Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Detaşarea paralelă
Detaşarea paralelă este problema cel mai frecvent întâlnită în proiectele de
parcelare. În cadrul acestei probleme dreapta de detaşare este paralelă cu una din
laturile conturului poligonal din care se efectuează detaşarea sau cu o direcţie oarecare.
+X
2
X2
N
XN
M
XM
S
X3 3
1
X1
0 Y1 YM Y2 YN Y3 +Y
A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul ale coordonatelor punctului pe segment. În consecinţă se poate scrie
că
xM = x2 + r1 ⋅ ( x1 − x2 )
yM = y2 + r1 ⋅ ( y1 − y2 )
şi
xN = x2 + r2 ⋅ ( x3 − x1 )
y N = y2 + r2 ⋅ ( y3 − y1 )
unde
2M 2N
r1 = şi r2 =
21 23
S
sau
S−s s
r=
= 1− .
S S
Raportul r astfel calculat se înlocuieşte în relaţiile de calcul ale coordonatelor
punctelor M şi N . Pentru verificare se calculează din coordonate suprafaţa S1MN 3 , care
trebuie să fie egală cu s .
b) Procedeul trigonometric
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul de la metoda radierii (Figura 4.51). Astfel, se consideră punctele M şi
N ca fiind radiate din vârfurile 1, respectiv 3 şi se poate scrie că:
xM = x1 + d1− M ⋅ cosθ1− M
yM = y1 + d1− M ⋅ sin θ1− M
şi
xN = x3 + d 3− N ⋅ cos θ3− N
y N = y3 + d 3− N ⋅ sin θ 3− N
unde
y2 − y1
θ1− M = θ1− 2 = arctg
x2 − x1
şi
y2 − y3
θ3− N = θ3− 2 = arctg .
x2 − x3
+X
2
X2
Ng
N
XN
M b1
XM
Ng 03-2
h
01-3 h S
X3 01-2 3
b 03-1 N1
1 M1
X1
Y1 YM Y2 YN Y3 +Y
B. Metoda grafică
În triunghiul Δ123 se cere să se detaşeze suprafaţa s astfel încât dreapta de
detaşare să fie paralelă cu baza triunghiului (Figura 4.52).
N2
M2 N1
h1
s
M1
S h
3
Caz particular
Dacă suprafaţa s, care se detaşează, are o valoare egală cu jumătate din aria
∆123 atunci problema se rezolvă astfel:
s O
N
M
s
3
A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M i şi N i se va apela la
relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor pe segment, considerându-le ca
aparţinând segmentelor 21 , respectiv 23 (Figura 4.54) . În consecinţă se poate scrie că
+X
2
X2
Nn
Mn Ni+1
Sn
Mi+1 .. Ni
XNi . Ni-1
Mi Si
XMi .. N2
Mi-1 . N1
M2 S2
X3 3
M1 S1
X1
1
0 Y1 YMi Y2 YNi Y3 +Y
X M i = X 2 + ri ⋅ ( X 1 − X 2 ) şi X N i = X 2 + ri ⋅ ( X 3 − X 2 )
YM i = Y2 + ri ⋅ (Y1 − Y2 ) YN i = Y2 + ri ⋅ (Y3 − Y2 ) ,
unde
2M i 2N i
ri = = , i = 1, n .
21 23
∑S
j =1
j
ri = 1 − , i = 1, n
S
La final se face verificarea calculului prin determinarea pe cale analitică a
suprafeţelor obţinute care trebuie să fie egale cu si , i = 1, n .
b)Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei pe cale trigonometrică se face considerând punctele M i şi
N i , i = 1, n , ca fiind puncte radiate din vârfurile 1, respectiv 3 ale Δ123 (Figura 4.55).
Astfel relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M i şi N i sunt:
unde
Y2 − Y1
θ1−2 = arctg ,
X 2 − X1
Y2 − Y3
θ 3− 2 = .
X2 − X3
+X
2
X2
Ng
Nn
Ng Mn Ni+1
Sn
Mi+1 .. Ni
XNi bi . Ni-1
XMi θ1-2 Mi Si N2
.
