Seminar 2

1. Teoria tensiunilor
1.1 Determinarea componentelor tensiunii.
1.2 Relatii de transformare.
1.3 Tensiuni normale principale.

Relații de calcul

Starea de tensiune este cunoscută într-un punct al unui corp solid deformabil tensionat când sunt
stabilite componentele tensiunii pe trei suprafeţe reciproc perpendiculare care conţin punctul dat. În
raport cu sistemul de coordonate cartezian, starea de tensiune în punctul dat este reprezentată de
tensorul tensiunii   , simetric, care contine sase componente independente.
Starea de tensiune în punctul dat poate fi descrisă şi de cele trei tensiuni principale  1 ,  2 ,  3 ,
normale pe trei plane reciproc perpendiculare pe care nu există tensiuni tangenţiale unde indicii 1, 2
si 3 sunt direcţiile principale. Tensiunile normale principale sunt rădăcinile ecuaţiei algebrice
 3  I1 2  I 2  I 3  0
în care I1, I2, I3 sunt invarianţii tensorului tensiunii (sau matricei tensiunii).

Probleme rezolvate

SA 2.2. Pe feţele unui element de volum sunt componentele tensiunii: x = 100 MPa; y = -
55 MPa; z = 75 MPa; yz = zy = 40 MPa; zx = zx = 55 MPa; xy = yx = 32 MPa. Să se
determine tensiunile totale de pe fiecare faţă a elementului (fig.2.4.2,c).

Rezolvare: Se pleacă de la mărimile tensiunilor (2.13,d) de pe feţele elementului. Mărimea lui px

dată de prima relaţie din (2.13,d) este
px   x2   xy2   xz2  1002  322  552  118,53 MPa;
respectiv py = 75,16 MPa; pz = 101,24 MPa.

Pentru stareas de tensiune aratata in figura 06 04a sa se determine componentele tensiunii

exercitate pe un element care se roteste in sens trigonometric cu 30o .

Fig.06 04a Fig.p05 01f Fig.p05 01g

Un element incarcat are intr-un punct starea de tensiune aratata in figura p05 01f Sa se
determine tensiunile principale σ1 si σ2 precum si tensiunea tangentiala maxima τmax.

Se considera un element 2D care are componentele tensiunii aratate in figura p05 01g. Sa se
determine:
i) identificarea componentelor tensiunii;
ii) tensiunile principale
iii) orientarea planelor principale

SA 2.1 O bară cu secţiunea transversală pătrată de

latură a = 20 mm este solicitată la întindere de către
forţa F. Să se determine mărimea acestei forţe dacă
tensiunea tangenţială în secţiunea a cărui normală
face unghiul   45o faţă de axa x a barei (fig.) este
de 60 MPa.
Fig.03_01a

Aplicaţia 2.. Să se determine direcţia tensiunii de forfecare  nt , care se află tangentă la planul ABC
(fig.2.9 ) definită de către  t , mt şi nt (2.27).
Soluţie: Introducând relaţiile (2.1,a), (2.7,a) şi (2.10) în (2.8) se obţine: pnx   n   t nt ;
pny  m n  mt nt ; pnz  n n  nt nt cu necunoscutele  t , mt şi nt. din cele trei ecuaţii se obţin
relaţiile (2.27) unde  n se determină cu (2.22) ,  nt cu (2.28) iar pnx , pny şi pnz cu (2.21).

S 2. Starea de tensiune în MPa într-un punct este dat de către  x  14 ,  y  10 ,  z  35 ,

 xy  7 ,  xz  7 şi  yz  0 . Să se determine tensiunile normală şi de forfecare pe un plan a cărui
normală este definită de către   2 / 14 , m  1/ 14 şi n  3 / 14 . Care este direcţia
tensiunii de forfecare care acţionează pe acest plan?
R:  n  19 ,21 MPa ;  nt  14 ,35 MPa ;  t  0,678 ; mt 0,415 ; nt  0,597 .

Starea de tensiune la un punct dintr-un corp în raport cu sistemul de coordonate cartezian este dată
 80 20  30
de tensorul tensiunii/ matricea     20 35 7  .
 30 7  55
Se cere:
i) identificarea componentelor tensiunii;
ii)rezultantele tensiunii de pe feţele unui element de volum care descrie starea de tensiune.

