2.3.1.

Detaşarea în triunghi
Se consideră triunghiul Δ123 pentru care se cunosc coordonatele vârfurilor sale
(Figura 2.18). Se cere să se detaşeze suprafaţa s astfel încât dreapta de detaşare sa
fie paralelă cu baza triunghiului.

+X
2
X2

N
XN
M
XM
S
X3 3

1
X1

0 Y1 YM Y2 YN Y3 +Y

Figura 2.18 – Detaşarea paralelă în triunghi

A. Metoda numerică

a) Procedeul analitic
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul ale coordonatelor punctului pe segment. În consecinţă se poate scrie
că
xM  x2  r1  ( x1  x2 )
yM  y2  r1  ( y1  y2 )
şi
xN  x2  r2  ( x3  x1 )
yN  y2  r2  ( y3  y1 )
unde
2M 2N
r1  şi r2 
21 23
 Conform ipotezei MN//13 şi ca urmare <2MN=<213 şi <2NM=<231, ca fiind
unghiuri alterne interne. Egalitatea unghiurilor face ca triunghiurile Δ123 şi Δ2MN să fie
asemenea
Δ123 ~ Δ2MN
de unde rezultă că:
2M 2 N MN MN
  , r1  r2  .
21 23 13 13
Pe de altă parte, conform unei teoreme din geometrie se poate scrie că:
2 2 2
S M 2 N  2M   2N   MN  2
    ,
h
     
S 123  21   23 
 
 13 
  H
unde h şi H reprezintă înălţimile celor două triunghiuri.
Deci,
S s
   r1  r2  r
2 2 2

 S 
sau
S s s
r  1 .
S S
Raportul r astfel calculat se înlocuieşte în relaţiile de calcul ale coordonatelor
punctelor M şi N . Pentru verificare se calculează din coordonate suprafaţa S1MN 3 , care
trebuie să fie egală cu s .

b) Procedeul trigonometric
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul de la metoda radierii (Figura 2.19). Astfel, se consideră punctele M şi
N ca fiind radiate din vârfurile 1, respectiv 3 şi se poate scrie că:

xM  x1  d1 M  cos1 M
yM  y1  d1 M  sin 1 M
şi
xN  x3 d3 N  cos3 N
y N  y3  d3 N  sin 3 N
unde
y2  y1
1 M  1 2  arctg
x2  x1
şi
y2  y3
3 N  3 2  arctg .
x2  x3
 +X
2
X2

Ng
N
XN
M b1
XM
Ng 03-2
h
01-3 h S
X3 01-2 3
03-1 N1
b
1 M1
X1

Y1 YM Y2 YN Y3 +Y

Figura 2.19 – Detaşarea în triunghi, procedeul trigonometric

Se observă că problema se reduce la determinarea mărimilor d1 M si d3 N . Pentru

început se fac notaţiile:
S 123  S , MN  b1 , 13  b , 123   şi  231   .
În trapezul 1MN 3 se duc înălţimile MM 1 şi NN1 care se notează cu h . În
conformitate cu Figura 2.19, în triunghiurile 1MM 1 şi 3NN1 se pot scrie relaţiile
h
sin   ,
d1 M
de unde
h
d1 M  .
sin 
De asemenea, se poate scrie că

h
tg  ,
1M 1
rezultând că
h
1M 1   h  ctg .
tg
În mod similar, în 3NN1 , se poate scrie că
 h
sin   ,
d3 N
sau
h
d3 N 
sin 
şi
h
tg  ,
3N1
de unde
h
3N1   h  ctg .
tg
Din Figura 2.19 se observă că
b  1M 1  M 1 N1  N1 3
sau altfel scris
b  h  ctg  b1  h  ctg
de unde
b  b1
h .
ctg  ctg
Pe de altă parte
(b  b1 )  h
s
2
sau
(b  b1 ) b  b1
s 
2 ctg  ctg
de unde
b1  b 2  2  s  (ctg  ctg ) ,
iar
b  ( x3  x1 )2  ( y3  y1 )2
  13  12
şi

   32   31 .

Cu înălţimea h astfel calculată se determină mărimile d1 M și d3 N , care se

înlocuiesc în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N . La final se face
verificarea calculului coordonatelor punctelor M şi N prin una din metodele cunoscute.
 2.3.2. Detaşarea paralelă în serie în triunghi
Se consideră triunghiul Δ123 pentru care se cunosc coordonatele vârfurilor sale
(Figura 2.20). Se cere să se detaşeze în serie suprafeţele si , i  1, n de la bază spre
vârf astfel încât dreptele de detaşare să fie paralele cu baza triunghiului.

