PLĂCI PLANE

DREPTUNGHIULARE

1
ECUAŢIA FUNDAMENTALĂ
a plăcilor plane dreptunghiulare

 Ipoteze
h << l x , h << l y
 Plăci plane subţiri cu deformaţii mici
w << h

lx

x
h = ct
ly p(x,y)

y
z
Ipoteze

 Ipoteza lui Kirchhoff: O dreaptă normală la planul

median înainte de deformare rămâne dreaptă şi
normală la planul median după deformare

 Planul median este inextensibil în planul său

 σz este neglijabil în raport cu σx şi σy

Aspectul static

dx

z x
1
dy dz

1 σx
τ xy
h/2 τ xz
τ yx
h/2
σy x
τ yz
Mxy
y Mx
z M yx
Txz
My
y Tyz
z
Aspectul static

x
T xz

T yz M xy

Mx
My

y M yx

z
Aspectul geometric

h x, y
z ∂w
ϕx =
w ∂x
∂w
ϕy =
∂y
ϕ x ,ϕ
y
u = −ϕ x z
u, v
v = −ϕ y z

z
Ecuaţia Sophie Germain - Lagrange

p ( x, y )
∇ 2∇ 2 w( x, y ) =
D

2∂2 ∂2
∇ = 2+ 2
∂x ∂y

∂4w ∂4w ∂ 4 w p ( x, y ) Eh 3
+2 2 2 + 4 = D=
∂x 4
∂x ∂y ∂y D (
12 1 − µ 2 )
ecuaţie diferenţială liniară de ordinul IV, rigiditatea cilindrică
neomogenă, cu coeficienţi constanţi la încovoiere a plăcii
Eforturi secţionale

 ∂2w ∂2w 
M x = − D 2 + µ 2 
 ∂x ∂y 
momente încovoietoare
 ∂2w ∂2w 
M y = − D 2 + µ 2 
 ∂y ∂x 
∂2w
M xy = M yx = − D(1 − µ ) momente de torsiune
∂x∂y

∂M x ∂M yx
Txz =
∂x
+
∂y
= −D
∂ 2
∂x
∇ w ( )
forţe tăietoare
∂M xy ∂M y
Tyz =
∂x
+
∂y
= −D
∂ 2
∂y
( )
∇ w
CONDIŢII DE CONTUR

latură încastrată
O A x
a
latură simplu
rezemată b z

latură încastrată
B C elastic
h
y latură liberă
 O A x
a

Condiţii de contur
b z

B C
h
y

Latura încastrată OA (y = 0)
∂w ∂2w
w=0 ϕy = =0 χx = 2 = 0
∂y ∂x

∂ ∂2w
∂x
( )
ϕy = 0 ⇔
∂x∂y
=0 M xy = 0

∂2w
M x = − Dµ 2
∂y
2
M x = µM y
∂ w
M y = −D
∂y 2

∂M y ∂3w
Tyz = = −D 3
∂y ∂y
Condiţii de contur
O A x
a

b z

B C
h
y

Latura simplu rezemată OB (x = 0)

∂2w ∂2w
w=0 Mx = 0 ⇔ 2
+µ 2 =0
∂x ∂y ∂2w
2
=0
∂2w ∂x
χy = 2 = 0
∂y
∂ ∂2w ∂2w
ϕ x ≠ ct. în lungul laturii ⇒ (ϕ x ) ≠ 0 ⇒ = χ xy ≠ 0 ⇒ M xy = − D(1 − µ ) ≠0
∂y ∂x∂y ∂x∂y

Forţa tăietoare generalizată

M xy dy (Mxy + ) dy

∂M xy  ∂3w ∂3w 
*
T = Txz +
xz = − D  3 + (2 − µ )  y
∂y  ∂x ∂x∂y 2 
M xy dy (Mxy + ...)
z
Condiţii de contur
O A x
a

b z

B C
h
y

Latura cu rezemare elastică AC (x = a)

Rxz - solicitarea la încovoiere a grinzii în planul yOz :

Rxz ∂ 4 w q(x )
4
= ; q( x ) = − Rxz
∂y EI
Mx
∂4w Rxz
= −
Mx
∂y 4 EI gr
∂4w D  ∂ 3w ∂ 3w 
y 4
=  3 + (2 − µ ) 
∂y EI gr  ∂x ∂x∂y 2 
- solicitarea la torsiune a grinzii:
M y ∂θ 1 dM t 1
θ = t ; M t = ∫0 M x ( y )dy = = Mx
GI t ∂y GI t dy GI t