Mi-1 .. N1
hi S2
M2
3 θ3-1
X3
M1 θ1-3 S1 θ3-2
b
X1
1
0 Y1 YMi Y2 YNi Y3 +Y
h
d1− M =
sin α
şi
h
d 3− N = ,
sin β
în care
α = θ1−3 − θ1−2
şi
β = θ 3−2 − θ 3−1 .
unde
b1 = b 2 − 2 ⋅ s ⋅ (ctgα + ctgβ )
iar
b = ( X 3 − X 1 ) 2 + (Y3 − Y1 ) 2 .
Generalizând relaţiile de mai sus pentru situaţia detaşării în serie se pot scrie
următoarele relaţii de calcul pentru d1−M i şi d 3− N i
hi
d1− M i =
sin α
şi
hi
d 3− Ni = ,
sin β
unde
b − bi
hi =
ctgα + ctgβ
iar
i
bi = b 2 − 2 ⋅ (ctgα + ctgβ ) ⋅ ∑ s j ,
j =1
unde
b = ( x3 − x1 ) 2 + ( y3 − y1 ) 2 , i = 1, n .
B. Metoda grafică
Rezolvarea detaşării paralele în serie pe cale grafică se face din aproape în
aproape pentru fiecare suprafaţă de detaşat în parte procedându-se în mod asemănător
rezolvării prezentate la detașarea unei singure suprafeţe. Pentru cazul particular în care
se cere să se detaşeze în serie pe cale grafică mai multe suprafeţe de teren egale se
procedează astfel( Figura 4.56):
2 T
S
7 R
S6 6 N5 Q
M5 O N4
S5 P
M4 5 N3
S4 N2
M3 S3 4 N1
M2 S2
M1 S1 3
X 5 = X 1 + r1 ⋅ ( X 2 − X 1 )
Y5 = Y1 + r1 ⋅ (Y2 − Y1 ) ,
unde
S ∆134
r1 = .
S1324
+X
5
X5
X2 2
X3 3
N
XN
XM M
S
X4 4
X1
1
Y 1 Y M Y2 Y5 Y3 YN Y4 +Y
X M = X 5 + r1 ⋅ ( X 1 − X 5 )
YM = Y5 + r1 ⋅ (Y1 − Y5 )
şi
X N = X 5 + r2 ⋅ ( X 4 − X 5 )
Y N = Y5 + r2 ⋅ (Y4 − X 5 ) ,
în care
s
r = 1− ,
S
unde cu S s-a notat suprafaţa triunghiului Δ154, a căruie arie se determină analitic
cunoscându-se coordonatele rectangulare plane ale vârfurilor sale. Pentru verificare se
calculează din coordonate suprafaţa S1MN 3 , care trebuie să fie egală cu s.
b) Procedeul trigonometric
Şi în acest caz problema se reduce la una de detaşare paralelă în triunghi,
respectiv în triunghiul Δ154, fără însă a mai fi nevoie să se determine cordonatele
rectangulare plane ale vârfului 5 (Figura 4.58).
Relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N se scriu considerând
aceste puncte ca fiind radiate din vârful 1, respectiv 4, astfel
X2 2
X3 3 Ng
N
XN Ng b1
XM M
θ1-2
h S
X4 4
b
X1 θ4-3
1
Y1 YM Y2 Y3 YN Y4 +Y
unde
h
d1−M =
sin α
h
d 4− N =
sin β
S-a demonstrat la detașarea paralelă în triunghi (paragraful 4.2.3.1, procedeul
trigonometric) că
b − bI
h=
ctgα + ctgβ
și
b1 = b 2 − 2 ⋅ s ⋅ (ctgα + ctgβ ) .
+X
5
X5
X2 2
X3 3
Nn
Ni+1
Mn Sn Ni
XN i .. Ni-1
Mi+1 .
S i
N2
XM i Mi .. N1
Mi-1 .
X4 M2
S2 4
S1
M1
X1
1
Y 1 Y Mi Y 2 Y5 Y3 YNi Y4 +Y
X M = X 5 + r ⋅ ( X1 − X 5 )
YM = Y5 + r ⋅ (Y1 − Y5 )
şi
X N = X5 + r ⋅(X4 − X5)
YN = Y5 + r ⋅ (Y4 − Y5 ) ,
unde
5M 5N
r= = .
51 54
+X
2
X2
X3 3
XN N
XM
M
S
X4 4
X1
1
Y2 YM Y1 Y4 YN Y3 +Y
b) Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei se face, de asemenea, reducând-o la una de detșare
paralelă în triunghi.