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M i şi N i se va apela la
relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor pe segment, considerându-le ca
aparţinând segmentelor 21 , respectiv 23 (Figura 2.20) . În consecinţă se poate scrie că

+X
2
X2

Nn
Mn Ni+1
Sn
Mi+1 .. Ni
XNi . Ni-1
Mi Si
XMi .. N2
Mi-1 . N1
M2 S2
X3 3
M1 S1

X1
1

0 Y1 YMi Y2 YNi Y3 +Y

Figura 2.20 – Detaşarea în serie în triunghi

X M i  X 2  ri  ( X 1  X 2 ) şi X Ni  X 2  ri  ( X 3  X 2 )
YM i  Y2  ri  (Y1  Y2 ) YNi  Y2  ri  (Y3  Y2 ) ,
unde
2M i 2N i
ri   , i  1, n .
21 23

S-a demonstrat că pentru detaşarea unei suprafeţe de teren s1 , raportul r1 se

calculează cu relaţia:
 s1
r1  1
S
Pentru detaşarea suprafeţei de teren s2 , raportul r2 se calculează cu relaţia:
s1  s 2
r2  1 
S
Pentru detaşarea suprafeţei de teren s n , raportul rn se calculează cu relaţia:
s1  s 2  ...  s n
rn  1  .
S
Generalizând se poate scrie
i

s
j 1
j

ri  1  , i  1, n
S
La final se face verificarea calculului prin determinarea pe cale analitică a
suprafeţelor obţinute care trebuie să fie egale cu si , i  1, n .

b)Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei pe cale trigonometrică se face considerând punctele M i şi
N i , i  1, n , ca fiind puncte radiate din vârfurile 1, respectiv 3 ale Δ123 (Figura 2.21).
Astfel, relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M i şi N i sunt:

X M i  X 1  d1 M i  cos 12

YM i  Y1  d1M i  sin 12
și
X Ni  X 3 d1 Ni  cos  32
YNi  Y3  d1 Ni  sin  32

unde

Y2  Y1
12  arctg ,
X 2  X1

Y2  Y3
 32  .
X2  X3
 +X
2
X2

Ng
Nn
Ng Mn Ni+1
Sn
XNi Mi+1 .. Ni
bi . Ni-1
XMi 1-2 Mi Si N2
.
Mi-1 .. N1
hi S2
M2
3 3-1
X3
M1 1-3 S1 3-2
b
X1
1

0 Y1 YMi Y2 YNi Y3 +Y

Figura 2.21 – Detaşarea în serie în triunghi, procedeul trigonometric

Problema se reduce la calculul lungimilor d1 M i şi d 3 N i . Pentru detașarea unei

singure suprafeţe s-a demonstrat că

h
d1M 
sin 

şi

h
d 3 N  ,
sin 

în care

  13  12

şi

   32   31 .

De asemenea, s-a mai demonstrat că

 b  b1
h  ,
ctg  ctg

unde

b1  b 2  2  s  (ctg  ctg )

iar

b  ( X 3  X 1 ) 2  (Y3  Y1 ) 2 .

Generalizând relaţiile de mai sus pentru situaţia detaşării în serie se pot scrie
următoarele relaţii de calcul pentru d1 M i şi d 3 N i

hi
d1 M i 
sin 

şi

hi
d 3 Ni  ,
sin 

unde

b  bi
hi 
ctg  ctg

iar

i
bi  b 2  2  (ctg  ctg )   s j ,
j 1

unde

b  ( x3  x1 ) 2  ( y3  y1 ) 2 , i  1, n .

În final se trece la verificarea calculului prin una din metodele cunoscute.

2.3.3. Detaşarea paralelă în patrulater

Problema detaşării în patrulater presupune două cazuri și anume:
I.Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente converg;
II.Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg.
 2.3.3.1. Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente converg
Se consideră patrulaterul 1234 pentru care se cunosc coordonatele vârfurilor
sale. Se cere să se detaşeze o suprafaţă s astfel încât dreapta de detaşare să fie
paralelă cu latura 14 (Figura 2.22).

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic:
Pentru rezolvarea problemei se procedează la efectuarea următoarei construcţii
grafice(Figura 2.22):
-se prelungesc laturile neadiacente 12 şi 34 până se intersectează;
-se notează punctul de intersecţie cu 5.

+X
5
X5

X2 2
X3 3
N
XN
XM M

S
X4 4

X1
1

Y1 YM Y2 Y5 Y3 YN Y4 +Y

Figura 2.22 – Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente converg

În continuare se calculează coordonatele punctului de intersecţie 5 cu relaţiile

demonstrate la „calculul coordonatelor punctului de intersecţie a două drepte, procedeul
analitic, cazul III” ( Cap.1, paragraful 2.1).

