CCAR II CURSUL nr.

A. Calculul elementelor componente ale punții față rigide.

a. Grinda punții: - este supusă la solicitarea de încovoiere în două plane, Fig.1, pentru care se
calculează momentul maxim (în mijlocul grinzii) situat la distanța l :
G ⋅m
M iV =Z fs⋅l = 1 1f ⋅l
- În plan vertical: 2
G ⋅m
M iH =X fs⋅l=ϕ⋅ 1 1 f ⋅l
- În plan orizontal: 2
G ⋅m ⋅l
M irez = M 2iV + M 2iH = 1 1 f ⋅√ 1+ ϕ2
√
- Momentul încovoietor maxim resultant: 2
Solicitarea principală are loc în plan vertical. Pentru creșterea rezistenței grinzii se folosește
profil dublu T , Fig.2.

Fig.1

Fig.2
M iV M iH I zz I yy
σ iV = σ iH = W zz = W yy =
W zz , W yy , unde W
este modulul de rezistență, y max , z max

, I zz - momentul de inerție față de axa Z ,

y max distanța extremă.

B⋅H 3 b⋅h3
−
12 12
3 3 W zz =
H B⋅H b⋅h H
y max = I zz = −
2 , 12 12 , 2 ,
( H −h ) B 3
( B−b )3
2⋅ ⋅ + h⋅
2 12 12
W yy =
( H−h ) B3 ( B−b )3 B B
I yy =2⋅ ⋅ +h⋅ z max =
2 12 12 , 2 , 2 ,
σ i ≤σ a=400 MPa
 În cazul punților față rigide motoare se consider și calculul carterului, pentru care solicitările
sunt determinate de
M iV , M iH , de unde rezultă M irez și momentul de torsiune M t . În
M iechiv = M 2irez+ ( α⋅M t ) 2
√
acest caz se calculează momentul încovoietor echivalent . Modulul de
rezistență pentru carter se calculează ca pentru o secțiune inelară.

b. Calculul fuzetei.
Asupra fuzetei acționează următoarele forțe, Fig.3,

Fig.3

Calculul se efectuează pentru următoarele regimuri:

- Regimul de frânare,
- Regimul de derapare,
- Regimnul de trecere peste obstacole.
Toate solicitările se reduc în punctul de intersecție al axei roții cu axa fuzetei.
b.1 În regimul de frânare asupra fuzetei acționează forțele fS și Z X
fS , care produc o
solicitare periculoasă în secțiunea a−a situate la distanța b față de punctul de aplicație al
forțelor.
2 2
M irez=√ M 2iH + M 2iV = ( b⋅X fS ) + ( b⋅Z fS ) =b⋅√ X 2fS + Z 2fS =b⋅Z fS⋅√ 1+ ϕ2
√
M irez π⋅d
3
σi= ≤σ ai W =
Wz , unde
z
32 pentru punte nemotoare cu secțiune plină circulară,
4 4
π⋅( d ext −d int )
W z=
32⋅d ext pentru punte motoare cu secțiune inelară.
b.2 În regimul de derapare asupra fuzetei acționează forța laterală
YS și momentul
M yS deoarece forța Y S este deplasată de la locul său de acțiune:
- pentru roata din partea stângă
M yS =Z RS⋅b−Y S⋅R r
- pentru roata din partea dreaptă
M =Z ⋅b+Y ⋅R
yD RD S r
M
σ i = i ≤σ ai
Wz , unde
M i este cel mai mare moment dintre M yS
și yD M
b.3 În regimul de trecere peste obstacole asupra fuzetei acționează forța vertical
Z S =Z D , care produce o solicitare de încoviere în secțiuea periculoasă a−a :
M i=Z S⋅b , unde Z S =G1
 Mi
σi= ≤σ ai
Wz

Ca material pentru fuzetă se utilizează oțeluri de calitate de îmbunătățire OLC 25, OLC 35,
OLC 45, sau oțeluri aliate de îmbunătățire pentru care
σ ai =400÷600 MPa

c. Calculul pivotului.
Asupra pivotului acționează următoarele forțe, Fig.4

Fig.4

Reacțiunea verticală Z1 determină forța F1 , forța orizontală de frânare X1f

determină forțele
F2 și F3 , momentul de frânare M 1f =X 1 f⋅Rr determină forța F 4 , iar

forța
X f determină un moment de reacțiune împiedicat de bara transversală de direcție și rezultă
F
forțele 5 și 6
F
c.1. Regimul de frânare.
Dacă pentru pivot în condițiile ungerii limită se pune condiția de verificare la presiunea
specifică, adică:
pm≤ pa , V m ≤V a , pm⋅V ≤ p a⋅V rezultă că în aceste condiții sunt
îndeplinite dacî este îndeplinită condiția de presiune specific, adică
pm≤ pa , unde pre3siunea
 R
pm=
medie este
l p⋅d p l d
( R - reacțiunea din lagăr, p - lungimea pivotului, p - diametrul
pivotului).
Determinarea reacțiunilor R :
Rs = ( F 2−F 4 )2 + ( F 1−F 5 ) 2
√
- Pentru lagărul superior:
2 2
R = √( F +F ) + ( F +F )
i 3 4 1 6
- Pentru lagărul inferior:
max { R s , R i }=R pivot =R p
Se consideră pentru calcule valoarea maximă a reacțiunilor , de
Rp
p s= ≤ p =25÷30 MPa
unde rezultă presiunea specific din pivot: l p⋅d p a

De asemenea pivotul trebuie să se calculeze la solicitările de încovoiere și de forfecare care

sunt produse de reacțiunile
Ri și Rs când pentru tensiunile admisibile se consider următoarele
valori:
σ efi ≤σ ai =400 MPa
τ eff ≤τ af =50 MPa
când pivotal se execute din oțeluri aliate de îmbunătățire.

c.2. Regimul de derapare.