Se dă starea de tensiune într-un punct al unui corp  x  10 MPa ;  y  20 MPa ;  z  10 MPa ;
 xy  5 MPa ;  xz  10 MPa ;  yz  15 MPa . Fie o secţiune dusă prin punct definită de versorul
 
n 1 / 2 , 1 / 2 , n , n > 0. Să se determine:
i) vectorul tensiunii pn;
ii) componentele normală  n şi tangenţială  nt ,de pe secţiunea dată;
iii) direcţia componentei tensiunii tangenţiale  nt .
R:

Într-un punct al unui corp, componentele tensiunii sunt:  x  45 MPa ;  y  90 MPa ;

 z  90 MPa ;  xy  108 MPa ;  xz  5 MPa şi  yz  36 MPa . Să se determine:
i) componentele tensiunii totale  n şi  nt de pe suprafaţa identificată de versorul n(4/9; 4/9; 7/9);
ii) orientarea vectorilor celor două componente ale tensiunii  n şi  nt .

Pentru un tensor al tensiunii cunoscut într-un punct al unui corp în echilibru

 7 0  2
 0 5 0 MPa 
 
 2 0 4 
Să se determine:
i) valorile tensiunilor principale;
ii) direcţiile tensiunilor principale iii) vectorul tensiunii totale pe suprafaţa plană definită de
versorul n2 / 3,  2 / 3, 1 / 3 .

Aplicatia 3. Un moment de torsiune T aplicat pe un arbore (fig.) creaza o tensiune

tangentiala  xy  56 MPa iar fortele F la capetele arborelui produc tensiunile normale
 x  28 MPa . Arborele trece printr-un cilindru hydraulic astfel ca circumferinta lui
este supusa la presiunea hidraulica de 35 MPa, in cilindru cauzandtensiuni de
compresiune  y   z  35 MPa pe suprafataarborelui. Sa se determine tensiunea de
forfecare maxima in orice punct de pe suprafata arborelui.

Fig.5

Solutie: Din datele problemei:  x  28 MPa ;  y   z  35 MPa ;  xy  56 MPa ;

 yz  0 si  zz  0
Tensorul tensiunii, referitor la axele principale, are forma exterioare ale arborelui iar
forteleF la capetele
1 0 0
T      0  2 0 
 0 0  3 
Să se stabilească componentele tensiunii într-un punct în raport cu sistemul de coordonate cilindric
în care s-a notat cu   300 unghiul dintre axa polară şi axa Ox a sistemului de coordonate
cartezian şi  x  50 MPa ;  y  70 MPa ;  z  40 MPa ;  xy  40 MPa ;  xz   30 MPa şi
 yz  20 MPa .

Se consideră tensorul tensiunii şi matricea de rotaţie într-un punct al unui corp elastic
 10 6  8  1 0 0 
 6 20  4MPa  0 1 / 2 1 / 2 
  
 8  4 10  0  1 / 2 1 / 2 
Să se determine tensorul de tensiune faţă de noul sistem de referinţă.

 10  1,414  9 ,9
t 
R:  '   R  R    1,414 11  5 MPa 
 
  9 ,9 5 14 

Starea de tensiuni într-un punct într-o structură, relativ la sistemul de coordonate xyz este   şi un
nou sistem de coordonate x’y’z’ definit de matricea de rotaţie [R],

 20  10 10   0 2 / 2  2 / 2
    10  20 0  MPa R    3 / 3 3/3 3/3 .


 10 0 30  3/3 6/6 6 / 6 



Să se determine: i) componentele tensiunii în noul sistem de coordonate; ii) tensiunea normală şi

tangenţială,  n şi  nt , pe panul normal la direcţia x’ şi trece prin punct; iii) verificarea invarianţilor
tensiunii din cele două sisteme de coordonate, xyz şi x’y’z’.

Într-un punct al unui corp supus forţelor exterioare,

componentele tensiunii sunt :  x  100 MPa ;  y  60 MPa ;  2/2 2/2 0 
 z  50 MPa ;  xy  40 MPa ;  xz  60 MPa şi  yz   30 MPa . R    6 / 4 6/4 1/ 2 


Să se determine: i) componentele tensiunii faţă de noul sistem  2/4 2/4 3 / 2


de referinţă x’y’z’ obţinut prin rotirea axelor xyz , definite de
[R].