∂ϕ x ∂ 2 w ∂ 3w D  ∂2w ∂2w 
θ= = 2
=− 
 2
+ µ 2 
∂y ∂x∂y ∂x∂y GI t  ∂x ∂y 
Condiţii de contur
O A x
a

b z

B C
h
y

Latura liberă BC (y = b)

Forţa tăietoare generalizată

∂M yx  ∂3w ∂3w 
R yz = Tyz + = − D  3 + (2 − µ ) 2 
∂x  ∂y ∂x ∂y 

M y = 0, R yz = 0 sau M y = ± M 0 , R yz = ±Q0

∂2w ∂2w M0
+ µ = 0 / 
∂y 2 ∂x 2 D

∂3w ∂3w Q0
+ (2 − µ ) = 0 / 
∂y 3 ∂x 2 ∂y D
 REZOLVAREA PLĂCILOR PLANE
DREPTUNGHIULARE

Soluţii exacte cu polinoame algebrice:

- plăci libere de legături, încărcate pe contur cu momente încovoietoare
şi/sau de torsiune distribuite uniform

∇ 2∇ 2 w( x, y ) = 0 ⇒ w( x, y ) = Ax + Bxy + Cy + Dx + Ey + F
2 2

 ∂2w ∂2w 
M x = − D 2 + µ 2  = −2 D( A + µC )
 ∂x ∂y 

 ∂2w ∂2w 
M y = − D 2 + µ 2  = −2 D(C + µA)
 ∂y ∂x 
∂2w
M xy = − D(1 − µ ) = − D(1 − µ )B
∂x∂y
 a /2 a /2

Exemple: b /2
O
x
b /2

•placa supusă la încovoiere

M 1 = M 2 = M 0 ; M 12 = 0
M0

A = C = −
M0
w=− (
2 D(1 + µ )
x2 + y2 )
 2 D(1 + µ )
 B = 0

M0

M0
χ x = χ y = ct.
paraboloid de revoluţie
•placa supusă la torsiune

M 1 = M 2 = 0; M 12 = M 0

 A = C = 0
M0
B = − M 0 w=− xy χ xy = ct.
 D(1 − µ ) D(1 − µ )

2 M0 2 M0
M0

2 M0 2 M0

M0

paraboloid hiperbolic
REZOLVAREA PLĂCILOR PLANE
DREPTUNGHIULARE
Soluţii cu serii Fourier = exacte pentru un număr infinit de termeni

 serii duble trigonometrice – Navier:

– plăci plane dreptunghiulare simplu rezemate pe contur; originea
sistemului de axe trebuie să fie într-un colţ al plăcii
∞ ∞ mπ nπ
– w( x, y ) = ∑ ∑ Amn sin x sin y
m =1 n =1 a b
∞ ∞ mπ nπ
– Amn depinde de încărcare p( x, y ) = ∑ ∑ pmn sin x sin y
m =1 n =1 a b

4 a b
mπ nπ
p( x, y ) sin x sin
ab ∫0 ∫
pmn = dxdy
0 a b
 încărcare distribuită sinusoidal
 încărcare distribuită uniform, locală sau pe toată suprafaţa plăcii
 forţă concentrată
 serii simple trigonometrice: Lévy
– plăci plane dreptunghiulare simplu rezemate pe două laturi paralele,
orice tip de rezemare pe celelalte laturi; axa ⊥ pe laturile simplu
rezemate trebuie să fie axă de simetrie

∇ 2∇ 2 w0 ( x, y ) = 0 (*)
w( x, y ) = w0 ( x, y ) + w p ( x, y )
p ( x, y )
∇ 2 ∇ 2 w p ( x, y ) = (**)
D
∞ mπ (*) IV m 2π 2 m 4π 4
w0 ( x, y ) = ∑ Ym ( y ) sin x ⇒ Ym − 2 2 Ym′′ + 4
Ym = 0
m =1 a a a
analog grinda-perete
mπ
Ym ( y ) = Am ch λm y + Bm sh λm y + Cm y ch λm y + Dm y sh λm y, λm =
a
(**) ∂ 4 w p(x )
dacă p = p ( x ) ⇒
p
= dezvoltare în serie simplă trigonometrică
4
∂x D

Obs. Seriile simple trigonometrice sunt mult mai rapid convergente decât
seriile duble trigonometrice.
SOLUŢII APROXIMATIVE

 metode variaţionale:
– Ritz - Galerkin – teorema minimului energiei potenţiale totale
– Galerkin – principiul lucrului mecanic virtual
 metode numerice:
– metoda diferenţelor finite
– metoda elementului finit
– metoda fâşiilor finite
 A a B
APLICAREA p(x,y)
x

