3.

3.1 ÎNCOVOIEREA OBLICĂ CU FORŢĂ AXIALĂ

În cazul solicitării compuse la încovoiere oblică cu forţă axială, în secţiunea

transversală a barei se dezvoltă moment încovoietor pe o direcţie diferită de axele
centrale şi principale de inerţie şi forţă axială. În figura 3.1 se prezintă forţa axială N şi
componentele My şi Mz ale momentului încovoietor, în convenţia de semne pozitive.

M Mz
x

My G y
z
N x dA
y

Fig. 3.1

În domeniul de comportare liniar elastică a materialului, distribuţia tensiunii

normale  x pe secţiunea transversală se obţine prin suprapunerea liniară a efectelor:
M 
 x   x N    x y   xM z 
Ţinând seama de semnele din diagramele parţiale ale tensiunilor reprezentate în figura
3.2, într-un punct de ordonate pozitive se obţine următoarea expresie a tensiunii  x ,
din eforturi pozitive:
N M M
x   y z  z y (1)
A Iy Iz
a. n.
Mz  x N   x (M y )

My z0 G 2 y
N y0 z
N My
1 y z
A Iy
z

 x (M z )
Mz
y
Iz
 x(M , N )
 x, max
Fig. 3.2

7
 Axa neutră se determină din condiţia  x  0 , respectiv
N My M
 z z y0 (2)
A Iy Iz
Relaţia (2) reprezintă ecuaţia unei drepte care nu trece prin originea sistemului de axe
şi care este paralelă cu axa neutră pentru cazul N  0 (solicitarea compusă de
încovoiere oblică). Poziţia axei neutre se determină prin tăieturile ei cu axele centrale
şi principale de inerţie. Astfel, pentru y  0 în relaţia (2) se obţine tăietura axei neutre
cu axa z, z 0 , iar pentru z  0 rezultă tăietura axei neutre cu axa y, y 0 :
N Iy N I
z0    şi y0   z (3)
A My A Mz
În relaţiile (3), N, M y şi M z trebuie introduse cu semnele lor. Pentru cazul în care
eforturile din secţiunea transversală sunt pozitive, se obţine z0  0 şi y0  0 .
Pentru construcţia diagramei  x se trasează două drepte paralele cu axa neutră,
tangente la conturul secţiunii, şi perpendiculara comună, corespunzătoare planului
secţiunii transversale. Diagrama  x are variaţie liniară, cu anulare în axa neutră şi cu
valoare maximă în punctul cel mai depărtat de aceasta. Ţinând seama de semnele din
diagramele parţiale de tensiune din figura 3.2 şi de faptul că aria şi momentele de
inerţie axiale ale secţiunii sunt mărimi pozitiv definite, tensiunile normale în punctele
1 şi 2 sunt:
N My M
 x,1    z1  z y1
A Iy Iz
N My M
 x,2    z 2  z y2
A Iy Iz

Tensiunea normală maximă va fi  x , max  max  x , 1 ,  x ,2 .
În funcţie de valorile tăieturilor cu axele centrale şi principale de inerţie, axa
neutră poate avea una din poziţiile prezentate în figura 3.3 pentru cazul N > 0, M y > 0
şi M z > 0, respectiv z0  0 şi y0  0 .

z0
z0
z0 y y y
y0 y0 y0

z  x, max z z

 x, max  x, max  x, max

(a) (b) (c)
Fig. 3.3

8
În situaţia (a), axa neutră taie secţiunea transversală. În acest caz, diagrama  x are
ambele semne, secţiunea fiind împărţită în două zone, una întinsă şi una comprimată.
În cazul materialelor cu rezistenţe diferite la întindere şi compresiune, se verifică
 
