DIAGRAME DE EFORTURI SECŢIONALE

(continuare)

1.4. Diagrame de forţe axiale N , forţe tăietoare T şi momente de încovoiere M i

Valorile forţei axiale N , a forţei tăietoare T şi a momentului de încovoiere M i se

pot calcula în orice secţiune a grinzii prin metoda secţiunilor discutată mai înainte.
Mai mult, utilizând convenţiile de semne pozitive adoptate pentru aceste mărimi, se
pot reprezenta grafic aceste valori pe diagrame separate. Pe astfel de diagrame, pentru
o linie de bază care reprezintă lungimea grinzii, ordonatele pot fi desenate ca fiind
egale cu mărimile calculate. Când aceste puncte ale ordonatelor sunt reprezentate
grafic și interconectate prin linii, se obțin reprezentări grafice ale funcțiilor. Fiecare
dintre aceste diagrame corespunde la o anumită mărime pe care o reprezintă şi sunt
numite: diagrama forţei axiale N , diagrama forţei tăietoare T şi diagrama
momentului de încovoiere M i .
Diagrama forței axiale N nu este utilizată la fel de frecvent ca diagramele forţei
tăietoare T şi a momentului de încovoiere M i . Acest lucru se întâmplă deoarece în
practică, grinzile sunt solicitate de obicei de forţe care acţionează perpendicular pe
axa grinzii. Pentru astfel de solicitări ale grinzii, nu există nicio forţă axială în oricare
secţiune a grinzii.

1.4.1. Etape pentru desenarea diagramelor de eforturi secţionale

În analiza grinzilor este extrem de important să se poată calcula forța axială N , forţa
tăietoare T și momentul de încovoiere M i în orice secțiune. Tehnica de obținere a
acestor cantități este sistematică și se prezintă mai jos:
1) Faceţi o schiţă a grinzii pe care toate forţele aplicate sunt notate clar şi localizate
prin linii de cotă faţă de legăturile mecanice. Notaţo punctele importante ale
grinzii (barei). Un punct important este punctual unde are loc o anumită
modificare din punct de vedere geometric sau din cel al încărcării.
2) Înlocuiţi toate forţele înclinate (cunoscute şi necunoscute) prin component care
acţionează paralel şi perpendicular pe grindă.
3) Indicaţi cu linie îngroşată reacţiunile necunoscute (se pot utiliza culori pentru a le
evidenţia). Se reaminteşte că: o singură reacţiune apare în cazul reazemului; două
reacţiuni se dezvoltă în cazul articulaţiei; trei reacţiuni apar într-o încastrare.
1
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

4) Pentru a calcula reacţiunile se utilizează ecuaţiile de echilibru static. Este necesar

să se verifice reacţiunile calculate.
5) Se consideră secţiunea barei în locaţia dorită printr-o perpendiculară pe axa
grinzii. Această secţiune imaginară împarte grinda şi se izolează forţele care
acţionează pe un segment al grinzii.
6) Se selectează un segment din fiecare parte a secțiunii propuse și se redesenează
acest segment indicând toate forțele externe care acționează asupra acestuia.
Acestea trebuie să includă toate reacţiunile.
7) Se indică mărimile posibil necunoscute din secţiunea de tăiere, adică se reprezintă
N , T şi M i . Pentru direcţia acestora se consideră convenţia de semne pozitive.
8) Se utilizează ecuaţiile de echilibru pentru un segment pentru a calcula N x  , V x 
şi M i x  .
9) Reprezentând grafic funcţiile N x  , V x  şi M i x  în lungul întregii grinzi, se
obţin diagramele de eforturi secţionale N , T şi M i .
Procedura descrisă mai sus, va fi utilizată în cazul exemplelor care vor fi
prezentate mai jos.

1.4.2. Probleme rezolvate

Exemplul 2.1
Desenaţi diagramele de forţă axială, forţă tăietoare şi moment de încovoiere pentru
grinda din figura 2.6,a solicitată de forţa înclinată F .

Rezolvare:
1) Se observă că porţiunile principale ale grinzii sunt 1-2 şi 2-3.
2) Forţa înclinată aplicată în secţiunea 2 se împarte în două componente: o
component verticală F sin  şi o component orizontală F cos (fig. 2.6, b).
3) În articuaţia 1 se dezvoltă două reacţiuni (X1, Y1) iar în reazemul 3 se dezvoltă o
singură reacţiune (Y3) din cauza acţiunii forţei F concentrate. Diagrama corpului
liber (diagrama forţelor aplicate) se prezintă în figura 2.6, b.
4) Se scriu cele trei ecuaţii de echilibru static pentru a calcula reacţiunile:

 Fx  0; X 1  F cos  0;

  M 1  0; F sin   a  Y3    0;
 M  0; Y    F sin   b  0.
 3 1

2
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

h.

