Nume Student:

Grupa:

PROIECTAREA ANSAMBLULUI PISTON

Etapa I - Proiectarea pistonului

Pistonul este elementul care preia forţa de presiune a gazelor şi o transmite către
mecanismul motor. Împreună cu segmenţii asigură etanşarea faţă de gazele de ardere,
delimitează spaţiul în care evoluează fluidul motor în vederea producerii de lucru mecanic, preia
şi transmite cea mai mare parte din căldura degajată prin ardere şi controlează cantitatea de ulei
de pe oglinda cilindrului. Funcţionarea pistonului se face în condiţii de presiune şi de temperatură
ridicate, fiind supus unor solicitări mecanice şi termice care provoacă fenomene de oboseală.
I. Stabilirea principalelor dimensiuni ale pistonului

Fig. 1 Dimensiunile principale ale pistonului. Fig. 2 Dependenţa dimensională dintre

segment şi canalul de segment

1
1. Adoptarea alezajului pentru motorul proiectat:
𝐷 =. . . . . . . . [𝑚𝑚]

2. Calculul dimensiunilor principale ale pistonului:

Grosimea peretelui capului de piston:

𝛿 = 0,08 … 0,10 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Lungimea pistonului:
𝐿 = 0,8 … 1,1 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Înălţimea pistonului:
𝐻𝑐 = 0,55 … 0,75 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Lungimea mantalei pistonului:

𝐿𝑚 = 0,5 … 0,8 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Diametrul bosajelor pistonului:

𝑑𝑢 = 0,3 … 0,5 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Distanţa între bosaje:

𝐵 = 0,3 … 0,4 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Grosimea pistonului în zona canalelor de segmenți:

𝑠 = 0,05 … 0,10 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Grosimea radială a segmentului de comprimare:

𝑎 = 0,04 … 0,045 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Grosimea radială a segmentului de ungere:

𝑎 = 0,038 … 0,043 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Jocul radial al segmentului de comprimare:

∆𝑎 = 0,50 … 0,95 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Jocul radial al segmentului de ungere:

∆𝑎 = 0,90 … 1,40 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Diametrul interior:
𝐷𝑖 = 𝐷 − 2 ∙ (𝑠 + 𝑎 + ∆𝑎) =. . . . . . . [𝑚𝑚]

2
 Înălțimea de protecție a segmentului de foc:
𝐻1 = 0,06 … 0,12 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Înălțimea segmentului:
ℎ = 2 … 3 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Jocul axial față de canal

∆ℎ = 0,03 … 0,08 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Înălțimea canalului segmentului de foc:

𝐻 = ℎ + ∆ℎ =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Distanța dintre canale:

𝐻2 = 0,035 … 0,045 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Diametrul bolțului:
𝑑 = 0,24 … 0,28 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Lungimea bolțului:
𝑙 = 0,8 … 0,87 ∙ 𝐷 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

Diametrul interior al bolțului:

𝑑𝑖 = 0,64 … 0,72 ∙ 𝑑 =. . . . . . . [𝑚𝑚]

II. Alegerea materialului pistonului:

Aliajele de aluminiu sunt diferenţiate în funcţie de elementul principal de aliere în:
- aliaje cu siliciu (siluminuri);
- aliaje pe bază de cupru (aliaje Y);
- aliaje pe bază de magneziu.
Aliajele de aluminiu au avantajul unei densităţi mult mai reduse decât în cazul oţelului şi
fontei, precum şi a unei conductivităţi termice superioare care conduce la micşorarea
temperaturii pistonului.
Datorită coeficientului mai redus de dilatare, se preferă aliajele eutectice (ATC Si12
CuMgNi; KS 1275; MAHLE 124; NURAL 3210) şi hipereutectice cu Si (ATC Si18 CuMgNi; KS 2811;
MAHLE 138; NURAL 1761). Având şi calităţi antifricţiune pe lângă stabilitatea termică foarte bună,
aliajele hipereutectice se utilizează mai ales pentru pistoane solicitate greu mecanic şi termic,
cum sunt cele ale motoarelor supraalimentate.

3
 Pentru MAS-urile cu turaţie mai înaltă (sport) se recomandă utilizarea aliajelor cu Mg,
datorită masei specifice reduse. Aceste aliaje prezintă însă inconvenientul unor rezistenţe
mecanice şi la coroziune reduse.
După turnarea pistoanelor din aliaje de aluminiu se aplică tratamente termice de călire şi
îmbătrânire.
Tabelul 1 Caracteristici ale unor aliaje de Al pentru pistoane
Mărimea caracteristică Aliaje eutectice
ATC Si12CuMgNi; KS 1275;
Notaţie STAS sau echivalentă
MAHLE 124
Obţinere semifabricat turnat în cochilă matriţat
Densitate  [kg/dm3] 2,7
Coeficient de dilatare p [1/K], la 20...200
(20,5...21,5) 10-6
[°C]
Conductivitate termică p [W/(mK)], la 20°C 142...155 146...159
20° 200...250 300...370
Rezistenţa la rupere prin tracţiune r
150° 180...230 250… 300
[MPa] la:
250° 100...150 110...170
20° 190...230 280...340
Limita de curgere c [MPa] la: 150° 180...220 230...280
250° 70...110 90...120
Alungire specifică As [%] la 20 [°C] 0,3...1,5 1...3
Rezistenţa la oboseală. 20° 80...120 110...140
Ciclu altern. simetric de încovoiere 150° 70...100 90...120
-1 [MPa] la: 250° 50...70 60...70
20° 90…125
Duritate Brinell la: 150° 70…90
250° 30…40
20° (7,5...7,9)  10 4
7,9  104
Modulul de elasticitate E [MPa] la:
250° 7,2  10 4
7,3  104
Coeficientul contracţiei transversale  0,32…0,36

4
Adoptarea caracteristicilor de material:

Mărimea caracteristică Aliaje eutectice

Notaţie STAS sau echivalentă
Obţinere semifabricat
Densitate  [kg/dm3]
Coeficient de dilatare p [1/K], la 20...200
[°C]
Conductivitate termică p [W/(mK)], la 20°C
20°
Rezistenţa la rupere prin tracţiune r
150°
[MPa] la:
250°
20°
Limita de curgere c [MPa] la: 150°
250°
Alungire specifică As [%] la 20 [°C]
Rezistenţa la oboseală. 20°
Ciclu altern. simetric de încovoiere 150°
-1 [MPa] la: 250°
20°
Duritate Brinell la: 150°
250°
20°
Modulul de elasticitate E [MPa] la:
250°
Coeficientul contracţiei transversale 