COMPLEMENTE DE TEORIA ELASTICITĂȚII

Curs : s. l. dr. ing. Cristian Ghindea (Dep. de Rezistența Materialelor, Poduri și Tuneluri)
Seminar: s. l. dr. ing. Radu Cruciat (Dep. de Rezistența Materialelor, Poduri și Tuneluri)
Examinare finală: COLOCVIU

Bibliografie:
1. Dan Creţu, Teoria Elasticității, Ed. CONSPRESS, UTCB, București, 2004
2. Nicolai Ţopa – Rezistența Materialelor și Teoria Elasticității , litografiat ICB, 1989
3. C. Bia, V. Ille, M.V. Soare, Rezistența Materialelor și Teoria Elasticității, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 1983.
4. Nicolai Ţopa, Teodora Labiş-Creţu - Teoria Elasticității, culegere de probleme litografiată
ICB, 1987
5. Stephen P. Timoshenko, S. Woinowsky-Krieger, Teoria Plăcilor Plane şi Curbe, Editura
Tehnică, 1968
6. C. Ghindea – Notițe de curs
COMPLEMENTE DE TEORIA ELASTICITĂȚII Curs 1+2

ECUAŢIILE GENERALE ALE TEORIEI

ELASTICITĂŢII ÎN COORDONATE CARTEZIENE
 SISTEMUL COMPLET DE ECUAŢII ALE TEORIEI ELASTICITĂŢII ÎN
COORDONATE CARTEZIENE

T.E. → corpuri in echilibru

Condiţia de echilibru static la nivel de punct material

x σz
y dx
 ∂σ x ∂τ yx ∂τ zx z dy τzy
 + + +X =0 τzx τyz
 ∂x ∂y ∂z τxz
τyx
σy dz
∂σx
 ∂τ xy ∂σ y ∂τ zy σx τxy σx +
∂x
dx
 + + +Y = 0
 ∂x ∂y ∂z ∂τxz
∂σ τxz + dx
σy + y dy ∂x
 ∂τ xz ∂τ yz ∂σ z ∂y
τxy +
∂τxy
dx
 ∂x + ∂y + ∂z + Z = 0 ∂τyz τyx +
∂τyx
dy
∂τzx
τzx + dz
∂x
 τyz +
∂y
dy ∂y ∂z
∂σ
ecuaţiile lui Cauchy ∂τ
σz + z dz
∂z
τzy + zy dz
∂z

3
Ecuaţiile de echilibru între încărcările exterioare şi tensiuni, într-o vecinătate a conturului
domeniului
σz  pνx = σ x l + τ yx m + τ zx n

 pνy = τ xy l + σ y m + τ zy n
τzy x

τzx τyz σy  p = τ l +τ m + σ n
τxz
τyx  νz xz yz z
y σx pν
τxy x

pν condiţiile limită pe contur exprimate în tensiuni

y
ν (l , m, n)
pν
z

Legătura dintre deformaţii specifice şi componentele deplasării

0 u  ∂u
x ε x = ecuaţiile lui Cauchy
∂x

y
z
ε = ∂v
M dx
 y ∂y
dy A v

dz
B
C
ε = ∂w
ds
f  z ∂z
P w

M' γ xy = ∂v + ∂u
f1
B'
A'  ∂x ∂y
ν (l , m, n)
C' ds ' 
P' γ yz = ∂w + ∂v
 ∂y ∂z

γ zx = ∂u + ∂w
 ∂z ∂x 4
Condiţiile lui Saint-Venant → interdependența deformațiilor specifice
(condiția de compatibilitate a deformațiilor)
 ∂ 2ε
x
∂ 2ε y ∂ 2γ xy
 2 + 2
=
 ∂ y ∂ x ∂x∂y
 ∂ 2ε y ∂ 2ε ∂ 2
γ yz
z
 2 + =
 ∂z ∂y 2 ∂y∂z
 ∂ 2ε ∂ 2ε x ∂ 2γ zx
z
 2 + 2 =
 ∂x ∂z ∂z∂x
  ∂γ ∂γ xy ∂γ yz  ∂ 2
εx
∂
  zx
+ −  = 2
 ∂x  ∂y ∂z ∂x  ∂y∂z
 γ γ 2
εy
∂
   ∂ xy ∂ yz ∂ γ zx  ∂
+ −  =2
 ∂y  ∂z ∂x ∂y  ∂z∂x

