Submultimi ale unei multimi finite si matrici binare

Adrian REISNER1
Fie data o multime X de cardinal |X| finit. Consideram familia F de submultimi
ale lui X avnd anumite proprietati. Utiliznd matricele binare (adica acelea ce au
ca elemente 0 sau 1), vom demonstra cteva rezultate privind familia F.
I Familii cu proprietatea P. Fie F o familie de submultimi X1 , X2 , . . . , Xn
ale multimii {1, 2, . . . , n}. Spunem ca familia F verifica proprietatea P, daca ea
ndeplineste conditiile urmatoare:
a) |Xi | = + , unde , N , i {1, 2, . . . , n};
b) |Xi Xj | = , i, j {1, 2, . . . , n}, i 6= j.
Spunem ca familia F verifica proprietatea duala P 0 a proprietatii P daca n-
deplineste conditiile:
a0 ) j {1, 2, . . . , n} apartine la exact + submultimi Xi ale lui F;
b0 ) i, j {1, 2, . . . , n} si distincte apartin la exact submultimi ale lui F.
Numim matrice asociata familiei F, matricea binara A = (aij ) Mn (R) definita
prin aij = 1 daca i Xj si aij = 0 n caz contrar. De asemenea, data o matrice
binara A, se poate face trecerea "inversa" la o familie de submultimi ale lui X ntr-un
mod evident.
Pentru familiile cu proprietatea P, ne propunem sa gasim o relatie ntre n, ,
si sa demonstram proprietatea duala P 0 .
Propozitia 1. Sunt adevarate afirmatiile:
1. F are proprietatea P t AA = I + J (1);
2. F are proprietatea P 0 A t A = I + J (10 ),
unde I este matricea unitate si J este matricea cu toate elementele 1.
Demonstratie. Calculnd produsul t AA, tinnd seama de conditiile a) si b),
obtinem matricea avnd elementele de pe diagonala principala egale cu + si
celelalte egale cu , adica matricea I + J; formula (1) este astfel stabilita.
P
n P
n
Invers, daca (1) are loc, avem |Xi | = aki = aki aki = elemetul de indice i
k=1 k=1
(1)
de pe diagonala matricei A t A = + , adica proprietatea a). La fel, |Xi Xj | =
Pn
aki akj = , adica proprietatea b).
k=1
Afirmatia 10 se dovedeste cu argumente similare.
p
Propozitia 2. Daca F are proprietatea P, atunci A GLn (R) si (+n) n1
Zn .
Demonstratie. Sa dovedim ca A este inversabila, i.e. A GLn (R). Avem:

+ ... 1 1 ... 1

+ ... + ...
det (I + J) = = ( + n) =
... ... ... ... . . . ... ... . . .
. . . + . . . +
= ( + n) n1 .
1 Cercetator, Centrul de calcul E.N.S.T., Paris

13
(ultima egalitate se obtine n urma scaderii primei coloane dinp celelalte). Deci,
2 t n1
(detA) = det ( AA) = det (I +J) = (+n) si detA = (+n) n1 6= 0,
unde = 1. Demonstratia se ncheie, deoarece pentru orice matrice binara A avem
det A Z.
Propozitia 3. Daca familia F are proprietatea P, atunci + n = ( + )2 .
Demonstratie. Prin calcul direct, obtinem ca JA = ( + ) J (3) sau
1
J = ( + ) JA1 (A fiind inversabila) sau JA1 = J (4).
+
Din (1) deducem ca J t AA = J + J 2 = ( + n) J, de unde, tinnd seama de
+ n + n
(4), J tA = ( + n) JA1 = J. Ca urmare, AJ = t (J tA) = J (5)
+ +
+ n 2 + n
si JAJ = J =n J. Pe de alta parte, datorita relatiei (3), JAJ =
+ +
+ n
( + ) J 2 = n ( + ) J. n consecinta, n = n ( + ) si rezulta ca (3) este
+
adevarata.
Propozitia 4. F avnd proprietatea P, au loc relatiile:
1 AJ = JA,
2 t AA = A t A (i.e. A este matrice normala).
(5) + n (2) (3)
Demonstratie. 1 AJ = J = ( + ) J = JA.
+
(1) 1
2 t AA = I + J = I + t A1 t A J = I + t A1 (t AJ) =
(1)
= I + t A1 J t A = t A1 (I + J) t A = t A1 t AA t A = A t A.

