzătoare ale inscriptorului.

3.3 Prelucrarea şi analiza datelor obţinute

Se reprezintă grafic caracteristicile dinamice ETc = f(t) şi se determină

funcţiile de transfer ale termocuplelor cu şi fără teacă protectoare studiate şi
se fac aprecieri privind comportarea dinamică a acestora.

10