X 5  X 1  r1  ( X 2  X 1 )
 Y5  Y1  r1  (Y2  Y1 ) ,
unde
S 134
r1  .
S1324

Din Figura 2.22 se observă că problema se poate reduce la una de detaşare în

triunghi( Δ154). Astfel, se poate scrie că

X M  X 5  r1  ( X 1  X 5 )
YM  Y5  r1  (Y1  Y5 )
şi
X N  X 5  r2  ( X 4  X 5 )
YN  Y5  r2  (Y4  X 5 ) ,
în care
s
r  1 ,
S
unde cu S s-a notat suprafaţa triunghiului Δ154, a căruie arie se determină analitic
cunoscându-se coordonatele rectangulare plane ale vârfurilor sale. Pentru verificare se
calculează din coordonate suprafaţa S1MN 3 , care trebuie să fie egală cu s.

b) Procedeul trigonometric
Şi în acest caz problema se reduce la una de detaşare paralelă în triunghi,
respectiv în triunghiul Δ154, fără însă a mai fi nevoie să se determine cordonatele
rectangulare plane ale vârfului 5 (Figura 2.23).
Relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N se scriu considerând
aceste puncte ca fiind radiate din vârful 1, respectiv 4, astfel

X M  X1  d1M  cos 12

YM  Y1  d1M  sin 12
şi
X N  X 4d 4 N  cos  43
YN  Y4  d 4 N  sin  43
 +X
5

X2 2
X3 3 Ng
N
XN Ng b1
XM M
1-2
h S
X4 4
b
X1 4-3
1

Y 1 Y M Y2 Y 3 YN Y4 +Y

Figura 2.23 – Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente converg,

procedeul trigonometric

unde
h
d1M 
sin 
h
d 4 N 
sin 
S-a demonstrat la detașarea paralelă în triunghi (paragraful 4.2.3.1, procedeul
trigonometric) că

b  bI
h
ctg  ctg

și
b1  b 2  2  s  (ctg  ctg ) .

După determinarea coordonatelor rectangulare plane ale punctelor M şi N se

procedează la verificarea calculului.
 2.3.3.2. Detaşarea paralelă în serie în patrulater când laturile neadiacente
converg
Se consideră patrulaterul 1234 pentru care se cunosc coordonatele vârfurilor
sale. Se cere să se detaşeze suprafeţele s i , i  1, n , astfel încât dreptele de detaşare să
fie paralele cu latura 14 (Figura 2.24).
Prin prelungirea laturilor neadiacente, până la intersectarea lor, se obţine
triunghiul Δ154. Astfel, problema se reduce la una de detaşare paralelă în serie în
triunghi(Δ154).

+X
5
X5

X2 2
X3 3
Nn
Ni+1
Mn Sn Ni
XN i .. Ni-1
Mi+1 .
S i
N2
XMi Mi .. N1
Mi-1 .
X4 M2
S2 4
S1
M1
X1
1

Y1 YMi Y2 Y5 Y3 YNi Y4 +Y

Figura 2.24 – Detaşarea paralelă în serie în patrulater când laturile neadiacente

converg

2.3.3.3. Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg

Se consideră patrulaterul 1234 pentru care se cunosc coordonatele vârfurilor
sale. Se cere să se detaşeze o suprafaţă s astfel încât dreapta de detaşare să fie
paralelă cu latura 14 (Figura 2.25).
A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Procedând la fel ca la detaşarea paralelă în patrulater, pentru cazul când laturile
neadiacente converg, se prelungesc laturile 21 şi 34 obţinându-se punctul 5 (Figura
2.25), după care se calculează coordonatele acestuia.
 Considerând punctele M și N ca aprţinând segmentelor 51 , respectiv 54 se pot
scrie relaţiile

X M  X 5  r  ( X1  X 5 )
YM  Y5  r  (Y1  Y5 )
şi
X N  X5  r (X 4  X5)
YN  Y5  r  (Y4  Y5 ) ,
unde
5M 5N
r  .
51 54

+X
2
X2

X3 3

XN N
XM
M
S
X4 4
X1
1

Y2 YM Y1 Y4 YN Y3 +Y

Figura 2.25 – Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg,

procedeul analitic

Deoarece laturile MN și 23 sunt paralele, prin ipoteza problemei, unghiurile din

vârfurile M și N, respectiv 2 și 3 ale triunghiurilor Δ5MN și Δ514 sunt egale. Astfel, se
poate scrie că
 Δ5MN~Δ514
de unde
2 2
5M 5N S  5 MN
2
 2
  r2.
51 54 S  514
Notând cu S  S  514 rezultă că
Ss s
r  1 .
S S
Cu r astfel calculat se înlocuiește în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor
M și N, stabilindu-se astfel poziţia planimetrică a dreptei detașare.
Verificarea calculului se face determinând din coordonate suprafaţa S 1MN 4 , care
trebuie să fie egală cu s.

b) Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei se face, de asemenea, reducând-o la una de detșare
paralelă în triunghi.
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul de la metoda radierii (Figura 2.26). Astfel, se consideră punctele M şi
N ca fiind radiate din vârfurile 1, respectiv 3 şi se poate scrie că:

xM  x1  d1 M  cos1 M
yM  y1  d1 M  sin 1 M
şi
xN  x 4 d 4 N  cos  4 N
y N  y4  d 4 N  sin  4 N
unde
y2  y1
1 M  1 2  arctg
x2  x1
şi
y3  y 4
 4 N   32  arctg .
x3  x4
În trapezul 1MN 3 se duc înălţimile MM 1 şi NN1 care se notează cu h . În
conformitate cu Figura 2.26, în triunghiurile 1MM 1 şi 3NN1 se pot scrie relaţiile
h
sin( 200 g   )  ,
d1 M
de unde
h h
d1M   .
sin( 200   ) sin 
g
 +X

2
X2

X3 3

Ng Ng
XN N
b1 4-3
XM
M
h S 
X4 
4 N1
X1 b
M1 1
1-2

0 Y2 YM Y1 Y4 YN Y3 +Y

Figura 2.26 – Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg,

procedeul trigonometric

De asemenea, se poate scrie că

h
tg (200 g   )  ,
1M 1
rezultând că
h h
1M 1    h  ctg .
tg (200   )  tg
g

În mod similar, în 3NN1 , se poate scrie că

h
sin( 200 g   )  ,
d 3 N
sau
h
d3 N 
sin 
şi
h
tg (200 g   )  ,
3 N1
de unde
h h
3N1    h  ctg
tg (200   )  tg
g

.
 Din Figura 2.26 de observă că
b1  1M 1  14  N1 4
sau altfel scris
b1  h  ctg  b  h  ctg
de unde
b  b1
h .
ctg  ctg
Pe de altă parte
(b  b1 )  h
s
2
sau
(b  b1 ) b  b1
s 
2 ctg  ctg
de unde
b1  b 2  2  s  (ctg  ctg ) ,
iar
b  ( x3  x1 )2  ( y3  y1 )2
  13  12
şi

   32   31 .

Cu înălţimea h astfel calculată se determină mărimile d1 M si d 4 N , care se

înlocuiesc în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N . La final se face
verificarea calculului coordonatelor punctelor M şi N prin una din metodele cunoscute.

2.3.3.4. Detaşarea paralelă în serie în patrulater când laturile neadiacente

diverg
Rezolvarea problemei se face în mod asemănător detaşării paralele în serie în
patrulater când laturile neadiacente converg (paragraful 2.3.3.2.).

2.3.4. Detaşarea paralelă în trapez

În trapezul 1234, pentru care se cunosc coordonatelele rectangulare plane ale
vârfurilor sale, se cere să se detaşeze suprafaţa s astfel încât dreapta de detaşare să
fie paralelă cu bazele trapezului (Figura 2.27).
 +X

X2 2
b
3
X3

M
XM b1
N
XN

S
H
X1 1 h
B
X4 3' 3'' N'
N'' 4

0 Y1 YM Y2 Y3YNY4 +Y

Figura 2.27 – Detaşarea paralelă în trapez, procedeul analitic

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Punctele M şi N fiind puncte pe segmentele 12 , respectiv 43 se poate scrie că

X M  X 1  r1  ( X 2  X 1 )
YM  Y1  r1  (Y2  Y1 )

şi
X N  X 4  r2  ( X 3  X 4 )
YN  Y4  r2  (Y3  Y4 ) ,
unde
1M 4N
r1  r2  r  . 
12 43
Pentru calculul raportului r se fac următoarele construcţii grafice şi notaţii:
-se duc prin punctele 3 şi N paralele la latura 14 , care intersectează baza mare
14 în punctele 3 , respectiv N  ;
 -din punctele 3 şi N se duc înălţimile trapezelor H şi h , notându-se cu 3 '' ,
respectiv N '' picioarele perpendicularelor;
-se notează bazele trapezelor 1234 și 1MN4 cu B , b și b1 ;
În urma construcţiilor grafice făcute se poate scrie că
4NN  ~ 433 ,
de unde
NN  4 N 4 N  NN "
  
33 43 43 33
sau
1M 4 N 4 N  NN "
   ,
12 43 43 33
în care s-a ţinut cont de faptul că prin construcţiile grafice făcute, patrulaterele 1233 şi
1MNN  sunt paralelograme şi deci 12  33 şi NN '  1M .
Pe de altă parte, din Figura 4.62 se observă că

43  B  b şi 4 N   B  b1 .

Revenind la egalitatea rapoartelor se poate scrie că:

1M 4N B  b1 h
   r
12 43 Bb H

De asemenea, se poate scrie că

( B  b1 )  H ( B  b1 )  h
S şi s .
2 2
Făcând raportul suprafeţelor se obţine
s B  b1 h
  .
S Bb H
Dar s-a arătat că
B  b1 h

