Sunteți pe pagina 1din 26

Siguranța construcțiilor

Prof. A. Aldea
Repartiția normală

Repartiția de probabilități / model probabilistic

Repartiția normală a unei variabile aleatoare X este definită prin densitatea de repartiție
următoare:

2
1  x −m X 
−  
f X ( x) =
1
e
2  X  − x  
2  X

unde mX este media și X este abaterea standard a v.a. X cu valori x

Repartiția normală este complet definită de doi parametri: media mX și abaterea


standard X (spunem că este biparametrică).
Densitatea de repartiție modelează histograma frecvențelor relative normalizate.
2
1  x −m X 
−  
1 2  X 
f X ( x) = e
2  X

Funcția de repartiție modelează histograma frecvențelor relative cumulate.


x x
1
FX ( x ) =  f X (t )dt = 2  X −

−
mX

Densitate de repartiție fX(x), [X]-1


Suprafețele de sub mX +X
mX -X
curbă sunt
probabilități

valori ale v.a. X, [X]

1
mX
Funcția de repartiție FX(x)

Ordonatele sunt
probabilități
0,5

0
valori ale v.a. X, [X]
Curba densității de repartiție are forma unui clopot (clopotul lui Gauss), este simetrică față
de medie.
Coeficientul de asimetrie al repartiției normale este nul:

1= 0 (valoarea coeficientului de asimetrie calculat folosind valorile din eșantionul măsurat al
v.a este nulă sau aproape nulă)

Suprafața de sub curba densității de repartiție normale este împărțită în două părți egale de
vertical a care trece prin abscisa mediei:
P(X ≤ mX) = P(X > mX) = 0,5

Media coincide cu mediana și cu modul.

Curba densității de repartiție normală are două puncte de inflexiuni de abscise mX  X.
În termeni de arii sub curbă, repartiția normală are următoarele proprietăți:

P(mX - X < X  mX + X)  68%


P(mX - 2X < X  mX + 2X)  95.5%
P(mX - 3X < X  mX + 3X)  99.7%.
media
mediana
modul

mX Repartiția normală
Densitate de repartiție fX(x), [X]-1

2
1  x −m X 
−  
1 2  X 
f X ( x) = e
mm X+ X
2  X
mX -X X -X

0,5 0,5
valori ale v.a. X, [X]
Funcția de repartiție normală este:
2
1  t −m X 
x x −  
1 2  X  dt
FX ( x ) =  f X (t )dt = e
2  X −
−

1
mX
Funcția de repartiție FX(x)

0,5

0
valori ale v.a. X, [X]
Repartiția normală centrată și redusă = repartiția normală standard

Dacă introducem o schimbare de variabilă, fie Y variabila centrată și redusă,


adimensională, cu valori y :

x − mX
y=
X

Trebuie să satisfacem condiția de egală probabilitate asociată schimbării de variabilă:

P(x < X  x + dx) = P(y < Y  y + dy)

prin definiție

fX(x) dx = fY(y) dy

1
fY(y) = fX(x)
dy
dx x − mX dy 1
y= =
X dx  X
fY(y) = fX(x) X
fY(y) = fX(x) X
2
1  x −m X 
−   y2
1 2  X  −
f X ( x) = e 1
2  X fY(y) = e 2
2
x − mX
y= Repartiția normală redusă și centrată = repartiția
X normală standard

Valorile lui y și valorile densității de repartiție fY(y) sunt adimensionale.

Repartiția normală standard este unică, pur matematică și nu depinde de fenomenul analizat.

Parametrii repartiției normale standard sunt:


• Media mY = 0 (și modul și mediana sunt nule) și
• Abaterea standard Y = 1.