SOLUŢIEI NAVIER b

p ( x, y ) Eh 3
∇ ∇ w( x, y ) =
2 2
;D= C D
D (
12 1 − µ 2 ) y
z

∞ ∞
mπ nπ
w( x, y ) = ∑ ∑A mn sin x sin y; Amn − coeficienţi necunoscuţi; m, n = 1, 2, 3,
m=1 n =1 a b

Verificarea condiţiilor de margine:

AB, CD (y = 0, y = b) AC, BD (x = 0, x = a)
w = 0∨ My = 0 w = 0∨ Mx = 0
 =0
   =0

∂ w  ∂ w
∂ w
2 2
2 2 ∂ w
M y = − D 2 + µ 2  M x = − D 2 + µ 2 
 ∂y ∂x   ∂x ∂y 

  
 
∂2w ∞ ∞  n 2π 2  mπ nπ ∂2w ∞ ∞  m 2π 2  mπ nπ
∂y 2
= ∑ ∑ Amn  − 2  sin x sin y=0
∂x 2
= ∑ ∑ A 
mn  −
a 2

 sin
a
x sin
b
y=0
m =1 n =1  b  a b m =1 n =1  
⇒ My = 0∨ ⇒ Mx = 0∨
 2
4
∂ w ∞ ∞
 m 2π 2  mπ nπ
=∑ ∑ A 
mn  
 sin x sin y
∂x 4 m=1 n =1  a 2
 a b

∂4w ∞ ∞
 m 2π 2  n 2π 2  mπ nπ
=∑ ∑ A 
mn  
 b 2   sin x sin y
∂x 2 ∂y 2 m=1 n =1  a 2
  a b

2
∂4w ∞ ∞
 n 2π 2  mπ nπ
=∑ ∑ A 
mn  2 
 sin x sin y
∂y 4 m=1 n =1  b  a b
p ( x, y )
2
∞ ∞
 m 2π 2 n 2π 2  mπ nπ
∇ 2∇ 2 w = ∑ ∑ A 
mn  +  sin x sin y =
m =1 n =1  a
2
b 2  a b D
Dezvoltarea încărcării în serie dublă trigonometrică:
∞ ∞ mπ nπ
p ( x, y ) = ∑ ∑ pmn sin x sin y
m =1 n =1 a b
2 a b
 m2 n2  p 4 mπ nπ
p( x, y )sin
ab ∫0 ∫
⇒ π Amn  2 + 2  = mn
4
pmn = x sin dxdy
a b  D 0
a b

a b
1 pmn 4 mπ nπ
Amn = 4 =
2 2 ∫ ∫
p ( x , y ) sin x sin dxdy
π D  m2 n2 2 m 2
n  0 0 a b
 2 + 2  π 4 Dab 2 + 2    
a b  a b  I
 a x
y0
Exemplu b d
p( x, y ) = ct = p
d
c c
x ∈ [x0 − c, x0 + c ]
y ∈ [ y0 − d , y0 + d ]
z
x0

x0 + c y0 + d
mπ nπ
I=p ∫ ∫
x0 −c y0 − d
sin
a
x sin
b
dxdy = pI1 I 2

x0 + c
mπ
x0 + c cos x
mπ a 2a mπ mπ
I1 = ∫ sin xdx = − = sin x0 sin c
x0 − c
a mπ mπ a a
a x0 − c

y0 + d
nπ
y0 + d cos y
nπ b 2b nπ nπ
I 2 = ∫ sin ydy = − = sin y0 sin d
y0 −d
b nπ nπ b b
b y0 −d

16 p mπ mπ nπ nπ
Amn = 2
sin x0 sin c sin y0 sin d
 m2 n2  a a b b
π Dmn 2 + 2 
6

a b 
 a b
Caz particular: încărcare distribuită uniform pe toată placa x0 = c = ; y 0 = d =
2 2
16 p 2 mπ nπ 16 p
Amn = 2
sin sin 2 = ; m, n = 1, 3, 5,
m 2 2 2 2 2 2
n  m 2
n
π 6 Dmn 2
+ 
2
6
π Dmn 2 + 2 
 a b  a b 
mπ nπ
sinx sin y
16 p ∞ ∞
a b
w( x, y ) = 6 ∑ ∑ ; m, n = 1, 3, 5,
π D m=1 n=1 m 2
n 
2 2