Propozitia 5. Daca familia de submultimi F are proprietatea P, atunci ea are

si proprietatea duala P 0 .
Demonstratie. Conform Propozitiilor 1 si 4, avem t AA = I + J si t AA =
A A. Deci A t A = I + J si, conform punctului 10 al Propozitiei 1, deducem ca F
t

are proprietatea P 0 .
Caz particular si exemplu. Pentru = 1, relatiile (1) si (2) se scriu t AA =
I + J si n = 2 + + 1 = ( + 1) + 1 (deci n este impar!). Atunci det A =
p (+1)
( + n) n1 = ( + 1) 2 Z . De exemplu, matricea binara

1 1 1 0 0 0 0
1 0 0 1 1 0 0

1 0 0 0 0 1 1

A= 0 1 0 1 0 1 0

0 1 0 0 1 0 1

0 0 1 1 0 0 1
0 0 1 0 1 1 0
verifica t AA = A t A = 2I + J. Avem = 2 si det A = 24.
II Familii cu proprietatea R. Fie X o multime de cardinal n 3 si
{X1 , X2 , . . . , Xm } o familie de submultimi strict incluse n X. Spunem ca aceasta
14
familie verifica proprietatea R daca pentru orice pereche (i, j) X 2 exista si este
unica o multime Xk din familie astfel nct {i, j} Xk .
Asociem matricea binara B = (bij ) Mn,m (R) lund bij = 1 daca i Xj si
bij = 0 n caz contrar. Tinnd seama de proprietatea R si utiliznd notatii evidente
pentru elementele unei matrice relativ la matricea B t B Mn (R) avem:
(i) (B t B)ij = 1 daca i 6= j, caci elementul (B t B)ij corespunde la numarul
submultimilor continnd {i, j};
(ii) (B t B)ii = di , unde di este numarul submultimilor ce contin elementul i.
Asadar,
d1 1 ... 1
1 d2 . . . 1
B tB =
. . . . . . . . . . . . .
1 1 . . . dn
Fie Xk o submultime ce contine elementul i. Deoarece Xk 6= X, exista j 6= i cu
j/ Xk . Ca urmare, exista cel putin o submultime Xl diferita de Xk continnd pe i.
Rezulta ca di > 1, adica di = 1 + ai , iar ai > 0.
Propozitia 6. Daca familia {X1 , X2 , . . . , Xm } are proprietatea R, atunci ma-
tricea B t B Mn (R) este inversabila, i.e. B t B GLn (R).
Demonstratie. Consideram

x + a1 x ... x

x x + a2 . . . x
f (x) = , x R.
... ... ... . . .
x x . . . x + an
Observam ca f este o functie polinomiala si f (1) = det (B t B). Derivata f 0 este
o suma de n determinanti avnd o coloana (coloana derivata!) cu toate elementele
egale cu 1:

1 x ... x x + a1 x ... 1

1 x + a . . . x x x + a2 ... 1
0
f (x) = 2
+ + .
. . . ... ... . . . ... ... ... . . .
1 x . . . x + an x x ... 1
Derivata f 00 va fi o suma de determinanti avnd doua coloane cu elementele egale cu
1; deci f 00 (x) = 0, x R.
Ca urmare, f (x) = ax + b si, din f (0) = b si f 0 (0) = a, gasim
Yn Y Y
b= ai , a = ai + + ai .
i=1 i6=1 i6=n

n sfrsit,
n
Y Y Y

det B t B = f (1) = a + b = ai + ai + + ai 6= 0,
i=1 i6=1 i6=n

adica B t B GLn (R).

Observatie. n ipotezele Propozitiei 6, avem rang (B t B) = n m (deoarece
rang (B t B) = n rang B m).

15