În acest regim asupra pivotului acționează forțele:
- Z 1 reacțiunea normal care determină apariția forței F1
Y s⋅l 7
F y 7=
- Y reacțiunea lateral care produce în brațele furcii reacțiunile l5 și
Y ⋅l
F y 8= S 6
l5
obținute din condiția de echilibru de momente care acționează asupra fiecărui lagăr, și
Y S⋅l 6
F 9=
-
Y S⋅Rr momentul care determină în brațele furcii apariția reacțiunilor l5

Ținând seama de aceste solicitări reacțiunile rezultante R din fiecare lagăr al pivotului se
determină cu relațiile:
RS =F 1 −F9 +FY 7
Ri=F 1 −FY 8 −F 9
Rp
pS = ≤ pa
R p =max {R S , Ri } l p⋅d p
de unde rezultă și se determină

c.3 Regimul de trecere peste obstacole.

La trecerea peste obstacole forța dinamică
Zd care apare, se obține prin multiplicarea
G1
Z 1=
reacțiunii verticale 2 cu un factor dynamic δ=2 . Din forța Z 1 , dintr-o ecuație de
G l
F1 dinamic =δ⋅ 1⋅ 4
momente se determină forța 2 l5
Pentru celelalte solicitări coeficientul de încărcare dinamică este:
 m1f =1,2÷1,4 pentru autoturisme
m1f =1,4÷1,6 pentru autocamioane.

B. Calculul elementelor mecanismului patrulater al punții față articulate ( pentru roti cu

suspensie independentă).

În cazul punților față articulate calculul se face pentru cele trei regimuri:
- Regimul de frânare,
- Regimul de derapare,
- Regimul de trecere peste obstacole,
unde reacțiunile dintre roată și calea de rulare sunt determinate ca la puntea față rigidă.
În aceste condiții se vor determina forțele care acționează asupra brațelor superior și inferior
și reacțiunile din articulațiile sferice.
b.1. Regimul de frânare. – determină apariția forțelor Z 1 reacțiunea normală,
X 1 f reacțiunea
produsă de momentul de frânare care se consider a fi egal pe fiecare roată, Fig.5.

Fig.5

- Forța Z 1 produce un moment față de axa pivotului care va da naștere la forța F ce

G1
Z 1 = ⋅m1 f F⋅l 2 = Z 1⋅( L−l 1 )
acționează asupra brațelor punții: 2 , de unde
L−l1
F=Z 1⋅
rezultă: l2

- Forța de frânare produce reacțiunea

X 1 f care detrmină apariția u
- nor forte în articulații brațelor în plan vertical după direcția longitudinală a axei mașinii:
l l
F1 =X 1 f⋅ 4 ZF 3 = X 1 f⋅ 5
l 2 și l2

De asemenea momentel de frânare

M =X ⋅R
fs 1f r produce în articulațiile brațelor
solicitări de răsucire în plan vertical longitudinal:
1 R
F2 =M fs⋅ =X 1 f⋅ r
l2 l2
Ținând seama de aceste solicitări forțele rezultante care acționează în articulațiile brațelor cu
fuzeta sunt:
 - în pivotul superior:
o
RSt =F în plan transversal, solicită brațul superior la compresiune și flambaj,

o
RSl =F 2 −F1 în plan longitudinal solicit brațul superior la încovoiere.
- în pivotal inferior:
o
R lt =F în plan transversal solicit brațul inferior la tracțiune,

o
Rlv =F 3 +F 2 în plan longitudinal vertical solicit brațul inferior lamîncovoiere
G1 G nesuspendat
R itv =
−
o 2 2 solicit la încovoiere brațul inferior în plan transversal
vertical.

B2. Regimul de derapare.

Înnacest regim reacțiunile normale și cele tangențiale nu mai sunt egale la cele două roți,
ceea ce are ca rezultat producerea de solicitări diferite pentru cele două mecanisme articulate ale
roților punții față, Fig.6

Fig.6

Reacțiunile verticale se determină cu relațiile:

G1 h
Z S=
2 (
⋅ 1+2⋅ g
B ) care produce forța
Y S =Z S⋅ϕ , ϕ coefficient de
aderență,

G1 h
Z D=
2 (
⋅ 1−2⋅ g
B ) care produce forța Y D=Z D⋅ϕ

G1 h L−l 1
Forța
Z S=
2 (
⋅ 1+2⋅ g
B ) produce forța
F1 =Z S⋅
l2

Y S⋅l 7 Y S⋅l 7
F2 S = F2 S =
Forța
Y S =Z S⋅ϕ produce forțele l2 și l2 ,
 Y S⋅( R r −l 7 ) Y S⋅( R r −l 7 ) =F 4⋅l 2
Momentul care produce forța F 4 , de unde
( Rr −l 7 )
F 4 =Y S⋅
rezultă l2 .
Forțele rezultante sunt:
RS =F 4 −( F1 + F 2 S )
- În brațul superior care determină o solicitare de compresiune și
flambaj
- În brațul inferior
Ri=F 3 S +F 4 −F1 care determină solicitarea de tracțiune.

De asemenea în planul vertical longitudinal cele două brațe sunt solicitate la încovoiere de
aceleași forțe ca la regimul frânării.
B.3 Regimul de trecere peste obstacole.
G1
Zd =
⋅δ F 1 d ce produce o
La acest regim acționează forța 2 de unde rezultă forța
solicitare de compresiune sau flambaj în brațul superior și o solicitare de tracțiune în brațul inferior.
De asemenea în brațul inferior apare și o solicitare de încovoiere.