Putem reveni la repartiția normală asociată fenomenului analizat:

fX(x) = fY(y) / X
0.4
max = 0.3989

Densitate de repartiție fY(y) 0.3

y2
0.2 1 −
fY(y) = e 2
2
0.1

mY=0
0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4

valori y

1
0.9
Funcția de rrepartiție FY(y)

0.8
0.7
0.6
y − 1t2
1

0.5
FY(y) = e 2 dt
0.4 2 −
0.3
0.2
0.1
mY=0
0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4

valori y
Excel

Funcția de repartiție FX(x)

Densitatea de repartiție fX(x)


Funcția de repartiție FX(x)

Densitatea de repartiție fX(x)


fX(x)

x
P(X≤x) x P(X>x)
Probabilitate de nedepășire Probabilitate de depășire

P(X≤x) + P(X>x) = 1
P (X > x)
FX(x) Probabilitate de depășire

P (X ≤ x) = FX(x)
x
x
P (X ≤ x)
Probabilitate de nedepășire

P(X≤x) + P(X>x) = 1
Calculul fractililor
x − mX
Scriind schimbarea de variabilă y = sub forma:
X
x = mX + y X
Putem observa sensul variabilei adimensionale y:

Ea reprezintă numărul de abateri standard care separă media de valorile x ale v.a.:
adunăm un număr y de abateri standard (y > 0) în cazul valorilor x > mX sau scădem un
număr de abateri standard (y < 0) în cazul valorilor x < mX

Putem asocia unei valori x o anumită probabilitate de nedepășire:


P(X  x) = P(Y  y) = FY(y)

În cazul fractililor: P(X xp) = p = P (Y yp) = FY(yp)

Relația generală de calcul a fractililor: xp= mX + kp X

(prin definiție, P(X xp) = p) xp = mX + yp X

găsim corespondența kp = yp
Valorile coeficientului kp corespund diferitelor probabilități de nedepășire p.
Prin definiție, probabilitatea de nedepășire este:

p = FY(yp)

Ca să obținem valorile coeficientului kp care corespund unor probabilități de nedepășire


specifice (5%, 10%, 90%, etc.) trebuie să calculăm inversa funcției de repartiție normală
standard.

kp = NORM.S.INV(p) Excel

Calculul fractililor în repartiția normală:

xp = mX + kNp X = mX (1 + kNp VX)

unde kNp este pozitiv pentru fractilii superiori (p > 0,5) și negativ pentru cei inferiori (p <0,5)

Observație: cu cât fenomenul este mai periculos, cu atât ne îndepărtăm mai mult de
valoarea medie!
P(X  xp) P(X > xp) P(X  xp) P(X > xp)
kNp kNp
=p = 1-p =p = 1-p
0,01 0,99 -2,326 0,6 0,4 0,253
0,02 0,98 -2,054 0,7 0,3 0,524
0,05 0,95 -1,645 0,8 0,2 0,842
0,1 0,90 -1,282 0,9 0,1 1,282
0,2 0,80 -0,842 0,95 0,05 1,645
0,3 0,70 -0,524 0,98 0,02 2,054
0,4 0,60 -0,253 0,99 0,01 2,326
0,5 0,50 0,000

P(X>xp)
P(X xp)

P(X xp) P(X>xp)

xp xp
P(X>xp)

P(X xp)

P(X>xp)
xp

P(X xp)

xp
Mai multe fenomene din domeniul construcțiilor sunt modelate cu repartiția normală:
• Rezistența la compresiune a betonului,
• Caracteristicile geometrice ale elementelor structurale,
• Greutatea permanentă,
• Caracteristici ale terenurilor,
• Cantitatea de apă menajeră produsă de o comunitate,
• etc.
14
sable graveleux
12 sable grossier

Densité de probabilité
sable moyen
10
sable fin
8

0
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Valeurs de n

5
sable graveleux
4.5
sable grossier
4
Densité de probabilité

sable moyen
3.5 sable fin
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Valeurs de e
Figure 4.9 Densités de probabilités normales de la porosité et de l'indice des vides
pour des différents sables (paramètres - Schultze, 1972)
Rezistența la compresiune a betonului

Conform EN 206-1, rezistența la compresiune a betonului este indicată prin clasele de


rezistență asociate rezistenței caracteristice (fractilul 5%) determinată folosind epruvete
cilindrice fck sau cubice fck,cube.
Extrait du tableau 3.1 de l'EC2 – relation entre fck et fck,cube
fck (MPa) 20 30 40 50 60 70 80 90
fck,cube (MPa) 25 37 50 60 75 85 95 105

Clasa de rezistență este asociată unei valori caracteristice “garantată” 95%.