.
Starea de tensiune într-un punct este dată de tensiunile principale
 1  150 MPa ;  2  60 MPa  2 / 3 1 / 3  2 / 3
şi  3  90 MPa : Să se determine: i)componentele tensiunii dacă R    1 / 3 2 / 3 2 / 3 
direcţiile sunt rotite conform matricei de rotaţie [R]; ii) să se  2 / 3 2 / 3 1 / 3 
verifice invarianţii tensiunii din cele două sisteme de coordonate.
Problema starea de tensiune într-un punct al unui corp este dată de către tensorul
1 2 3 
   2 4 5 MPa
3 5 0
Pe fiecare din planele de coordonate normale la versorii i, j şi k .
 i) care sunt componentele normale ale tensiunii;
ii) care sunt componentele tangenţiale ale tensiunii;
iii) rezulantele componentelor tensiunii pe fiecare faţă a elementului de volum
perpendiculară pe versorii i, j şi k.

Problema Starea de tensiune într-un punct relativ la sistemul de coordonate cartezian xyz este dat
de către tensorul tensiunii
 140 70  70
    70 100 0  MPa
 70 0 150 
Să se determine:
i) componentele tensorului tensiunii;
ii) tensiunea totală;
iii) tensiunea normală;
iv) tensiunea tangenţială
pe planul paralel cu 2x-z+3z = 9 şi trece prin punctul dat.
Soluţie: i)  x  140 MPa ;  y  100 MPa ;  z  150 MPa ;  xy  70 MPa ;  xz  70 MPa ;  yz  0 .
ii) normala la suprafaţa ax+by+cz+d=0 are versorul n de cosinuşii directori
a 2 b 1 c 3
  ; m  ; n  . Componentele
2
a b c 2 2 14 2
a b c2 2 14 2
a b c 2 2 14
tensiunii totale se determină cu relaţiile (.) iar mărimea tensiunii totale cu relaţia (.). iii) tensiunea
normală  n  pnx   pny m  pnz n  68,1 MPa ; iii)  nt  pn2   n2  47 ,45 MPa

Problema Starea de tensiune într-un punct al unui corp este dată de către
 2  1 3
   2 4 5 MPa
3 5 0
i) să se determine vectorul tensiunii într-un punct pe planul a cărui normală este în direcţia
2i+2j+k.
ii) determinaţi mărimea tensiunii normale şi a celei tangenţiale pe acest plan.

Problema . Problema anterioară pentru trecând prin punctul dat paralel la planul x – 2z + 3z = 4.

3
Problema Într-un punct dintr-un corp de pe planul definit de versorul n   i  j  k  tensiunea
3
totală este dată de vectorul p n  10i  80 j  40k . Să se determine: i) tensiunea normală  n ; ii)
tensiunea tangenţială  nt ; iii) direcţia tensiunii tangenţiale.
2 2 2
Soluţie: i)  n  p n  n  pnx   pny m  pnz n  75,1 MPa ii) pn  pnx  pny  pnz  90 MPa ;
pnx   n  pnx   n m pnx   n n
 nt  pn2   n2  73 MPa , iii)  t  ; mt  ; nt  .
 nt  nt  nt

Problema Într-un element structural sunt stabilite componentele tensiunii arătate în figura 03_2a. Să
se determine tensiunile normale principale şi tensiunea tangenţială maximă.
Să se determine valorile proprii (tensiunile principale) şi vectorii proprii(direcţiile pentru vectorii
3 4 0
tensiunilor principale) la tensorul    4  3 0 . R: 1  5 MPa ;  2  2 MPa ;
0 0 2
 2 1   1 2 
 3  5 MPa n1 0 ,  ,   ; n2  1, 0 , 0  ; n1 0 ,  ,  
 5 5  5 5
5 4 0
Un tensor al tensiunii are matricea    4  1 0 . Să se determine: i) tensorii tensorului
 
0 0 3
tensiunii; ii) tensiunile principale; iii) direcţiile tensiunilor principale; iv) tensiunea tangenţială
maximă.
Starea de tensiune într-un punct al unui element
structural este reprezentată în fig.p05.00a. Să se Fig.p05.00a
determine: i) componentele tensiunii pe
suprafaţa a – a; ii) tensiunile principale;

Problema Componentele tensiunii în jurul unui

punct este arătată în figura p05.01a. să se
determine : i) tensiunile normală şi tangenţială Fig-p05.01a
pe plane paralele şi perpendiculare la a-a; ii)
tensiunile principale şi direcţiile lor; iii)
schiţarea tensiunilor principale.