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul de la metoda radierii (Figura 4.61). Astfel, se consideră punctele M şi
N ca fiind radiate din vârfurile 1, respectiv 3 şi se poate scrie că:
xM = x1 + d1− M ⋅ cosθ1− M
yM = y1 + d1− M ⋅ sin θ1− M
şi
x N = x 4 + d 4− N ⋅ cos θ 4− N
y N = y4 + d 4− N ⋅ sin θ 4− N
unde
y2 − y1
θ1− M = θ1− 2 = arctg
x2 − x1
şi
y3 − y 4
θ 4− N = θ 3−2 = arctg .
x3 − x 4
În trapezul 1MN 3 se duc înălţimile MM 1 şi NN1 care se notează cu h . În
conformitate cu Figura 4.61, în triunghiurile ∆1MM 1 şi ∆3NN1 se pot scrie relaţiile
h
sin(200 g − α ) = ,
d1− M
de unde
h h
d1− M = = .
sin(200 − α ) sin α
g
h
tg (200 g − α ) = ,
1M 1
rezultând că
+X
2
X2
X3 3
Ng Ng
XN N
b1 θ4-3
XM
M
h S β
X4 α
4 N1
X1 b
M1 1
θ1-2
0 Y2 YM Y1 Y4 YN Y3 +Y
h h
1M 1 = = = − h ⋅ ctgα .
tg (200 − α ) − tgα
g
.
Din Figura 4.61 de observă că
b1 = 1M 1 + 14 + N1 4
sau altfel scris
b1 = − h ⋅ ctgα + b − h ⋅ ctgβ
de unde
b − b1
h= .
ctgα + ctgβ
Pe de altă parte
(b + b1 ) ⋅ h
s=
2
sau
(b + b1 ) b − b1
s= ⋅
2 ctgα + ctgβ
de unde
b1 = b 2 − 2 ⋅ s ⋅ (ctgα + ctgβ ) ,
iar
b = ( x3 − x1 ) 2 + ( y3 − y1 ) 2
α = θ1−3 − θ1−2
şi
β = θ 3−2 − θ 3−1 .
B. Metoda grafică
Pentru rezolvarea problemei se va proceda în mod asemănător cazului detaşării
paralele în triunghi pe cale grafică (paragraful 4.2.3.1.B).
4.2.3.3.4. Detaşarea paralelă în serie în patrulater când laturile neadiacente
diverg
Rezolvarea problemei se face în mod asemănător detaşării paralele în serie în
patrulater când laturile neadiacente converg (paragraful 4.2.3.3.2.).
+X
X2 2
b
3
X3
M
XM b1
N
XN
S
H
X1 1 h
B
X4 3' 3'' N'
N'' 4
0 Y1 YM Y2 Y3YNY4 +Y
A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Punctele M şi N fiind puncte pe segmentele 12 , respectiv 43 se poate scrie că
X M = X 1 + r1 ⋅ ( X 2 − X 1 )
YM = Y1 + r1 ⋅ (Y2 − Y1 )
şi
X N = X 4 + r2 ⋅ ( X 3 − X 4 )
Y N = Y4 + r2 ⋅ (Y3 − Y4 ) ,
unde
1M 4N
r1 = r2 = r = . =
12 43
Pentru calculul raportului r se fac următoarele construcţii grafice şi notaţii:
-se duc prin punctele 3 şi N paralele la latura 14 , care intersectează baza mare
14 în punctele 3′ , respectiv N ′ ;
-din punctele 3 şi N se duc înălţimile trapezelor H şi h , notându-se cu 3'' ,
respectiv N '' picioarele perpendicularelor;
-se notează bazele trapezelor 1234 și 1MN4 cu B , b și b1 ;
În urma construcţiilor grafice făcute se poate scrie că
∆4 NN ′ ~ ∆ 433′ ,
de unde
NN ′ 4 N 4 N ′ NN "
= = =
33′ 43 43′ 33′′
sau
1M 4 N 4 N ′ NN "
= = = ,
12 43 43′ 33′′
în care s-a ţinut cont de faptul că prin construcţiile grafice făcute, patrulaterele 1233′ şi
1MNN ′ sunt paralelograme şi deci 12 = 33′ şi NN ' = 1M .