Betonul pus în operă trebuie să aibă o rezistență reală superioară rezistenței caracteristice fck
în 95% din cazuri.
Avem deci de a face cu fractilul 5% (x0,05) pentru care probabilitatea de nedepășire a lui fck
este de 5%.

În repartiția normală fractilul 5% se calculează cu relația fck = fcm – 1,645  (fcm este
valoarea medie a rezistenței și  este abaterea standard).

Exemplu : valoarea caracteristică (fractilul) rezultată din teste pe cilindri și din utilizarea
modelului probabilist este 32,5 N/mm2 clasa C30/37
Exemplu: rezultate de test prezentate de Lungu et Ghiocel (1982): valori ale rezistenței la
compresiune pentru 171 cuburi de beton.
Valorile sunt grupate în 14 clase de lățime egală 1,5 N/mm2 .

Intervalle Limite Limite Valeur Effectif Fréquence Fréquence Densité de


de inférieure supérieure centrale nj relative relative probabilité
regroupement xj (fréquence fj normalisée (normale)
2 2 2
j (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) absolue) fjn (N/mm2)-1 (N/mm2)-1
1 17,5 19 18,25 3 0,0175 0,0117 0,0059
2 19 20,5 19,75 4 0,0234 0,0156 0,0147
3 20,5 22 21,25 7 0,0409 0,0273 0,0310
4 22 23,5 22,75 13 0,0760 0,0507 0,0550
5 23,5 25 24,25 22 0,1287 0,0858 0,0821
6 25 26,5 25,75 28 0,1637 0,1092 0,1034
7 26,5 28 27,25 26 0,1520 0,1014 0,1098
8 28 29,5 28,75 25 0,1462 0,0975 0,0982
9 29,5 31 30,25 19 0,1111 0,0741 0,0740
10 31 32,5 31,75 15 0,0877 0,0585 0,0470
11 32,5 34 33,25 5 0,0292 0,0195 0,0252
12 34 35,5 34,75 2 0,0117 0,0078 0,0114
13 35,5 37 36,25 1 0,0058 0,0039 0,0043
14 37 38,5 37,75 1 0,0058 0,0039 0,0014
Obținem media 27,02N/mm2 și abaterea standard 3,63 N/mm2
Coeficientul de variație este 13,4%
Si on utilise la relation de calcul du fractile 5% dans la répartition normale, fck, cube =
– 1,645 
fcm, cubeUtilizând (avec
relația defcm,
calcul =fractililor
cube a x comme în approximation de l'espérance), on obtient:
repartiția normală

fck, cube = fcm, cube – 1,645  = 27,02 - 1,645 · 3,63 = 21,05 N/mm2 (MPa)

ce qui correspond à un béton de classe C16/20 (i.e., béton de résistance


Ceea ce corespunde unui beton de clasă C16/20 (beton cu rezistenta caracteristica
caractéristique 16 MPa sur cylindre ou 20 MPa sur cube).
16 N/mm2 pe cilindru și 20 N/mm2 pe cub)
Calitatea betonului este analizată/evaluată pe baza indicatorilor statistici de dispersie:
• Abaterea standard
• Coeficientul de variație

X
Criteriul de calitate (valoarea abaterii standard)

X ≤ 3,6 N/mm2 ACI – beton de foarte bună calitate

X ≤ 5,0 N/mm2 CEB – beton de bună calitate

mX
VX
Criteriul de calitate (valoarea coeficientului de variație)
VX ≤ 15% beton de bună calitate

mX

Observație: betoanele de înaltă rezistență au și un coeficient de variație mic, deci


sunt de foarte bună calitate!

VX mare = variabilitate mare= valori îndepărtate de medie = surprize = pericol!

VX mic = variabilitate mică = valori apropiate de medie = fără surprize = siguranță!

S-ar putea să vă placă și