Bb H
şi ca atare se poate scrie că

s B  b1 B  b1
  ,
S B b B b
de unde
 s B 2  b 21

( B  b)  H ( B  b)  ( B  b)
2
2  s B 2  b12

H Bb
Bb
b1  B 2  2  s  sau b1  B 2  2  s  p
H

Bb
unde cu p s-a notat raportul p  . Se menţionează că bazele B și b se calculează
H
analitic cu relaţiile
B  ( x4  x1 ) 2  ( y 4  y1 ) 2
și
b  ( x3  x2 ) 2  ( y3  y2 ) 2 ,
iar înălţimea H cu relaţia
2S
H
B  b1
În continuare se calculează raportul r cu relaţia
B  b1
r,
B b
care, mai apoi, se înlocuiește în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N .
Pentru verificare se calculează analitic suprafaţa trapezului 1MN4, care trebuie
să fie egală cu s .

b. Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei pe cale trigonometrică se face în mod similar cazului
„detașării paralele în triunghi”, considerându-se punctele M şi N ca fiind radiate din
vârfurile 1 şi 4 ale trapezului 1234 (Figura 2.28). Astfel, se pot scrie următoarele relaţii
de calcul ale coordonatelor punctelor ce determină dreapta de detaşare

X M  X1  d1M  cos 12

YM  Y1  d1M  sin 12
şi
X N  X 4d 4 N  cos  43
YN  Y4  d 4 N  sin  43
unde
 h h
d1M  și d 4 N  ,
sin  sin 
aceste distanţe reprezentând catete în triunghiurile dreptunghice 1MM 1 şi 4NN1 .

+X
X2 2
3
X3

Ng
XM M
b1
XN N Ng
1-2
h S
 h
X1 4-3
1 M1 
B
X4 N1 4

0 Y1 YM Y2 Y3YNY4 +Y
Figura 2.28 – Detaşarea paralelă în trapez, procedeul trigonometric

Înălţimea h se calculează cu relaţia

B  b1
h ,
ctg  ctg
iar baza b1 cu formula
b1  B 2  2  s  (ctg  ctg )
sau
b1  B 2  2  s  p ,
unde s-a notat p  ctg  ctg .
Se observă că pentru calculul bazei mici b1 s-a obţinut o relaţie asemănătoare cu
cea de la procedeul analitic.
Cu b1 , astfel calculat, se înlocuieşte în relaţia de calcul a înălţimii h
 B  b1
h  ( B  b1 )  q ,
ctg  ctg
cu q notându-se
1
q .
ctg  ctg

Unghiurile  şi  se calculează pe baza orientărilor laturilor trapezului 1234,

astfel
  14  12
   43   41 .
În continuare se trece la determinarea lungimilor d1M şi d1 N , pentru ca ulterior,
cu ajutorul acestora, să se determine poziţiile planimetrice ale punctelor M şi N .
La final se face verificarea calcului, care constă în calcularea orientărilor
dreptelor 1M şi 4N, acestea trebuind să fie egale cu 1 2 , respectiv  43 .

2.3.4.1. Detaşarea paralelă în serie în trapez

În trapezul 1234 se cere să se detaşeze în serie suprafeţele s i , de la baza mare
spre baza mică, astfel încât dreapta de detaşare să fie paralelă cu bazele trapezului
(Figura 2.29).

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Relaţiile generale de calcul ale coordonatelor rectangulare plane ale punctelor
M i și N i , i  1, n , considerând că acestea aparţin segmentelor 12 şi 43 (Figura 2.29),
sunt
X M i  X 1  ri  ( X 2  X 1 )
YM i  Y1  ri  (Y2  Y1 )
şi
X N i  X 4  ri  ( X 3  X 4 )
YN i  Y4  ri  (Y3  Y4 ) ,
unde
B  bi hi
ri   .
Bb H
În relaţiile de calcul ale rapoartelor ri , i  1, n , bazele bi se calculează astfel
i
bi  B 2  2  p   s j ,
j 1
unde
Bb
p .
H

Bazele şi suprafaţa trapezului 1234 se calculează din coordonatele cunoscute

ale vârfurilor trapezului, iar înălţimea H, cunoscând aria trapezului 1234 (determinată
analitic din coordonatele cunoscute ale vârfurilor sale) și laturile menţionate ale
acestuia.
Pentru verificare se calculează analitic suprafeţele trapezelor determinate de
dreptele de detaşare care trebuie să fie riguros egale cu s i , i  1, n .

