O inegalitate ponderata cu medii

1
Gheorghe CIORESCU, Adrian SANDOVICI

Abstract. A renement of the inequality of the means, ma mg , is given by inequalities (2)

and (5), with the condition p (n 1)q.
Keywords: arithmetic mean, geometric mean, harmonic mean, Sturm s method.
MSC 2000: 97D99.

Consideram n N, n 2, si numerele strict pozitive ai , 1 i n. Notam cu

ma , mg , mh mediile aritmetica, geometrica si respectiv armonica ale acestor numere.
Scopul acestei note este de a demonstra o inegalitate de tipul

(1) p ma + q mh (p + q) mg ,

cu p si q numere reale strict pozitive. Observam ca (1) poate privita ca o ranare

a inegalitatii ma mg .
Propozitia 1. Are loc inegalitatea

(2) (n 1)ma + mh n mg ,

cu egalitate daca si numai daca a1 = a2 = . . . = an .

Demonstratie. Avem

ma + . . . + ma + mh
(n 1)ma + mh = n n mn1 mh .
n
a
n
Ca urmare, este sucient sa aratam ca are loc inegalitatea

mh mg sau mn1 mh mng .
n
(3) mn1
a a

X
n
Sa notam xi = ai / ak , 1 i n, si sa observam ca xi (0, 1), 1 i n, si
k=1
X
n
xi = 1. Dupa calcule elementare, inegalitatea (3) se rescrie sub forma
i=1
!
X Y
n1
1
(4) Sn (x1 , x2 , . . . , xn ) = xjk .
nn2
1j1 <...<jn1 n k=1

Vom demonstra aceasta inegalitate folosind metoda lui Sturm. Presupunem ca x1

si x2 sunt astfel ncat x1 < x2 . Consideram numerele x1 = x1 + si x2 = x2 asa
X
n
ca x1 < x1 < x2 < x2 si xk = xk , 3 k n. Este clar ca xi = 1 si xi (0, 1),
i=1

1 Profesori, Colegiul National Petru Rares, Piatra Neamt

18
1 i n. Vom avea
!
X Y
n3 Y
n
Sn (x1 , x2 , . . . , xn ) = x1 x2 xjk + (x1 + x2 ) xj =
1j1 <...<jn3 n k=1 j=3
!
X Y
n3 Y
n
= (x1 x2 + (x2 x1 )) xjk + (x1 + x2 ) xj =
1j1 <...<jn3 n k=1 j=3
!
X Y
n3
= Sn (x1 , x2 , . . . , xn ) + (x2 x1 ) xjk >
1j1 <...<jn3 n k=1

> Sn (x1 , x2 , . . . , xn ).

Rezulta ca suma Sn (x1 , x2 , . . . , xn ) si atinge maximul atunci cand numerele xi sunt

1
egale, adica pentru x1 = x2 = . . . = xn = . De aici, se obtine inegalitatea (4) si, ca
n
urmare, (2) este dovedita.
In sfarsit, are loc egalitatea n (2) daca si numai daca mediile ma , mg si mh sunt
egale, adica daca si numai daca numerele ai , 1 i n, sunt egale.
Observatie. In membrul ntai al inegalitatii (2) nu putem lua mai multi termeni
egali cu mh , adica nu este adevarata inegalitatea (n k)ma + k mh n mg pentru
k 2. Un exemplu n acest sens este urmatorul: n = 3, a1 = 1, a2 = 3 si a3 = 9.
O forma mai generala a inegalitatii (2) este data de
Propozitia 2. Are loc inegalitatea

(5) p ma + q mh (p + q)mg ,

unde p, q sunt numere reale strict pozitive ce verifica conditia p (n 1)q. In (5) are
loc egalitate daca si numai daca numerele ai (1 i n) sunt egale.
Demonstratie. Tinand cont de (2), avem

p ma + q mh = [p (n 1)q]ma + q[(n 1)ma + mh ]

[p (n 1)q]mg + qn mg = (p + q)mg ,

de unde (5). Ultima armatie din enunt se stabileste cu usurinta.

Vom ncheia cu cateva aplicatii directe ale rezultatului de mai sus.
Aplicatia 1 (Problema 26013, G.M.-7-8/2008). Sa se arate ca pentru orice nu-
mere reale a, b, c > 0 are loc inegalitatea
3
4 abc.
3
a+b+c+ 1 1 1
a + b + c

Solutie. Pentru n = 3, p = 3 si q = 1 luati n Propozitia 2, obtinem rezultatul

problemei.

19
 Aplicatia 2. Fie a, b, p, q R+ cu p 2q. Rezolvati n multimea R+ inecuatia
9qx2
(6) p(x2 + x + 1) + 3(p + q)x.
x2 +x+1
Solutie. Pentru n = 3, a = x2 , b = x si c = 1, relatia (5) devine
9qx2
(7) p(x2 + x + 1) + 3(p + q)x.
x2 + x + 1
Deci, n relatiile (6) si (7) vom avea egalitate. Conform Propozitiei 2, numerele x2 , x
si 1 sunt egale. In consecinta, x = 1 este unica solutie a inecuatiei (6).
Aplicatia 3. Rezolvati n R+ ecuatia
2009 2010x
(8) (2009 + x) + = 2010 2010 x.
2010 2009x + 1

Solutie. Luand n (2) n = 2010, x1 = x2 = . . . = x2009 = 1 si x2010 = x, avem

2009 2010x
(2009 + x) + 2010 2010 x.
2010 2009x + 1
Cum (8) cere egalitate n relatia precedenta, rezulta ca x1 = x2 = . . . = x2010 ; deci,
x = 1.

Diofant din Alexandria (sec. III d.Hr.)

Despre viata lui Diofant nu se cunoaste aproape nimic; nici data si nici locul
nasterii. Se considera ca a trait, cel mai probabil, n jurul anului 250 d.Hr. Si-a
desfasurat activitatea la Alexandria si a scris un tratat n 13 volume, Aritmetica,
care poate comparat ca importanta cu Elementele lui Euclid (tot n 13 volume).
Numai sase dintre aceste volume nu au fost pierdute si au devenit sursa de inspiratie
pentru matematicienii Renasterii. Pe marginea cartii a II-a a lui Diofant, matema-
ticianul francez Pierre Fermat a notat celebra sa teorema, Marea Teorema a lui
Fermat.
Durata vietii lui Diofant se poate aa rezolvand o problema a sa, care a fost, se
pare, gravata pe piatra lui funerara.
Dumnezeu i-a ngaduit sa fie copil o sesime din viata sa si, adaugand la aceasta a
douasprezecea parte, i-a acoperit obrazul cu puf gingas, i-a mpartasit lumina sfanta a
casniciei dupa a saptea parte a vietii, iar dupa cinci ani de casatorie i-a oferit un fiu.
Dar vai! nefericit copilul nascut tarziu; dupa ce a atins o jumatate din ntreaga viata
a tatalui, copilul a fost rapit de soarta necrutatoare. Dupa ce si-a alinat suferinta,
adancindu-se n stiinta numerelor vreme de patru ani, si-a dat sufletul.
Intrebare. Cati ani a trait Diofant?

N.B. Raspunsul se gaseste la pagina 24.

20