Invarianţii tensiunii sunt : I1   x   y   z  30  10  10  30 MPa.

I 2   x y   y z   z x   xy2   yz2   xz2  300  100  300  (20) 2  20 2  900 ( MPa) 2 ;
I 3   x y z  2 xy yz xz   x yz2   y xz2   z xy2  3000  0  30  400  10  ( 20) 2  10  0  19000 MPa
iar ecuaţia seculară  3  I1 2  I 2  I 3  0 sau  3  30 2  900  19000  0 cu soluţiile
 1  40,6418 MPa ;  2  16,9459 MPa ;  3  27,5877 MPa . Tensiunea tangenţială maximă este
  40,6418  (27,5877)
 max  1 3   34,1147 MPa .
2 2

Problema . Starea de tensiune la un punct într-un corp în raport cu sistemul de coordonate xyz este
dat de către
 20 30  50
T    30 60 20 MPa.
  50 20  40
Să se determine: a) tensiunile principale şi cosinuşii directori asociaţi cu fiecare tensiune principală;
b) tensiunea tangenţială maximă .
R: I1 = 0; I2 = + 6600 (MPa)2; I3 = - 118000 (MPa)3 iar ecuaţia seculară  3  6600  118000  0
cu soluţiile  1  70,1231 MPa ;  2  18,9020 MPa ;  3  89,0251 MPa . Pentru a obţine
direcţiile principale, în sistemul de ecuaţii algebric se introduc pe rând tensiunile principale
 ( x   i ) i   xy mi   xz ni  0;

 xy  i  ( x   i )mi   yz ni  0;
    m  (   )n  0.
 xz i yz i z i i

Problema . Se dă starea de tensiune prin tensorul tensiunii

 10 20  20

T    20 40  40 MPa
 20  40 40
Să se determine: a)tensiunile principale şi cosinuşii directori asociaţi cu direcţiile fiecărei tensiuni
principale; b) tensiunea tangenţiale maxime în punct.
R: I1   x2   y2   z2  90 MPa ; I 2   x y   y z   z x   xy2   yz2   xz2  0 ;
I 3   x y z  2 xy yz xz   x yz2   y xz2   z xy2  64000 MPa iar ecuaţia seculară este
 3  90 2  64000  0 cu soluţiile  1  80 MPa ;  2  33,7228 MPa ;  3  23,7228 MPa .

Problema: Dacă componentele tensiunii într-un punct al unui corp solicitat de către forţe
exterioare sunt:
 x   y   z  0 ;  xy   yz   zx  60 MPa , să se determine:
a) invarianţii tensiunii; b) tensiunile normale principale; c) tensiunea tangenţială maximă.
R: a) I1 = 0; I2 = - 10800 (MPa)2; I3 = 432000 (MPa)3. b)  3  10800  432000  0 ;
 1  120 MPa ;  2   3  60 MPa . c)  max  90 MPa .

Fie starea de tensiune într-un punct dată de către matricea tensiunii

 30  15 20
    15  25 10  MPa
 20 10 20
Să se determine energia specifică de deformaţie dacă materialul corpului are E = 2.105 MPa,
  0,3 .
Problema Pentru tensorul tensiunii
20 10 10 
   10 20 10  MPa
10 10 20

Probleme nerezolvate

Aplicaţia . Un cilindru din piatră are diametrul de 50 mm şi lungimea de 100 mm. el este supus la
o forţă de compresiune de 5 kN. Să se găsească: i) tensiunea normală şi tangenţială pe un plan
înclinat la 300 la direcţia radială; ii) valoarea maximă a tensiunii de forfecare; iii) înclinarea planelor
pe care tensiunea de forfecare maximă este jumătate din tensiunea de forfecare maximă.
R: i)  n  1,913 MPa ;  nt  1,105 MPa . ii)  max   N / 2 A  1,275 MPa . Iii) 0,5 max   max sin 2
de unde   150 sau   750 .

Aplicaţia Starea de tensiune într-un punct dintr-o masă de sol este dată. Adică
 x  50 kN / m 2 ;  xy  30 kN / m 2 ;
 y  40 kN / m 2 ;  yz  25 kN / m 2
  z  80 kN / m 2 ;  xz  25 kN / m 2 .
Să se determine tensiunea normală şi cea tangenţială pe un plan cu cosinuţii directori   2 / 3 ;
m  2 / 3 şi n  1/ 3 .
R:  n  97 ,78 kN / m 2 (2.); pn = 102,2 kN/m2 (2.);  nt  29 ,73 kN / m 2 .