Rezolvând sistemul de ecuaţii de mai sus, se

calculează reacţiunile:
Fb Fa
X 1  F cos ; Y1  sin  ; Y3  sin  .
 
Se verifică reacţiunile utilizând ecuaţia
 Fy  0 .
5) Apoi, se analizează eforturile interne în două
secţiuni arbitrare ale grinzii aflate pe cele
două porţiuni 12 şi respectiv, 23 (Fig. 2.6, c
şi d). În fiecare caz întrebarea este aceeaşi:
care sunt eforturile secţionale care se
Fig. 2.6 dezvoltă la nivelul acestor secţiuni pentru a
păstra echilibrul fiecărei porţiuni de grindă?
 Porţiunea 1-2:
Se consideră o secţiune arbitrară aflată pe porţiunea 12, la distanţa x faţă de
capătul 1 (fig. 2.6, b). Apoi, se izolează porţiunea de grindă aflată la stânga secţiunii
considerate indicând forţele externe şi reacţiunile care acţionează asupra acestuia (fig.
2.6, c). Se utilizează convenţia de semne positive (fig. 2.6, h) pentru a reprezenta
eforturile secţionale. De exemplu, se consideră forţa tăietoare T12 pozitivă având
sensul în jos (convenţia potrivită pentru partea din stânga a secţiunii de tăiere) aşa
cum se prezintă în figura 2.6, c.
Pentru a calcula eforturile secţionale se utilizează ecuaţiile de echilibru static în
cazul porţiunii de grindă din figura 2.6, c:

  Fx  0; N12  X1  0;

  Fy  0; T12  Y1  0;
 M  0; M  Y  x  0,
 i12 1

în care suma momentelor din a treia ecuaţie, se consideră calculată faţă de secţiunea
arbitrară. Sistemul de ecuaţii conduce la următoarele eforturi secţionale:
Fb
N12   F cos ; T12  sin  ;


3
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

 x  0; M i1  0;
Fb 
M i12  sin   x   Fab
  x  a; M i 2  sin  .
 
Analizând relaţiile de mai sus, se observă că forţa axială N 12 şi forţa tăietoare
T 12 sunt constante pe porţiunea 12 a grinzii (fig. 2.6, e şi f), adică nu depind de
poziţia x a secţiunii oarecare. Pe de altă parte, momentul de încovoiere M i12
depinde de poziţia x a secţiunii oarecare şi variază liniar (funcţie de gradul întâi) aşa
cum se prezintă în figura 2.6, g.
Metoda de mai sus este descrisă pe scurt prin utilizarea convenţiei I de semne
positive (fig. 2.6, h) în timp ce grinda este parcursă de la stânga la dreapta.

 Porţiunea 2-3:
Se consideră o secţiune arbitrară a grinzii pe porţiunea 32, aflată la distanţa x
faţă de capătul 3 (fig. 2.6, b). Apoi, se izolează porţiunea de grindă de la dreapta
secţiunii considerate indicând forţele externe şi reacţiunile care acţionează asupra
acestei porţiuni (fig. 2.6, d). Se reprezintă eforturile secţionale utilizând convenţia de
semne pozitive. De exemplu, forţa tăietoare T32 se consideră în sus (convenţia
adecvată pentru partea din dreapta a secţiunii de tăiere) aşa cum se prezintă în figura
2.6, c. În cazul porţiunii considerate, ecuaţiile de echilibru sunt:

  Fx  0; N32  0;

  Fy  0; T32  Y3  0;
 M  0; M  Y  x  0.
 i 32 3

Sistemul de ecuaţii conduce la soluţiile:

Fa
N32  0; T32   sin  ;


 x  0; M b3  0;
Fa 
M i32  sin   x   Fab .
  x  b; M b 2  sin  .
 
Metoda de mai sus este descrisă pe scurt utilizând convenţia II de semne pozitive (fig.
2.6, h) în timp ce grinda este parcursă de la dreapta la stânga.
Se observă din nou că forţa axială N32 şi forţa tăietoare T32 rămân constante pe
porţiunea 32 în timp ce momentul de încovoiere M i32 variază liniar de la zero la
valoarea maximă.