∂
   ∂ γ yz ∂ γ zx
∂γ xy  ∂ 2
εz
+ −  = 2
 ∂z  ∂x
 ∂y ∂z  ∂x∂y

Condiţiile de material:
 material omogen
 material izotrop
 material cu o comportare elastic-liniara (ipoteză fundamentală în T.E.)

relaţii liniare de dependenţă între tensiuni şi deformaţii specifice (relaţii constitutive)

5
Legea generalizată a lui Hooke
 1
( ) σ x = λε V + 2Gε x
 x E σ x − µσ y − µσ z
ε =
σ = λε + 2Gε
 1  y V y
(
ε y = σ y − µσ z − µσ x
E
) σ z = λε V + 2Gε z

ε = 1 σ − µσ − µσ 
 z E z
( x y ) τ xy = Gγ xy
 τ τ yz = Gγ yz
γ xy = xy 
 G τ zx = Gγ zx
 τ yz
γ
 yz G=
 unde
τ
γ zx = zx
 G 1 − 2µ 1 − 2µ
εV = I1 = (σ x + σ y + σ z ) (def. spec. de vol.)
E E
E
G= (relația de izotropie)
2(1 + µ )
Eµ
λ= (ct. Lui Lamé)
(1 + µ )(1 − 2µ )

6
 METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE TEORIA ELASTICITĂȚII

Necunoscutele problemelor de T.E:

 Starea de tensiune în jurul unui punct oarecare: 6 tensiuni σ x ; σ y ; σ z ; τ xy = τ yx ; τ yz = τ zy ; τ zx = τ xz
 Starea de deformație în jurul unui punct oarecare: 6 deformații specifice
ε x ; ε y ; ε z ; γ xy = γ yx ; γ yz = γ zy ; γ zx = γ xz
 Deplasări: 3 deplasări x → u; y → v; z→w

Căi de abordare a problemelor de T.E.:

 Calea directă:
 se cunosc: configuraţia geometrică a corpului, acţiunile exterioare, legăturile cu
terenul şi materialul din care este alcătuit corpul, constantele sale elastic
 se obţin: funcţiile tensiunilor, deplasărilor şi deformaţiilor specifice, pe baza
cărora sunt perfect determinate starea de tensiune şi starea de deformaţie în orice
punct al corpului.

 Calea inversă:
 se cunosc: configuraţia geometrică a corpului şi constantele elastice de material,
câmpul de tensiuni sau funcţiile componentelor deplasării.
 se obţin: acţiunile exterioare corespunzătoare fie câmpului de tensiuni, fie
componentelor deplasării considerate cunoscute

7
STAREA PLANĂ DE TENSIUNE
Domeniu plan grosime mică în raport cu dimensiunile din plan
(Corp) încărcările exterioare se aplică pe feţele normale la plan
încărcările exterioare au intensitate constantă pe grosime

Grosimea domeniului trebuie să fie constantă şi feţele laterale paralele cu planul trebuie să fie fără încărcări

Condiţiile de margine pe feţele laterale

σ z = 0
t 
z=±
2 τ zx = 0
τ = 0
 zy

Tensorul tensiunilor (explicitat pentru starea plană de tensiune)