+X

X2 2
b
3
X3 Mn
Mi+1 Nn
Sn
Mi . Ni+1
XMi .
. bi
M2 Ni
XN i Si
M1 . H N2
.
.
N1
X1 S1
1 hi
B
X4 3" N'i 4

0 Y1 YMi Y2 Y3 YNiY4 +Y
Figura 2.29 – Detaşarea paralelă în serie în trapez, procedeul analitic

b) Procedeul trigonometric
Considerându-se punctele M i și N i , i  1, n ca fiind radiate, succesiv, din
vârfurile 1, respectiv 4 ale trapezului 1234 se pot scrie următoarele relaţii generale de
calcul (Figura 2.30)

X M i  X 1  d i  cos  1 2
YM i  Y1  d i  sin  1 2
şi
X N i  X 4l i  cos  4 3
YN i  Y4  l i  sin  4 3
unde cu d i și li s-au notat lungimile segmentelor 1M i , respectiv 4 N i , i  1, n și care se
determină cu relaţiile
hi
di 
sin 
și
hi
li  .
sin 

+X

X2 2
b
3
X3 Mn
Mi+1 Nn
Sn
Ng Mi . Ni+1
XMi .
. bi
XNi M2
Si Ni Ng
1-2
M1 .
. N2
.
 hi
N1
X1 S1 4-3
1 
B
X4 4

0 Y1 YMi Y2 Y3 YNiY4 +Y

Figura 2.30 – Detaşarea paralelă în serie în trapez, procedeul trigonometric.

Unghiurile  şi  se calculează pe baza orientărilor laturilor trapezului 1234 ,

astfel
  14  12
și
   43   41 ,
iar
 B  bi
hi   ( B  bi )  q ,
ctg  ctg
unde
i
bi  B 2  2  (ctg  ctg )   s j
j 1

sau
i
bi  B 2  2  q   s j ,
j 1

în care s-a notat p  ctg  ctg .

La final se face verificarea calculului, care constă în determinarea orientărilor
laturilor 1M i , respectiv 4 N i , i  1, n , mărimi care trebuie să fie egale cu 12 , respectiv
 43 .

2.3.4.2. Detaşarea când dreapta de detaşare este paralelă cu o latură

neparalelă a trapezului
În trapezul 1234, dat prin coordonatele rectangulare plane ale vârfurilor sale se
cere să se detaşeze o suprafaţă s astfel încât dreapta de detaşare să fie paralelă cu
latura 12 a trapezului (Figura 2.31).

+X
X2 2 N
XN 3
X3

X1 1 M
XM 4
X4

0 Y1 Y2 YM YN +Y
Y3 Y4

Figura 2.31 – Detaşarea când dreapta de detaşare este paralelă cu o latură

neparalelă a trapezului, procedeul analitic
 A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Considerând punctele M şi N ca aparţinând segmentelor 14 şi 23 se pot scrie
relaţiile
xM  x1  r  ( x4  x1 )
yM  y1  r  ( y4  y1 ) ,
unde
1M
r1 
14
şi
xN  x2  r  ( x3  x2 )
yN  y2  r  ( y3  y2 ) ,
unde
2N
r2  .
23
Pentru determinarea rapoartelor r1 şi r2 se fac următoarele construcţii grafice
ajutătoare:
-se uneşte vârful 2 cu punctele M şi 4;
-se uneşte vârful 1 cu punctele N şi 3 (Figura 2.31).
Din Figura 2.31 se observă că triunghiurile 12 M şi 124 , respectiv 12 N şi
123 au înălţimile comune corespunzătoare bazelor 1M şi 14 , respectiv 2 N şi 23 .
Astfel, se poate scrie că
1M S12M
r1  
14 S124
şi
2 N S12 N
r2   .
23 S123

Deoarece 1M // 2N şi 12 // MN patrulaterul 12NM este paralelogram, ca atare

S12 NM s
S12M  S12 N   .
2 2
Astfel, se poate scrie că
1M S12M s
r1   
14 S124 2  S124
şi
 2 N S 12 N s
r2    ,
23 S 123 2  S 123
unde suprafeţele triunghiurilor 124 şi 123 se calculează analitic din coordonatele
rectangulare plane cunoscute ale vârfurilor lor.
Cu r1 şi r2 astfel calculate se procedează, în continuare, la determinarea
coordonatelor rectangulare plane ale punctelor M şi N stabilindu-se astfel poziţia
planimetrică a dreptei de detaşare căutată.
La final se face verificarea calculului prin determinarea pe cale analitică a
suprafeţei paralelogramului 12NM, a cărui arie trebuie să fie egală cu s.

b) Procedeul trigonometric
În cadrul acestui procedeu de lucru poziţia planimetrică a punctelor M şi N se
stabileşte cu ajutorul relaţiilor de la metoda radierii. Astfel, considerându-se punctele
M şi N ca fiind radiate din vârfurile 1 şi 2 (Figura 2.32) se poate scrie că

xM  x1  d1 M  cos1 4
yM  y1  d1 M  sin 1 4 ,
respectiv
xN  x2  d 2  N  cos 2 3
yN  y2  d 2  N  sin  2 3 ,

Ng
 

+X
X2 2 h N
XN 3
X3


s
Ng
 


X1 1 h M
XM 4
X4

0 Y1 Y2 YM YN +Y
Y3 Y4

Figura 2.32 – Detaşarea când dreapta de detaşare este paralelă cu o latură

neparalelă a trapezului, procedeul trigonometric
în care
h h S12 NM s
d1 M  d 2  N     ,
sin  sin  d1 2  sin  d1 2  sin 
unde
d1 2  ( x2  x1 ) 2  ( y2  y1 ) 2 ,
iar
  14  12 .
Orientările dreptelor 14 şi 12 se calculează din coordonatele rectangulare plane
cunoscute ale punctelor care determină dreptele.
La final se face verificarea calculului prin una din metodele cunoscute.