Observaţie importantă
Se observă că forţa tăietoare care se dezvoltă în secţiunea aflată la stânga secţiunii

4
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

unde se aplică forţa înclinată F , are o valoare diferită faţă de forţa tăietoare care se
dezvoltă la dreapta acestei secţiuni. Diferenţa dintre cele două valori este egală cu
componenta verticală a forţei înclinate F . Acest lucru arată importanţa calculării
forţei tăietoare în fiecare parte a secţiunii unde acţionează o forţă concentrată
perpendiculară pe grindă.

Există câteva cazuri particulare ale exemplului de mai sus (fig. 2.7).

 Cazul 1:   90
4 1
 Cazul 3:   90  ; a  l ; b   l
3 3

a.
l
 Cazul 2:   90  ; a  b  .
2
c.

b.
Fig. 2.7

5
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

Exemplul 2.2
Trasaţi diagramele de forţe tăietoare T şi momente de încovoiere M i pentru grinda
solicitată de momentul concentrat M 0 ca în figura 2.8.

Rezolvare:
În primul rând se calculează
reacţiunile din legăturile mecanice
utilizând ecuaţiile de echilibru static
corespunzătoare diagramei corpului liber
pentru întreaga grindă:

  M1  0; Y3  l  M 0  0;

 M 3  0; Y1  l  M 0  0,
Fig. 2.8
M0
care conduce la Y3  Y1  .
l
 Porţiunea 12
Considerând secţiunea oarecare a grinzii aflată la distanţa x faţă de capătul 1 şi
privind de la stânga la dreapta (se utilizează convenţia I de semne), se pot calcula:
M0
- T12  Y1   ;
l

 x  0; M i 1  0;

- M i 12  Y1  x    a
 x  a; M i 2   M 0.
l
Se observă că forţa tăietoare rămâne constantă şi pozitivă în timp ce momentul
a
de încovoiere creşte liniar de la zero la M i 2   M 0 .
l

 Porţiunea 23
Considerând secţiunea oarecare a grinzii aflată la distanţa x faţă de secţiunea 2
şi privind de la stânga la dreapta (se utilizează convenţia I de semne), se pot calcula:

6
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

M0
- T23  Y1   ;
l

 b
 x  0; M i 2  l M 0 ;
- M i 23  Y1 x  a   M 0   
 x  b; M i 3   M 0 b  a   M 0  0.
 l
Se observă că forţa tăietoare rămâne constantă şi negativă în oricare secţiune a grinzii
b
de pe porţiunea 23 iar momentul de încovoiere scade liniar de M i 2  M 0 la zero.
l
Diagrama de forţe tăietoare T şi
diagrama momentelor de încovoiere M i
se prezintă în figura 2.8.
Se remarcă faptul că dacă un moment
concentrat este aplicat într-o secţiune a
grinzii, un salt brusc are loc în diagrama
de momente de încovoiere M i . Saltul
este egal ca valoare cu momentul
concentrat şi are acelaşi sens cu acesta.
Un caz particular al exemplului prezentat
este cazul din figura 2.9 în care
momentul concentrat M 0 este aplicat la
Fig. 2.9 mijllocul grinzii a  b  l 2 .

7
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

Exemplul 2.3
Trasaţi diagramele de forţe tăietoare T şi momente de încovoiere M i pentru grinda
rezemată la capete, solicitată de o forţă uniform distribuită p ca în figura 2.10.

Rezolvare:
Datorită simetriei geometrice şi a
simetriei încărcării, reacţiunile sunt:
1
Y1  Y2  pl.
2
Se consideră o secţiune arbitrară aflată la
distanţa x faţă de capătul 1 al grinzii şi
privind de la stânga la dreapta (vezi
diagrama de forţe aplicate pe porţiunea din
stânga în Fig. 2.10). Utilizând convenţia I
Fig. 2.10 de semne, eforturile secţionale sunt:

 1
1  x  0 ; T1  pl ;
T12  Y1  px  pl  px   2
2 1
 x  l ; T2   pl ;
 2
 x  0; M i1  0;
 2
x 1 1  l 1 l 1 l 1
M i 12  Y1x  px   pl  x  px 2   x  ; M i max  pl   p   pl 2 ;
2 2 2  2 2 2 2 2 8
 x  l ; M i 2  0.