Pe de altă parte, din Figura 4.62 se observă că
43′ = B − b şi 4 N ′ = B − b1 .
1M 4N B − b1 h
= = = =r
12 43 B−b H
s B + b1 B − b1
= ⋅ ,
S B +b B −b
de unde
s B 2 − b 21
=
( B + b) ⋅ H ( B + b) ⋅ ( B − b )
2
2 ⋅ s B 2 − b12
=
H B−b
B−b
b1 = B 2 − 2 ⋅ s ⋅ sau b1 = B 2 − 2 ⋅ s ⋅ p
H
B−b
unde cu p s-a notat raportul p = . Se menţionează că bazele B și b se calculează
H
analitic cu relaţiile
B = ( x4 − x1 ) 2 + ( y 4 − y1 ) 2
și
b = ( x3 − x 2 ) 2 + ( y 3 − y 2 ) 2 ,
iar înălţimea H cu relaţia
2⋅S
H=
B + b1
În continuare se calculează raportul r cu relaţia
B − b1
=r,
B −b
care, mai apoi, se înlocuiește în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N .
Pentru verificare se calculează analitic suprafaţa trapezului 1MN4, care trebuie
să fie egală cu s .
b. Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei pe cale trigonometrică se face în mod similar cazului
„detașării paralele în triunghi”, considerându-se punctele M şi N ca fiind radiate din
vârfurile 1 şi 4 ale trapezului 1234 (Figura 4.63). Astfel, se pot scrie următoarele relaţii
de calcul ale coordonatelor punctelor ce determină dreapta de detaşare
X M = X 1 + d1−M ⋅ cos θ1− 2
YM = Y1 + d1− M ⋅ sin θ1− 2
şi
X N = X 4+ d 4− N ⋅ cos θ 4−3
YN = Y4 + d 4− N ⋅ sin θ 4−3
unde
h h
d1− M = și d 4− N = ,
sin α sin β
aceste distanţe reprezentând catete în triunghiurile dreptunghice ∆1MM 1 şi ∆ 4NN1 .
+X
X2 2
3
X3
Ng
XM M
b1
XN N Ng
θ1-2
h S
α h
X1 θ4-3
1 M1 β
B
X4 N1 4
0 Y1 YM Y2 Y3YNY4 +Y
Figura 4.63 – Detaşarea paralelă în trapez, procedeul trigonometric
B. Metoda grafică
Se consideră trapezul 1234 din Figura 4.64. Se cere să se detaşeze pe cale
grafică suprafaţa s, astfel încât dreapta de detașare să fie paralelă cu bazele trapezului.
Procedând în mod asemănător ca la detaşarea paralelă în triunghi se calculează
s
înălţimea h cu relaţia: h = , această mărime aplicându-se (redusă la scara planului)
14
perpendicular pe latura 14. Prin extremitatea înălţimii h se duce o paralelă la baza 14
obţinându-se punctele M 1 şi N 1 .
În continuare se calculează suprafaţa
∆s = s − S 1M 1 N1 4
şi corespunzător
∆s
h1 = ,
M 1 N1
obţinându-se astfel punctele M 2 şi N 2 .
2 3
M 2
N 2
M 1
h ∆s
1 N 1
h s
1 4
2 3
O
S
M N
1 4
A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Relaţiile generale de calcul ale coordonatelor rectangulare plane ale punctelor
M i și N i , i = 1, n , considerând că acestea aparţin segmentelor 12 şi 43 (Figura 4.66),
sunt
X M i = X 1 + ri ⋅ ( X 2 − X 1 )
YM i = Y1 + ri ⋅ (Y2 − Y1 )
şi
X N i = X 4 + ri ⋅ ( X 3 − X 4 )
Y N i = Y4 + ri ⋅ (Y3 − Y4 ) ,
unde
B − bi hi
ri =
= .
B−b H
În relaţiile de calcul ale rapoartelor ri , i = 1, n , bazele bi se calculează astfel
i
bi = B 2 − 2 ⋅ p ⋅ ∑ s j ,
j =1
unde
B−b
p= .
H
+X
X2 2
b
3
X3 Mn
Mi+1 Nn
Sn
Mi . Ni+1
XMi .
. bi
M2 Ni
XN i Si
M1 . H N2
.
.