 max  Ri şi  max  Rc . Dacă materialul se comportă identic la întindere şi
compresiune, se verifică  max  R . În situaţia (b), axa neutră este tangentă la conturul
secţiunii. În acest caz, diagrama  x are semn unic şi variaţie triunghiulară pe secţiune,
cu anulare în axa neutră şi valoare maximă în punctul cel mai depărtat de aceasta. Se
verifică  max  R . În situaţia (c), axa neutră este în afara secţiunii tranversale, iar
diagrama  x are un singur semn şi variaţie trapezoidală.
În figura 3.4 se prezintă diagramele parţiale de tensiune, poziţia axei neutre şi
diagrama finală  x din eforturi globale pozitive, pentru cazul particular al secţiunii
dreptunghiulare sau dublusimetrice. În colţurile secţiunii situate de o parte şi de alta a
axei neutre, tensiunile normale sunt:
N My M
 x,1    z max  z ymax
A Iy Iz
N My M
 x,2    z max  z ymax
A Iy Iz
Punctul cel mai solicitat este cel mai depărtat de axa neutră, respectiv punctul 1, în
care tensiunile produse de eforturile N, M y şi M z au acelaşi semn. Pentru cazul
general, în care eforturile au diferite semne, tensiunea normală maximă va fi
N My M
 x, max    z
A Wy Wz

a.n. ymax
Mz 2  x N   x (M y )

My N y

zmax

1
z
x (M z )

x

Fig. 3.4

9
 3.2 ÎNCOVOIEREA SIMPLĂ CU FORŢĂ AXIALĂ

La această solicitare compusă, în secţiunea transversală se dezvoltă forţă axială

şi moment încovoietor după una din axele centrale şi principale de inerţie.

3.2.1 Solicitarea la forţa axială N şi moment încovoietor M y

Distribuţia tensiunilor normale se obţine prin suprapunerea liniară a efectelor:

M 
 x   x N    x y
Într-un punct de ordonate pozitive, din eforturi pozitive (fig. 3.5), rezultă
N M
x    y z (4)
A Iy
x

2  x N   x (M y )
a.n.
My N z0 y
z N My
z
A Iy
1 y
(a) (b) (c)
z
Fig. 3.5

Poziţia axei neutre se determină din condiţia  x  0 , respectiv

N My
 z0 (5)
A Iy
Relaţia (5) este ecuaţia unei drepte paralele cu axa y. Tăietura axei neutre cu axa z este
N Iy
z0    (6)
A My
Se observă că pentru N > 0 şi M y > 0, z0  0 . Pentru alte cazuri, N şi M y se introduc
în relaţia (6) cu semnele lor. Punctul cel mai solicitat de pe secţiune este punctul cel
mai depărtat de axa neutră, respectiv punctul în care efectele celor două eforturi se
adună.
În convenţia de semne pozitive, axa neutră poate ocupa una din poziţiile (a), (b)
M 
sau (c) din figura 3.5. Situaţia (a) are loc dacă  x, 2 y   x N  , situaţia (b) are loc dacă
M  M 
 x, 2 y   x N  , iar situaţia (c) are loc dacă  x, 2 y   x N  . În ultimele două cazuri
diagrama  x are un singur semn pe secţiune. În oricare din situaţii,
N My
 x, max    z1
A Iy

10
 3.2.2 Solicitarea la forţa axială N şi moment încovoietor M z

Mz a.n. Prin suprapunerea liniară a efectelor, într-un

punct de ordonate pozitive, din eforturi pozitive, se
1 N 2 y
obţine (fig. 3.6):
y0 z
 x   x N    xM z     z y
N M
(7)
y A Iz
z Poziţia axei neutre se determină din condiţia de
anulare a tensiunii normale,  x  0 , respectiv
 x N 
N
N Mz
A  y0 (8)
A Iz
 xM z  Mz
y
Iz Rezultă că axa neutră este o dreaptă paralelă cu axa z, a
cărei poziţie se determină prin tăietura ei cu axa y,
N I
y0    z (9)
(a) A Mz
Pentru N > 0 şi M z > 0, y0  0 . Pentru alte cazuri, N şi
M z se introduc cu semnele lor în relaţia (9).
x (b)
Punctul cel mai solicitat din secţiune este cel mai
depărtat de axa neutră, în care efectele celor două
eforturi se adună.
(c)
În figura 3.6 se prezintă poziţiile posibile ale axei
neutre în convenţia de semne pozitive. În punctul 1,
N Mz
 x,1    y1
Fig. 3.6 A Iz

Cazul particular al secţiunilor dreptunghiulare sau dublusimetrice este prezentat

în figura 3.7, a pentru solicitarea la forţă axială şi moment încovoietor My şi în figura
3.7, b pentru solicitarea la forţă axială şi moment încovoietor Mz.