Se observă că momentul de încovoiere M i este o funcţie de gradul al doilea. Acest

lucru înseamnă că diagrama de momente de încovoiere M i este o parabolă iar
diagrama de forţe tăietoare T este o linie oblică. Câtă vreme forţa tăietoare este egală
cu zero T  0 la mijlocul grinzii, momentul de încovoiere are o valoare extremă
M i max în această secţiune conform relaţiei diferenţiale dintre forţa tăietoare şi
 d Mi 
momentul de încovoiere  T  .
 d x 

8
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

Exemplul 2.4
Trasaţi diagramele de forţe tăietoare T şi momente de încovoiere M i pentru grinda
rezemată la capete, solicitată ca în figura 2.10.

Rezolvare:
Mai întâi, se calculează reacţiunile:
1
Y1  Y3  pl.
4
Eforturile secţionale se calculează
după cum urmează:

Fig. 2.11
 porțiunea de grindă 1-2
 1
1  x  0 ; T1  pl ;
T12  Y1  px  pl  px   4
4 l 1
 x  ; T2   pl ;
 2 4


 x  0; M i1  0;
 2
x 1 1  l 1 l 1 l 1 2
M i12  Y1x  px   pl  x  px 2   x  ; M i  pl   p   pl
2 4 2  4 4 4 2  4  32
 l 1 l 1 l
2
 x  ; M i 2  pl   p   0.
 2 4 2 2 2

 porțiunea de grindă 3-2

9
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

 1
1  x  0 ; T3  pl ;
T32  Y3  px  pl  px   4
4 l 1
 x  ; T2   pl ;
 2 4


 x  0; M i 3  0;
x
M i 32  Y3 x  px   2
2  l 1 l 1 l 1 2
  x  ; M i   pl   p    pl ;
1 1 2
  pl  x  px  4 4 4 2 4 32
4 2  l 1 l 1 l
2
 x  ; M i 2   pl   p   0.
 2 4 2 2 2

Diagramele de forte tăietoare T și de momente de încovoiere M i se prezintă în

figura 2.11.

Observații
Analizând ultimele două exemple se observă că:
 În secțiunea aflată pe axa de simetre, eforturile secționale sunt T  0 și
M i  0 datorită simetriei geometrice și de încărcare. Mai mult, diagrama de
forte tăietoare T este antisimetrică iar diagrama de momente de încovoiere
M i este simetrică față de axa de simetrie (fig. 2.10).
 Dacă o bară este simetrică din punct de vedere geometric și antisimetric
încărcată, atunci eforturile secționale sunt T  0 și M i  0 la nivelul
secțiunii aflate în axa de antisimetrie. Mai mult, diagrama de forțe tăietoare
T este simetrică iar diagrama de momente de încovoiere M i este
antisimetrică iar față de axa de antisimetrie (fig. 2.11).

1.5. Diagrama de momente de torsiune M t

Se spune că o bară (arbore) este solicitat la torsiune dacă la nivelul oricărei secțiuni a
arborelui se dezvoltă un moment pe direcția axei longitudinale a acestuia.
Exemplul 2.5
Să se reprezinte grafic diagrama de momente de torsiune M t pentru bara din figura
2.12.

10
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

Rezolvare: Diagrama de momente de

torsiune M t se calculează pe porțiuni:

 Porțiunea 1-2
Se consideră o secțiune arbitrară aflată la
distanța x față de capătul 1 (fig. 2.12).
Momentul de torsiune care se dezvoltă la
nivelul secțiunii oarecare se calculează
după cum urmează:
M
M t 12  m0  x  2 0 x ;
a
 pentru x  0; M t 1  0;

x  0, 2a   
pentru x  2a; M  4M .
 t2 0
Fig. 2.12

Se observă că momentul de torsiune este o funcție liniară. Astfel, diagrama M t este o

linie dreaptă oblică (fig. 2.12).
 Porțiunea 2-3
Momentul de torsiune care se dezvoltă în secțiunea arbitrară aflată între secțiunile
2 și 3 poate fi calculat astfel:
M0
M t 23  m0  2a  3M 0  2  2a  3M 0  M 0 ,
a
care reprezintă o valoare constantă. Diagrama de momente corespunzătoare acestei
porțiuni este o linie paralelă cu linia de referință (fig. 2.12).
 Porțiunea 3-B
Momentul de tosiune care se dezvoltă pe această porțiune este:
M0
M t 3B  m0  2a  3M 0  2M 0  2  2a  5M 0   M 0 .
a
Diagrama de momente de torsiune M t se prezintă în figura 2.12.