N1
X1 S1
1 hi
B
X4 3" N'i 4
0 Y1 YM i Y2 Y3 YNiY4 +Y
Figura 4.66 – Detaşarea paralelă în serie în trapez, procedeul analitic
b) Procedeul trigonometric
Considerându-se punctele M i și N i , i = 1, n ca fiind radiate, succesiv, din
vârfurile 1, respectiv 4 ale trapezului 1234 se pot scrie următoarele relaţii generale de
calcul (Figura4.67)
X M i = X 1 + d i ⋅ cos θ 1− 2
YM i = Y1 + d i ⋅ sin θ 1− 2
şi
X N i = X 4+l i ⋅ cos θ 4 −3
Y N i = Y4 + l i ⋅ sin θ 4 −3
unde cu d i și li s-au notat lungimile segmentelor 1M i , respectiv 4 N i , i = 1, n și care se
determină cu relaţiile
hi
di =
sin α
și
hi
li = .
sin β
+X
X2 2
b
3
X3 Mn
Mi+1 Nn
Sn
Ng Mi . Ni+1
XMi .
. bi
X Ni M2
Si Ni Ng
θ1-2
M1 . N2
.
.
α hi
N1
X1 S1 θ4-3
1 β
B
X4 4
0 Y1 YMi Y2 Y3 YNiY4 +Y
sau
i
bi = B 2 − 2 ⋅ q ⋅ ∑ s j ,
j =1
B. Metoda grafică
Pentru rezolvarea problemei se va proceda în mod asemănător cazului detaşării
paralele în serie în triunghi pe cale grafică (paragraful 4.2.3.2.B).
A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Considerând punctele M şi N ca aparţinând segmentelor 14 şi 23 se pot scrie
relaţiile
xM = x1 + r ⋅ ( x4 − x1 )
yM = y1 + r ⋅ ( y4 − y1 ) ,
unde
1M
r1 =
14
şi
xN = x2 + r ⋅ ( x3 − x2 )
y N = y2 + r ⋅ ( y3 − y2 ) ,
unde
2N
r2 = .
23
+X
X2 2 N
XN 3
X3
X1 1 M
XM 4
X4
0 Y1 Y2 YM YN +Y
Y3 Y4
b) Procedeul trigonometric
În cadrul acestui procedeu de lucru poziţia planimetrică a punctelor M şi N se
stabileşte cu ajutorul relaţiilor de la metoda radierii. Astfel, considerându-se punctele
M şi N ca fiind radiate din vârfurile 1 şi 2 (Figura 4.69) se poate scrie că
Ng
θ 2−3
+X
X2 2 h N
XN 3
X3
β
s
Ng
θ 1−4
α
X1 1 h M
XM 4
X4
0 Y1 Y2 YM YN +Y
Y3 Y 4
Figura 4.69 – Detaşarea când dreapta de detaşare este paralelă cu o latură
neparalelă a trapezului, procedeul trigonometric
xM = x1 + d1− M ⋅ cosθ1− 4
yM = y1 + d1− M ⋅ sin θ1− 4 ,
respectiv
xN = x2 + d 2 − N ⋅ cos θ 2 − 3
y N = y2 + d 2 − N ⋅ sin θ 2 −3 ,
în care
h h S12 NM s
d1− M = d 2 − N = = = = ,
sin α sin β d1− 2 ⋅ sin α d1− 2 ⋅ sin α
unde
d1− 2 = ( x2 − x1 ) 2 + ( y2 − y1 ) 2 ,
iar
α = θ1− 4 − θ1− 2 .
Orientările dreptelor 14 şi 12 se calculează din coordonatele rectangulare plane
cunoscute ale punctelor care determină dreptele.
La final se face verificarea calculului prin una din metodele cunoscute.
B.Metoda grafică
Rezolvarea pe cale grafică a problemei se face în mod asemănător cazurilor de
la detaşarea paralelă în triunghi, patrulater şi trapez.
14
şi
x N i = x2 + ri'' ⋅ ( x3 − x2 )
y Ni = y 2 + ri'' ⋅ ( y3 − y2 ) ,
unde
2Ni
ri = , i = 1, n .