Aplicaţia Starea de tensiune într-un punct dintr-o masă de sol este dată. Adică
 x  25 kN / m 2 ;  xy  30 kN / m 2 ;
 y  40 kN / m 2 ;  yz  6 kN / m 2
 z  17 kN / m 2 ;  xz  10 kN / m 2 .
Să se determine:
i) tensiunile principale
ii) tensiunea normală octaedrică şi tensiunea tangenţială octaedrică.
R:   82  1062  800  0 ;  1  65,9 kN / m 2 ;  2  15,7 kN / m 2 ;  3  0 ,4 kN / m 2 .
3 2

ii)  oct  27 ,33 kN / m 2 ;  oct  27 ,97 kN / m 2

Problema. Un corp solicitat are într-un punct componentele carteziene ale tensiunii:
 x  40 MPa ;  y  80 MPa ;  z  120 MPa ;  xy  72 MPa ;  xz  32 MPa ;  yz  46 MPa.
Să se determine: i) deformaţiile corespunzătoare dacă E = 2.105 MPa şi   0,3 ; ii) deformaţia
specifică de volum.

Problema. Fie starea de tensiune ăntr-un punct dată de matricea

60 0 30 

    0 40 20 
30 20  25
1 1 2
Să se determine: i) tensiunea totală de pe planul definit de versorul normal pe ea n , ,  ;
 2 2 2 
ii)componentele normală şi tangenţială ale tensiunii totale de pe acelaşi plan; iii) direcţia vectorului
tensiunii totale.
Aplicaţia 2.

Să se arate că energia de deformaţie specifică dată de relaţia

Us 
1 2
2E
   
 x   y2   z2  2  x y   y z   z x  21    xy
2 2
  yz 2

  zx .
are acelaşi rezultat dacă se utilizează tensiunile normale principale ale stării de tensiune dată. Se dă:
E = 2.105 MPa,   0,3 .

Fie următoarele funcţii:  x  30 x 2  y 2 ;  y  40x 3 ;  z  20 y 2  20 z 2 ;  xy  z 3 ;  yz  x 3 ;

 xz  y 3 . Dacă componentele forţei de volum sunt definite de bx = - 60x; by = 0; bz = 40z, să se
arate că funcţiile date sunt componentele tensiunii unui corp în echilibru.
R: se verifică ecuaţiile de echilibru (.).

Starea de tensiune într-un punct curent al corpului solicitat este dată de următoarele funcţii:
 x  bx  ay 2  cz 2 ;  y  ay  cz 2  bx 2 ;  z  cz  bx 2  ay 2 ;  xy  ax  by ,
 yz  cy  bz ,  zx   ax  cz iar forţele bx = - c; by = b; bz = a. Să se arate că starea de tensiune
dată este o stare compatibilă de tensiune. R:

Starea de tensiune a unui corp aflat în echilibru este dată de funcţiile:  x  2C1xy ;  y  C1 z 2 ;
z  0;  
 xy  C1 C2  y 2  C3 yz ;  xz  C3 y ;  yz  0 , unde C1, C2, C3 sunt constante.
Forţele de volum sunt neglijabile. Să se arate că starea de tensiune definită este compatibilă.
R:
Starea de tensiune într-un solid elastic este dată de funcţiile:  x  C1x 2 yz ;  y  C2 xyz 3 ;
     
 z  2 x3  y 3  2 yz ;  xy  3xy 2 z ;  yz  C3 6 y 2  5 xz 2 z 2  8 x 2  y 2 ;  zx  3xyz 2 . Să
se determine valorile constantelor C1, C2 şi C3. R: C1 = 6; C2 = 5, C3 = -1/4.

Arătaţi că polinomul
a 3 b 2 c d
F x , y   x  x y  xy 2  y 3
3! 2! 2! 3!
Este o funcţie de tensiune (Funcţie Airy).
Dacă a = b = c = 0 să se stabilească cărui mod de solicitare la o grindă perete corespunde funcţia de
tensiune.

1  1 1
Să se arate că tensiunile  x  ax ;  y  ax 2 ;  z  ax x   ;  xy   ay unde a este o
3  3 3
constantă, reprezintă soluţia unei probleme plane de deformaţie unde forţele de volum sunt
neglijate. Să se determine deplasările dacă deplasarea şi rotaţia în origine sunt nule.