11
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

1.6. Diagrame de eforturi secţionale în cazul structurilor plane

Procedura utilizată pentru trasarea diagramelor de eforturi secționale pentru bare

drepte, rămâne valabilă și în acest caz.

Exemplul 2.6
Se consideră o structură plană de grinzi solicitată ca în figura 2.13, a. Să se reprezinte
grafic diagrama de forte axiale N, diagrama de forțe tăietoare T și diagrama de
momente de încovoiere Mi.

Fig. 2.13
Rezolvare: În primul rând, se reprezintă reacțiunile care se dezvoltă în legăturile
mecanice. Din cauza sarcinilor exterioare, se dezvoltă următoarele reacțiuni: X 1 și Y1
în articulația 1; Y5 în rezemul 5).
Pentru calculul reacțiunilor, se utilizează următoarele ecuații de echilibru:

12
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I




 X i  0; X1  2 F  0;
 F  3a


 M1  0; 2 F  2a    3a    aF  Y5  3a  0;
a  2
 F  3a

 M 5  0; Y1  3a  X1  2a    3a    aF  0,
a  2
care conduc la:
19 1
X 1  2F ; Y1  F; Y5   F .
6 6
Apoi, se verifică reacțiunile utilizând ecuația de echilibru al forțelor față de axa Oy:
F
 Yi  0; Y1 
a
 3a  Y5  0

și înlocuind valorile reacțiunilor

19 F 1
F   3a  F  0,
6 a 6
se observă că ultima relație este adevărată.

În continuare, se reprezintă diagramele de eforturi secționale.

 diagrama de forțe axiale N

Pentru a desena diagrama de forțe axiale N, se calculează forța axială care se dezvoltă
în secțiunea arbitrară pe fiecare porțiune a grinzii. Pentru prima porțiune 13, aflată
între secțiunile 1 și 3, forța axială care se dezvoltă în secțiunea oarecare, aflată la
distanța x față de capătul 1, se calculează cu relația:
19
N13  Y1   F.
6
Se utilizează convenția I de semne pozitive deoarece grinda se parcurge de la
secțiunea 1 la secțiunea 3. Pentru a calcula forța axială N34, se utilizează aceeași
convenție de semne:
N 34   X 1  2F  2F  2F  0 .

Pentru a calcula forța axială N 54 , se utilizează convenția II de semne pozitive,

deoarece grinda se parcurge de la secțiunea 5 la secțiunea 4:

13
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

1
N 54  Y5  F.
6
Diagrama de forțe axiale N se reprezintă în figura 2.13, b.

 diagrama de forte tăietoare T

Se calculează diagrama de forțe tăietoare pentru fiecare porțiune:
T12   X1  2F ;

T23   X1  2F  0;

 19
F 19 F  x  0  T3  F;
T34  Y1  x  F  x,   6
a 6 a 1
 x  3a  T4  F ;
 6

Apoi, diagrama de forțe tăietoare T se reprezintă grafic în figura 2.13, c.

 diagrama de momente de încovoiere Mi

În aceeași manieră, se reprezintă diagrama de momente de încovoiere Mi calculând
momentul de încovoiere care se dezvoltă la nivelul secțiunii oarecare pentru fiecare
porțiune a structurii plane de grinzi, așa cum se prezintă în continuare:

pentru x  0  M i1  0;
M i12   X 1  x  2 Fx,  
pentru x  2a  M i 2  4aF ;

pentru x  0  M i 2  4aF ;
M i 23   X1x  2a   2 F  x   2 F x  2a   2 Fx  
pentru x  2a  M i3  4aF ;

M i 54  0;

F x 1 F x2 pentru x  0  M i 4  aF ;
M i 43  Y5  x  aF    x    Fx  aF   
 a 2 6 a 2 pentru x  3a  M i3  4aF .

Diagrama de momente de încovoiere Mi se prezintă în figura 2.13, d.

14
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

Probleme rezolvate
Problema 2.9
O grindă cu consolă este solicitată ca
în figura 2.16. Să se reprezinte
diagrama de forte tăietoare T și
diagrama de momente de încovoiere
Mi.