''
23
+X
X2 2 N1 N2
XN i N i-1 Ni Nn-1 Nn 3
X3
s1 s2
si
sn
X1 1 M2 M i-1 Mi
XM i M1 M n-1 Mn
X4 4
0 Y1 Y2 YM i YNi +Y
Y3Y4
' ''
Rapoartele ri și ri se calculează cu următoarele relaţii generale
i
1M i S ∆12 M i j =1
sj ∑
ri = = =
'
14 S ∆124 2 ⋅ S ∆124
i
1N i S ∆12 N i
∑
j =1
sj
ri = = =
''
,
14 S ∆124 2 ⋅ S ∆123
unde suprafeţele triunghiurilor ∆124 şi ∆123 se calculează analitic din coordonatele
rectangulare plane cunoscute ale vârfurilor sale.
Rezolvarea trigonometrică se face, considerându-se punctele M i și N i , i = 1, n
ca fiind radiate, succesiv, din vârfurile 1, respectiv 2 ale trapezului 1234 (Figura 4.70) .
Astfel, se pot scrie următoarele relaţii generale de calcul
xM i = x1 + d1− M i ⋅ cosθ1− 4
yM i = y1 + d1− M i ⋅ sin θ1− 4 ,
respectiv
xN i = x2 + d 2 − N i ⋅ cosθ 2 − 3
y N i = y2 + d 2 − N i ⋅ sin θ 2 − 3 ,
în care
i
hi hi S12 N i M i ∑j =1
sj
d1− M i = d 2 − N i = = = = ,
sin α sin β d1− 2 ⋅ sin α d1− 2 ⋅ sin α
unde
d1− 2 = ( x2 − x1 ) 2 + ( y2 − y1 ) 2 ,
iar
α = θ1− 4 − θ1− 2 .
Orientările dreptelor 14 şi 12 se calculează din coordonatele rectangulare plane
cunoscute ale punctelor care determină dreptele.
La final se face verificarea calculului prin una din metodele cunoscute.
a) Procedeul analitic
În vederea rezolvării problemei se face o construcţie grafică ajutătoare şi anume,
se duce prin punctul 1 o paralelă la aliniamentul 56, notându-se cu 1' punctul de
interesecţie al acesteia cu latura 34 a patrulaterului. Din Figura 4.71 se observă că
problema se poate reduce la una de detaşare paralelă în patrulater(123 1' ) când laturile
neadiacente converg sau de detaşare paralelă în triunghi( ∆11'4 ) de la vârf (4)spre bază
( 11' ).
Pentru calculul analitic al suprafeţei triunghiului ∆11' 4 este necesar să se
determine poziţia planimetrică a punctului 1' . Lucru care se poate face cu ajutorul
relaţiilor de la problema „drepte paralele. Cazul III”. Astfel, considerând punctul 1' ca
punct pe segmentul 43 (Figura 4.71) se poate scrie că
+X
X3 2 3
X2
XN N
XM M
s
1'
1
X1 s N'
X4 M' 4
X6 6
X5 5
0 Y5Y1 YM Y2 +Y
Y3YNY4Y6
x = x 4 + r ⋅ (x3 − x 4 )
y = y4 + r ⋅ ( y3 − y4 ) ,
unde
+X
X3 3
1'
1
X1
N 4
X4
S
X6 M 6
X5 R
T 5
0 Y5Y1 +Y
Y3 Y4Y6
0 Y5Y1 YM iY2 +Y
Y3YNY
i 4Y6
+X 3
X3
2
X2
XM M
N
XN
s
X1 1
X4 4' 4
0 Y1 YM Y2 +Y
Y4 YN Y3
Observaţie:
Pentru situaţia în care dreapta de detaşare trebuie să fie perpendiculară pe un
aliniament oarecare cunoscut (56) în vederea rezolvării problemei se face o construcţie
grafică ajutătoare, în sensul că se duce o paralelă prin punctul 4 la dreapta de detaşare
MN, notându-se cu 4' şi 4'' punctele de intersecţie ale acesteia cu segmentele 56 şi 23
(Figura 4.74). În continuare se calculează coordonatele rectangulare plane (x,y) ale
punctului 4' cu relaţiile de la „coborârea unei perpendiculare” (paragraful 4.1.4.2).
3
X3 M
XM 4''
X2 2
s
s
X1 1
XN 4
X4 N
X6 6
X5 5 N' 4'
0 Y5Y1Y2 +Y
YM YN Y4 Y6 Y3