 σ x τ yx τ zx   σ x τ yx 0
   
Tσ ( xOyz ) = τ xy σ y τ zy  = τ xy σ y 0
τ  
 xz τ yz σ z   0 0 0 

8
Ipoteză: grosimea domeniului plan este mică în interiorul domeniului tensiunile din planele având normala
paralelă cu axa Oz sunt nule
+
modul de realizare a încărcării celelalte componente ale tensorului tensiunilor într-un punct
oarecare sunt constante pe grosime
Pentru încărcări constante pe grosimea domeniului, tensiunile vor fi simetrice şi de fapt se determină valoarea medie a acestora

t 2
σ x∗ σ ∗y τ xy∗ Tensiuni reale
σ=
∫−t 2
σ ∗ dz
t
σ x σ y τ xy
Tensiuni medii

Obs: În orice punct al domeniului tensiunile nenule formează un plan.

 σ x τ yx τ zx   σ x τ yx 0 stare plană de tensiune Problema tridimensională se reduce la

    o problemă bidimensională
Tσ ( xOyz ) = τ xy σ y τ zy  = τ xy σ y 0
τ  
τ σ   0 0 0 
 xz yz z
 σ x τ yx  σ x = σ x ( x, y )
Tσ ( xOy ) =  

 τ xy σ y  σ y = σ y ( x, y )
τ xy = τ yx = τ xy ( x, y )

9
 Ecuaţiile stării plane de tensiune
Aspectul static
z (E1.1+E1.2)
σy
t  ∂σ x ∂τ yx
x  + +X =0
τyx dAy=tdx ∂x ∂y
dx ∂σ x  ∂τ ∂σ y
y σx + dx dy  xy +
σx
∂x +Y = 0
dy  ∂x ∂y
τxy ∂ τxy dx dAx=tdy
τxy + dx Ecuaţiile diferenţiale de echilibru
∂x
∂ τyx
τyx + dy ∂σ y
∂y σy + dy
∂y

Aspectul geometric
Poziţia deplasată a unui punct M(x,y) este determinată prin componentele u şi v ale deplasării din planul xOy
u = u ( x, y )
x v = v ( x, y )
poziţia nedeformată
Deformaţiile specifice vor depinde la rândul lor
y M u
numai de variabilele x şi y.
δ = u2 + v2
v ∂u ∂v
εx = εy =
∂x ∂y
poziţia deformată
ν (l , m) (E2.1+E2.2+E2.3)
∂u ∂v
γ xy = +
∂y ∂x 10
 Condiția de compatibilitate (continuitate) a deformațiilor:
2 2
∂ 2ε x ∂ ε y ∂ γ xy
2
+ 2
=
∂y ∂x ∂x∂y

Aspectul fizic Legea generalizată a lui Hooke

1 µ

(E3.1+E3.2+E3.3)  ε x =
E
(
σ x − µσ y ) σz = 0 εz = −
E
(σ x + σ y ) = ε z ( x, y ) ≠ 0
 1
(
ε y = σ y − µσ x
E
) → deformație a secţiunii transversale

γ = τ xy
 xy G

(E1), (E2), (E3) = 8 ecuații σ x ; σ y ; τ xy = τ yx ; ε x ; ε y ; γ xy = γ yx ; u; v 8 necunoscute

Necunoscutele (tensiuni, deformaţii specifice şi componentele deplasărilor) se obţin prin integrarea

ecuaţiilor diferenţiale (E1) si (E2)
Constantele de integrare se determină din condiţiile de margine

 pνx = σ x l + τ yx m = σ x cos α + τ yx sin α


 pνy = τ xy l + σ y m = τ xy cos α + σ y sin α

11
 Ecuaţia Lévy Tensiuni
Rezolvarea ecuaţiilor → necunoscute de bază
Deplasări
Rezolvarea în tensiuni → se elimină deformațiile specifice și deplasările