N My Mz N
 x(M z )
A Wy Wz A
Mz
My N y N y
x

z  x N   x ( M y )  x, max z  x N 
 x, max x

N My N Mz
 x, max    x, max  
A Wy A Wz
a b
Fig. 3.7

11
 3.3 SOLICITAREA LA FORŢĂ AXIALĂ EXCENTRICĂ

Forţa axială care nu se aplică în centrul de greutate al secţiunii transversale se

numeşte forţă axială excentrică. Prin reducere în raport cu centrul de greutate al
secţiunii, rezultă forţa axială centrică şi, după caz, unul sau două momente
încovoietoare. Deci solicitarea la forţă axială excentrică este echivalentă cu solicitarea
compusă de încovoiere simplă cu forţă axială sau de încovoiere oblică cu forţă axială.

3.3.1 Forţă axială excentrică faţă de ambele axe centrale şi principale de inerţie

În figura 3.8, a se prezintă o secţiune solicitată la întindere excentrică. Forţa

este aplicată în cadranul I al secţiunii, astfel încât excentricităţile ei în raport cu axele y
şi z sunt pozitive ( ez  0 şi e y  0 ). În figura 3.8, b se prezintă solicitarea compusă
echivalentă, în convenţia de semne pozitive.

x x
Mz
y My y
ez 
N ey z N

z z
a b
Fig. 3.8

Relaţiile de echivalenţă statică sunt:

N  N

M y  N e z (10)
M   N e
 z y

În ultima relaţie apare semnul „ ” deoarece momentul încovoietor produs de forţa de

întindere N cu excentricitate pozitivă faţă de axa z este negativ, cu vectorul în sensul

pozitiv al axei z, iar în convenţia de semne pozitive, M z are sens contrar axei z.
Într-un punct din cadranul I, folosind relaţiile de la solicitarea de încovoiere
oblică cu forţă axială, în care se introduc relaţiile (10), se obţine:
N M M N N ez  N ey
x    y z  z y    z y
A Iy Iz A Iy Iz
de unde rezultă
 
 
N ez e N e ey 
x  1 z y   1  2z z  2 y 
y
(11)
A Iy I z  A  iy iz 
  
 A A 
12
 Iy Iz
În relaţia (11), i y  şi i z  sunt razele de inerţie principale ale secţiunii
A A
transversale.
Pentru alte cazuri, N, e z , e y , z şi y se introduc cu semnele lor în relaţia (11).
Poziţia axei neutre rezultă din condiţia  x  0 , respectiv:
e ey
1  2z z  2 y  0
iy iz
Tăieturile axei neutre cu axele centrale şi principale de inerţie se obţin pentru
y  0 şi z  0 şi vor fi, respectiv:
i y2
iz2
z0   ; y0   (12)
ez ey
Pentru excentricităţi pozitive ale forţei axiale, tăieturile sunt negative, ca în figura 3.9.
Pentru alte poziţii ale forţei excentrice pe secţiune, e z şi e y se introduc cu semnele lor
în relaţiile (12). Cum tăieturile au semne contrare excentricităţilor, rezultă că axa
neutră se află întotdeauna în cadranul opus celui în care se aplică forţa normală
excentrică. Punctul cel mai solicitat de pe secţiune este punctul cel mai depărtat de axa
neutră şi se află în acelaşi cadran cu punctul în care se aplică forţa normală excentrică.
Semnul tensiunii maxime este semnul forţei axiale. Pentru figura 3.9,
N e e 
 x, max   x,1  1  2z z1  2y y1 
A  i y iz 