Rezolvare: Pentru grinda reprezentată

în figura 2.16, se calculează
reacțiunile utilizând ecuațiile de
echilibru:
  M 1  0; Fig. 2.16

 M 2  0;
După înlocuire, se obțin următoarele ecuații:

 F a 
4 aF  2 F  3a  Y  4 a   a    4 a   0;
 4
a  2 

 Y1  4a  4aF  2 F  a  F  a  a  0;
 a 2
Din care se calculează reacțiunile:
Y1  0,375 F și Y4  1,375 F .

În continuare, se verifică reacțiunile utilizând altă ecuație de echilibru:

Y  0;
F
Y1  Y4  2 F   a  0; 0,375F  1,375F  2F  F  0 .
a
Se observă că ultima relație este adevărată, deci reacțiunile sunt correct calculate.
Apoi, forța tăietoare T se calculează la nivelul secțiunii oarecare pentru fiecare
porțiune:
T13  Y1  0,375 F ;

T34  Y1  2F  0,375 F  2F  2,375 F ;

F  pentru x  0  T5  0;
T54  x;  
a  pentru x  a  T4  F .
Apoi, diagrama de forte tăietoare T se reprezintă ca în figura 2.16.
În aceeași manieră, se calculează diagram de momente de încovoiere Mi după cum
urmează:

15
 CURS 3 - Cap. 2. Diagrame de eforturi secţionale

  for x  0,  M i1  0;
M i12  Y1  x  0,375 F  x;  
 for x  2a,  M i 2  0,75 aF ;
M i 23  Y1  x  2a   4aF  0,375 F  x  2a   4aF  3,25aF  0,375Fx;

 pentru x  0,  M i 2  3,25aF ;
 
  pentru x  a,  M i3  2,875 aF ;

F x F   pentru x  0,  M i5  0;
M i 54    x    x2  
a 2 2a  pentru x  a,  M i 4  0,5 aF ;

 a  a
M i 43   F  x    Y4  x   F  x    1,375F  x
 2  2

 pentru x  0,  M i 4  0,5aF ;
 
  pentru x  a,  M i3  2,875 aF .
În final, diagrama de momente de încovoiere Mi se reprezintă grafic în figura 2.16.

Problema 2.10
Să se reprezinte grafic diagram de
forte tăietoare T și diagrama de
momente de încovoiere Mi în cazul
grinzii solictate ca în figura 2.17.

Rezolvare: Pentru a calcula

reacțiunile din legăturile mecanice,
se utilizează ecuațiile de echilibru:

 M 2  0;

 M 4  0.

Fig. 2.17 După scrierea momentelor date de

fiecare sarcină, se obțin ecuațiile:

 a a 
 pa  2  8ap  a  Y4  2a  2 p  a   2  a   0;
 

 pa   a  2a   Y2  2a  8ap  a  2ap  a  0.
 2  2

care conduc la următoarele reacțiuni:

16
 Camelia Cerbu – Rezistenţa Materialelor – partea I

Y2  2,25 ap și Y4   2,75 ap.

În continuare, se verifică reacțiunile utilizând altă ecuație de echilibru:

Y  0;  Y2  Y4  ap  8ap  2ap  0;   2,25ap  2,75ap  5ap  0 .

Se observă că ecuația este adevărată. Deci, reacțiunile sunt corect calculate.

Se calculează forța tăietoare T pentru fiecare porțiune:

  pentru x  0,  T1  0;
T12   px;  
 pentru x  a,  T2  ap;
T23  ap  Y2  ap  2,25ap  3,25 ap;

 pentru x  0,  T4  2,75 ap;

T43  Y4  2 px  2,75 ap  2 px;  
  pentru x  a,  T3  4,75 ap.
Se calculează momentul de încovoiere Mi pentru fiecare porțiune:

x  - pentru x  0,  M i1  0;
M i12   px   0,5 px 2 ;   2
2 - pentru x  a,  M i 2  0,5 a p;

a 
M i 23  ap    x   Y2  x  ap  0,5 a  x   2,25ap  x;
2 

- pentru x  0,  M  0,5 a 2 p;

i2

 - pentru x  a  M i3  3,75 a 2 p;

x
M i 42  Y4  x  2 px   2,75 ap  x  px 2
2
 - pentru x  0,  M i 4  0;
 2
- pentru x  a,  M i 2   3,75 a p.
În final, diagramele de forte tăietoare T și de momente de încovoiere Mi se prezintă în
figura 2.17.

17