 ∂ 2ε 1  ∂ 2σ x ∂ 2σ y 
1

 ε x = (
E
σ x − µσ y )  2 =
 ∂y
x

E  ∂y 2
−µ
∂y 

2 
 1  2 2 ∂ 2
ε ∂ 2
γ xy
( ) ∂ ε 1  ∂ 2
σ 2 
∂ σx  + ∂ ε y E
ε y = σ y − µσ x  y y
−µ
x
+ = + = 2(1 + µ )
 E  2 =  2 2  ∂ y 2
∂x 2
∂x∂y G
 ∂x E ∂ x ∂ x
γ = τ xy  ∂ 2γ
 
 xy G xy 1 ∂ 2τ xy
 =
 ∂x∂y G ∂x∂y


 ∂ 2σ ∂ 2σ y ∂ 2τ xy   2 ∂ 2σ y ∂ 2τ xy 
 x
+ −2  − µ ∂ σ x + +2 =0
 ∂y 2 ∂x 2
∂x∂y   ∂x 2 ∂y 2
∂x∂y 
   

 ∂σ x ∂τ yx  ∂ 2σ ∂ 2τ yx ∂X
∂  x
=0
 + +X =0 + +
 ∂x ∂y ∂x →
 ∂x 2 ∂x∂y ∂x ∂ 2τ yx  ∂ 2σ ∂ 2σ y   ∂X ∂Y 
 ∂τ ∂σ y ∂  2 2 2 = − x
+ − + 
 xy + +Y = 0  ∂ τ xy + ∂ σ y + ∂Y = 0 ∂x∂y  ∂x 2 ∂y 2   ∂x ∂y 
 ∂x ∂y ∂y  ∂x∂y ∂y 2 ∂y  
 (+ )
12
 2 2
∂ 2σ x ∂ 2σ x ∂ σ y ∂ σ y  ∂X ∂Y 
2
+ 2
+ 2
+ 2
= − (1 + µ )  + 
∂x ∂y ∂x ∂y  ∂x ∂y 

 ∂X ∂Y 
( )
∇ 2 σ x + σ y = −(1 + µ ) + 
 ∂x ∂y 

Dacă se consideră
∂X
=0
X = ct ∂x
Y = ct ∂Y
=0
∂y

( )
∇2 σ x + σ y = 0 Condiţia de continuitate a deformaţiilor, exprimată în tensiuni
(Ecuația Lévy)

Suma tensiunilor normale este reprezentată de o funcție

armonică (funcție dublu derivabilă)

13
 Funcţia de tensiune Airy

Dc. se consideră numai efectul greutăţii proprii (vector dirijat în sensul pozitiv al axei Oy)
X =0
Y =γ  ∂σ x ∂τ yx
 + =0
∂x ∂y
Ecuaţiile diferenţiale de echilibru  ∂τ ∂σ y
 xy + +γ = 0
 ∂x ∂y

 ∂σ x ∂τ yx
 + =0
∂x ∂y
 ∂τ ∂σ y - Sistem de ecuații omogen
 xy + =0
 ∂x ∂y
Soluția
τ xy = −γ x
sau - Soluție particulară

σ y = −γ y

Se vor căuta condițiile în care este satisfăcut sistemul de ecuații omogen

∂f ∂f ∂σ x ∂τ yx
Se consideră că (∃) o funcție f(x,y) a. î.: σ x = și τ yx = − + =0
∂y ∂x ∂x ∂y
∂g ∂g ∂τ xy ∂σ y
σ
Se consideră că (∃) o funcție g(x,y) a. î.: y = τ
și yx = − + =0 14
∂x ∂y ∂x ∂y
 ∂f ∂g
Dualitatea tensiunilor tangențiale τ xy = τ yx =
∂x ∂y
∂F
f =
→ Trebuie să (∃) o funcție F(x,y) cu proprietatea: ∂y ∂f ∂g
=
∂F ∂x ∂y
g=
∂x

Funcția tensiunilor (Funcția Airy)

∂2F
σx = 2
∂y
∂2F
Tensiunile σy = 2 ∂2F ∂2F
∂x σ x + σ y = 2 + 2 = ∇2 F
∂y ∂x
∂2F
τ xy = − − γx
∂x∂y