(c)
2
(b)
z0 y (a)
a.n. y0 N ez

1
ey

z
Fig. 3.9

În cazul particular al secţiunii dublusimetrice,

N  e ey 

 x, max  1  2z z max  2 ymax
A iy iz 
 

13
 b Pentru secţiunea dreptunghiulară din figura 3.10, A  bh ,
bh 3
12 h2 b2 h b
h y iy 
2
 şi, analog, iz 
2
, zmax  şi ymax  ,
z max bh 12 12 2 2
2
iy h i2 b
y max deci  şi z  . Rezultă
z max 6 ymax 6
z N  6e 6e 
 x, max  1  z  y 
A  h b 
Fig. 3.10  

3.3.2 Forţa axială excentrică faţă de una din axele centrale şi principale de
inerţie

În acest caz, punctul de aplicaţie al forţei se află pe cealaltă axă centrală

principală de inerţie. Acţiunea forţei normale excentrice poate fi tratată ca o solicitare
de încovoiere simplă cu forţa axială.

A) Forţă axială excentrică în raport cu axa y

Se consideră că forţa axială este de întindere şi excentricitatea ei în raport cu

axa y este pozitivă. Prin reducerea în raport cu centrul de greutate se obţine forţa axială
N şi momentul încovoietor pozitiv M y . În figura 3.11 se prezintă aceste eforturi în
convenţia de semne pozitive.

a.n.
z0 y MY y
ez ≡
N N

(a) (b) (c)

z z

Fig. 3.11

Relaţiile de echivalenţă statică sunt

N  N

M y  N ez
Prin înlocuire în relaţiile de calcul de la solicitarea de încovoiere simplă cu forţă axială
se obţine:
N M N N ez N e 
x   y z   z  1  2z z 
A Iy A Iy A  i y 
Din condiţia  x  0 se obţine ecuaţia axei neutre,
e
1  2z z  0
iy

14
Deci axa neutră este o dreaptă paralelă cu axa y, având tăietura cu axa z,
i y2
z0  
ez
Pentru ez  0 , z0  0 . Deci axa neutră şi forţa normală excentrică se află de o parte şi
de alta a axei y. Axa neutră se poate găsi într-una din poziţiile (a), (b) sau (c). În
ultimele două cazuri, tensiunile normale  x au un singur semn pe secţiune, şi anume
semnul forţei axiale. Punctul cel mai solicitat este cel mai depărtat de axa neutră şi se
află de aceeaşi parte a secţiunii în care se aplică forţa normală excentrică.
Pentru secţiunea dreptunghiulară,
N  6 ez 
 x, max  1  
A  h 

B) Forţă axială excentrică în raport cu axa z

În figura 3.12 se prezintă acţiunea unei forţe axiale de întindere cu

excentricitate pozitivă faţă de axa z. Prin reducerea sa în raport cu centrul de greutate
se obţine forţa axială N şi momentul încovoietor M z , care sunt reprezentate în
convenţia de semne pozitive.

a.n.
Mz
N y y
y0 ey N
≡

z z

(a)

(b)

(c)

Fig. 3.12

Relaţiile de echivalenţă statică sunt

N  N

M z   N e y
Prin înlocuire în relaţiile de calcul de la solicitarea de încovoiere simplă cu forţă axială
se obţine:

15
 N Mz N  N ey N  ey 
x   y  y  1  2 y 
A Iz A Iz A iz 
Din condiţia  x  0 rezultă ecuaţia axei neutre,
ey
1 2 y  0
iz
Axa neutră este deci o dreaptă paralelă cu axa z, având tăietura cu axa y:
i2
y0   z
ey
Pentru e y  0 , rezultă y 0  0 . Axa neutră se poate găsi într-una din poziţiile (a), (b)
sau (c). În ultimele două cazuri, tensiunile normale  x au un singur semn pe secţiune,
şi anume semnul forţei axiale. Punctul cel mai solicitat de pe secţiune este punctul cel
mai depărtat de axa neutră, aflat în aceeaşi parte a secţiunii cu punctul în care se aplică
forţa normală excentrică.
Pentru secţiunea dreptunghiulară,
N  6 e y 
 x, max  1 
A b 
 

16