mn 2 + 2 
a b 
m2 n2
+µ 2
 ∂2w ∂ 2 w  16 p ∞ ∞ 2 mπ nπ
M x = − D 2 + µ 2  = 4 ∑ ∑ a b sin x sin y; m, n = 1, 3, 5,
 ∂x ∂ y  π m =1 n =1 m 2 2 2
n  a b
mn 2 + 2 
a b 
n2 m2
+µ 2
 ∂2w ∂ 2 w  16 p ∞ ∞ b 2
a mπ nπ
M y = − D 2 + µ 2  = 4 ∑ ∑ sin x sin y; m, n = 1, 3, 5,
 ∂y ∂x  π m=1 n=1  m 2
n 
2 2
a b
mn 2 + 2 
a b 
mπ nπ
2 ∞ cos x cos y
∂ w 16 p ∞
a b
M xy = − D(1 − µ ) = −(1 − µ ) ∑∑ ; m, n = 1, 3, 5,
∂x∂y abπ 4 m=1 n=1  m 2 n 2  2
 2 + 2 
a b 
Placă pătrată din oţel (a = b ; µ = 0,3):

mπ nπ
sin x sin y
16 pa 4 ∞ ∞
a b ; m, n = 1, 3, 5,
w(x, y ) = 6 ∑∑
π D m =1 n =1 (
mn m 2 + n 2
2
)
16 pa 2 ∞ ∞
m 2 + µn 2 mπ nπ
Mx = My =
π4
∑∑ ( 2
)
2
sin
a
x sin
b
y; m, n = 1, 3, 5,
mn m
m =1 n =1 + n2
mπ nπ
2 cos x cos y
16 pa ∞ ∞
a b ; m, n = 1, 3, 5,
M xy = −(1 − µ ) ∑∑
π4 m =1 n =1 (
m2 + n2
2
)
 În centrul plăcii, la x = y = a/2:
mπ nπ
sin sin m+ n
16 pa 4 ∞ ∞
2 2 (− 1) 2
−1
wmax = ∑ ∑t ; m, n = 1, 3, 5, t mn = =
π 6D m =1 n =1
mn
2
mn m + n ( 2 2
) (
mn m 2 + n 2 )
2

wmax =
16 pa 4 1 1
16 pa 4 pa 4
= 6 ∑ ∑t mn = 6 t11 = 0,004161
π D m=1 n =1 π D D
16 pa 4 3 3
16 pa 4 pa 4
= 6 ∑ ∑t mn = 6 (t11 + t13 + t31 + t33 ) = 0,004276
π D m=1 n =1 π D D
16 pa 4 5 5
16 pa 4
pa 4
= 6 ∑ ∑t mn = 6 (t11 + t13 + t31 + t33 + t15 + t51 + t35 + t53 + t55 ) = 0,0040647
π D m=1 n =1 π D D
16 pa 4 7 7
16 pa 4
= 6 ∑ ∑t mn = 6 (t11 + t13 + t31 + t33 + t15 + t51 + t35 + t53 + t55 + t17 + t71 + t37 + t73 + t57 + t75 + t77 ) =
π D m=1 n =1 π D
pa 4
= 0,004045931
2 ∞
D
16 pa ∞
M x ,max = M y ,max = 4 ∑ ∑ t mn ; m, n = 1, 3, 5,
π m =1 n =1 0,05338 pa 2
( )
m+ n
nπ (− 1) M max = 0,04692 pa 2
−1
m + µn
2
mπ 2
m 2 + µn 2 2
t mn = sin sin =
(2
mn m + n 2 2 2 )2 mn m 2 + n 2
2
( ) 0,0482 pa 2
mπ nπ
2 cos cos
16 pa ∞ ∞
2 2 ; m, n = 1, 3, 5, ⇒ M = 0
M xy = −(1 − µ ) ∑∑ (
π4 m =1 n =1 m2 + n2 )
2 xy
La colţurile plăcii: În axele de simetrie:

A(0,0): x=a/2 sau y = b/2

16 pa 2 ∞ ∞
M xy = −(1 − µ ) ∑ ∑t mn ; m, n = 1, 3, 5, Mxy = 0
π 4
m =1 n =1

− 0,02877 pa 2
1 Mx My
t mn = ⇒ M xyA = − 0,0314 pa 2
(m 2
+n )
2 2
− 0,032 pa 2 a x

B(a,0): a

−1
t mn = ⇒ M xyB = − M xyA
(m 2
+n )
2 2 Mmax = 0,047 pa 2

y
C(0,a):
−1
t mn = ⇒ M xyC = − M xyA
(m 2
+n 2 2
) a x

D(a,a): a
M xy
1
t mn = ⇒ M xyD = M xyA
(m 2
+ n2 ) 2
0,032 pa 2
y
Temă:

Să se determine wmax, Mmax şi Mxy,max pentru o placă pătrată din beton armat
simplu rezemată pe contur cu

a = 6 m; E = 3e7 kN/m2; µ = 0,2; h = 14 cm; p = 20 kN/m2

luând m = n = 7, respectiv 50 şi 100.

Să se compare soluţiile cu cele furnizate de MEF.

Termen: saptamana 14