2.3.4.3. Detaşarea în serie când dreapta de detaşare este paralelă cu o

latură neparalelă a trapezului
În trapezul 1234, dat prin coordonatele rectangulare plane ale vârfurilor sale, se
cere să se detaşeze în serie suprafeţele si , i  1, n astfel încât dreptele de detaşare să
fie paralele cu latura 12 a trapezului (Figura 2.33).
+X

X2 2 N1 N2
XN i N i-1 Ni Nn-1 Nn 3
X3

s1 s2
si
sn

X1 1 M2 M i-1 Mi
XM i M1 Mn-1 Mn
X4 4
0 Y1 Y2 YM i YNi +Y
Y3Y4

Figura 2.33 - Detaşarea în serie când dreapta de detaşare este paralelă cu o

latură neparalelă a trapezului
 Rezolvarea problemei, atât pe cale analitică, cât și trigonometrică presupune
generalizarea relaţiilor de calcul obţinute la detașarea unei singure suprafeţe. Astfel,
analitic, rezolvarea se reduce la scrierea următoarelor relaţii
xM i  x1  ri'  ( x4  x1 )
y M i  y1  ri'  ( y4  y1 ) ,
unde
1M i
ri 
'

14
şi
xNi  x2  ri''  ( x3  x2 )
yNi  y2  ri''  ( y3  y2 ) ,
unde
2Ni
ri  , i  1, n .
''

23
' ''
Rapoartele ri și ri se calculează cu următoarele relaţii generale
i

1M i S 12M i j 1
sj 
ri   
'

14 S 124 2  S 124
i

1N i S 12 N i

j 1
sj
ri   
''
,
14 S 124 2  S 123
unde suprafeţele triunghiurilor 124 şi 123 se calculează analitic din coordonatele
rectangulare plane cunoscute ale vârfurilor sale.
Rezolvarea trigonometrică se face, considerându-se punctele M i și N i , i  1, n
ca fiind radiate, succesiv, din vârfurile 1, respectiv 2 ale trapezului 1234 (Figura 2.33) .
Astfel, se pot scrie următoarele relaţii generale de calcul
xM i  x1  d1 M i  cos1 4
yM i  y1  d1 M i  sin 1 4 ,
respectiv
xN i  x2  d 2  N i  cos 2  3
y N i  y2  d 2  N i  sin  2  3 ,
în care
i

hi hi S12 N i M i j 1
sj 
d1 M i  d 2  N i     ,
sin  sin  d1 2  sin  d1 2  sin 
unde
d1 2  ( x2  x1 ) 2  ( y2  y1 ) 2 ,
iar
  14  12 .
Orientările dreptelor 14 şi 12 se calculează din coordonatele rectangulare plane
cunoscute ale punctelor care determină dreptele.
La final se face verificarea calculului prin una din metodele cunoscute.

2.3.4.4. Detaşarea paralelă cu o direcţie oarecare

În lucrările de cadastru sunt situaţii când dreapta de detaşare se impune a fi
paralelă cu un aliniament dat, cunoscut, altul decât o latură a conturului din care se
efectuează detaşarea. Pentru exemplificare, se consideră suprafaţa de teren 1234, de
forma unui patrulater, pentru care se cunosc coordonatele rectangulare plane (x,y) ale
punctelor de pe contur. Se cere să se detaşeze o parcelă de arie cunoscută s astfel
încât dreapta de detaşare să fie paralelă cu aliniamentul determinat de punctele
cunoscute 5, respectiv 6 (Figura 2.34).

+X
X3 2 3
X2

XN N
XM M

s
1'
1
X1 s N'
X4 M' 4
X6 6
X5 5

0 Y5Y1 YM Y2 +Y
Y3YNY4Y6

Figura 2.34 – Detaşarea paralelă în patrulater o direcţie oarecare

a) Procedeul analitic
În vederea rezolvării problemei se face o construcţie grafică ajutătoare şi anume,
se duce prin punctul 1 o paralelă la aliniamentul 56, notându-se cu 1' punctul de
interesecţie al acesteia cu latura 34 a patrulaterului. Din Figura 2.34 se observă că
problema se poate reduce la una de detaşare paralelă în patrulater(123 1' ) când laturile
neadiacente converg sau de detaşare paralelă în triunghi( 11'4 ) de la vârf (4)spre bază
( 11' ).
Pentru calculul analitic al suprafeţei triunghiului 11' 4 este necesar să se
determine poziţia planimetrică a punctului 1' . Lucru care se poate face cu ajutorul
relaţiilor de la problema „drepte paralele. Cazul III”. Astfel, considerând punctul 1' ca
punct pe segmentul 43 (Figura 2.35) se poate scrie că
x  x 4  r   x3  x 4 
y  y 4  r   y3  y 4  ,
unde
PQ  P 4 (TQ  TP)  P 4 TQ  56 TP  56