Condiția de continuitate a deformațiilor, exprimată în tensiuni

∇ 2∇ 2 F = 0
sau 4 4 2
Condiția de biarmonicitate a funcției Airy
∂ F ∂ F ∂ F (funcție derivabilă de patru ori)
+ 2 + =0
∂x 4 ∂x 2 ∂y 2 ∂y 4
15
 0 x dx Componentele încărcărilor pe contur:
dy α
0
ds  pνx = σ x l + τ yx m = σ x cos α + τ yx sin α
s 0

α
x
dn  pνy = τ xy l + σ y m = τ xy cos α + σ y sin α
y dy α
(l , m)
dx
y  ∂ 2 F dy  ∂ 2 F  dx  d  ∂F 
dy  pνx = 2 +  −  −  =  
l = cos α =  ∂y ds  ∂x ∂y  ds  ds  ∂y 
ds 
 p =  − ∂ F  dy +  ∂ F  − dx  = − d  ∂F 
2 2
dx
m = sin α = −  νy  ∂x∂y  ds  ∂x 2  ds  ds

 ∂x


ds     
 ∂F s s
 = ∫ pνx ds + C1 = H + H 0 unde:
∫ pνx ds = H
 ∂y 0
α
Integrare în raport 0
 s
cu s în lungul  ∂F = − p ds + C = −V + V s
conturului  ∂x ∫ νy 2 0
∫ pνy ds = V Conturul domeniului asociat
 0
0 unei bare de aceeaşi formă

C1 = H 0 componentele încărcărilor pe
contur în originea de măsurare a
C 2 = V0 arcelor

În expresiile tensiunilor intervin derivatele de ordinul doi ale funcţiei tensiunilor

C1 = H 0 ≅ 0
C2 = V0 ≅ 0 16
 ∂F Conturul domeniului asociat unei bare de aceeaşi formă
H=
∂y

∂F
V =−
∂x α

N = H sin α − V cos α

T = H cos α + V sin α
∂F dy  ∂F  dx ∂F
dx N= −−  =
cos α = ∂y dn  ∂x  dn ∂n
dn (în funcţie de elementul
∂F dy  ∂F  dx  ∂F
de lungime pe direcţia T= + −  −  =
dy normalei) ∂y ds  ∂x  ds  ∂s
sin α =
dn

Din teoria barelor:

dM
ds
=T
∂M ∂F
∂s
=
∂s
M contur = Fcontur
Interpretarea statică a derivatelor
funcţiei tensiunilor pe contur

17
Metode de rezolvare pentru problemele de stare plană de tensiune cu formulare
în tensiuni

A. Metoda directă (din punct de vedere matematic)

- se căută (sau se consideră cunoscută) o funcţie F(x,y)
- condiții:
 Condiția de biarmonicitate a funcției tensiunilor
∂2F
∇ 2∇ 2 F = 0 σx = 2
∂y
 Se determină tensiunile: ∂2F
σy = 2
∂x
∂2F
τ xy = − − γx
∂x∂y
 Condiții pe contur exprimate în tensiuni

 Soluţii sub formă de polinoame algebrice

 Soluţii sub formă de serii simple Fourier

18
B. Metoda indirectă
- se căută (sau se consideră cunoscute) expresii pentru tensiunile σ x = σ x ( x, y )
σ y = σ y ( x, y )
τ xy = τ xy (x, y )
- condiții:
 Condiția de echilibru (satisfacerea ecuațiilor diferențiale de echilibru):
 ∂σ x ∂τ yx
 + =0
∂x ∂y
 ∂τ ∂σ y
 xy + =0
 ∂x ∂y

 Condiția de compatibilitate (continuitate) a deformațiilor, exprimată în tensiuni

( )
∇2 σ x + σ y = 0

 Condiții pe contur exprimate în tensiuni

19