41' S P1'4 2 2 2 2 
r    
43 S P 34 3S  P 4 (3R  SR)  P 4 3R  56 SR  56

2 2 2 2
S S S
  516  546  1546 
S  536  S  546 S3546

+X
X3 3

1'
1
X1
N 4
X4
S
X6 M 6
X5 R
T 5
0 Y5Y1 +Y
Y3 Y4Y6

Figura 2.35 – Calculul coordonatelor punctului 1'

Ariile care intervin în calculul raportului r se determină analitic din coordonatele

cunoscute ale punctelor de pe conturul poligoanelor.
 În continuare se calculează analitic suprafaţa triunghiului 11'4 , după care se
compară cu s.
Dacă S 11' 4  s ,atunci problema se reduce la una de detaşare paralelă în
patrulater a suprafeţei s a cărei mărime se calculează cu relaţia
s  s  S11' 4 .
Dreapta de detaşare, în acest caz, este determinată de punctele M şi N.
În situaţia în care S 11' 4  s , problema se reduce la detaşarea paralelă a

suprafeţei s de la vârf (4) spre bază ( 11' ) în triunghiul ( 11'4 ), rezultând punctele M ' şi
N'.
Dacă S 11' 4  s , dreapta de detaşare căutată este reprezentată de aliniamentul 11'
.

b)Procedeul trigonometric
Pentru rezolvarea pe cale trigonometrică a problemei se procedează ca în cazul
procedeului analitic de rezolvare, în sensul în care, mai întâi, se determină poziţia
punctului 1' (cu ajutorul relaţiilor de la metoda intersecţiei înainte a dreptelor 11' şi 34),
după care suprafaţa 11'4 , iar la final se rezolvă trigonometric problema detaşarii
paralele în patrulater (123 1' ) când laturile neadiacente converg sau a detaşării paralele
în triunghi ( 11'4 ), după caz (Figura 2.34).

2.3.4.5. Detaşarea în serie paralelă cu o direcţie oarecare

Se consideră patrulaterul 1234 pentru care se cunosc coordonatele rectangulare
plane ale punctelor de contur. Se cere să se detaşeze în serie suprafeţele si , i  1, n
astfel încât dreptele de detaşare să fie paralele cu aliniamentul cunoscut 56 (Figura
2.36).
+X
X3 2 3
X2 Nn
Mn sn Nn-1
XN i Mn-1 Ni
XM i Mi si N i-1
M i-1
N2
M2 s s2 1'
X1 s1 N1
1 M1 4
X4
X6 6
X5 5

0 Y5Y1 YM iY2 +Y
Y3YNY
i 4Y6

Figura 2.36 - Detaşarea în serie paralelă cu o direcţie oarecare

 În conformitate cu Figura 2.36 problema se reduce la detaşarea paralelă în
triunghi a suprafeţei s1 şi la detaşarea paralelă în serie în patrulater când laturile
neadiacente converg a suprafeţelor s , s3 … si … sn , unde s  s2  S11' N M .
1 1

2.4. Detaşarea perpendiculară

În cadrul acestei probleme dreapta de detaşare trebuie să fie perpendiculară pe
un aliniament dat, care poate să fie o latură a conturului din care se efectuează
detaşarea sau o direcţie cunoscută oarecare. În acest sens se consideră patrulaterul
1234, dat prin coordonatele rectangulare plane cunoscute ale punctelor de contur. Se
cere să se detaşeze suprafaţa s astfel încât dreapta de detaşare să fie perpendiculară
pe latura 12 (Figura 2.37).
În vederea rezolvării problemei se face o construcţie grafică ajutătătoare prin
coborârea unei perpendiculare din punctul 4 pe latura 12 , notându-se piciorul
perpendicularei cu 4 ' . În continuare se calculează coordonatele punctului 4 ' cu relaţiile
de la „coborârea unei perpendiculare” (Cap.1, paragraful 4.2.1), după care se determină
suprafaţa 144' . Din Figura 2.37 se observă că segmentele MN şi 44' sunt paralele,
astfel problema se poate reduce la una de detaşare paralelă în patrulater ( 4'234 ) când
laturile neadiacente diverg (paragraful 4.2.3.3.4) a suprafeţei trapezului 4' MN 4 , unde
S4 ' MN 4  S144'  s.

+X 3
X3
2
X2

XM M
N
XN
s
X1 1

X4 4' 4

0 Y1 YM Y2 +Y
Y4 YN Y3

Figura 2.37 – Detaşarea perpendiculară